formarea statului national unitar

31
PROIECT DE LECTIE UNITATEA SCOLARA : ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 149 PROFESOR : MOTOHON TEODOR DORIN DISCIPLINA DIDACTICA : ISTORIE CLASA : : a VIII-a B UNITATE DE INVATARE : CONSTITUIREA ROMÂNIEI MODERNE SUBIECTUL LECTIEI : : FORMAREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR TIPUL LECTIEI : PREDARE-INVATARE TIMP : 50 MIN STRATEGII DIDACTICE : 01. Metode si procedee didactice: conversatia euristica, expunerea, explicatia, exercitiul, problematizarea, jocul, munca in echipa, descoperirea. 02. Forme de lucru: metoda didactica a “cubului”. Structurarea clasei de elevi in sase grupe de lucru, fiecare grupa de elevi primeste spre indeplinire anumite cerinte pe baza continutului lectiei. 03. Conditii prealabile de lucru: elevul primeste un plan schematic al lectiei continand etapele si principalele evenimente ale FORMĂRII STATULUI NAŢIONAL UNITAR; fiecare grupa de elevi primeste cate un set de texte continand principalele documente istorice ale Unirii din 1918. 04. Materialul didactic: harta Romaniei Mari; planul schematic al lectiei; set texte cu documente istorice; set de cerinte repartizate pentru fiecare din cele sase grupe de lucru. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA : ***Istoria Romanilor. Tratat , vol VII. Tom. 2, (coord. Prof. univ. I. Bulei), Bucuresti, 2003; Gh. Platon-acad., Istoria moderna a Romaniei , Bucuresti, 1987; Fl. 1

Upload: dorinmotohon2677

Post on 29-Dec-2015

364 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Formarea Statului National Unitar

PROIECT DE LECTIE

UNITATEA SCOLARA : ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR. 149PROFESOR : MOTOHON TEODOR DORINDISCIPLINA DIDACTICA : ISTORIECLASA : : a VIII-a BUNITATE DE INVATARE : CONSTITUIREA ROMÂNIEI MODERNESUBIECTUL LECTIEI : : FORMAREA STATULUI NAŢIONAL UNITARTIPUL LECTIEI : PREDARE-INVATARETIMP : 50 MINSTRATEGII DIDACTICE :

01. Metode si procedee didactice: conversatia euristica, expunerea, explicatia, exercitiul, problematizarea, jocul, munca in echipa, descoperirea.

02. Forme de lucru: metoda didactica a “cubului”. Structurarea clasei de elevi in sase grupe de lucru, fiecare grupa de elevi primeste spre indeplinire anumite cerinte pe baza continutului lectiei.

03. Conditii prealabile de lucru: elevul primeste un plan schematic al lectiei continand etapele si principalele evenimente ale FORMĂRII STATULUI NAŢIONAL UNITAR; fiecare grupa de elevi primeste cate un set de texte continand principalele documente istorice ale Unirii din 1918.

04. Materialul didactic: harta Romaniei Mari; planul schematic al lectiei; set texte cu documente istorice; set de cerinte repartizate pentru fiecare din cele sase grupe de lucru.BIBLIOGRAFIE SELECTIVA: ***Istoria Romanilor. Tratat, vol VII. Tom. 2, (coord. Prof. univ. I. Bulei), Bucuresti, 2003; Gh. Platon-acad., Istoria moderna a Romaniei, Bucuresti, 1987; Fl. Constantiniu-acad., O istorie sincera a poporului roman, Bucuresti, 2000; ***1918 la Romani, vol. I-III, Bucuresti, 1987-1988; ***Culegere de texte pentru istoria Romaniei (coord. L. Maior, St. Pascu), Bucuresti, 1977; H. Radu, P. Ioan Orha, Documente din istoria romanilor, Bucuresti, 1996.COMPETENTE :

I. Competente generale:1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate. 2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice. 3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.

