(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

12.09.2014

Soare, 14 29 0C

12.09.2014

Soare, 14 28 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.43611 Do lar ame ri can ............. 14.27431 Leu românesc ................. 4.17111 Ru blă ru sească ............... 0.3806

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Puţini oameni sunt capabili să își exprime cu sânge rece opiniile care diferă de preju-decăţile sociale din jurul lor.

Albert Einstein

Cursul valutar 12.09.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 12 septembrie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Patriarhi Alexandru, Ioan și Pa-vel cel Nou ai Constantinopolului

Ce scop urmăreşte tranzacţia BEM–Unibank?

Siveco România, implicată într-o schemă de evaziune fiscală

Note de privitorJe-mén-fichisme avec le papillon

Tir cu rachetă ratat la manevrele NATO din Ucraina, la Marea Neagră

44

66

77

1010

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ECONOMIC

SCANDALOS

SPIRITUALITATE

EXTERNE

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 33 (958)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Conferinţă de presă a PPCD Ieri, Partidul Popular Creștin Democrat a susţinut o conferin-ţă de presă la care au participat Victor Ciobanu, președinte PPCD, Norbert Neu-haus, doctor în eco-nomie (Germania), și Iurie Roșca.

În deschidere, Victor Ciobanu a

reamintit că PPCD va participa la

viitoarele alegeri parlamentare,

avându-l pe Roșca în fruntea listei

electorale. El a mai precizat că Re-

publica Moldova poate fi scoasă din

dezastrul economic și social doar

având o guvernare puternică, „o

mână forte” care să dea o lovitură

totală clanurilor de tip mafi ot afl ate

la ora actuală la guvernare. Cioba-

nu a mai precizat că ţara noastră nu

trebuie să se aventureze în procese

integraţioniste rapide și nechibzu-

ite nici cu Uniunea Europeană, nici

cu Uniunea Vamală, ci să-și concen-

treze eforturile în direcţia refacerii economice și restabilirea justiţiei sociale.

Continuare în pag. 2

Ce cale de dezvoltare trebuie Ce cale de dezvoltare trebuie să aleagă Republica Moldovasă aleagă Republica Moldova

Ce are turneul electoral al

democraţilor cu fabricile de

conserve?Deși, deocamdată, nu a fost dat startul ofi cial al campaniei pentru alegerile parlamentare din toamnă, partidele, mai ales cele de la putere, au pornit deja cursa. Prima concluzie pe care o putem face este că scrutinul nu va fi nici pe departe corect, în ciuda apelurilor și angajamente-lor pe care le fac politicie-nii. Nu ne vom referi acum la alte modalităţi de viciere și fraudare a alegerilor. Vom menţiona doar folosi-rea fără precedent a re-surselor administrative de către actorii politici afl aţi astăzi la guvernare. Și, cu siguranţă, nimeni nu va fi tras la răspundere pentru aceste încălcări fl agrante.

Continuare în pag. 2

Există ori nu există? Patimi pe marginea „găurii” lui Negruţa

IURIE ROŞCA LA CLUBUL DE PRESĂ „REZONANŢA SOCIALĂ”

Naţionalism economic plus o „mână forte” Naţionalism economic plus o „mână forte” în serviciul interesului naţionalîn serviciul interesului naţional

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6) (citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

DUPĂ SUMMITUL NATO 2014

Militarizarea Militarizarea României?României?

Statutul incert al loturilor din suburbia oraşelor – pierderi pentru

stat şi probleme pentru proprietari

12 SEPTEMBRIE 201422F L U XF L U X Actual

Urmare din pag. 1La rândul său, Norbert Neuhaus

a menţionat că în ultimii cincispre-zece ani vizitează cu regularitate Republica Moldova și a urmărit în-deaproape procesele politice de la noi. El a afi rmat că după succesiunea la guvernare din 2009, europenii au așteptat schimbări radicale din partea coaliţiei de guvernământ. Însă, din păcate, în loc de progrese s-au produs regrese și chiar antire-forme. Neuhaus a amintit despre reformele realizate cu efortul creș-tin-democraţilor în perioada anilor 2005-2009, cum ar fi consolidarea

independenţei puterii judecătorești prin scoaterea de sub controlul po-litic a Consiliului Superior al Magis-traturii, asigurarea unei majorităţi a opoziţiei în componenţa Comisi-ei Electorale Centrale și a Curţii de Conturi, precum și a unei autonomii a Consiliului Coordonator al Audio-vizualului. Însă toate aceste reforme au fost anulate în ultimii cinci ani. El a regretat și faptul că alianţa de guvernământ nu a realizat descen-tralizarea puterii de stat și asigura-rea unei autonomii locale reale prin lărgirea bazei fi scale și crearea unui mecanism transparent și echilibrat de transferuri de la bugetul de stat către entităţile din teritoriu. „Faptul că fi ecare succesiune la guvernare produce migraţia masivă a aleșilor locali din partidele pe ale căror liste au fost aleși spre partidele afl ate la guvernare demonstrează că actu-ala guvernare pretins democratică a păstrat verticala puterii de stat și distribuie fondurile publice în terito-riu în funcţie de culoarea politică a aleșilor locali”, a menţionat Norbert Neuhaus. El a mai declarat că Moldo-va nu trebuie să se avânte nici spre Vest, nici spre Est, ci să-și defi neas-că propriile interese naţionale și să înveţe să negocieze competent atât cu partenerii de la Bruxelles, cât și cu cei de la Moscova. „Nimeni din exte-rior nu va apăra interesele naţionale

ale Republicii Moldova, această obli-gaţie îi revine în totalitate conduce-rii ţării dumneavoastră”, a conchis Neuhaus.

În continuare, Iurie Roșca a susţi-nut că în urma alegerilor din aceas-tă toamnă urmează să fi e restabilit dreptul poporului la autoguvernare garantat de Constituţie. Asta pentru că la ora actuală, puterea de stat în Republica Moldova este uzurpată, iar potrivit articolului 2 al Legii fun-damentale: „Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului”. El a reiterat că regimul instalat după 2009 este unul ilegal, anticonstituţional, antipopu-lar și corupt. „Numele lui adevărat este plutocraţie, adică dominaţia banilor. Republica Moldova este un „stat captiv”, încăput în mâinile câtorva clanuri oligarhice. Întreaga administraţie de stat este subordo-nată intereselor de tip mafi ot a celor care uzurpează puterea”, a precizat Roșca. El a mai afi rmat că actuala stare de lucruri a devenit posibilă ca urmare a concentrării masive a unor capitaluri astronomice de sorginte dubioasă, care au produs partide politice clientelare, ce au reușit să preia puterea.

Roșca a adus în atenţia jurnaliș-tilor faptul că Republica Moldova continuă să fi e o ţară monitorizată de Consiliul Europei, adică o ţară

restanţieră la capitolul democraţie funcţională și stat de drept. El a mai spus, de asemenea, că înrăutăţirea relaţiilor politice și economice cu Rusia este o consecinţă directă a po-liticii actualei guvernări. Pierderile enorme pe care le suferă producăto-rii agricoli, exportatorii și creditorii acestora nu vor putea fi recompen-sate de către guvernare, prin urmare nici ţăranii nu-și vor primi remune-rarea pentru munca din acest an.

Iurie Roșca a subliniat că Moldova trebuie să-și restabilească suverani-tatea de stat și să nu mai admită să fi e guvernată din exterior. În acest sens este nevoie să fi e valorifi cat

din plin statutul de ţară neutră, ceea ce presupune neangajarea ţării în confruntările geopolitice dintre marile puteri. „Republica Moldova nu trebuie să se alieze cu Occiden-tul împotriva Rusiei și nici cu Rusia împotriva Occidentului. Iar pentru asta este nevoie de un discurs diplo-matic univoc, care să demonstreze faptul că ţara noastră este un parte-ner corect și loial cu ambele entităţi geopolitice afl ate în competiţie. Al-tminteri, riscurile de a repeta scena-riul tragic al Ucrainei sunt maxime”, a mai declarat Roșca.

Vorbitorul a readus în atenţia presei nevoia de a afi rma principiul suveranităţii economice, numit și patriotism, și naţionalism economic. El presupune apărarea pieţei inter-ne în faţa invaziei mărfurilor străine și stimularea businessului autohton prin instrumente vamale, fi scale și creditare. De asemenea, se impune descentralizarea vieţii economice și restabilirea principiului de liberă concurenţă, precum și crearea unor mecanisme de redistribuire largă și echitabilă a proprietăţii private.

„Niciun partid din actualul arc guvernamental nu trebuie să se re-găsească printre componentele vi-itoarei guvernări, care va fi formată după alegerile din 30 noiembrie”, a concluzionat Roșca.

Biroul de presă al PPCD

Ce cale de dezvoltare trebuie să aleagă Republica MoldovaCe cale de dezvoltare trebuie să aleagă Republica Moldova

Urmare din pag. 1Zilele acestea, Partidul Democrat ne anunţă

cu voioșie, prin zeci de comunicate, că “Expre-sul Vocea Moldovei” străbate ţara în lung și în lat, pentru a se consulta cu cetăţenii și a le ex-plica cum stau lucrurile cu alegerile deschise la democraţi.

„Echipa PDM s-a pornit astăzi în turneu în satele și orașele țării, la bordul autocarului de-numit „Expresul Vocea Moldovei”. Președintele PDM, Marian Lupu, însoțit de miniștri, deputați și alți zeci de membri ai echipei democrate se vor afl a în această perioadă într-un turneu de informare cu privire la alegerea deschisă a candidaților democrați, procedură organizată în premieră în țara noastră de un partid poli-tic”, am fost informaţi acum câteva zile.

Nu ne vom referi la faptul că democraţii, de fapt, dau iama prin electoratul celorlalte parti-de, inclusiv al partenerilor lor de la guvernare, cu nobila intenţie de a mai prelua din electo-rat. Îi lăsăm pe ei să se lămurească în această chestiune.

Vom menţiona însă altceva. “Expresul” care a ajuns zilele acestea pe la Hâncești, Orhei, Sângerei, Florești și prin alte atâtea localităţi este burdușit de miniștri care fac, de la înălţi-mea poziţiei lor de oameni de stat, propagan-dă de partid.

Pe unde apucă, democraţii mai vizitează câte o întreprindere, mai inaugurează câte o bucată de drum, mai racordează câte o ţeavă de gaz, explicându-le oamenilor că toate aces-tea se datorează faptului că partidul a avut grijă și a contribuit, și a pus mâna, și le-a dat, și a avut grijă de ei.

Bineînţeles, această tactică nu au adoptat-o doar democraţii. Fostul premier liberal-de-mocrat Vladimir Filat, de exemplu, merge și el pe la tot felul de inaugurări ca la slujbă. Și se bucură împreună cu oamenii de câte lucruri bune a putut să facă partidul. Al lui, evident. Dar despre asta am mai vorbit deja. Și, cu si-guranţă, miniștrii instalaţi de liberal-demo-craţi vor fi folosiţi pe post de agenţi electorali. Pregătirile în acest sens se fac deja. Astfel, la

acţiunea din duminica trecută a PLDM, ministrul de Externe, Na-talia Gherman, și cel al Educa-ţiei, Maia Sandu, și-au anunţat aderarea la formaţiunea con-dusă de Vladimir Filat. Straniu, dar până acum apartenenţa partinică nu a fost o prioritate pentru cele două ministre.

Problema însă nu este doar că acești șefi de ministere își folo-sesc funcţiile în interese de par-tid. Principalul este că tot acest alai de miniștri și viceminiștri admiră întinsurile patriei în timpul orelor de muncă, pentru care sunt remuneraţi de la stat. Și bănuim că mai benefi ciază și de diurne de la partid pentru efortul depus.

Să înţelegem că miniștrii nu mai au nicio treabă pe la locurile lor de muncă, dacă timp de o săptămână aceștia îl fl anchează pe șeful lor de partid afl at în misiune de lămurire a maselor și de asumare a responsabilităţilor de tot felul. Ieri, de exemplu, am afl at că Lupu s-a angajat, la Cupcini, să fi e „promotorul” tuturor fabricilor de conserve din ţară. Și, concomi-tent, să-i instruiască pe lucrătorii de acolo cum să-i voteze pe democraţi.

Revenind însă la miniștrii plimbăreţi, vom menţiona că ei au tot dreptul să facă propa-gandă electorală pentru PDM, dar în calitate de membri de partid, nu de înalţi demnitari de stat. Prin urmare, aceștia ori își fac treaba la ministere, ori sunt suspendaţi temporar din funcţie și se reprofi lează pe propagandă elec-torală. Doar că valoarea lor de propagandiști, în cazul de faţă, este dată anume de funcţiile pe care le deţin.

Putem concluziona, deci, că în următoarele luni, nimeni nu va mai fi interesat de proble-mele stringente ale ţării, de efectele embar-goului rusesc, de presupusele găuri din buget, de mișcările de pe piaţa bancară și altele de acest gen. Pentru că toată funcţionărimea va propaga, va inaugura, va promova și va infor-

ma poporul despre extraordinarele realizări ale partidelor din care fac parte. Va fi mobiliza-tă să participe la mitinguri, adunări, concerte și alte acţiuni, un deva fi nevoie de mase care să aplaude și să demonstreze unitatea și forţa acestor partide.

Cât despre scopul propriu-zis al „turneului” în care s-au pornit democraţii, Marian Lupu a declarat că, împreună cu colegii săi, le vor spu-ne oamenilor că „listele PDM pentru alegeri nu vor mai fi făcute în birouri, dar prin deci-zia fi ecărui om”. Însă nu doar atât. Democra-ţii își mai propun să dea startul unei reforme a clasei politice, reformă care să aibă la bază respectul pentru vocea cetăţenilor și dorinţele exprimate de aceștia.

Vorbe frumoase, dacă nu ar exista însă și o doză de suspiciune că se vor face, pe aceas-tă cale, încercări de corupere a electoratului. Despre folosirea abuzivă a resurselor admi-nistrative nici nu mai încape vorbă. Pentru că experienţa americană la care făcea trimitere prim-vicepreședintele PD, Vladimir Plahot-niuc, nu are nicio treabă cu alegerile interne puse la cale de democraţi.

În ceea ce privește lista partidului la parla-mentare, nu avem nicio îndoială că pe aceasta vor fi gura exact cine trebuie. Fără surprize.

Ioana FLOREA, FLUX

Din 30 septembrie, candidaţii se vor

putea înscrie la CECDin 30 septembrie, partidele politice

vor putea începe procedura de înre-

gistrare a candidaţilor pentru alege-

rile parlamentare din 30 noiembrie

2014, a declarat Iurie Ciocan, preșe-

dintele Comisiei Electorale Centrale

(CEC), în cadrul unei emisiuni on-line,

transmite News-Moldova.

