Forța de frecare

Ganea DanutClasa a IX a F

Forță de frecare

• Forța de frecare este componenta tangențială la suprafața de contact dintre două corpuri a forței de sprijin pe care unul din corpuri o exercită asupra celui de-al doilea. În timpul deplasării, forța de frecare are sens opus mișcării adică încetinește mișcarea. Ea depinde de natura și de masa corpului și apare la alunecare și rostogolire.

• După natura mişcării relative a corpului considerat, tipurile principale de frecări sunt:

• frecarea de alunecare• frecarea de rostogolire• frecarea de pivotare• Totdeauna forța de frecare la

alunecare este mai mare decât forța de frecare la rostogolire.

• Frecările care sunt generate în decursul mişcării unui sistem de puncte materiale, atât cele datorate mişcării relative a unui punct material faţă de altul cât şi cele datorate unor sisteme materiale exterioare cu care sistemul considerat se află în interacţiune, diminuează energia mecanică totală a acestuia.

• În planul de contact dintre cele două corpuri există două forţe de frecare: acţiunea şi reacţiunea, egale în modul şi de sens opus, una acţionează asupra unui corp, iar cealaltă asupra celuilalt corp. Chiar înainte de a începe lunecarea, apar forţe de frecare între solide, numite forţe de frecare statică sau de aderenţă. În cazul lunecării, ele se numesc forţe de frecare cinetică sau de frecare la lunecare.

• Legile frecarii:• Forta de frecare la alunecare nu depinde de marimea suprafetei de

contact dintre corpuri.• Forta de frecare la alunecare depinde direct proportional de natura

corpurilor aflate in contact. Marimea care ne da date despre natura suprafetelor aflate in contact se noteaza cu litera m ( miu ) si poarta denumirea de coeficient de frecare. Coeficientul de frecare e o marime fizica care nu are unitate de masura, adica este adimensionala.

• Forta de frecare la alunecare depinde direct proportional de normala la suprafata de contact.

• Miscarea unui mobil este influentata, dupa cum am vazut in laborator, de actiunea fortelor. In randul lor se numara si fortele de frecare ce se manifesta la deplasarea mobilului pe o anumita suprafata. In regiunea de contact se exercita actiuni asupra mobilului, care se opun miscarii sale. Fortele care apar in regiunea de contact si care se opun miscarii au fost numite forte de frecare. Prin urmare fortele de frecare au intotdeauna un sens opus sensului deplasarii corpului.

•

• Datorita faptului ca fortele de frecare apar intotdeauna cand un corp se misca, inseamna ca in practica miscarea rectilinie si uniforma a acestuia nu se poate efectua in virtutea inertiei, ci doar datorita unei forte de tractiune egala si de sens contrar cu forta de frecare Ff.

• • Exista 3 posibilitati :• 1. Daca Ff >Gt corpul nu se misca ;• 2. Daca Ff = Gt are loc o miscare rectilinie uniforma ;• 3. Daca Ff < Gt are loc o miscare rectilinie uniforma variata, miscare

accelerata• Gt = G · sin. α • Ff = mGn• a = =G (sin.α – μ · cos.α )

APLICAŢII ALE FORŢEI DE FRECARE

• APLICAŢII ALE FORŢEI DE FRECARE• Se consideră un corp care alunecă pe suprafaţa altui corp.La

contactul a celor două corpuri apar întotdeauna două forţe:-reacţiunea normală-forţa de frecare .Cele două suprafeţe aflate în contact prezintă asperităţi pe care corpul ,dacă nu reuşeşte să le sară va rămâne în repaus. Astfel,alunecarea întâpină o forţă numită forţă de frecare care este tangentă la suprafaţa de contact şi opusă sensului de mişcare.Dacă o maşină alunecă pe şosea apare forţa de frecare care este proporţională cu apăsarea normală,mai exact cu rezultanta tuturor forţelor care acţionează pe direcţia normală la direcţia deplasării şi care depinde de natura suprafeţelor cu care se află în contact.

• Forţa de frecare se întâlneşte peste tot in naturǎ şi tehnică.Uneori,este utilă,iar alteori dăunătoare.Pentru ca oamenii şi autovehiculele să se poată deplasa pe polei este nevoie să se presare pe şosea nisip sau rumeguş.Tot datorită forţelor de frecare este posibilă transmiterea mişcării de rotaţie prin curele de transmisie.Pe de altă parte,datorită frecării se produce uzura pieselor mobile ale maşinilor,prin tocirea sau topirea lor.În aceste situaţii,se folosesc diferite căi de micşorare a forţei de frecare.Una dintre ele este folosirea

• lubrifianţilor. Aceştia micşorează frecările umplând golurile de pe cele două suprafeţe aflate în contact şi astfel reduc asperităţile.O altă cale este inlocuirea alunecării cu rostogolirea.În acest scop,se folosesc rulmenţi şi roţi.Studiile pentru micşorarea frecării au dus la realizarea de vehicule ce se mişcă pe pernǎ de aer.

• SFARSIT!