1

Page 2: Formarea Statului National Unitar

4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

II. Competente specifice:01. Cunoasterea, interpretarea si explicarea premiselor istorice ale Marii Uniri din anul 1918, ale procesului de realizare al

statului national unitar roman;02. Cunoasterea si analiza factorilor istorici interni si internationali care au determinat si au influentat procesul constituirii

Romaniei intregite, in anul 1918;03. Incadrarea cronologica si logico-istorica a tuturor evenimentelor si a faptelor istorice care au marcat fiecare dintre cele

trei etape ale procesului Unirii;04. Intelegerea aspectelor comune, dar si a celor specifice, in procesul istoric realizat in anul 1918;05. Asocierea evenimentelor romanesti, de la 1918 cu alte evenimente si fapte istorice europene petrecute la sfarsitul

Primului Razboi Mondial;06. Prezentarea pe harta istorica a teritoriilor care s-au unit cu Romania, a oraselor unde s-au luat deciziile istorice ale

Marii Uniri;07. Cunoasterea, interpretarea, analiza documentelor istorice caracteristice Marii Uniri; indeplinirea cerintelor specifice

fiecarei grupe de elevi in baza textelor continand documentele Unirii de la 1918 prin formarea deprinderilor de lucru si munca in echipa;

08. Desprinderea importantei istorice si a consecintelor istorice ale Marii Uniri, ale constituirii statului national unitar roman, din perspectiva nationala si internationala;

2

Page 3: Formarea Statului National Unitar

DESFASURAREA LECTIEIMOMENTELE LECTIEI

ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR

METODE SI MIJLOACE DIDACTICE

TIMP

1 2 3Momentul organizatoric

01. Introduce clasa in dinamica studiului: prezenta, observatii, recomandari, etc.02. Comunica tema de continut si aspectele fundamentale ale competentelor specifice;03. Comunica strategia didactica ce va fi urmata in atingerea competentei specifice.

01. Comunica prezenta clasei.02. Motiveaza diferite situatii sau stari de fapt.03. Diverse.

ConversatiaPrezentareaExpunerea 5 min.

Actualizarea cunostintelor

01. Solicita elevilor prezentarea premiselor istorice ale Marii Uniri;Solicita elevilor prezentarea factorilor interni si externi favorizanti ai Marii Uniri.

01. Prezinta si detaliaza unele aspecte ale premizelor si ai factorilor favorizanti ai Unirii de la 1918;02. Prezinta exemple specifice.

ExpunereaPrezentareaProblematizareaConversatia 5 min.

PREDARE-INVATARE

01. Prezinta elevilor schema-plan a lectiei;02. Organizeaza clasa in sase grupe de elevi, in metoda "cubului", intr-o formula echilibrata;03. Fiecare grupa de elevi primeste spre informare un set de documente istorice sub forma de texte;04. Repartizeaza fiecarei grupe de elevi sarcini de lucru specifice, dupa cum se prezinta in anexa proiectului didactic continand textele si intrebarile catre elevi;05. Acorda timp de lucru fiecarei grupe de

01. Se organizeaza in sase grupe de lucru, intr-o formula aleatorie, fiecare grupa primind o sarcina specifica de lucru;02. Primesc schema-plan a lectiei si textele cu documentele Unirii de la 1918;03. Fiecare grupa de elevi studiaza materialul didactic aflat la dispozitie si

ExpunereaConversatiaExercitiul JoculMunca in echipaDescoperirea Problematizarea 30 min

3

Page 4: Formarea Statului National Unitar

elevi si coordoneaza munca acestora prin consultari si indrumari;06. Primeste sarcinile fiecarei grupe in ordinea stabilita anterior si dezbate cu elevii fiecare dintre raspunsurile scrise elaborate de grupe.

elaboreaza sarcinile de lucru dupa cum urmeaza:

Grupa I: Descrie principalele evenimente ale Marii Uniri;

5 min

5 minGrupa a II-a: Compara si diferentiaza aspectele Unirii in cele trei provincii istoriceGrupa a III-a: Analizeaza unele aspecte ale documentelor Unirii.

5 min.

Grupa a IV-a: Asociaza evenimentele Unirii romanilor din 1918 cu alte evenimente europene.

5 min.

Grupa a V-a: Argumenteaza necesitatea recunoașterii Marii Uniri pe plan internațional.

5 min.

Grupa a VI-a: Realizeaza o diagrama Venn cu privire la aspectele comune dar si diferentiate in procesul Marii Uniri.

5 min.

Consolidarea cunostintelor

01. Incearca finalizarea unor concluzii asupra raspunsurilor in baza sarcinilor de lucru;02. Fixeaza pe tabla un scurt plan al lectiei in baza raspunsurilor grupelor de elevi si a concluziilor.

01. Fiecare grupa isi argumenteaza si concluzioneaza raspunsurile;02. Intervin in sustinerea argumentata a diferitelor puncte de vedere;04. Fixeaza pe harta aspectele lectiei.

ConversatiaExercitiulProblematizareaDescoperirea 5 min.