„Procedura de înregistrare a candidaţilor

se va încheia cu 30 de zile înainte de ziua

alegerilor”, a precizat Ciocan.

Președintele CEC a mai menţionat că „par-

tidele care nu sunt înregistrate la Ministerul

Justiţiei nu se vor putea înscrie în campania

electorală”.

„Constituţia RM oferă dreptul fi ecărui

cetăţean să se înscrie în alegeri ca și candi-

dat independent, candidat pe lista vreunui

partid sau în blocurile electorale”, a adăugat

Ciocan.

Acesta a spus că ordinea în buletinul de

vot va fi decisă prin tragerea la sorţi la fi nele

fi ecărei zile de depunere a dosarelor la CEC.

Guvernul a oferit CEC 52 de milioane de lei

pentru campania electorală pentru alegerile

din 30 noiembrie.

Potrivit modifi cărilor la Codul Electoral

operate de Parlamentul de legislatura a XIX-

a, pragul electoral pentru partidele politice

a fost majorat până la 6%. Candidaţii inde-

pendenţi vor putea accede în Legislativ cu

cel puţin 2% din voturile alegătorilor, iar blo-

curile electorale cu 9% sau 11%, în funcţie de

numărul de partide din care este format.

FLUX

Ce are turneul electoral al democraţilor cu fabricile de conserve?

12 SEPTEMBRIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul municipiului

Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

Vineri, 5 septembrie, in-vitatul special al lui Artur Efremov la întâlnirea cu membrii Clubului de pre-să „Rezonanţa Socială” a fost politicianul și jurna-listul Iurie Roșca.

Evenimentul a fost transmis în direct pe www.privesc.eu și poate fi accesat în arhiva portalului.

Drept prilej pentru această întâl-nire cu presa a servit decizia PPCD de a se lansa în viitoarea campanie electorală pentru alegerile parla-mentare, avându-l cap de listă pe Iurie Roșca.

Curiozitatea gazetarilor a vizat mai multe aspecte ale vieţii soci-al-politice, precum și elemente ale tacticii electorale a creștin-demo-craţilor.

Răspunzând la întrebarea des-pre interesul naţional al Republi-cii Moldova, protagonistul eveni-mentului a ţinut să precizeze din capul locului că acesta nu coincide cu interesele naţionale ale niciu-nei alte ţări sau grupuri de ţări. Acesta vizează nevoia restabilirii dreptului poporului la autoguver-nare în condiţiile în care în ultimii cinci ani coaliţia de guvernământ a cedat actul guvernamental unor centre de infl uenţă din exterior, ţara noastră pomenindu-se sub o guvernare externă.

Altfel zis, este vorba despre re-stabilirea suveranităţii statului.

Același interes naţional dictează valorifi carea plenară a statutului de ţară neutră pe plan internaţio-nal. Asta presupune o politică ex-ternă de neangajare în confl ictele dintre marile puteri, în special în condiţiile unor confruntări cres-cânde între Occident și Federaţia Rusă. „Noi nu trebuie să ne aliniem cu americanii împotriva rușilor, nici cu rușii împotriva americani-lor. Altminteri, scenariul tragic din

Ucraina ar putea să se repete și în Republica Moldova”, a specifi cat vorbitorul. Din această perspecti-vă, abordările în vogă axate pe op-ţiunea „ori cu Uniunea Europeană, ori cu Uniunea Vamală (UV)” presu-pun plierea Republicii Moldova pe proiecte geopolitice sugerate sau impuse din exterior, care divizează societatea noastră în două tabere beligerante ireconciliabile. O ast-fel de confl ictualizare poate aduce dividende politice și avantaje elec-torale, dar este contraproductivă pentru interesul naţional al ţării.

Afi rmarea articulată și consec-ventă a caracterului neutru al sta-tului nostru poartă, concomitent, atât o încărcătură geopolitică, cât și una economică. „Republica Mol-dova nu are nevoie de contopirea cu piaţa comună a Uniunii Euro-pene prin Acordul de liber schimb, dar nici de fuziunea fără bariere va-male cu piaţa Uniunii Vamale. Ex-perienţa internaţională confi rmă în mod univoc faptul că fuziunea unei economii slabe cu alta puter-nică este doar în avantajul ultimei și, implicit, în dezavantajul celei dintâi. Tocmai din acest motiv, ţara noastră trebuie să aibă echi-pe de negociatori competenţi care să insiste asupra unor acorduri de comerţ asimetric atât pe lângă factorii de decizie de la Bruxelles, cât și de la Moscova. Adică, altfel zis, Moldova limitează penetrarea mărfurilor străine pe piaţa inter-nă, dar obţine preferinţe comer-ciale la exportul produselor sale pe pieţele UE și UV. Negocierea la două capete cu exponenţii a două entităţi geopolitice și economice afl ate într-o confruntare acerbă ne oferă șansa ca cel puţin unul din-tre potenţialii parteneri să accep-te modelul de parteneriat propus de Chișinău. Iar asta ar fi mai mult decât sufi cient pentru asigurarea producătorilor autohtoni cu o pia-ţă de desfacere ce dispune de o

capacitate de absorbţie imensă”, a mai menţionat Roșca.

În context, el a expus concepţia de dezvoltare a ţării, bazată pe principiile protecţionismului eco-nomic, ce presupune o serie de ba-riere vamale pentru invazia măr-furilor și capitalurilor străine pe piaţa internă și stimularea busine-ssului autohton prin instrumente fi scale, creditare și vamale. Ţinând cont de ponderea modestă a eco-nomiei naţionale în raport cu cele două economii-gigant ale UE și UV, exporturile noastre nu prezin-tă o ameninţare pentru securita-tea economică a ţărilor respective. Prin urmare, obţinerea unor astfel de avantaje ţine, întâi de toate, de capacitatea diplomatică a factori-lor de decizie de la Chișinău, care trebuie să convingă partenerii ex-terni de corectitudinea ţării noas-tre pe plan internaţional.

Roșca a precizat că acum un an, mai exact la 23 iulie 2013, a pre-zentat o lecţie academică în cadrul Academiei de Știinţe a Moldovei cu genericul „Republica Moldova: de la independenţa politică spre independenţa economică” (pre-zentarea respectivă poate fi găsită în arhiva portalului www.privesc.eu). Lucrarea elaborată de Roșca pornește de la concepţia celebru-lui economist Friedrich List, care și-a demonstrat viabilitatea pe parcursul unui secol și jumătate atât în cazul Germaniei, cât și a unei serii întregi de ţări din diferite părţi ale lumii. Ea este cunoscută ca suveranitate economică, inde-pendenţă economică, patriotism economic și chiar naţionalism economic. Anume acest tip de na-ţionalism trebuie să îmbrăţișeze societatea noastră pentru a depăși ruina economică, dezastrul social, a stopa migraţia în masă, precum și prăbușirea demografi că a socie-tăţii noastre. O astfel de viziune presupune abordări atipice, care

nu au nimic în comun cu proiecte-le sugerate din exterior și preluate fără discernământ. Și dacă prăbu-șirea URSS a produs naţionalisme ce divizau societatea noastră pe principii etnice și lingvistice, na-ţionalismul economic, dimpotri-vă, reprezintă un factor unifi cator pentru toţi membrii societăţii. In-stinctul autoconservării colective trebuie să ne ghideze spre practi-carea anume a unui astfel de naţi-onalism.

Iurie Roșca a subliniat că succe-sul economic al Republicii Moldo-va depinde în cel mai direct mod de înlăturarea actualei coaliţii de guvernământ de la putere în urma viitoarelor alegeri parlamentare. O guvernare patriotică ce ar succe-da actuala putere va avea difi cila sarcină de a da o bătălie totală cla-nurilor oligarhice care controlează în ultimii ani instituţiile puterii de stat, iar prin intermediul acestora s-a produs subordonarea econo-miei naţionale unor interese de grup și o concentrare excesivă de capital în mâinile câtorva magnaţi. Prin urmare, Republica Moldova are nevoie de o mână forte care să descentralizeze economia naţi-onală și să elibereze instituţiile de stat de sub controlul acestor reţele de tip mafi ot. Adică statul trebuie să se alieze cu businessul mic și mijlociu în războiul contra pluto-

craţiei. Administraţia de stat și me-diul politic în ansamblu trebuie să fi e separate de mediul de afaceri. Altminteri, marele capital acumu-lat prin metode criminale va su-foca în continuare atât instituţiile statului, cât și mediul de afaceri.

Liderul creștin-democrat a de-clarat că PPCD mizează pe voturile alegătorilor dezamăgiţi de actuala guvernare, precum și pe voturile cetăţenilor care au optat în alege-rile precedente pentru partidele de stânga, dar și pe susţinerea din partea celor circa 40% dintre cetă-ţeni care încă nu și-au determinat opţiunile electorale.

Fiind întrebat despre modul în care ar trebui exercitată puterea, Roșca a susţinut că se impune o guvernare autoritară, precizând că nu este vorba despre restrânge-rea drepturilor și libertăţilor fun-damentale, ci despre autoritatea politică și morală a conducătorilor de prim rang, care trebuie să redea încrederea cetăţenilor în instituţi-ile statului. Pentru asta nu ar fi nevoie să se opereze modifi cări în Constituţie. Figura-cheie ar putea fi Președintele republicii sau Pri-mul ministru, care să întruchipeze puterea de stat și să-și asume răs-punderea personală pentru resta-bilirea ordinii în societate și pen-tru refacerea economică a ţării.

FLUX

Naţionalism economic plus o „mână Naţionalism economic plus o „mână forte” în serviciul interesului naţionalforte” în serviciul interesului naţional

Iurie Roşca la Clubul de presă „Rezonanţa Socială”

12 SEPTEMBRIE 201444F L U XF L U X Economic

Acum câteva zile, în presă a apărut informa-ţia despre fuzionarea Unibank cu Banca de Economii (BEM). În re-zultatul schemei de fu-zionare, statul va păstra pachetul său de 33,33% în noua instituţie con-solidată. Astfel, conso-lidarea activelor este, mai degrabă, o noutate pozitivă decât negativă, scria Infomarket.

Ulterior, într-un comunicat al Băncii Naţionale s-a făcut preci-zarea că BNM examinează cererea Băncii de Economii de cumpăra-re a 100% din capitalul social al Băncii Comerciale Unibank, dar această tranzacţie nu înseamnă fuzionarea celor două instituţii bancare. Astfel, dacă banca va cumpăra 100% din capitalul social al altei bănci, după obţinerea acor-dului prealabil al Băncii Naţionale, ambele instituţii vor continua să funcţioneze în calitate de entităţi separate, fi ecare având propria conducere și angajamente indivi-duale privind respectarea legisla-ţiei Moldovei și actelor normative ale BNM.

În opinia unor experţi fi nanciari, intenţia BEM de a cumpăra Uni-bank pare suspectă, în condiţiile în care instituţia nu prea are resurse pentru o astfel de tranzacţie.

Aceștia susţineau că din puţine-le date privind tranzacţia care se pregătește, nu este clar de unde vor fi luaţi bani și ce se va întâm-pla cu cota statului din capitalul BEM. Unii specialiști sugerau că Banca de Economii se va împru-muta pentru a procura acţiunile Unibank. Mai ales că are în spate și un gigant precum Vneshekonom-bank din Rusia, nota MoldStreet.

„Fără informaţii despre nego-cieri și clauzele contractelor este difi cil să dai aprecieri acestei ope-

raţiuni. Totuși, ţinând cont de mo-dul cum s-au derulat lucrurile în ultimii ani la Banca de Economi putem bănui că, mai degrabă, va fi o tranzacţie pe hârtie”, susţinea Sveatoslav Mihalache, expert fi -nanciar la Financial Brains.

Specialistul crede că în urma acestei tranzacţii, statul ar putea să piardă și cota de 33,3% din ca-pitalul Băncii de Economii, ce-i asi-gură în prezent posibilitatea de a bloca unele decizii ale conducerii instituţiei, mai notează sursa.

Publicaţia Economist apreciază că Unibank nu este o structură fi -nanciară mică, deoarece, potrivit rezultatelor fi nanciare de la 1 au-gust, banca ocupă locul 5 din cele 14 instituţii fi nanciare de la noi după mărimea activelor: „În apa-renţă putem crede că grupul nou creat va avea un cuvânt greu de spus în sistemul bancar. Activele totale ale celor două bănci consti-tuie 18,7 mld. lei, cele lichide – 8,2 mld. lei, volumul depozitelor va ajunge la 15,5 mld. lei, iar cel al creditelor – la 4,75 mld. lei”.

Pe de altă parte, se arată în anali-za din Economist, cele două bănci au datorii de aproape opt miliarde de lei. Astfel, potrivit statisticilor Băncii Naţionale privind activita-tea economico-fi nanciară a băn-cilor moldovenești, la data de 1 august Banca de Economii avea datorii către alte bănci de 2,023 mld. lei, dintre care 1,212 mld. lei – către bănci străine. Iar la Unibank situaţia este și mai precară.

„Datoria acesteia faţă de alte bănci este de 5,881 mld. lei, din care 3,742 mld. lei – către bănci-le străine. De altfel, Unibank este lider absolut la capitolul datorii. Banca de Economii este pe locul doi, iar locul trei revine Băncii So-ciale. Toate cele trei bănci despre care se presupune că sunt contro-late de omul de afaceri Ilan Shor au datorii de peste 9,3 mld. lei”, precizează Economist.

În cadrul unui briefi ng susţinut miercuri, 10 septembrie, de către

președintele Consiliului Băncii de Economii, Ilan Shor, acesta a afi r-mat că scopul urmărit este conso-lidarea poziţiei BEM și extinderea ei pe piaţa bancară din ţară. Este un pas de perspectivă, a declarat Shor, care va aduce avantaje ac-tualilor clienţi. Totodată, el a dat asigurări că BEM are resursele ne-cesare pentru a face această achi-ziţie.

Ilan Shor a mai declarat că cota statului nu se va modifi ca în cazul în care se va produce tranzacţia, dar că va crește, cu siguranţă, va-loarea acţiunilor deţinute de acţi-onarii BEM. „După achiziţionarea Unibank, bilanţul consolidat al ac-tivelor va constitui 18 miliarde de lei. Astfel, banca va deveni cea mai mare din R. Moldova”, a afi rmat el.

Asemenea tranzacţii sunt frec-vente în practica internaţională, iar rezultatele arată o îmbunătăţi-re a situaţiei de pe piaţa bancară în întregime, a mai menţionat preșe-dintele Consiliului BEM. Iar în caz de reușită, această tranzacţie va fi prima de așa amploare în Republi-ca Moldova.

