fortele de frecare in tehnica

3
FORTELE DE FRECARE IN TEHNICA Generalităţi Forţa de frecare este componenta tangenţială la suprafaţa de contact dintre două corpuri, a forţei de sprijin pe care unul din corpuri o exercită asupra celui de-al doilea. În timpul deplasării forţa de frecare are sens opus mişcării adică încetineşte mişcarea. Ea depinde de natura şi de masa corpului şi apare la alunecare şi rostogolire. Totdeauna forţa de frecare la alunecare este mai mare decât forţa de frecare la rostogolire. Forţa de frecare la alunecare depinde de gradul de şlefuire al suprafeţelor aflate în contact şi este direct proporţională cu normala la suprafaţa de contact. La contactul a doua corpuri apar întotdeauna doua forte: reactiunea normala , notata cu sau , si forta de frecare, notata cu . În figura alaturata se observa aceste forte în cazul unui corp care aluneca pe o suprafata orizontala. Legile frecarii :

Upload: dante-el-comandante

Post on 11-Aug-2015

3.492 views

Category:

Documents


61 download

DESCRIPTION

Referat clasa a VII-a

TRANSCRIPT

Page 1: Fortele de Frecare in Tehnica

FORTELE DE FRECARE IN TEHNICA

Generalităţi

Forţa de frecare este componenta tangenţială la suprafaţa de contact dintre două corpuri, a forţei de sprijin pe care unul din corpuri o exercită asupra celui de-al doilea.

În timpul deplasării forţa de frecare are sens opus mişcării adică încetineşte mişcarea.

Ea depinde de natura şi de masa corpului şi apare la alunecare şi rostogolire.

Totdeauna forţa de frecare la alunecare este mai mare decât forţa de frecare la rostogolire.

Forţa de frecare la alunecare depinde de gradul de şlefuire al suprafeţelor aflate în contact şi este direct proporţională cu normala la suprafaţa de contact.

La contactul a doua corpuri apar întotdeauna doua forte: reactiunea

normala , notata cu sau , si forta de frecare, notata cu . În figura alaturata se observa aceste forte în cazul unui corp care aluneca pe o suprafata orizontala.

Legile frecarii :

Forta de frecare la alunecare nu depinde de marimea suprafetelor de contact, ci numai de natura acestor suprafete (prin coeficientul de frecare la alunecare, ).

Forta de frecare la alunecare este proportionala cu rezultanta fortelor ce actioneaza pe directia normala la directia deplasarii.

Astfel, modulul fortei de frecare este dat de relatia:

Page 2: Fortele de Frecare in Tehnica

Frecarea cotidiană

Dacă nu ar exista frecare între talpa pantofilor si sol, nu am putea merge sau alerga.

Fără frecarea pneurilor pe asfalt, autovehiculele nu ar putea merge în linie dreaptă.

Fără frecare, creioanele nu ar putea lăsa urme pe hartie.

Varfurile degetelor noastre ne permit sa tinem obiectele fără ca acestea să ne cadă din maini, tot datorita frecării.

Asa cum vedem frecarea este foarte utilă, dar, in unele cazuri este bine să o eliminăm ori cel putin să o reducem.

De exemplu:

Linia aerodinamică a avioanelor, ambarcatiunilor ori a automobilelor reduce la maximum frecarea produsă la contactul cu aerul ori apa, permitand să se calatorească cu viteze ridicate.

Partea lucioasă de sub schiuri usurează alunecarea pe pistele inzăpezite.

Piesele de masina functioneaza mai bine cand suprafetele lor sunt unse cu un strat subtire de ulei care impiedica frecarea una de alta.

Frecarea dintre diferite parti componente ale unei masini, poate fi redusa prin folosirea de rulmenti in forma de sfera. Este vorba despre bile care se rotesc una peste alta, eliminand aproape complet frecarea de alunecare si inlocuind-o cu o frecare mult mai mica de rostogolire. O utilizare frecventa a rulmentilor cu bile intalnim la rotile autovehiculelor.

Bibliografie:

-Wikipedia, enciclopedia liberă -Manual clasa a-VII- a Fizica-Marea Carte despre Experimente - Ed.Deagostini