Evaluarea cunostintelor

01. Apreciaza activitatea grupelor si a modului de lucru;02. Chestioneaza elevii asupra modului de

01. Isi exprima parerea asupra muncii in echipa si incearca autoevaluarea.

Conversatia 5 min.

4

Page 5: Formarea Statului National Unitar

lucru;03. Prezinta o scurta tema pentru acasa.

02. Primesc tema pentru acasa.

SCHEMA LECŢIEIETAPELE CONSTITUIRII STATULUI NATIONAL UNITAR ROMAN

( 1917 – 1918)AUTONOMIA INDEPENDENTA UNIREA CONSECINTE

BASARABIA

-Februarie 1917: revolutia rusa declanseaza autodeterminarea in Imperiul rus:-Aprilie 1917:Constituirea Partidului National Moldovenesc;-8oct.1917:Congresul militarilor moldoveni proclama autonomia Basarabiei;-2-6nov.1917:Constituirea Sfatului Tarii(presed.I.Inculet) si Cons.Director(Petre Erhan);-2dec.1917:Proclamarea Republicii Moldovenesti

-nov.1917:revolutia bolsevica provoaca in Basarabia agitatii politice si anarhice;-dec.ian.1918:tendintele anexioniste ale Ucrainei;-11ian.1918:solicitarea Sfatului Tarii catre Romania pentru asigurarea ordinii interne;-13ian.1918:interventia Fortelor militare romane;-24ian.1918:proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti;

-ian-martie1918:intensă activitate unionista a Sfatului Tarii sprijinita de catre guv.Marghiloman,C.Stere si chiar de regimul Von Mackensen.-27martie1918:Sfatul Tarii voteaza cu majoritate unirea cu Romania;-22apr.1918:Decret Regal de promulgare a unirii;

1. Implinirea idealului istoric national;constituireastatului national unitar roman;2. Realizarea cadrului demographic si etnic romanesc(Recensamantul din1930 arata ca din circa 18 mil.loc. 71,9%erau etnici romani)3.Realizarea cadrului geo-economic national(Romaniaintregita avea circa 295mii km² si 2700 mari intreprinderi,fata de vechiul Regat cu 137mii km² si 810 mari intreprinderi)4. Unirea impunea un nou cadru legislativ unificator intoate domeniile,cadru care sa asigure atat drepturi si libertati tuturor cetatenilor,cat si sa realizezeuniformizarea legislatiei.

5

Page 6: Formarea Statului National Unitar

BUCOVINA

-Aprilie1918:Congresul natiunilor din Austro-Ungaria de la Roma proclama dreptul la autodeterminare nationala;-30apr.1918:Constituirea Consiliului National Roman de la Paris in sustinerea Unirii;-14oct.1918:Constituirea Cons.Nat al Bucovinei(presed.Iancu Flondor)9oct.1918:deputatii Bucovineri la Viena declara autodeterminarea

-sept-oct.1918:amenintarile anexioniste ale Ucrainei;-23oct.1918:Consiliul National solicita sprijinul militar al Romaniei;-25oct.1918:interventia de sprijin a armatei romane;-12nov.1918:Consiliul National allege institutiile politice ale Bucovinei.

-11nov.1918:constituirea Congresului National al Bucovinei,cu rolul de a decide soarta tarii;-15nov.1918:Congresul National voteaza in unanimitate Unirea cu Romania.-24dec.1918:Decretul Regal de promulgare a unirii.

5. Activitatea legislativa din Romania intregita,cu deosebire intre anii 1918-1926,a realizat in mare parte unificarea. Dintre aceste legi mentionam:Legea agrara; Decretul-lege de vot universal(1918); Unificarea monetara(1920) Unificarea fiscala(1920); Constitutia (1923); Legea instructiunii publice (1924); Legea electorala (1926)

TRANSILVANIA

-Aprilie1918:Consiliul National Roman de la Paris sustine unirea cu Bucovina si Transilvania;-sept.1918:deputatii romani de la Budapesta declara autodeterminarea Transilvaniei;-12oct.1918:declaratia de autodeterminare expusa de Partidul National Roman;condamna si manifestul imparatului Carol privind federalizarea(“Catre popoarele mele credincioase)

-30oct.1918:Constituirea Cons.Nat.Rom.Central de la Arad pt.coordonarea activitatii unioniste;-6nov.1918:Manifestul”Catre natiunea romana”emis de CNRCproclama independenta Transilvaniei;-9nov.1918:CNRCanunta Ungaria de preluarea puterii in Transilvania;-13-14nov.1918:tratativele esuate ale CNRC,de la Arad ,cu delegatia ungara.