Conducerea BEM a menţionat că acţionarii Unibank și-au dat acor-dul preventiv în privinţa efectuării tranzacţiei, iar preţul fi nal al aces-teia va fi stabilit la bursă.

Anterior, premierul Iurie Leancă

afi rmase la postul de televiziune TV 7 că Guvernul, în calitate de acţionar al Băncii de Economii, ar putea bloca procedura de cumpă-rare a cotei de 100 % din capitalul social al Unibank, în cazul în care Banca Naţională va aviza negativ tranzacţia: „Noi avem dreptul nu doar să ne expunem punctul de vedere asupra aceste tranzacţii, ci și să o blocăm în cazul unui aviz negativ de la Banca Naţională. Dar trebuie să ascultăm iniţial poziţia Băncii Naţionale, care are mandat și mecanismele de a se exprima pe marginea tranzacţiei”.

Leancă a recunoscut, totodată, că a afl at din presă despre intenţia BEM.

Și ministrul Economiei, Andrian Candu, a declarat miercuri că, de-ocamdată, nu s-a decis dacă repre-zentanţii statului la Banca de Eco-nomii își vor da acceptul pentru tranzacţia BEM-Unibank, potrivit agora.md.

Ministrul a admis că statul ar putea participa la majorarea ca-pitalului Băncii de Economii, ast-fel încât tranzacţia să poată avea loc. Însă pentru a lua o astfel de decizie vor trebui analizate, mai întâi, rapoartele fi nanciare ale fi e-cărei bănci implicate, vor fi purta-te discuţii cu conducerea acestor instituţii, vor fi analizate care sunt

benefi ciile pentru Republica Mol-dova, a precizat Candu.

Experţii au dubii în ceea ce pri-vește efi cienţa tranzacţiei din punctul de vedere al profi tabili-tăţii. Afacerea ar fi convenabilă în cea mai mare măsură acţionari-lor de la Unibank, sunt de părere aceștia.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, analistul fi nanciar Alexan-dru Savva a apreciat, ca o ipoteză, că acţionarii Unibank au găsit, în felul acesta, o modalitate foarte favorabilă de a-și vinde acţiunile: „Ei și-au procurat cotele printr-o tranzacţie extrem de scandaloasă, care s-a efectuat fără permisiunea BNM, pe motiv că s-au procurat pachete mai mici decât 5% și a fost o tranzacţie mai mult sau mai pu-ţin suspectă, pentru că a existat un singur acţionar care deţinea 100% și a divizat acest pachet în altele mult mai mici, de până la 5%. Tran-zacţia de la acel moment a valorat în jurul a peste 200 de milioane de lei. Acum, presupun, va fi ceva mai mult. Deci, acţionarii actuali ai Unibank au găsit o ofertă foarte favorabilă de a-și vinde acţiunile. Pentru ei este un lucru interesant, dar din punctul de vedere al Băncii de Economii nu-mi pare o variantă atât de optimistă”.

FLUX

Ce scop urmăreşte tranzacţia BEM–Unibank?Ce scop urmăreşte tranzacţia BEM–Unibank?

Cele mai afectate de em-bargoul rusesc sunt ţările baltice, Norvegia, Polonia și Ungaria, deoarece ex-porturile de alimente deţin ponderea cea mai mare în economiile acestor state, se arată în raport. Potrivit BERD, exporturile de ali-mente ale ţărilor respective către Rusia sunt cuprinse între 0,13% din PIB în cazul Ungariei și 2,72% din PIB în cazul Lituaniei. România, practic, nu va avea de suferit de pe urma embargoului ru-sesc, în condiţiile în care ex-

porturile de alimente spre Rusia au o pondere egală cu zero în PIB.

Totuși, BERD consideră că efectul negativ al restricţi-ilor la importul produselor agroalimentare europene va avea un caracter limitat și temporar pentru majorita-tea ţărilor sancţionate.

Totodată, instituţia fi nan-ciară internaţională este de părere că limitarea expor-turilor de alimente spre Ru-sia va conduce la scăderea preţurilor în UE, în condiţi-ile supraofertei de bunuri,

iar amploarea efectelor va

depinde de capacitatea

pieţelor locale de a absorbi

superoferta, precum și de

capacitatea exportatorilor

de a găsi noi pieţe de des-

facere. BERD nu a oferit însă

estimări cu privire la modul

în care indicele preţurilor de

consum din aceste ţări va fi

afectat.

Însă și Rusia va fi în pierde-

re, pentru că interdicţiile la

import pe care le-a introdus

îi va afecta canalele stabile

de import a produselor ali-

mentare, verifi cate în timp,

fapt ce va duce la creșterea

preţurilor de import și, re-

spectiv, a infl aţiei. Estimări-

le BERD arată că infl aţia în

Rusia va spori cu 2%, peste

nivelul actual și așa ridicat,

de 7,5%.

Referindu-se la situaţia Republicii Moldova, una din cele mai sărace ţări din Eu-ropa, experţii BERD arată că actualmente interdicţiile se referă la fructe, legume, con-serve din fructe și legume, carne procesată și vinuri. Dat fi ind faptul că sectorul agri-col deţine o cotă de aproxi-mativ 40 la sută din PIB, iar circa 80% din exporturile de fructe erau direcţiona-te către piaţa din Federaţia Rusă, estimările prealabile indică o reducere cu circa 0,9 la sută a PIB-ul Moldovei în urma embargoului rusesc.

Potrivit MoldStreet, pier-derile cauzate de interdicţi-ile introduse de Rusia se vor ridica, astfel, la un miliard de lei, dacă ţinem cont de faptul că prognozele Guver-nului arată că în acest an, PIB-ul Republicii Moldova va ajunge la aproximativ 108 miliarde de lei.

Până în prezent, conform datelor Ministerului Agricul-

turii, în urma embargoului

impus de Rusia acum un an,

exporturile de vinuri s-au

redus cu circa o treime, iar

pierderile de la diminuarea

exporturilor se ridică la cir-

ca 78 de milioane de dolari,

s-au 1,1 miliard de lei, mai

arată sursa.

Doar în prima jumătate a

acestui an, livrările de vinuri

și coniacuri peste hotare

s-au diminuat cu o treime.

La această scădere a contri-

buit și criza din Ucraina, de-

oarece această ţară era prin-

cipala piaţă de desfacere a

coniacului moldovenesc.

Amintim că la începutul

lunii trecute, președinte-

le Rusiei, Vladimir Putin, a

semnat un decret prin care

au fost interzise importu-

rile de produse agricole și

alimentare provenite din ţă-

rile care au impus sancţiuni

Rusiei în contextul crizei din

Ucraina.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Ce pierderi vom suporta în urma embargoului rusesc?Embargoul introdus de Moscova pentru produsele alimentare importate din Uniunea Europeană va afecta creșterea economică în ţările producătoare, dar și în Rusia, a aver-tizat marţi, 9 septembrie, Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD), transmite Dow Jones Business News, cita-tă de economica.net. În cazul ţării noastre, restricţiile la import introduse de Rusia vor reduce PIB-ul cu aproximativ 0,9%.

12 SEPTEMBRIE 2014 55 F L U XF L U XEconomic

În opinia lui, similitudinile cu si-tuaţia din 2009 nu se termină aici. La fel ca și atunci, apar prea multe angajamente fi nanciare fără surse de fi nanţare, campania electorală amplifi când această tendinţă. De asemenea, sunt aplicate ajustări în politica fi scală în interesul anumitor grupuri de interese, dar în detrimen-tul stabilităţii fi nanciare la nivel ma-croeconomic, constata Negruţa. Ca și în 2009, nu sunt întreprinși pași pentru asigurarea pachetului fi nan-ciar necesar a fi pus la dispoziţia Gu-vernului, imediat după alegeri, pen-tru a nu admite eventuale blocaje fi nanciare ulterior. Astfel, concluzio-nează Negruţa, se creează impresia că actuala guvernare se pregătește să plece în opoziţie.

Nici constatările, nici concluziile nu aveau cum să fi e pe placul ac-tualilor guvernanţi. Premierul Iurie Leancă a afi rmat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că nu există nicio gaură în buget, iar „notele” lui Veaceslav Negruţa „sunt absolut deplasate”: „Nu am permis în toate aceste calcule și în toate aceste re-alizări împreună cu colegii să apară pericolul unei găuri bugetare. Aces-te majorări salariale au fost făcute într-o manieră extrem de respon-sabilă, nu doar identifi când resurse suplimentare de acumulare la buget pentru acest an, dar în baza unor calcule foarte precise pentru 2015, pentru 2016, pentru 2017”.

Și actualul ministru al Finanţelor, Anatol Arapu, consideră că afi rmaţi-ile lui Negruţa sunt nefondate. După ședinţa de miercuri, 10 septembrie, a Executivului, Arapu a negat faptul că ar exista probleme privind acu-mularea veniturilor la buget.

„Conform raportului de executare a bugetului consolidat pentru opt luni, noi avem un excedent bugetar de 335 de milioane de lei. Partea de venituri a bugetului de stat și con-solidat a fost executată la 98,5% din ceea ce s-a prognozat pentru opt luni ale anului. Problema noastră e că nu se execută cheltuielile. Noi avem bani în conturi atât la bugetul de stat, cât și la bugetele locale, dar nu se execută cheltuielile conform planului. Prin urmare, toate cheltu-ielile preconizate, conform bugetu-lui de stat, votate la rectifi care, sunt totalmente acoperite cu surse”, a de-clarat ministrul Finanţelor, citat de Europa Liberă.

Arapu a califi cat drept incorecte previziunile privind cheltuielile de anul viitor și gaura „promisă” de Ne-gruţa: „Bugetul de stat pentru 2015 este deja pregătit, cheltuielile care au fost sau majorările de salarii și plăţi sociale sunt încadrate. Ne asi-gurăm ca să ne încadrăm în limita defi citului negociat cu Fondul Mo-netar Internaţional și acoperit to-talmente cu surse. Defi citul public, conform legii bugetului, rămâne în vigoare și este de 2,5% din PIB”.

Totuși, ministrul recunoaște că există probleme și anul viitor nu va fi unul prea ușor. „Dar soluţionarea

lor depinde deja de acei oameni care vor veni la guvernare după”, a menţionat ministrul.

Pe de altă parte, un alt fost minis-tru de Finanţe, Mihai Manoli, îi dă mai multă dreptate lui Negruţa. Soli-citat de Europa Liberă, el a opinat că ar fi mai bine pentru viitorul nostru dacă am recunoaște și am conștienti-za ceea ce se întâmplă în jurul nostru: „Noi am pierdut o bună parte din pia-ţa de desfacere în urma evenimen-telor de ultimă oră. Da, bine, dorim să soluţionăm, avem o direcţie, dar sunt niște urmări. Și pierderea pieţei de desfacere practic are un impact direct asupra colectării impozitelor la buget. Și așa, reieșind din starea noastră economică (practic nu avem sectorul real al economiei), foarte mulţi producători sau entităţi care activează în agricultură au pierdut piaţa de desfacere. Vreau să vă spun sincer: nu mă bucură când merg la Piaţa Centrală și o văd plină cu stru-guri, fructe, legume, de o calitate extraordinară și înţeleg că preţul de comercializare de anul acesta nu le va da posibilitate multora din cei pre-zenţi astăzi să mai înceapă o astfel de activitate și anul viitor. De aceea ar trebui să recunoaștem că, într-ade-văr, chiar recunoscând faptul admi-nistrării fi scale, în urma schimbărilor care au avut loc pe parcursul anilor, tot mai puţini agenţi economici pot să facă faţă, pot să plătească impozi-te, pentru că nu au vânzări”.

În opinia ex-ministrului Manoli, la capitolul economie există, în ge-neral, multe probleme: „În afară de formarea bugetului sau gaura care a fost numită mai avem unele du-reri de cap și, în primul rând, ceea ce s-a comentat mult în privinţa datoriilor faţă de Gazprom. Am să exprim acum o opinie personală: cele 744 de milioane de dolari cu care Gazprom ne cheamă în instan-ţă sunt aferente numai Moldovagaz, deci malului drept al Nistrului, adică ceea ce am consumat noi. Dar apa-re o întrebare: noi, practic, am dus cândva această datorie la zero, iar acum este din nou aproape de 10 miliarde? Și dacă ne mai aducem aminte că la schimbările de guver-nare au mai fost date 2 miliarde prin cei 4 dolari care erau cumulate la bu-get prin tariful la gazele consumate, mă întreb ce fel de management sau efi cienţă de activitate este?”

Ion Manoli atrage atenţia și asu-pra evoluţiei datoriei externe în ul-timii cinci ani: „avem, practic, o tri-plare a sumei datoriei externe: noi ne împrumutăm, dar trebuie să ne uităm care sunt rezultatele acestor împrumuturi? Cum sunt utilizate aceste mijloace?”

Întrebat despre corectitudinea comparaţiei făcute de Negruţa cu situaţia din 2009, Manoli a specifi cat că nu se poate pronunţa în privinţa faptului dacă actuala guvernare va rămâne la putere sau va fi în opozi-ţie, dar a afi rmat că la compartimen-tul economic am degradat în mare măsură în ultimii ani: „Să pornim cu

aceeași datorie: faţă de 798 de mili-oane de dolari datorie externă, astăzi avem peste 2 miliarde. Haideţi să luăm sectorul real al economiei: noi aveam 97,7% întreprinderi mici și mijlocii și situaţia nu s-a îmbogăţit cu nimic. Practic, a rămas ceea ce a fost. Și interesele de grup care sunt, ele nu sunt deloc benefi ce pentru eco-nomie. Să luăm microfi nanţarea, un gen de activitate care a fost format în anii 2000 și era, în opinia mea, pentru mediul rural o creditare mai avanta-joasă. Astăzi nu vorbește nimeni că practic aceasta se distruge și se dis-truge cu infl uenţa actorilor care sunt în joc. De aceea, nu aș spune poate că atunci a fost mai bine, dar nici nu avem progrese actualmente”.

Reacţia fostului premier Vladimir Filat a fost mai dură, mai degrabă, de fost șef de partid al lui Veaceslav Negruţa. În cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, șeful PLDM l-a acuzat pe fostul ministru că ar avea un comportament inco-rect și că afi rmaţiile lui nu se bazea-ză pe probe: „Îmi displace și chiar mă doare reacţia și comportamentul unor foști miniștri faţă de colegi. Re-gret un asemenea comportament, pentru că este incorect în raport cu ceilalţi colegi. Sunt doar afi rmaţii. Cifrele vorbesc despre altceva. Cei de la Finanţe pot veni cu dovezi, nu doar cu vorbe. La ora actuală, bu-getul Republicii Moldova este unul sustenabil”.