-7nov.1918:CNRCconvoaca public “Adunarea Nationala”la Alba-Iulia;-nov.1918:Consiliile Nationale zonale aleg delegatii pt.Adunare;-1dec.1918:deschiderea Adunarii Nationale si proclamarea Unirii,Constituirea Marelui Sfat National si a Consiliului Dirigent ca institutii provizorii.-24.dec1918:Decretul Regal de promulgare a unirii

6

Page 7: Formarea Statului National Unitar

SARCINI DE LUCRU

grupa a 1-aDescrie:

01.Desfasurarea celor trei etape ale constituirii statului national-unitar roman si a celor mai importante evenimente isorice, pe baza planului-schema al lectiei;

02.Modul in care s-au produs evenimentele istorice; modul in care au fost luate deciziile Unirii din 1918 si locul desfasurarii actelor unioniste, pe baza planului-schema al lectiei si a documentelor-texte.

grupa a 2-aCompara:

01.Aspectele comune si cele diferentiate, in desfasurarea evenimentelor Unirii din 1918, in raport cu evenimentele interne si internationale;

7

Page 8: Formarea Statului National Unitar

02.Natura raportului intre evenimentele istorice specifice fiecarei provincii, avand in vedere schita-plan a lectiei, si unele aspecte ale rezolutiilor de Unire, pentru fiecare dintre provinciile istorice care s-au unit cu Romania.

grupa a 3-aAnalizeaza:

01.Care sunt,pe baza textelor, trasaturile esentiale ale documentelor elaborate de natiunea romana, din provinciile istorice care s-au unit cu Romania in anul 1918;

02.Care sunt,pe baza textelor,aspectele comune,dar si aspectele diferentiate care reies din continutul rezolutiilor nationale de la Chisinau, Cernauti, Alba-Iulia din anul 1918.

grupa a 4-aAsociaza:

01.Evenimentele si actele Marii Uniri cu faptele istorice ale perioadei moderne din istoria romanilor prin care s-au creat premisele intemeierii statului national unitar roman;

8

Page 9: Formarea Statului National Unitar

02.Evenimentele Marii Uniri cu procesul general European de constituire a statelor nationale, dupa Primul Razboi Mondial.

grupa a5-aArgumenteaza:01.Necesitatea recunoașterii Marii Uniri pe plan internațional;

02.Cum a contribuit, in mod esential, sistemul de pace de la Paris-Versailles, la consolidarea Marii Uniri.

grupa a 6-aRealizeaza:

01.O diagrama tip Venn in care sa se precizeze aspectele si notele comune, dar si cele diferentiate in cadrul procesului de realizare a Marii Unirii, avand in vedere atat evenimentele, cat si rezolutiile Unirii. Se va avea in vedere schema-plan a lectiei si documentele texte.

9

Page 10: Formarea Statului National Unitar

10

Page 11: Formarea Statului National Unitar

11

Page 12: Formarea Statului National Unitar

12

Page 13: Formarea Statului National Unitar

13

Page 14: Formarea Statului National Unitar

Declaraţia de unire a Basarabiei cu România (27 martie 1918)În numele poporului Basarabiei, Sfatul Tării declară:Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia

acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de Neam, pe baza principiului, ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu Mama sa România.

Această Unire se face pe următoarele baze:1. Sfatul Tării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului. Aceste hotărâri se

vor recunoaşte de Guvernul român.2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Tării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ

împlinitor şi administraţie proprie.3. Competenţa Statului Tării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor Zemstvelor 1 şi oraşelor; c) numirea tuturor

funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern.4. Restructurarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale.5. Legile în vigoare şi organizaţia locală (Zemstve şi oraşe) rămâne în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român, numai după ce vor

lua parte la lucrările lui şi reprezentantul Basarabiei.6. Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.7. Doi reprezentanţi vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Tării, iar pe viitor luaţi din sânul reprezentanţilor

Basarabiei din Parlamentul Român.8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi

secret.9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraşe, Zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct şi secret.

10.Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie.11.Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile turburi ale prefacerilor din urmă sunt amnistiate.Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra

proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus.

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea şi pentru totdeauna! Preşedintele Sfatului Tării, I. Inculeţ Secretarul Sfatului Tării, I.