Mai mult decât atât, Filat a ţinut să menţioneze că, la vremea respec-tivă, chiar l-a rugat personal pe Ne-gruţa să nu-și dea demisia.

Istoria are continuare. Veaceslav Negruţa a venit cu o nouă replică, plină de ironii, dar și cu explicaţii pentru șeful liberal-democraţilor, însă nu doar pentru el, cu privire la apariţia găurii de peste opt miliarde de lei în buget.

„Prin octombrie 2009, un deputat din Parlament întreba un prim-mi-nistru cum și de unde aţi moștenit o gaură de 8,5 miliarde de lei. Chiar dacă acest deputat știa ce a lăsat în urma sa și care va fi efortul și sacri-fi ciul necesar de a fi aplicate pentru a redresa situaţia. Prim-ministrul atunci a spus că o să-și roage un co-leg să-i citească o lecţie pentru a-i fi clar ce a rămas după acest deputat.

Acum văd că tot mai multă lume are nevoie de explicaţii ce și cum e cu o altă eventuală gaură de peste 8 miliarde de lei, care poate să se con-

state la sfârșit de an, dacă rămâne lu-mea cu mâinile în jos și nu se apucă de treabă. Lume e multă, inclusiv și prim-ministrul de atunci. Dar și altă lume care operează des cu plusuri și minusuri, ba la stânga, ba la dreap-ta”, își prefaţează Negruţa lecţia.

Iată care sunt argumentele și ex-plicaţiile ex-ministrului Finanţelor:

1. Vorbim de bugetul 2014. Legea bugetului pentru 2014 are parte de venituri aprobate și avea parte de cheltuieli aprobate în decembrie 2013. Diferenţa dintre cheltuieli și venituri, pentru că cheltuielile sunt mai mari, se cheamă defi cit. Acest defi cit are și acoperirea fi nanciară necesară din surse externe și inter-ne. Tot un fel de găurică, dar cu aco-perire fi nanciară necesară.

2. Au trecut 7 luni de executare de buget în anul 2014. Multe s-au întâmplat în materie de politică fi s-cală, când în nopţile ultimelor ședin-ţe în plen (în decembrie 2013 și în iulie 2014) au fost luate decizii care afectează și schimbă considerabil estimările iniţiale făcute și incluse în bugetul 2014. Contrar efectelor rea-le care sunt resimţite deja în primele 7 luni, „notele de argumentare” ale modifi cărilor operate erau pline de inexactităţi și calcule eronate. Tot ce a fost modifi cat cu argumentarea că va aduce venituri adiţionale, în rea-litate, din start, era clar că afectează partea de venituri inclusă în bugetul aprobat 2014.

3. La partea de cheltuieli pe parcur-sul anului 2014 au fost adoptate un șir de noi angajamente, care, din pă-cate, nu au acoperirea fi nanciară ne-cesară. Da, sigur, asta NU înseamnă că pensii și salarii nu vor fi achitate. Vor fi achitate. Doar că este riscul mare că alte cheltuieli din categoria cheltuieli capitale, transferuri, altele, pot rămâ-ne neonorate și anul se poate încheia cu datorii creditoare (un termen mai vechi, dar bine cunoscut).

4. Premisele macroeconomice pe care a fost construit bugetul 2014 se deteriorează din mai multe conside-rente, dar în mod special din cauza încetinirii activităţilor economice în regiune, schimbului comercial și, respectiv, determină capacităţi în descreștere de onorare a anga-jamentelor fi scale de către cei care contribuie la formarea bugetului.

5. Toate datele prezentate și cu care s-a operat în estimarea unei eventuale probleme fi nanciare, în condiţiile dacă nu se opresc presiu-

nile populiste, fără acoperire fi nanci-ară, dacă nu se face de urgenţă o rec-tifi care de buget, cu cifre recalculate, reieșind și din noul cadru macroeco-nomic estimat până la sfârșit de an, – toate datele sunt luate din raportul prezentat pe pagina ofi cială a Minis-terului Finanţelor privind executarea bugetului în primele 7 luni: http://www.mf.gov.md/reports. Și aici încă nu sunt simţite efectele deciziilor din iulie 2014. Efectele vin pe a doua parte a anului 2014.

6. Ca să fi e și mai simplu: dacă e să ne imaginăm că un pahar este partea de cheltuieli a bugetului și lumea aș-teaptă să primească un strop de apă din acest pahar, iar apa din interior este partea de venituri, atunci par-tea goală a paharului este defi citul. În cazul bugetului aprobat, partea goală a paharului avea și sursele de fi nanţare. Acum, pe parcursul anului 2014, paharul iniţial a fost substituit cu un pahar mai mare, cu așteptări mai mari din partea celor care aș-teaptă stropul său de apă promis. Dar, din păcate, apă în acest pahar poate fi mai puţină (deciziile noctur-ne se fac vizibile și amplifi că evolu-ţiile regionale asupra viitoarelor în-casări). În acest pahar mai mare, care este diferit de cel ofi cial, partea goa-lă a paharului este acea gaură care poate să apară la sfârșit de an. Și ea apare atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli.

Negruţa își încheie mesajul cu un P.S. în care face o aluzie clară la ac-tuala situaţie din partidul condus de Filat:

„La un an din ziua când m-am re-tras din partid: Am avut grijă, cu mult respect și apreciere, să menţin și comunicarea cu oamenii dragi mie din partidul din care am făcut parte. Oameni de la care am învăţat multe. Sunt oameni excepţionali. Mă bucur și văd o perspectivă de europenizare continuă și accelerată în interiorul partidului odată cu aderarea bunelor mele foste colege din echipa Guver-nului, care vor aduce mai multă Eu-ropă în partid, mai multe valori euro-pene, valori care sunt simple de tot: omul, cetăţeanul, respectul și atenţia faţă de om, buna ziua, mulţumesc, apreciez, scuze… Sunt sigur că într-o bună zi, când partidul va deveni eu-ropenizat pe intern, o să-mi pară rău că m-am retras din partidul în care am pus mult sufl et și dăruire, impli-care și care încă-mi este „al meu”.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Există ori nu există? Patimi pe marginea „găurii” lui Negruţa „Gaura neagră” descoperită de fostul ministru al Finan-ţelor, Veaceslav Negruţa, în bugetul ţării a iscat nume-roase discuţii, reacţii, dar și nemulţumiri printre foștii săi colegi de partid. Amintim că săptămâna trecută, ex-ministrul a postat o analiză pe blogul său în care arăta că în bugetul Republicii Moldova ar exista o gaură care se apropie de cifra de 8,5 miliarde de lei, similară celei din 2009, când actuala guvernare a preluat puterea.

12 SEPTEMBRIE 201466F L U XF L U X Social

Pentru o reformă completă este nevoie de 2 elemente: modifi carea Codului Funciar (în prezent există deja un proiect de lege în Parla-ment), dar și modifi carea (eventual abrogarea) de către Guvern a aces-tei hotărâri de Guvern. Reforma ar avea un impact asupra a circa 100 de mii de cetăţeni și aproximativ 600 de întovărășiri.

Este vorba de hotărârea de Gu-vern nr. 629 din 1991 cu privire la întovărășirile pomicole, care preve-de modalitatea de autoguvernare internă de către membrii întovără-șirii și relaţiile sale cu administraţia publică locală. În realitate, în ciuda limitării drepturilor de construcţie, totuși este deja o certitudine faptul că pe majoritatea loturilor există case individuale, unde deseori lo-cuiesc persoane pentru care acesta a devenit singurul loc de trai. Astfel, aceștia locuiesc pe loturi fără o adre-

să (nu există străzi, doar numere ale loturilor) și astfel nu au nici drept la viză de reședinţă și servicii publice, de educaţie sau medicale de urgen-tă etc. Pe hârtie, destinaţia acestor loturi diferă foarte mult de ce se întâmplă de facto, iar statul nu per-cepe taxa pe imobil (odată ce casele de vacanţă există de facto, dar nu și de jure).

O altă problemă este că întovă-rășirile continuă să ofere indirect dreptul la privatizare (ceea ce ar trebui să fi e exclusiv funcţia APL-uri-lor) pentru loturile rămase nepriva-tizate, prin dreptul de a exclude în anumite condiţii membrii cu loturi neprivatizate, de exemplu, dacă au datorii, și a oferi aceste loturi unor membri noi. În prezent sunt multi-ple dosare civile în instanţele de ju-decată la acest subiect.

Regimul de autoguvernare și de-mocraţie din cadrul acestor asocia-

ţii deseori nu este funcţional, astfel proprietarii loturilor de multe ori nu pot primi acces echitabil la serviciile publice și reţelele de infrastructură (apă, gaz, electricitate, drumuri etc.), de asemenea, sunt nevoiţi să supor-te integral cheltuielile aferente, fără cofi nanţare din partea APL-uri. Înto-vărășirile prea mari (unele au și 300 sau 600 de membri) nu sunt funcţi-onale, astfel se impune examinarea opţiunii de reorganizare a acestora în mai multe asociaţii mici.

În prezent, în Parlament există Proiectul de lege nr. 291 de modi-fi care a Codului Funciar (aprobat în prima lectură în iulie 2014, urmea-ză a fi confi rmat și în a doua lectu-ră), care vine cu modifi cări în acest domeniu (trecerea lor în intravilan

și declararea statutului de loturi de construcţii), însă suplimentar este foarte important să fi e modifi cată (sau chiar abrogată) și hotărârea de Guvern care reglementează activita-tea întovărășirilor pomicole, dreptu-rile și obligaţiile membrilor și relaţia lor cu APL-urile în proiectele de in-frastructură.

Se recomandă: modifi carea legis-laţiei în conformitate cu realităţile moderne, în special se recomandă declararea automată a tuturor lotu-rilor din aceste întovărășiri ca fi ind cu statut care permite construirea caselor de locuit, cu lichidarea asoci-aţiilor de întovărășiri pomicole (sau reorganizarea acestora în asociaţii de locatari) împreună cu o nouă re-glementare a relaţiilor între membrii

săi și transferarea acestor loturi în subordinea administraţiilor publice locale (în intravilanul localităţilor), similar altor loturi obișnuite de con-strucţii. Gradual, această reformă va însemna dezvoltarea infrastructurii de drumuri, apă, electricitate, adre-să, viză de reședinţă etc. cu implica-rea autorităţilor locale.

Modifi cările propuse vor Modifi cările propuse vor însemna o serie de benefi cii:însemna o serie de benefi cii:Pentru bugetul public: în special

pentru bugetele administraţiilor pu-blice locale schimbarea destinaţiei terenurilor va însemna mai multe venituri, prin achitarea unor impo-zite funciare și imobiliare mai mari (atunci când vor fi legalizate con-strucţiile), dar și prin preluarea drep-tului de a decide ce se întâmplă cu loturile rămase neprivatizate (pen-tru acest aspect este important să fi e modifi cată hotărârea de Guvern).

Pentru proprietarii acestor loturi: odată cu modifi carea statutului lotu-rilor, se va înregistra o creștere a pre-ţului de piaţă a lotului, o posibilitate de a legaliza construcţiile existente și a face altele noi, precum și alte be-nefi cii: stabilirea unei adrese exacte, perspectiva unei infrastructuri mai bune în cofi nanţare cu administraţi-ile publice locale, dar și dreptul la o viză de reședinţă și acces la serviciile publice din localitate.

Constanţa POPESCUSursa: expert-grup.org

Statutul incert al loturilor din suburbia oraşelor – pierderi pentru stat şi probleme pentru proprietari

Președintele Siveco România, Iri-

na Socol, a fost arestată, marţi, 9

septembrie, în dosarul de evazi-

une fi scală în domeniul comerci-

alizării de programe informatice,

printr-o decizie luată de Tribuna-

lul București, la propunerea pro-

curorilor, informează Mediafax.

Aceeași măsură preventivă a fost dispusă de

instanţă pentru Aurora Ecaterina Crusti, pre-

ședintele comercial adjunct al Siveco Româ-

nia. Ceilalţi suspecţi din dosar vor fi cercetaţi

în libertate, după ce, la audieri, majoritatea lor

și-au recunoscut faptele, au declarat surse ju-

diciare.

Cele două au fost reţinute marţi dimineaţă,

după ce au fost audiate timp de mai multe ore.

Audierile de luni, la care au fost luate declara-

ţii și unor martori, au avut loc după ce poliţiș-tii și procurorii au percheziţionat sediile mai multor fi rme, printre care și cel al societăţii Si-veco, în cadrul unor cercetări pentru evaziune fi scală în domeniul comercializării de progra-me informatice.

Potrivit Poliţiei Române, percheziţiile au fost făcute la șapte adrese din București și din judeţele Ilfov și Giurgiu, fi ind vizate domiciliile suspecţilor și sediile unor societăţi comerciale.

De la sediile fi rmelor unde s-au făcut per-cheziţii, anchetatorii au ridicat calculatoare și bibliorafturi cu documentaţie, iar apoi au verifi cat actele ridicate, pentru documentarea acuzaţiilor.

„În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei companii producătoare de programe informatice ar fi creat un circuit infracţional format din peste 50 de societăţi comerciale prin care ar fi fost evidenţiate tran-zacţii fi ctive derulate în perioada 2009-2013, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro”, s-a arătat într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

Din cercetări a reieșit că în contabilitatea producătorului de soft ar fi fost înregistrate achiziţii fi ctive de servicii reprezentând crea-rea unor programe informatice care în realita-te nu au fost prestate, bugetul de stat fi ind ast-fel prejudiciat cu peste trei milioane de euro.

Potrivit unor surse judiciare, Siveco ar fi achiziţionat fi ctiv servicii de programare in-formatică de la mai multe fi rme de tip „fanto-mă”. În lanţul evazionist ar fi fost implicate mai

multe fi rme de tip „fantomă”, iar unele dintre acestea, care ar fi furnizat servicii informatice companiei Siveco, ar aparţine unor cetăţeni de etnie romă din Sintești.

Potrivit AGERPRES, Irina Socol a fondat com-pania Siveco România la începutul anilor ’90, iar în prezent ea este cel mai mare producător local de soft, cu afaceri totale de 65 de milioa-ne de euro în anul 2013.

De notat că fi rma Siveco a câștigat în ulti-mii zece ani mai multe contracte de prestare a serviciilor și de furnizare a softului unor in-stituţii de stat din Republica Moldova. Lider este Banca Naţională a Moldovei cu contracte

ce depășesc 20 de milioane de lei, informează

MoldStreet.