Buzdugan(Basarabia şi basarabenii, alcătuire, studii şi comentarii de Mihai Adauge şi Alexandru Furtună, Chişinău, 1991, p. 246-247)

1 Unităţi administrative făcând parte din vechiul sistem rusesc, în vigoare încă în 1918.

14

Page 15: Formarea Statului National Unitar

Moţiunea de unire a Bucovinei cu România (15/28 noiembrie 1918)Moţiune:Congresul general al Bucovinei, întrunit azi, joi în 15/28 noiembrie 1918 în Sala Sinodală din Cernăuţi, considerând că, de la fondarea

Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ţinuturi ale Sucevei şi Cernăuţilor, a făcut pururea parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat;

considerând că în cuprinsul hotarelor aceste ţări se găseşte vechiul Scaun de domnie de la Suceava, gropniţele domneşti de la Rădăuţi, Putna şi Suceava, precum şi multe alte urme şi amintiri scumpe din trecutul Moldovei;

considerând că fii ai acestei ţări umăr la umăr cu fraţii lor din Moldova şi sub conducerea aceloraşi domnitori, au apărat de-a lungul veacurilor fiinţa neamului lor împotriva tuturor încălcătorilor din afară şi a cotropirii păgâne;

considerând că în 1774, prin vicleşug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei şi cu de-a sila alipită coroanei Habsburgilor;considerând că 144 de ani poporul bucovinean a îndurat suferinţele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naţionale şi care prin

strâmbătăţi şi persecuţii căuta să-i înstrăineze firea şi să învrăjbească celelalte neamuri cu care el voieşte să trăiască ca frate;considerând că, în scurgere de 144 de ani, Bucovinenii au luptat ca nişte mucenici pe toate câmpiile de bătălie în Europa sub steag străin pentru

menţinerea, slava şi mărirea asupritorilor lor, şi că ei drept răsplată aveau să îndure micşorarea drepturilor moştenite, izgonirea lor din viaţa publică, din şcoală şi chiar din biserică;

considerând că în acelaşi timp poporul băştinaş a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogăţiile izvoarelor de câştig ale acestei ţări şi despoiată în mare parte de vechea sa moştenire;

considerând că, cu toate acestea, Bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, aşteptat cu atâta dor şi suferinţă, va sosi şi că moştenirea lor străbună, tăiată prin graniţe nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui Ştefan, şi că au nutrit veşnic credinţă că marele vis al neamului se va înfăptui când se vor uni toate ţările române dintre Nistru şi Tisa într-un stat naţional unitar;

constată că ceasul acesta mare a sunat!Astăzi, când după sforţări şi jertfe uriaşe din partea României şi a puternicilor şi nobililor ei aliaţi, s-au întronat în lume principiile de drept şi

umanitate pentru neamurile, şi când în urma loviturilor zdrobitoare Monarhia austro-ungară s-a zguduit în temeliile ei şi s-a prăbuşit, şi toate neamurile încătuşate în cuprinsul ei şi-au câştigat dreptul de liberă hotărâre de sine, cel dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreaptă către regatul României, de care întotdeauna am legat nădejdea dezrobirii noastre.

Drept aceea noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind singuri cu puterea legiuitoare, în numele suveranităţii naţionale, hotărâm:

Unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României.(Basarabia şi basarabenii, alcătuire, studii şi comentarii de Mihai Adauge şi Alexandru Furtună, Chişinău, 1991, p. 264-266)

15

Page 16: Formarea Statului National Unitar

Rezoluţia Marii Adunării Naţionale de la Alba Iulia (1 decembrie 1918)Unirea tuturor românilor într-un singur stat numai atunci va fi statornică şi garantată prin istoria de mai departe a lumii, dacă va răspunde tuturor

îndatoririlor impuse prin noua concepţie a civilizaţiunii, dacă ea ne va inspira datoria să nu pedepsim progenitura, pentru păcatele părinţilor şi ca urmare ea va trebui să asigure tuturor neamurilor şi tuturor indivizilor conlocuitori pe pământul românesc, aceleaşi drepturi şi aceleaşi datorinţi.

Civilizaţiunea, care ne-a eliberat, pretinde de la noi respectul pentru dânsa şi ne obligă să prăbuşim în noul nostru stat, orice privilegiu şi să statorim, ca fundamentul al acestui stat: munca şi răsplata ei integrală.

I. Adunarea naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Tara Ungurească,II.adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918III. decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România.IV. (aplauze frenetice. Trăiască România Mare! Lumea se scoală în picioare, mâinile se ridică.V. Ora e punct 12)Adunarea naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunei române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre. (voci

trăiască, aclamaţiuni, aprobări)II.Adunarea naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până laîntrunirea constituantei, aleasă pe baza votului universal.III. În legătură cu aceasta ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român,adunarea naţională proclamă următoarele:

1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie, prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe în vârstă de 21 de ani, la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament (voci: Trăiască femeile! Trăiască. Aclamaţiuni pe galerie. Doamnele flutură batistele).4. Desăvârşită libertate de presă, libertate de asociere şi întrunire: liberă propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.5. Reformă agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri desfiinţând fidei comisiile în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politice agrare este pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potenţarea producţiunii.6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantaje, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

16

Page 17: Formarea Statului National Unitar

IV. Adunarea naţională dă expresiunea dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici deopotrivă, iar în viitor să se elimineze războiul, ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această adunare naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei Austro-Ungare şi uniţi cu ţara mamă, România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm libertatea naţiunilor subjugate până aici în monarhia Austro-Ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotăreşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acelor naţiuni.

VII.Adunarea naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, cariVIII. în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru, murind pentruIX. libertatea şi unitatea Naţiunei Române.VIII. Adunarea naţională dă expresiune mulţumitei şi admiraţiunei sale faţă de puterilealiate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multedecenii pentru război, au scăpat civilizaţiunea din ghearele barbariei.X. Pentru conducerea mai departe a afacerilor Naţiunei Române din Transilvania, Banat şiXI. ţara ungurească adunarea naţională hotăreşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român,XII. care va avea toată îndreptăţirea, să reprezinte Naţiunea Română, ori când şi pretutindeni, faţăXIII. de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile, pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.

În sfârşit, Vă rog să le primiţi aceste rezoluţiuni şi închei cu aceea, că legătura sfântă a celor 14 milioane de Români ne îndreptăţeşte azi a zice: „Trăiască România Mare!" (aplauze nesfârşite)

(1918,X, p. 288-289)

17

Page 18: Formarea Statului National Unitar

Discursul lui Iuliu Maniu (Alba Iulia, 1 decembrie 1918)[...] Noi ne simţim ca orbul care de zeci de ani n-a văzut lumina zilei, când printr-o binefacere dumnezeiască i se deschid ochii şi vede lumina

sfântă a soarelui. Noi suntem aici ochii poporului, care văd azi lumina libertăţii neamurilor. [. ]Pentru înlăturarea oricăror îndoieli ale străinilor asupra ce voim să facem prin unirea noastră şi libertatea noastră naţională, — Marele Sfat

Naţional Român declară că nu voieşte un imperiu de asuprire. Nu voim, ca din asupriţi, ce-am fost, să devenim asupritori. Voim să asigurăm libertatea pentru toţi şi dezvoltarea pentru toate popoarele conlocuitoare: Marele nostru Sfat Naţional ţine să accentueze, că urmează vechiul nostru proverb: „Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face". Noi voim pe acest pământ al României Mari să întronăm libertatea naţională pentru toţi. Voim ca fiecare naţiune să se poată cultiva în limba ei, să se roage lui Dumnezeu în credinţa ei şi să ceară dreptate în limba ei.

Noi, care am vărsat lacrimi văzând limba noastră scoasă din şcoli, biserici, justiţie, nu o vom lua altora. Nu vom lua putinţa vieţii de la alţii. Nu voim să trăim din sudoarea altora, pentru că noi putem trăi din vrednicia şi puterea noastră, prin munca noastră. (Aplauze entuziaste). Numai printr-un regim democratic putem întări ţara noastră românească, mai ales când trebuie să ţinem seama de cerinţele vieţii moderne de stat. Numai având un regim de drepturi şi libertăţi înlăuntrul ţării, vom avea tărie să validăm cauza noastră în afară. Deplina libertate a tuturor straturilor sociale, — e o garanţie pentru binele ţării. De aceea Marele Sfat Naţional Român a pus în proiectul lui de rezoluţie acel punct care vorbeşte de înfăptuirea regimului democratic.

[. ] Vă rugăm să primiţi unanim proiectul nostru de rezoluţii. Acest proiect arată cărarea pe care mergând înainte, ne vom putea atinge idealul şi să punem temelia unei Românii Mari şi unite, care în veci are să fie, ca în ea să se înfăptuiască spiritul desăvârşitei democraţii şi dreptatea socială.