Urmează Ministerul Educaţiei, care din anul

2006 contractează servicii de informatizare a

învăţământului preuniversitar din Republica

Moldova, inclusiv prin derularea proiectelor

de suport informatic.

Și E-Guvernare a contractat servicii de câte-

va milioane de la Siveco. Deocamdată, nu este

clar dacă dosarul de evaziune din România are

legătură și cu afacerile Siveco din Moldova,

notează sursa.

FLUX

Siveco România, implicată într-o Siveco România, implicată într-o schemă de evaziune fi scală schemă de evaziune fi scală

Firma a încheiat contracte de zeci de milioane de lei cu instituţii de stat din ţara noastră

Majoritatea loturilor din suburbia orașelor, numite frecvent „vile” de către cei din localităţile urbane, sunt reglementate de o hotărâre de Guvern învechită, care nu a mai fost modifi cată din 1994, iar ca viziune are niște decizii ale RSSM încă din 1986 și 1991. Aceasta in-clude încă referinţe la termeni cum ar fi „comitete executive raionale” și „copeici”.

12 SEPTEMBRIE 2014 77 F L U XF L U XSpiritualitate

Pentru a mișca puţin lucru-

rile, pentru a putea schimba

ceva în ţara asta, primul pas

ar fi să renunţăm la televizor.

Spunea cineva că presa este

singura putere în stat care

nu este aleasă democratic.

Experiment: Închide tele-

vizorul timp de o săptămână

și ai să vezi cât de depen-

dent ești.

Trebuie să vă mărturisesc

că am scapăt de televizor

acum aproape 5 ani. A fost o

luptă, nu a fost atât de ușor.

A durat cam un an până am

luat decizia să nu mai plătim

abonamentul. La momentul

respectiv, aveam doar un

copil, însă mă simţeam atât

de penibil când trăgea de

mine să-i acord atenţie și îmi

era atât de greu pentru că la

tv era nu știu care meci de

fotbal sau mă uitam în gura

lui Mircea Badea. În fi ne, am

decis să închidem contrac-

tul, și, deși nu mai plăteam,

am avut semnal încă 6 luni.

Ne ispitea tubul și din când

în când mai băgam cablul să

vedem dacă l-au întrerupt.

În fi ne, după 6 luni, l-au oprit

și ne-am liniștit. Știu, îmi veţi

spune că am exagerat, că

puteam să îl folosesc cu dis-

cernământ ș.a.m.d. Nu exis-

tă așa ceva, dacă vă studiaţi

sincer, îmi veţi da dreptate.

Nici măcar 5% din totalul

emisiei nu merită vizionat,

se găsesc prea puţine lucruri

bune amestecate cu prea

multă mizerie. Mult timp mi

s-a părut o nebunie să încerc

să fac așa ceva, până am gă-

sit un prieten care renunţase

și el de câţiva ani la tv și asta

pentru mine a fost argumen-

tul decisiv, să știu că nu sunt

singur, că nu sunt nebun.

Dacă vreţi să faceţi pasul,

să știţi că nu sunteţi singuri

și nici nebuni. Veţi câștiga

enorm. Începând de atunci biblioteca mea s-a dublat. Am citit mult mai mult și am înţeles altfel ceea ce citeam. Am avut timp pentru copii și în casă s-au auzit doar glasu-rile noastre, nu au mai intrat nepoftite toate nulităţile, pseudoevenimentele, pseu-dovedetele, nouvorba și du-blugânditul presei deţinute de cei care ne-au colonizat ţara.

Da, oamenii sunt slabi și prizonierii războiului de gherilă al echipelor de mar-keting, dar dacă toţi ar re-nunţa la tv, credeţi-mă că l-ar oferi pe gratis, atât de mult au nevoie că acest apa-rat să fi e în casele fi ecăruia dintre noi. Pentru sistem, acest tub este cea mai bună și ieftină unealtă de propa-gandă și control.

Televizorul este rău, în primul rând pentru că este cronofag și are o forţă teri-bilă de subjugare a atenţiei, creează dependenţă și afec-tează creierul, în special al celor mici. Este o unealtă de propagandă fără asemănare în istoria omenirii. Sunt ferm convins că televizorul este vinovat, în mare parte, de si-tuaţia tragică în care a ajuns omenirea. Omenirea este retardă la propriu din cauza televizorului, a fost adusă la un stadiu de îndobitocire

fără precedent și, după cum arată tehnologia viitorului (3D, holograme), asta este doar începutul. Dacă aţi vă-zut fi lmul Idiocracy, acolo se va ajunge.

Dar să revenim la titlul nostru: Închide televizorul și întregul sistem va intra în colaps.

Doar prin intermediul acestei tehnologii s-a putut ajunge ca scena politică, cul-turală, civică să fi e plină de nulităţi. Toţi bufonii și pipi-ţele ar fi trecut neobservaţi. Fără televizor nu s-ar fi putut câștiga popularitate atât de rapid – doar prin preluarea unui club de fotbal sau prin căsătoria cu un burtos cu bani.

Toate aceste nulităţi nu numai că nu ne reprezintă,

dar nu reprezintă nimic, nici măcar o minoritate anu-me – chiar și asta ar putea fi periculos. Ei sunt special aleși de către stăpânii noș-tri occidentali pentru a nu exprima nicio valoare, nici măcar una negativă. Ei sunt o negaţie pură, nu poţi atașa nicio valoare de coada lor. Ei sunt acolo doar să obstrucţi-oneze, să ocupe locul celor care ar fi putut fi ceva și ar fi putut face ceva. Ceva în care poporul s-ar putea regăsi, ceva de care ar putea să-și agaţe speranţele.

Îmi veţi spune: ok închi-dem televizorul și ce rezol-văm? Ce punem în loc, ce valori, ce personaje?

Luaţi-o ușor. E prea devre-me, trebuie să ieșim de sub vraja acestor nimicuri, aces-

tor nulităţi mai întâi, și după o vreme, după ce ne-am re-căpătat bunul-simţ politic, putem merge mai departe. Trebuie să se vindece infec-ţia. După ce ne-am vindecat de toată această mizerie, nemaiavând televizor, ne vom căuta reciproc, ne vom găsi, nu știu, poate la TNB, poate într-un parc și atunci vom vedea ce vom face mai departe. Vă garantez că va fi mult mai greu să manipulezi masele fără televizor. Pentru a manipula un subiect, în pri-mul rând trebuie să-l izolezi.

Haideţi să facem primul pas, să închidem televizorul. Este greu, dar se poate, este singura noastră șansă.

Atât timp cât luminile al-bastre vor fulgera pe tava-nul camerelor din întreaga Românie, nimeni nu ne va putea scoate din mizeria politică în care suntem ţi-nuţi de o gașcă de personaje alese în mod special pentru forţa paralizantă a nulităţii pe care o răspândesc.

Va urma.Pasul următor: să ne adu-

năm într-o mică comunitate bazată pe conștientizarea faptului că societatea actu-ală este în pragul colapsului din toate punctele de vede-re.

Boschetarul Digital

Sursa: Evită Colapsul

Închide televizorul şi întregul sistem va intra în colaps

O întreba-re pentru guverne-le de pe ambele maluri: ce faceţi cu românii somaţi să moară

pentru șmecherii geopo-litici din Ucraina și Rusia? Dacă vă mai spălaţi și de data asta pe mâini, poate vom înţelege în fi ne că democraţia nu-i decât un jemanfi șism cu papion.

Câteva zile la Reni, la mămica. Aș fi putut, bineînţeles, să car cu mine aparat de fotografi at, dicta-fon, calculator și, serile, să aștern impresii și chiar să le pun pe blog, unde mai pui că, la câţiva pași de casă, pe malul Dunării, e acoperi-re la Orange berechet, navighea-ză și vorbește cât poftești. Dar nu m-am dus nici ca reporter, nici ca blogger: o problemă mult prea personală, ca să încapă tocmai aici. Altă dată, pe la scăpătat…

Ce aș reţine totuși: aiureala cu încorporarea. Reniul e un oraș în bună parte încă românesc. Nu mai e ca în copilăria mea, când pe străzi auzeai aproape la tot pasul vorbă impecabilă, dulce și melodioasă, atât de dulce și atât de melodioasă

cum nu se găsește nicăieri în altă parte a Moldovei de peste Prut. O simţi de pe la Cahul. Cei care urcă de aici în habitaclu și încep a vorbi înde ei sau i se adresează șoferului par decupaţi dintr-o altă dimen-siune. Același cuvintele, aceleași, evident, înţelesurile, doar că felul în care se leagă, haloul, ritmul, le-gănarea sunt complet altele. E un deliciu de nedescris să-i asculţi! M-am holbat până pe la Vadul lui Isac, cred, la niște tineri, un El și o Ea, rămași lângă ieșire, îmbrăţișaţi și vorbindu-și ceva despre nu mai ţin minte care facultate, în felul atât de caracteristic zonei. Chiar și somatic mi-au părut mai lumi-naţi, mai generoși nu știu cum, cu priviri mai senine, cu frunţi mai semeţe. Percepţie subiectivă? Mă rog! O să vedeţi însă că într-o zi se va dovedi că felul în care vorbim nu este numai expresia unui mod de a gândi, ci și un subtil factor de atitudine. Câteodată arătăm așa și nu altfel și pentru că rostim într-un fel anume… Doamna de pe scaunul de-alături, cu bustul pro-eminent și forme care îţi iau ochii, într-o bluză ușor evazată, privind acum spre acoperișurile parcă ofi -lite de arșiţă, e sigur și ea de prin părţile locului. Feminitatea asta, care amestecă atât de savant gra-ţia cu maternitatea, irezistibilul cu vrednicia, nu putea să se iște decât acolo unde vorba e cântec impli-cit, pentru că lumea – citiţi și luaţi aminte! – e frumoasă și datorită

rostirii. Ce „Avon”, Doamne, iartă, ce suliman?! O atentă și neobosi-tă ortoepie – și chipul se face ca laptele, și ridurile se duc pe calea cea fără de întoarcere, și tinereţea e de-acum încolo fără de bătrâne-ţe…

Și uite că tocmai pe ăștia, care trăiesc pe pământul lor (al lor isto-ric!), îi iau ucrainenii cu povestka la oaste. M-am interesat: lume dintre majoritari, aptă să mânu-iască arma, aproape că nu mai e în orașul de pe malul Dunării. S-au băjenit care și pe unde a putut: la Nord, sub Kiev, în Europa etc., doar să fenteze sistemul; că nu-i nimeni nebun să moară pentru o patrie căpușită de profi tori. Au rămas românii etnici, dacă spun bine. Pu-ţini, dacă nu cumva niciunul, mai au conștiinţa ca atare. Sunt în sen-sul acesta niște rudimente. Rudi-mente însă care, ziceam, continuă să practice o pronunţie uimitoare, o pronunţie care face din limba română (sintagma e de la Ion Ca-raion) un spectacol fără sfârșit. I-aș îmbrăţișa zgomotos pe stradă, i-aș recompensa cu câte o strângere de mână, cu câte un zâmbet, cu câte o cinzeacă sau bancnotă chiar, dacă m-ar ţine cureaua, fi indcă e de mi-racol să rămâi tu însuţi, cu ale tale (cele dintotdeauna, cele arheti-pale, nu râdeţi) într-un mediu nu pur și simplu ostil identităţii tale, ci atacând – zilnic, prin zeci de ter-tipuri, uzual, de la bineţe la vorba pe care ţi-o aruncă de după gard

vecinul sau vreun trecător. Pro-moţia fratelui meu (mai mic decât mine cu nouă ani) e ultima care a mai învăţat într-o școală cu pre-dare în limba română – fosta nr. 4, pe care a absolvit-o și mămica. De grădiniţe nici nu mai vorbesc: au fost aspirate de imensa ventuză șovină, depusă pe tot sudul Basa-rabiei.

E ca într-un banc homeric: co-misariatul te cheamă la război cu uniforma de-acasă, cu banii tăi și cu merindele proprii! Păi, de ce nu și cu „Kalașnikov”-ul inerent? Sau, de-a dreptul, cu blindata – cum-părată, să zicem, prin chetă, de la tot cartieru’? Ar fi și în logica pre-tenţiei, și pe deplin posibil la cum mișună acum armele în regiune…

Un fel de truvai de extracţie me-dievală (cu armura din surse pro-prii), dar aplicat la prostime, cum ar veni. Ne-am tăvălit cu frate-meu de râs: după ce ţara asta te lasă să mori de foame (ţi se chircesc tim-panele ascultând ce zice lumea de-acolo despre Ianukovici și mi-liardele ţepuite de anturajul său), îţi mai cere și să mori pentru ea pe banii tăi!

O întrebare pentru guvernele de pe ambele maluri: ce faceţi cu românii somaţi să moară pentru șmecherii geopolitici din Ucraina și Rusia? Dacă vă mai spălaţi și de data asta pe mâini, poate vom în-ţelege în fi ne că democraţia nu-i decât un jemanfi șism cu papion.

Ghenadie NICU, pentru FLUX

NOTE DE PRIVITOR

Je-mén-fi chisme avec le papillonJe-mén-fi chisme avec le papillon

Este ușor de observat, dacă arunci un ochi pe Facebook și în blogosferă, că foarte mul-ţi au început să se trezească și și-ar dori ca lucrurile în ţara noastră să meargă mai bine și întreabă ce este de făcut, dar, din păcate, în același timp sunt îndoctrinaţi de propaganda nihilistă care curge în casele și sufl etele lor prin intermediul televizorului. Din această ca-uză se adună foarte multă informaţie, se scrie și se citește mult, se comentează și mai mult, dar nimic concret nu se întâmplă.