(1918, X, p. 290-292)

Ion I.C. Brătianu despre situaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris — discurs în Adunarea Deputaţilor (decembrie 1919)[. ] Astfel erau decepţiunile create chiar de armistiţiu, când la Paris înaintea Conferinţei am constatat din ziua întâi că statele mari, că puterile cele

patru înţelegeau să ne trateze, pe statele cele mici, la discuţii, nu ca pe nişte tovarăşi cu drepturi egale, cum fuseserăm egali la luptă. [. ]Organizarea lucrărilor Conferinţei s-a făcut în condiţiuni astfel încât toate statele mici s-au crezut datoare să protesteze. Şi în numele lor, cea

dintâi Belgia a protestat, protestare la care ne-am unit succesiv fiecare din reprezentanţii celorlalte state mici. Dar atunci, spre marea şi dureroasa noastră surprindere, preşedintele Conferinţei, şeful guvernului celei mai generoase democraţii din lume, a opus obiecţiunilor noastre teoria că fiecare semnifică înaintea Conferinţei cât semnifica puterea sa militară. Era, d-lor, un principiu şi o teorie care nu se acorda nici cu credinţele noastre, nici cu cele ce eram în drept şi consideram că fusese chiar ţelul principal pentru care se dusese războiul.

Şi atunci, ca să se sistematizeze acest procedeu de lucru şi acest sistem nou, adică un nou, dar prea mult învechit, al vieţii internaţionale, s-au inventat definiţiuni speciale pentru state ca acele pe care le reprezentam.

Rând pe rând, ele au fost numite „state cu interese particulare" şi apoi „state cu interese limitate". Am protestat în toate demersurile mele în contra acestor definiţiuni. Am căutat să conving pe cei mari că statele nu sunt unele cu interesele generale şi altele cu interese limitate, dar că fiecare stat, acolo unde are interes, îl are tot atât de viu şi e tot atât în drept să-l apere, ca oricare putere mare, şi că nu este nimeni în drept să limiteze unde interesele mele încep şi unde se sfârşesc, decât eu însumi.

18

Page 19: Formarea Statului National Unitar

Concepţiunea şi definiţiunea erau atât de primejdioase, încât ele nu puteau să nu ducă la acea consecinţă, la care s-a şi ajuns, când de la state cu interese limitate am ajuns să fim trataţi ca în Tratatul minorităţilor, ca state cu independenţă limitată.

D-lor, s-a introdus astfel un sistem de lucru în Conferinţă care constituia o adevărată suprimare a Conferinţei. Adică reprezentanţii celor patru Puteri Mari, la care se unea şi reprezentantul Japoniei, pentru problemele care îl puteau interesa, hotărau de toate chestiunile, fără participarea celorlalte state.

(Documente 1918-1944, p.15-16)

19

Page 20: Formarea Statului National Unitar

Tratatul de Pace cu Germania (Versailles, 28 iunie 1919)[...] Art. 116 — Germania recunoaşte şi-şi ia îndatorirea să respecte, ca permanentă şi inalienabilă, independenţa tuturor teritoriilor care făceau

parte din vechiul imperiu al Rusiei la 1 august 1914 [...] .Germania recunoaşte în mod definitiv anularea tratatelor de a Brest-Litovsk, precum şi a tuturor celorlalte tratate, acorduri sau convenţii făcute de

ea cu guvernul maximalist din Rusia.Art. 117 — Germania îşi ia îndatorirea să recunoască deplina valoare a oricăror tratate sau învoiri pe care Puterile aliate şi asociate le vor încheia

cu statele ce s-au constituit sau se vor constitui în întregul sau în parte din teritoriile vechiului imperiu al Rusiei, astfel cum el exista la 1 august 1914, şi a recunoaşte hotarele acestor state, astfel după cum vor fi fixate [. ]

Art. 259 — Germania confirmă că renunţă, conform articolului XV din Armistiţiul de la 11 noiembrie 1918, la beneficiul tuturor stipul aţiilor cuprinse în Tratatele de la Bucureşti şi de la Brest-Litovsk şi la Tratatele complementare, fără a se aduce atingere articolelor 292, Partea X (Clauze economice) din Tratatul de faţă. Germania se obligă să transfere respectiv fie României, fie principalelor Puteri aliate şi asociate, orice instrumente monetare, numerar, valori şi instrumente negociabile sau orice produse ce a primit în virtutea sus ziselor Tratate[. ]

Art. 292 — Germania recunoaşte ca fiind şi rămânând abrogate toate tratatele, convenţiile şi înţelegerile pe care le-a încheiat cu Rusia sau cu orice stat sau guvern al cărui teritoriu constituia mai înainte o parte a Rusiei, cât şi cu România, înainte de 1 august 1914, sau de la această dată, până la punerea în vigoare a Tratatului de faţă [. ].