12 SEPTEMBRIE 201488F L U XF L U X Geopolitic

Tobele războiului se vor face auzite în România?Prin urmare, spune NATO, ace-

leași tobe mute acum în Ucraina vor continua să se facă auzite în es-tul Europei, probabil cel mai tare în România. Astfel, în declaraţia fi nală a reuniunii din sud-vestul Angliei se arată că a fost aprobat un Plan de acţiune rapidă a NATO, pentru a contracara eventuale agresiuni din partea Rusiei și că Marea Britanie și alte șase state membre vor pune la dispoziţie forţe aeriene, navale și terestre cu cel puţin 10.000 de oameni, pregătite să acţioneze în orice stat NATO din Est, inclusiv în România. De asemenea, în același document fi nal se menţionează că instalarea componentei din Româ-nia a scutului antirachetă al alianţei din Europa va fi fi nalizată în 2015. Apoi, la summit, președintele român a ofertat ca România să găzduiască un comandament NATO pe teritoriul ei, pe lângă cele două baze militare americane de la Kogălniceanu și De-veselu. Și tot la Newport, Băsescu a

mai făcut și alte oferte: crearea unui centru de exerciţii navale la Marea Neagră, cu fl ota României și cea a Bulgariei – „Marea Neagră o facem lac NATO” a declarat și hăhăit Băses-cu la Newport, în ultima zi a summi-tului; a promis sporirea cheltuielilor militare la 2% din buget; a făcut oferta ca România să gestioneze un fond mutual, din care să se alimen-teze programe de siguranţă ciber-netică a Ucrainei, stat nemembru al alianţei (?!); în sfârșit, a anunţat că acum, când aliaţii încep să-și retragă și să ducă acasă soldaţii din Afganis-

tan, Bucureștiul va trimite acolo alţi 440 de militari, instructori și agenţi de poliţie militară și că va prelua, în anii viitori, paza a două aeroporturi afgane. Această listă consistentă in-dică limpede faptul că ofertele făcu-te de președintele Traian Băsescu cu prilejul summitului de la Newport reprezintă un demers intensifi cat și precipitat de militarizare a Români-ei, o folosire probabil abuzivă a pre-rogativelor prezidenţiale de politică externă, acum, cu puţină vreme îna-inte de încheierea mandatului, iar acestea ar trebui să facă neîntârziat obiectul unor dezbateri și decizii în CSAT, Parlament și Guvernul ţării.

Sunt pregătiţi americanii să conlucreze cu Assad şi cu aliaţii săi spre a anihila califatul?Un alt subiect la conferinţa de pre-

să de după summit a fost Orientul Mijlociu. Răspunzând unor critici în

legătură cu poziţia anterioară eva-zivă a Casei Albe, Obama a surprins asistenţa, afi rmând fără echivoc că printr-un efort internaţional lărgit, inclusiv al ţărilor arabe, grupul ex-tremist ISIS trebuie „înfrânt și elimi-nat”, la fel ca Al Qaida. Fără îndoială, schimbarea de ton a președintelui american a refl ectat mânia dezlăn-ţuită în toată America, după execu-ţiile televizate ale celor doi jurnaliști americani, faptul că opinia publică din SUA consideră ISIS ca o amenin-ţare existenţială la adresa securităţii naţionale a Statelor Unite. Ameri-

ca, toată, crede că ucigașii ISIS i-au eclipsat până și pe Al Qaida și că grupul extremist și califatul trebu-ie distruse de cei ameninţaţi direct, de turci, kurzi, irakieni și sirieni. Iar aici se ridică întrebări. Sunt pregă-tiţi americanii, Obama și Congresul să conlucreze cu Assad și cu aliaţii săi – Iran, Hezbollah, PKK-ul kurd și Moscova, aliata Damascului, spre a anihila califatul? Și, dacă ISIS va re-zista, vom asista, cândva, la o întâl-nire Assad-NATO, la Bruxelles, sau oriunde altundeva? Ce-i mai impor-tantă, salvarea vieţii unor americani inocenţi sau pata de pe creier pusă în privinţa lui Assad?

În ce privește retragerea din Afga-nistan în 2014, summitul a lăsat-o mai moale. Încă din urmă cu un an, reuniunea NATO de la Newport fu-sese planifi cată ca o sărbătoare mar-când sfârșitul luptelor din acea ţară. Dar socoteala nu s-a potrivit, nimeni nu mai crede că alegerile preziden-ţiale de la Kabul vor avea loc anul acesta, că un nou succesor al lui Ha-mid Karzai va fi instalat și va putea semna un nou acord de securitate cu aliaţii. La Newport s-a vorbit deja de o retragere întinsă către 2016 și apoi de o asistenţă fi nanciară pen-tru Afganistan de peste 4 miliarde de dolari anual. O sumă prohibitivă pentru NATO, pur și simplu risipită pe drumuri, într-o ţară sfâșiată de confl icte interne vechi de mii de ani, imposibil de controlat, cu guverne centrale impotente, cu un preșe-dinte corupt și hoţ, sau cum spunea un raport al CIA de la sfârșitul lunii trecute: „Criminalitatea, insecuri-tatea, guvernarea slabă, lipsa de infrastructură, neputinţa impunerii legii în toate părţile ţării, fac impo-sibilă creșterea economică viitoare a acestei ţări”. Și astfel, în ce privește eternul neîmblânzit Afganistan de pe agenda ultimelor cinci summituri ale alianţei, NATO nu a putut decât să constate, săptămâna trecută, că tot ce a izbutit a fost să-și adauge numele după Marea Britanie, fosta Uniune Sovietică și SUA, pe lista ce-lor care au eșuat acolo.

Organizaţia naţională a foştilor ofi ţeri şi agenţi din comunitatea de informaţii a SUA infi rmă probabilitatea unei invazii ruse în UcrainaAr mai fi multe de spus despre ul-

timul summit NATO. Ar fi de spus că starea confl ictuală actuală NATO-Ru-sia ar trebui analizată la Bruxelles și Washington „la rece” și concluzionat că stridenţele nu fac și nu dau bine – mai degrabă, arată o lipsă de argu-mente. Că nimeni nu are nevoie de un alt război rece. Că Traian Băsescu

este o reclamă foarte proastă pen-tru alianţă, și că un alt escroc numit Poroșenko, din vânzător de ciocolă-ţele și acadele pentru copii, la Kiev, insultă inteligenţa oamenilor mari, încercând să le vândă gogoși mega-umfl ate, la Newport – „Rusia va cuce-ri și Varșovia, Vilnius, Riga, Bucureș-tiul... așa se va întâmpla, nu există dubii” (?!). Ar fi de remarcat faptul că cei mai mici, estonienii, letonii, litu-anienii, polonezii și suedezii, se iste-rizează, dar că cei mari, germanii și francezii, tac. De menţionat că 70% dintre americani nu cred că Rusia va invada Ucraina, ţările baltice sau Po-lonia, semnalează Ivo Daalder, fostul ambasador al SUA la NATO. Ar fi de spus – interesant, fără precedent – că nu a existat niciun comentariu serios despre summit, nici înainte și nici după el, în toată presa mare transatlantică, în TIME, New York Ti-mes, IHT, Le Monde, US News&World Report, The Telegraph, Frankfurter Allgemeine Zeitung etc. Că nimeni, bineînţeles cu excepţia lui Băsescu, nu scoate din buzunare acei 2% din buget promiși pentru alianţă, și că Statele Unite asigură, în continua-re, 77% din cheltuielile ei. În sfârșit, poate ar fi de spus că organizaţia naţională a foștilor ofi ţeri și agenţi din comunitatea de informaţii a SUA, majoritatea analiști, i-au trimis acum o săptămână o scrisoare lui Angela Merkel, a Germaniei, cu prilejul des-chiderii summitului NATO din Anglia, și că, în document, se afi rmă, printre altele: „Trebuie să vă informăm că acuzaţiile privind o mare invazie ru-sească a Ucrainei nu sunt susţinute de informaţii credibile. Informaţiile existente par, mai degrabă, să fi fost „confecţionate” politic, la fel cum s-a întâmplat în urmă cu 12 ani, pentru a se „justifi ca” atacul SUA în Irak. La acea vreme, noi, ofi ţerii din serviciile americane de informaţii, nu am găsit dovezi privind armele de distrugere în masă din Irak. La fel, nu avem măr-turiile unei invazii rusești nici acum. Iar în urmă cu 12 ani, cancelarul Ger-hard Schröder, având îndoieli în ce privește existenţa acelor arme iraki-ene, a refuzat să participe la atacarea acelei ţări. În opinia noastră, și dvs. ar trebui să aveţi suspiciuni în legătură cu acuzaţiile aduse de Departamen-tul de Stat și NATO, privind o invazie rusească în Ucraina... După opinia noastră, lui Poroșenko și Iaţeniuk ar trebui să li se spună deschis, în faţă, că admiterea Ucrainei în NATO nu există și că NATO nu are în intenţii să ducă un război cu Rusia, în benefi ciul cârpitei în fund armate ucrainene”.

Organizaţia naţională amintită se afl ă în California, la Sacramento, la Pacifi c, și spuneau pe vremuri niște băieţi cu chitare că în acel oraș vin și nu mai pleacă, niciodată, cele mai frumoase primăveri din lume.

Radu TOMA

Sursa: cotidianul.ro

DUPĂ SUMMITUL NATO 2014

Militarizarea României?Militarizarea României?Înainte de summitul de săptă-mâna trecută, în Marea Britanie, scriam că, de 65 de ani, din 1949, NATO a apărat pacea, iar Rusia nu a făcut război. Și adăugam că s-ar cuveni, în următorii 65 de ani, părţile să schimbe locurile, adică Rusia să apere pacea și NATO să nu facă război. Și iată că vineri (5 septembrie – n. red.), înainte cu numai două-trei ore ca reuniu-nea organizaţiei să fi luat sfârșit, negociatorii Kievului, separatiș-

tilor, Rusiei și OSCE au anunţat, la Minsk, armistiţiul de încetare a focului în estul Ucrainei. Rusia a oferit, astfel, pacea. La Doneţk, Lugansk și Mariupol tobele războiului au amuţit. Și tot vineri, ceva mai devreme, la Newport, liderii alianţei au anunţat extinderea și activi-zarea prezenţei militare a NATO în Europa de Est, pleca-rea la război a nouă dintre membrii săi, plus Australia, împotriva Statului Islamic din Irak și Siria (ISIS), precum și prelungirea șederii trupelor americane și aliate în Afganistan, după retragerea stabilită pentru 2014.

Președintele rus Vla-dimir Putin i-a acuzat miercuri, 10 septem-brie, pe occidentali că folosesc criza din Ucrai-na pentru a „reanima” NATO.

„Criza din Ucraina care, în fond,

a fost provocată și creată de unii

dintre partenerii noștri occiden-

tali, este utilizată în prezent pentru reanimarea acestui

bloc militar”, a declarat Putin, făcând referire la Alianţa

Nord-Atlantică, potrivit agenţiilor de presă rusești.

În cursul summitului NATO de săptămâna trecută de

la Newport, din Ţara Galilor, statele membre ale Alian-

ţei au promis că vor menţine o „prezenţă continuă” în

estul Europei, unde atitudinea Rusiei provoacă îngrijo-

rare, în special pentru crearea unei forţe de reacţie ce

poate fi desfășurată în câteva zile.

Acest Plan de reacţie are ca scop să „consolideze

apărarea colectivă”, misiunea-cheie a NATO, fondată la înce-putul Războiului Rece în urmă cu 65 de ani.

„Noi am spus deja, am avertizat că vom fi obligaţi să adoptăm în schimb măsuri adecvate pentru a ne asigura securitatea”, a afi rmat pre-ședintele rus, în cursul unei reuniuni a ofi cialilor din com-plexul militaro-industrial și a

membrilor Statului Major al forţelor armate ruse.„Mi-ar plăcea să nu existe accese de isterie după ce

aceste decizii vor fi defi nitiv adoptate și când vor fi puse în aplicare”, a adăugat el.

Cu două zile înainte de deschiderea summitului Alianţei, autorităţile ruse au anunţat că își vor adapta „doctrina militară” până la sfârșitul anului, pentru a lua în calcul apariţia unor noi ameninţări, printre care și consolidarea prezenţei NATO la frontierele Rusiei.

Sursa: mediafax.ro

Vladimir Putin acuză occidentalii că utilizează criza din Ucraina pentru a „reanima” NATO

12 SEPTEMBRIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

În noua Comisie Europea-

nă condusă de Jean-Claude

Juncker, România a primit

unul dintre portofoliile cheie,

acela al politicii regionale,

atribuite eurodeputatei PSD,

Corina Creţu.

Numirea Corinei Creţu a fost confi r-

mată cu mai multe zile în urmă, ade-

vărata surpriză fi ind faptul că a fost

desemnată totuși să conducă politica

regională. Zvonuri anterioare sugerau

că România, care are cele mai grave

probleme privind absorbţia fondu-

rilor comunitare, ar putea primi un

alt portofoliu (ajutor umanitar) mai

puţin complicat. În fi ne, în ciuda altui

zvon care părea și mai bine întemeiat,

francezul Pierre Moscovici a primit

portofoliul afacerilor economice și monetare. Faptul că supravegherea bugetelor naţionale a rămas în sub-ordinea reprezentantului Franţei (ţară care a eșuat în tentativa de a contro-la defi citele), pare iarăși o concesie cu tâlc: exact aceia care au mai multe probleme au fost desemnaţi să se ocu-pe de ele. Se pare că la fel stau lucru-rile cu portofoliul serviciilor fi nanciare atribuite britanicului Jonathan Hill sau al migraţiei, care va sta în sarcina gre-cului Dimitris Avramopulos. Poate că zvonurile anterioare nu au fost o far-să de presă, cum susţine președintele Traian Băsescu, ci un mod mai subtil de a pune în evidenţă această reali-tate mai complicată și aceste opţiuni suprapuse.

De altfel, președintele Comisiei Eu-

ropene, Jean-Claude Juncker, a ex-plicat că va institui o nouă structură, investind mai mulţi vicepreședinţi de proiect cu sarcina de a coordona acti-vitatea mai multor comisari cu dome-nii înrudite. Este vorba de foști miniștri cu vederi strict conservatoare în ma-terie bugetară. Președintele Comisiei a oferit, nu întâmplător, chiar acest exemplu: letonul Valdis Dombrovskis, prim-ministrul Letoniei din 2009, în-sărcinat cu dosarul afacerilor sociale și al euro, va coordona, în calitate de vicepreședinte al Comisiei, activita-tea afacerilor economice de care se va ocupa direct Pierre Moscovici. Tot în sfera de autoritate a lui Valdis Dom-brovskis se va găsi și domeniul politici regionale, atribuit româncei Corina Creţu. Desigur, președintele Comisiei a avut grijă să spună că nu e vorba de o ierarhie propriu-zisă cu „supercomi-sari și comisari de rangul al doilea”, dar tot el a precizat că vicepreședinţii de proiect au puterea de a controla orice iniţiativă a comisarului cu care lucrea-ză. Vicepreședintele avizează toate proiectele înainte de a ajunge pe ordi-nea de zi a Comisiei.

În sfârșit, Jean-Claude Juncker, pus în faţa atâtor obiecţii și întrebări, a mai dat de înţeles că niciun comisar nu va acţiona în numele ţării sale, ci exclusiv în calitatea de comisar euro-pean. Această decuplare a fost pusă în evidenţă și prin numiri cu valoare sim-bolică. Cristina Gheorghieva, de pildă, care provine dintr-o ţară lipsită de performanţe ca Bulgaria, a primit elo-

gii fără precedent pentru activitatea ei

din Comisia anterioară și a fost numită

vicepreședinte al Comisiei alături de

echipa restrânsă de maximă încredere

(Frans Timmermans, Valdis Dombro-

vskis, Jyrki Katainen, Andrus Ansip și

Alenka Bratusek).

Sunt multe de discutat în legătura

cu structura și componenţa noii Co-

misii, să remarcăm însă pe moment

doar faptul că zvonurile care au creat

tulburare la București au fost infi rma-

te. Corina Creţu a fost numită comisar

european în ciuda opoziţiei președin-

telui Băsescu și a partizanilor săi ire-

ductibili. De asemenea, ea a fost numi-

tă în pofi da faptului că fostul general

de Securitate, Mihai Pacepa, a scris din

SUA că ar fi posibil ca fosta consilieră

a președintelui Ion Iliescu să fi fost re-

crutată de KGB cu scopul de a-l com-

promite pe generalul american Colin

Powell, secretar de stat între 2001 și

2004. Cu ani în urmă, președintele Tra-

ian Băsescu profi tase de așa-numitele

dezvăluiri ale altui agent al Securităţii

care fugise la americani, Liviu Turcu, în

eforturile sale de a pune capăt carierei

europene a lui Varujan Vosganian. Se

pare că noul președinte al Comisiei Eu-

ropene, luxemburghezul Jean-Claude

Juncker, nu s-a speriat la fel de ușor ca

predecesorul său de intrigile neguroa-

se și imposibil de descâlcit ale fostelor

reţele din timpul Războiului Rece.

În rest, toate celelalte obiecţii împo-

triva Corinei Creţu pot fi discutate, așa

cum e nevoie să se discute de fi ecare

dată cu luciditate critică, dar este bine

că, în faţa suspiciunilor tulburi, au pre-

valat lucrurile vizibile și verifi cabile.

Politica trebuie să se facă la lumina

zilei.

Sursa: Deutsche Welle

O nouă Comisie cu o ierarhie discretă

Astfel, afl at, ofi cial, în afara campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din no-iembrie, președintele Traian Băsescu își anunţă deschis in-tenţia de a se implica în bătălia fi nală pentru desemnarea suc-cesorului său, concluzionează publicaţia Gândul.

Băsescu a declarat la postul său tv favorit (B1) că politicienii care vor candida la președinţie trebuie să declare pe proprie răspundere dacă au fost sau nu agenţi acoperiţi a vreunui serviciu secret, scrie și Cotidi-anul. „Mai cred că și candidaţii au timp să-și completeze CV-ul dacă au fost cumva ofi ţeri aco-periţi sau nu”, a spus șeful sta-tului român.

„Nu poţi să fi i președinte și să ai dublă comandă”, a mai adău-gat președintele.

„Dubla comandă” ar fi , în opi-nia președintelui Traian Băses-cu, riscul exercitării mandatului de președinte dacă acesta este câștigat de unul dintre candi-daţii deja anunţaţi, fost ofi ţer acoperit al unui serviciu de in-formaţii.

În acest context, Claudiu Săf-toiu, fost director al Serviciului de Informații Externe (octom-brie 2006 - martie 2007), actu-almente membru PNL, a ţinut să precizeze că legea interzice devoalarea unui ofi țer acoperit în orice circumstanțe, opinând că avertismentul președintelui Băsescu, care a promis că va dezvălui identitatea unui fost agent, este o replică politică.

„Personal, consider că este o afi rmație foarte riscantă. După cum știți, astfel de dezvălu-iri atrag de la sine consecințe dacă există cu adevărat date, dacă există o astfel de realita-te ca unul dintre candidați sau mai mulți să fi avut o astfel de activitate în trecut sau în pre-zent. Potrivit legii siguranței naționale, existența unor astfel de ofi țeri acoperiți este consi-derată secretă”, a declarat Săf-toiu pentru DC News.

El a subliniat că divulgarea identității unui fost sau actual ofi țer acoperit este interzisă.

„Nu există circumstanțe, cel puțin în ceea ce privește expu-nerea în viața publică, iar aces-

tea fac obiectul cel mult al unei anchete de Tribunal Militar, dacă se ajunge până acolo. Dar o astfel de amenințare cred că face parte din arsenalul repli-cilor politice al președintelui. Mai departe, legislația, dacă lucrurile chiar se vor întâmpla, va duce la sancțiuni”, a mai spus liberalul.

Fostul șef al SIE crede că Bă-sescu face un joc politic, adău-gând că „nu mă mai aștept de multă vreme ca președintele să aibă consecvență”.

Pe de altă parte, Costin Geor-gescu, fostul director al Ser-viciului Român de Informații (1997-2000), a declarat pen-tru DC News că foștii ofi țeri acoperiți nu ar trebui să se im-plice în politica la nivel înalt pentru că ar face rău țării, servi-ciului de care au aparținut și lor înșiși. El a arătat că avertismen-tul președintelui Traian Băses-cu este parte a unui joc politic și că o dezvăluire precum cea promisă de șeful statului va da curs unor speculații nesfârșite.

„Eu am fost întotdeauna de părere că cei acoperiți nu tre-buie să intre în zona înaltă a politicii. Nu e sănătos pentru nimeni. Nici pentru ei, nici pen-tru servicii, nici pentru țară. Dacă a intrat în treaba asta tre-buie să se oprească la un mo-ment dat. Sigur, poți să fi i ofi țer acoperit, țara are nevoie, nu e nicio rușine, e corectă treaba respectivă, dar nu te mai bagi în politica la nivel înalt. Creea-ză întotdeauna niște suspiciuni care nu sunt bune”, a spus Cos-tin Georgescu.

Fostul șef al SRI a mai afi rmat că cel vizat de avertismentul președintelui Băsescu va avea probleme în campanie din ca-uza unei asemenea dezvăluiri.

„Părere mea este că îi strică campania respectivului. Unii au fost pe față ofi țeri și imedi-at apare ideea și dosarul că a lucrat în Securitate și că a făcut nu știu ce, chiar dacă nu a făcut nimic, numai faptul că a lucrat în Securitate și a fost ofi țer îi creează dezavantaje. Darămite că a fost acoperit și că se poate spune „da, dom’le, ți-ai folosit posibilitățile ca să ajungi can-didat”. Începe un joc care nu e corect și desigur că adversarii politici îl duc până la capăt”, a mai spus Costin Georgescu.

Jurnalistul Cristian Tudor Po-pescu consideră că avertismen-tul președintelui precum că va divulga numele unui ofi țer

acoperit îi vizează pe principa-lii doi candidați la Președinție, Klaus Iohannis și Victor Ponta.

„Domnul Băsescu nu a preci-zat în ce serviciu a fost ofi țer sub acoperire respectivul candidat. Nu a precizat dacă este vorba despre Securitate sau despre un serviciu românesc actual – SRI, SIE, STS, unitatea de protecție a MAI, contraspionajul militar. N-a precizat, de asemenea, dacă nu cumva de un serviciu secret extern”, a declarat Cristian Tu-dor Popescu la Digi 24.

Jurnalistul a mai afi rmat că astfel de avertismente fac par-te din tehnica președintelui Băsescu, care de această dată „plusează” pentru că „vrea să ridice miza mediatică pentru momentul în care ar devoala acest nume”.

Cristian Tudor Popescu nu crede că dezvăluirea pe care ar

putea-o face Băsescu referitor la apartenența unui politician la un serviciu secret este nea-părat o lovitură.

„Dacă ar fi ofi țer acoperit SRI sau SIE, asta o fi rău? E de na-tură să-l compromită în ochii cetățenilor? De ce, aparține Securității? Aparține unor insti-tuţii ale statului român, perfect legale, care nu sunt poliții se-crete, care ar fi problema? S-ar putea ca efectul sa fi e poate chiar invers”, a opinat el.

Potrivit jurnalistului, afi rmațiile președintelui sunt, deocamdată, „vorbărie” și „gar-gară de campanie”.

Însă, crede el, dacă va pronunța un nume, cu siguran-ţă, șeful statului nu se va referi la candidați cu șanse reduse, care sunt „mize prea mici” pen-tru Traian Băsescu.

FLUX

Băsescu ameninţă să-l deconspire pe candidatul la prezidenţiale Băsescu ameninţă să-l deconspire pe candidatul la prezidenţiale care „a aparţinut de alte instituţii”: „O să-l dezbrac public”care „a aparţinut de alte instituţii”: „O să-l dezbrac public”

Președintele României, Traian Băsescu, a afi rmat acum

câteva zile, în cadrul unui interviu la un post de televi-

ziune, că printre „candidaţii anunţaţi” la alegerile pre-

zidenţialele din noiembrie s-ar afl a un politician care

„a aparţinut de alte instituţii” fără a menţiona acest

detaliu în CV-ul ofi cial. El l-a atenţionat pe respectivul

candidat, fără a-l nominaliza, că va deconspira legătu-

rii sale cu un serviciu de informaţii, dacă acesta nu o

va face singur. „Sunt unii candidaţi la președinţie care

tăinuiesc, ascund multe în CV-urile lor. O să-i dezbrac

public”, a avertizat președintele, explicând că ia aceas-

tă măsură în numele transparenţei.

12 SEPTEMBRIE 20141010F L U XF L U X Externe

Tir cu rachetă ratat la manevrele NATO din Ucraina,

la Marea Neagră O rachetă ucrainea-nă Osa-M a creat marți, 9 septembrie, o situație nepre-văzută în timpul manevrelor din Ma-rea Neagră, la care participă o serie de țări membre NATO și Ucraina - Sea Breeze, relatează AGERPRES.

O rachetă trasă de pe distrugătorul ucrainean Ternopol a căzut în apă, a ieșit la suprafață și s-a îndreptat spre o altă navă, dar nu a ajuns și a căzut din nou.

Acest episod a fost fi lmat și postat pe Youtube de marinari ucraineni, aparent, pentru a demonstra că starea armatei ucrainene lasă mult de dorit.

Din înregistrarea video se vede cum racheta a căzut dintr-o dată în mare, iar apoi și-a schimbat brusc traiectoria cu 90 de grade și a zburat în direcția fregatei canadiene Toronto, fără însă să o atingă. Doar printr-o întâmplare fericită a fost evitat un incident cu distrugeri majore și posi-bile victime.

Manevre navale Sea Breeze–2014, la care participă 12 nave de război și vase de alimentare din cadrul Ucrainei și NATO, au început luni în par-tea de nord-vest a Mării Negre, având ca obiectiv realizarea de antrena-mente pentru stabilirea și menținerea securității navigației într-o zonă de criză.

În paralel cu manevrele NATO, Rusia a procedat, în aceeași zi, la tiruri în Marea Neagră, utilizând baterii de rachete desfășurate pe coastă și avioane de luptă ale aviației navale. Un sistem mobil defensiv de coastă Bastion a distrus ținte la suprafață, instalate la sud-est de Sevastopol, unde se afl ă baza Flotei Rusiei din Marea Neagră.

Patru avioane de luptă Su-24 din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră au lovit, de asemenea, ținte convenționale imitând un grup naval advers.

FLUX

Epidemia de Ebola amenin-ţă chiar existenţa Liberiei, a avertizat ministrul libe-rian al Apărării, Brownie Samukai, într-o intervenţie la Consiliul de Securitate al ONU, în condiţiile în care această ţară din Africa de Vest este cea mai afectată de virusul febrei hemoragi-ce, potrivit MEDIAFAX.

„Existenţa Liberiei este grav ame-ninţată”, a declarat ministrul Brow-nie Samukai. Boala „se extinde ca un incendiu de pădure, devorând totul în calea ei”, a avertizat ofi cialul.

Ţara „nu are sufi cientă infrastruc-tură, logistică, expertiză profesiona-lă și resurse fi nanciare pentru a face faţă epidemiei în mod efi cient”, a constatat el.

Epidemia de Ebola, cea mai gravă de la identifi carea febrei hemoragi-ce, în 1976, a provocat 2.296 de de-cese din 4.293 de cazuri, dintre care 1.224 de decese în Liberia, a anunţat OMS într-un bilanţ întocmit la 6 sep-tembrie. Aproape jumătate dintre cazurile mortale au fost semnalate în ultimele trei săptămâni.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, intenţionează să convoa-ce o reuniune internaţională asupra Ebola la sfârșitul lunii septembrie, la New York, cu prilejul Adunării Ge-nerale a ONU, având ca scop să facă un apel pentru contribuţii în lupta

împotriva epidemiei din partea gu-vernelor, ONG-urilor și sectorului privat, a declarat purtătorul său de cuvânt Stephane Dujarric.

La rândul său, ambasadoarea SUA la ONU, Samantha Power, care prezidează Consiliul de Securitate în septembrie, a apreciat că „nimeni nu poate spune în acest moment că răspunsul internaţional la Ebola este sufi cient”.

Ea a apreciat că este necesară cooperarea între ONU, Banca Mon-dială, Banca Africană de Dezvoltare și guverne pentru „a examina modul în care să-și dubleze eforturile” pen-tru a controla epidemia.

Epidemia de Ebola, care generea-

ză deja temeri în lumea întreagă, ris-

că să continue să se extindă, urmând

să se înregistreze mii de noi cazuri în

Africa de Vest, a avertizat luni Orga-

nizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)

de la Geneva.

„Mai multe mii de noi cazuri de

Ebola sunt așteptate în următoarele

trei săptămâni în Liberia”, ţara cea

mai afectată, a afi rmat OMS.

Organizaţia a declarat că se aș-

teaptă la o „creștere exponenţială”

în ţările în care există o transmitere

intensă a virusului.

FLUX

Epidemia de EBOLA ameninţă existenţa Liberiei

China va fi cea mai mare economie din lume în 2024, cu un PIB triplu faţă de cel din prezent

China va depăși Statele Unite în următorul deceniu, devenind cea mai mare economie la nivel global, ca urmare a triplării Produsului Intern Brut (PIB), de la 10 trilioane de dolari în prezent, la 28,25 trilioane de dolari, potrivit unui raport al companiei de consultanţă IHS Eco-nomics din SUA.

Prin comparaţie, PIB-ul SUA va crește la 27,31 trilioane de dolari până în 2024, de la 17,4 trilioane de dolari în prezent.

„În următorii zece ani, economia Chinei se va îndrepta către o creștere mai rapidă a consumului, ceea ce va ajuta structura economiei naţionale, precum și creșterea din regi-unea Asia-Pacifi c”, a declarat Rajiv Biswas, economist la IHS Economics.

De asemenea, compania de consultanţă estimează că eco-nomia Chinei va ajunge să însemne 20% din PIB-ul global până în 2025, în condiţiile în care în 2013 economia chineză a reprezentat 12% din PIB-ul global.