Art. 434 — Germania se obligă să recunoască completa valoare a Tratatelor de pace şi a Convenţiunilor adiţionale care vor fi încheiate de către Puterile aliate şi asociate cu puterile care au luptat alături de Germania, să accepte dispoziţiunile ce vor fi luate cu privire la teritoriile fostei monarhii a Austro-Ungariei, ale Regatului Bulgariei şi ale Imperiului Otoman şi să recunoască noile state înlăuntrul fruntariilor ce le sunt astfel fixate [. ].

(„Monitorul oficial", nr. 7 din 9 aprilie 1920)

Tratatul de pace cu Austria (Saint-Germain-en-Laye, 10 septembrie 1919)[. ] Art. 59 — Austria renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea României, la toate drepturile şi titlurile asupra părţii fostului ducat al Bucovinei

cuprinsă dincoace de fruntariile României, astfel precum vor fi fixate ulterior de principalele Puteri aliate şi asociate.Art. 60 — România consimte la inserţiunea într-un Tratat cu principalele Puteri aliate şi asociate a unor dispoziţiuni pe care aceste Puteri le vor

socoti necesare pentru a ocroti în România interesele locuitorilor ce se deosebesc prin rasă, limbă sau religiune de majoritatea populaţiunii.România consimte, de asemenea, la inserţiunea într-un Tratat cu principalele Puteri aliate şi asociate a unor dispoziţiuni pe care aceste puteri le

vor socoti necesare pentru a ocroti libertatea tranzitului şi a aplica un regim echitabil comerţului celorlalte naţiuni.Art. 61 — Proporţia şi natura sarcinilor financiare ale fostului Imperiu al Austriei pe care România va avea să le ia pe seamă pentru teritoriul pus

sub suveranitatea ei vor fi stabilite conform cu art. 203, partea IX (Clauze financiare) a Tratatului de faţă.(„Monitorul oficial", nr. 140, din 26 septembrie 1920)

20

Page 21: Formarea Statului National Unitar

Tratatul de pace cu Bulgaria (Neuilly sur Seine, 27 noiembrie 1919)Partea IIFruntariile BulgarieiArt. 27. Fruntariile Bulgariei vor fi fixate după cum urmează:[. ]5. Cu România:de la Marea Neagră până la Dunăre:fruntaria astfel cum exista la 1 august 1914.de aici până la confluenţa Timokului cu Dunărea:principalul şanal navigabil al Dunării în amonte.Secţiunea VDispoziţiuni generaleArt. 59. Bulgaria declară de pe acum că recunoaşte şi acceptă fruntariile Austriei, ale Greciei, ale Ungariei, ale Poloniei, ale României, ale Statului

Sârbo-Croato-Sloven şi ale StatuluiCeho-Slovac, astfel cum aceste fruntarii vor fi fixate de către principalele Puteri aliate şi asociate.

(„Monitorul oficial", nr. 135, din 20 septembrie 1920)

Tratatul de pace cu Ungaria (Trianon, 4 iunie 1920)Secţiunea III România[. ] Art. 45. Ungaria renunţă, în ceea ce o priveşte, în favoarea României, la toate drepturile şi titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-

ungare situate dincolo de fruntariile Ungariei, astfel cum sunt fixate la art. 27, partea II-a (Fruntariile Ungariei) şi recunoscute prin prezentul Tratat sau prin orice alte Tratate, încheiate în scop de a regula afacerile actuale, ca făcând parte din România.

[. ] Art. 47. România recunoaşte şi confirmă faţă de Ungaria angajamentul de a consimţi la inserţiunea într-un Tratat cu principalele Puteri aliate şi asociate a unor dispoziţiuni pe care aceste Puteri le vor socoti necesare pentru a ocroti în România interesele locuitorilor care se deosebesc prin rasă, limbă sau religiune de majoritatea populaţiunii, precum şi pentru a ocroti libertatea tranzitului, de a aplica un regim echitabil comerţului celorlalte naţiuni.

Secţiunea IXDispoziţiuni generaleArt. 74. Ungaria declară de pe acum că recunoaşte şi primeşte fruntariile Austriei, Bulgariei, Greciei, Poloniei, României, Statului Sârbo-Croato-

Sloven şi ale Statului Ceho-Slovac, astfel precum aceste fruntarii vor fi fixate de către principalele Puteri aliate şi asociate.(„Monitorul oficial", nr. 36, din 21 septembrie 1920)

21

Page 22: Formarea Statului National Unitar

22

Page 23: Formarea Statului National Unitar

23