IHS a măsurat economia Chinei în dolari americani, diferi-tă de metoda parităţii puterii de cumpărare, utilizată de alte institute de cercetare în trecut.

Metoda parităţii puterii de cumpărare este folosită pentru a măsura puterea de cumpărare a unei monede în raport cu o valută de referinţă internaţională, de obicei dolarul SUA, cal-culând o rată de schimb alternativă între cele două monede, care să refl ecte diferenţele de preţ.

Sursa: Ziarul Financiar

UE este martoră la două mișcări puternice

de independenţă, similare ca scop, dar di-

ferite ca mod de acţiune. Acestea ar putea

redesena harta Europei chiar anul acesta.

Scoţienii vor vota pe 18 septembrie într-un

referendum pentru sau contra unei inde-

pendenţe negociate cu Londra a Scoţiei,

iar locuitorii din Catalonia, cea mai bogată

regiune autonomă spaniolă, se vor duce pe

9 noiembrie la o „consultaţie publică”, de-

oarece referendumul pentru independenţă

le este interzis.

Până la un anumit punct, drumurile spre inde-pendenţă sunt comune. Majoritatea politicienilor din ambele regiuni au orientare politică de stânga și se opun conservatorilor afl aţi la putere în guver-nele de la Londra și Madrid.

De asemenea, vârsta minimă de vot, atât în Spania, cât și în Catalonia, a fost coborâtă de la 18 ani la 16 ani. Însă scoţienii permit oricărui rezident să voteze, pe când catalanii au impus o limită de reședinţă de minimum un an pentru cetăţenii UE și trei ani pentru cei din afara UE. Diferenţa esenţială dintre referendumul de independenţă din Edinburgh și cel din Bar-celona este că Londra a fost de acord ca Scoţia să își poată ne-gocia independenţa dacă rezultatul din 18 septembrie va fi în favoarea independenţei. În Spania, autorităţile din Madrid au refuzat orice negociere cu cele din Barcelona și au avertizat că actuala Constituţie spaniolă interzice secesiunea, iar din mo-ment ce referendumul ar fi ilegal, o „consultare a publicului” va avea loc pe 9 noiembrie, care ar putea fi camufl ată de ale-geri regionale anticipate, scrie EUObserver.

PIB-ul per capita în Catalonia, regiune care înglobează aproximativ o cincime din avuţia ţării, este de 26.600 de euro, mai mare decât cel al Spaniei de 22.700 de euro. În septembrie 2012, guvernul spaniol a respins cererea din partea autorită-ţilor catalane pentru un „pact fi scal” care să acorde mai multă autonomie fi nanciară regiunii cu 7,5 milioane de locuitori.

PIB per capita al Scoţiei, regiune cu o populaţie de 5,3 mili-oane de locuitori, este de 26.200 de euro, mai mic decât cel al Marii Britanii de 28.200 de euro, potrivit datelor pentru 2011

ale Eurostat. Economia Scoţiei ar putea câștiga din producţia de petrol din Marea Nordului, care este deţinută în principal de acţionari străini.

„Nu va exista moneda euro în Scoţia, doar dacă locuitorii vor aproba acest lucru în urma unui referendum separat”, con-sideră Alyn Smith, reprezentant al Partidului Naţional Scoţian, care se afl ă în fruntea guvernului scoţian. El a dat exemplul Suediei, care a decis să nu adopte moneda euro. Smith a adă-ugat că partidul său se concentrează pe negocierile cu West-minster, care ar putea pierde o treime din teritoriu.

În Spania, guvernul de la Madrid a refuzat orice negociere cu autorităţile catalane.

„Am propus să organizăm un referendum folosind modelul scoţian, însă am fost refuzaţi de guvernul de la Madrid”, a spus Roger Albinyana i Saigi, secretarul catalan pentru afaceri eu-ropene externe.

Perspectiva independenţei Cataloniei a apărut după 2006, „ca rezultat al frustrării” din cauza guvernului central și a abor-dării „neo-centraliste” din partea acestuia, consideră Montser-rat Guibernau, analist politic la Universitatea din Londra.

„Consecinţa a fost o mobilizare politică care a generat o pu-ternică mișcare de secesiune, cu un impact democratic puter-nic și care este în favoarea UE”, a adăugat Guibernau.

Sursa: Ziarul Financiar

Independenţa are drumuri diferite pentru Scoţia şi Catalonia

12 SEPTEMBRIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Conacul urban al familiei

Cazimir-CheşcoMonument de arhitectură de însem-nătate naţională, introdus în Regis-trul monumentelor de istorie și cultu-ră a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, situat pe strada Serghei Lazo, 24.

Primele informaţii documentare datează din vara anului 1855, când a fost cumpărat de la licitaţia or-ganizată de Dumă lotul de pământ cu o suprafaţă de 1800 de stânjeni pătraţi de către soţia consilierului de colegiu Elisaveta Loran. Casa cu 11 odăi a fost construită după un proiect confi rmat de Comisia de construcţii și Drumuri în noiembrie 1857, construcţia fi ind terminată în 1858, an indicat în frontonul rezali-tului. În curând Loran vinde casa principelui Mihai A. Cantacuzin, după care conacul intră în posesia Zam-fi rei Cazimir-Cheșco, care este vizitată aici de nepoa-ta sa Natalia Cheșco, căreia soarta i-a hărăzit, pentru un scurt timp, să fi e regina Serbiei. Printre ultimii proprietari ai acestei case se numără familia Asnaș.

Casa are realizată arhitectura faţadele în stil „em-pire turc”, având un amplasament deosebit de rar întâlnit: în mijlocul unei grădini, îndepărtată de ali-niamentul străzii.

Este ridicată pe plan rectangular, cu două rezali-te la faţadele alungite, ridicată pe un demisol înalt, din cauza căderii reliefului. Ferestrele casei sunt în segment de cerc, cu ancadramente, care pe faţada principală conţin în partea superioară o cornișă din motive fl orale. Intrarea are loc prin faţada de vest, realizată într-un nivel, printr-un rezalit, încununat cu un atic rectangular (posibil, de o provenienţă ulteri-oară construcţiei casei). Faţada principală, orientată spre est, apare sub forma unui edifi ciu cu două nive-luri, cu o compoziţie simetrică din șapte axe, dintre care trei revin rezalitului central. Rezalitul are aspec-tul unui portic încununat cu un fronton triunghiular, interpretat sub forma unui cerdac turcesc, modifi cat în anii de utilizare inadecvată. Într-o penultimă fază a fost înzestrat cu trei ferestre în arc în plin cintru (o fereastră a fost schimbată mai târziu cu una rectan-gulară, mult mai amplă), cărora le corespund feres-tre largi în arc în peretele demisolului. În plinurile dintre ferestre erau pilaștri, pe care se sprijinea o friză din motive fl orale, plasată sub cornișă, a cărei confi guraţie curblinie acuză o lipsă a unor elemente de susţinere. Ferestrele laterale ale cerdacului au fost suprimate, una – astupată, iar prin alta – organizată intrarea din grădină prin cerdac.

Sub cornișa casei a fost plasată o friză din motive fl orale, care înconjoară perimetral pereţii, întreruptă doar de lezenele de la colţuri și rezalite.

Sursa: monument.sit.md

26.IV.199426.IV.1994Povestește Nic. Marciuc – cât a mai îngădu-

it cu TIR-ul în vama de la Albiţa, văzu multe. Să zicem, 66 de găleţi cu ouă pe care 33 de ţărani din Cărpineni le duceau la târg la Huși. Într-un autobuz care nu avea atâtea locuri, 33, încăpuseră bieţii săteni cu cele 66 de găleţi cu ouă, ouă cu care colhozul agrarianului agresiv D. Creţu le plătește, în loc de bani, munca. Ser-viciul sanitar vamal le cere acte care să ade-verească buna calitate a mărfi i. Ţăranii sunt în derută, neavând atare certifi cate. Doamna de la control e de neînduplecat: „Vă întoarceţi și îmi aduceţi actul. Nu vă pot permite, pentru că pot rămânea fără lucru”. Tratative grele, în-delungi. În fi ne, sentimentul de milă își spune cuvântul: cărpinenii sunt lăsaţi să treacă, dar să nu plece mai departe de Huși, să nu inunde ei România cu albeaţa produsă de găinile col-hozului agrarianului Creţu…

4.V.19944.V.1994Ieri, telefon de la Laurenţiu Ulici. Proble-

ma: să afl e cine este ne-onestul director al editurii „Hyperion”. Din nou e revoltat Gellu Naum, care mai avusese confl ict pe bază de piraterie cu această instituţie. (Întru aplanarea neînţelegerilor, plecaseră doi reprezentanţi ai „Hyperion”-ului. Marele suprarealist a primit ceva onorariu, în contul muncii prestate i s-a transportat și un televizor color.) Însă editura chișinăuiană continuă să lanseze opere litera-re traduse de Naum (de data aceasta un Sten-dhal), fără să-l pună la curent pe românizatorul lor. Unde mai pui că pentru respectiva lucrare (deocamdată, nu știu care) distinsul poet are încheiat contract cu editura „Moldova” din Iași.

Ulici nu avu cum să găsească pe cineva la telefon, la „Hyperion”. In corpore, personalul e într-un nedeclarat concediu forţat pe cont propriu, din cauza instabilităţii și tâmpeniilor de piaţă basarabeană.

Îi voi telefona lui Valeriu Matei, să-l pun la curent.

Laurenţiu Ulici îmi spune că marea adunare a scriitorilor români va avea loc pe 16 mai la Teatrul Naţional din București. Suntem invitaţi și noi, vreo 6 persoane, însă pe cont propriu. Cam costisitoare adunarea, dar să vedem…

12.V.199412.V.1994Prin Arcadie Suceveanu, care a fost la Cluj,

Virgil Mihaiu îmi transmite (mai) recentul său volum de versuri „Paradis pierdut în memo-rie”. L-am și citit. Unele concetti – excelente. Să zicem: „În tot acest crepuscul/ doar fl ama limbii tale/ îmi luminează cerul gurii” (Epifa-nie). Sau: „Trăiește în sărăcie/ ca să-și poată permite/ a scrie/ cuvinte ce mult au să-l coste”. Iar autograful e următorul: „Invulnerabilului meu amic, poetului de anvergură Leo Butna-ru – alte câteva poeme (predate, în majoritate, editurii acum 14 ani). Cu speranţa cât mai mul-tor revederi fericite și cu cele mai bune senti-mente – Virgil, 6 mai 1994”.

Cu Virgil și alţi colegi dragi sufl etului meu e posibil să mă întâlnesc pe 16 mai, la București, la Adunarea generală a scriitorilor români (Teatrul Naţional). De la Chișinău, din câte am înţeles, vom pleca o ceată bună, numeroasă și pestriţă. Eu cu Ioan Mânăscurtă avem treburi cu dl Neţoiu: ne-a spus azi că ne oferă un fi lm, două ale cărţilor pe care ni le încredinţează pentru editare.

Victor Prohin mă întreabă dacă mi-am vă-zut versurile și ghicitorile în revista „Liliput” care apare la Galaţi. Eu – strâng din umeri. Victor îmi arată numerele acestei reviste (le-a procurat de la librăria USM „Luceafărul”) în care sunt reproduse un poem și câteva ghi-citori, cu menţiunea că au fost preluate din cartea mea „Papucei cu felinare”, tipărită încă în 1989.

Paștele blajinilor la Negureni. O noapte mânem la Orhei, la Costică și Liduţa Muntea-

nu. Superbă, generoasă familie. Costică – me-reu aţos-ingenios, strigă peste gard către un nepot al doctorului Benea, frate cu poetesa Marcela Benea: „Bă Roman, ce ești tu, bre?” Piciul (n-are nici trei ani împliniţi) răspunde ferm, sonor: „Eu sunt român!”. Alte istorioare cu generaţia/ generaţiile în devenire.

14.V.199414.V.1994Pe strada Ion Pelivan, fostă a Comunei, în

atelierul pictorului Anatol Danilișin, de unde mă întorc, pe la miezul nopţii, cu două lucrări foarte frumoase – un ulei și o acuarelă oferite respectuos de amfi trion.

15-21.V.199415-21.V.1994Pe 15, duminică, plecăm la Adunarea gene-

rală a scriitorilor români, PAZ-ul USM. Echipa: Cimpoi, Vangheli, Suceveanu, M. I. Ciubotaru, N. Popa, Galaicu-Păun, Gârneţ, Ion Ciocanu cu frăţâne-său Vasile, Gh. Marin, Ar. Cupcea-Jo-su; sosiţi pe alte căi – V. Grosu și L. Bălteanu, I. Mânăscurtă… Drum aproape bun. La Bârlad ne așteaptă editorul german Ulrich Ianetzki, cu care ne întreţinem la primăria acestui stră-vechi târg moldav.

Popas îndoliat lângă crucea pusă pe locul unde s-au săvârșit inimoșii Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

La București, cazaţi în unul din căminele Ministerului Culturii, colţ Calea Dorobanţilor / Ștefan cel Mare, vizavi de restaurantul „Per-la”. Condiţii modeste, de campanie, de bivuac literar.

Adunarea – la Teatrul Naţional, sala mare oferită gratis de domul director, prozatorul Fănuș Neagu. (Apropo, F. Neagu, împreună cu ginerele său, regizor aici, cică au întocmit ur-mătorul repertoriu de perspectivă: spectaco-lele „Cinsano de Berjerac”, „Livada cu vișinată” și „Risling al III-lea”, iar eu plusez: „Aligotello”).

Nu cutez să descriu ceea ce este imposibil de descris: o adunare a scriitorilor. Cvorumul lipsă. Din 1  800 de membri prezenţi circa 500… Derută, confuzie și niţică speranţă moc-nind sub cenușa pe care prozatorul Dumitru Savu a adus-o într-o pungă tocmai de la Cluj-Napoca, cenușă pe care fosta conducere a USR să și-o presoare peste creștet. Fosta, dar și ac-tuala conducere, deoarece s-a ajuns la urmă-toarea soluţie: îi mai lăsăm pe ei încă pe un an, să-i vedem și să ne mai vadă…

Chef cu bere la Casa Vernescu. Eu, destul de răcit, cu mutra cam crispată de temperatură. Discuţii cu Ion Stratan (pe cartea sa „Lux” îmi scrie: „Strălucitului Poet și Om de spirit Leo Butnaru, cu dragoste frăţească și urări din ini-mă”); deci, împreună cu Ion Stratan, Eugen Su-ciu, Lucian Vasilescu, Marian Drăghici stăm la o votcă (eu la o „Cola”) oferită de George Boc-șa, „sponsorul tinerei generaţii”, precum îi zic cei de o seamă cu el. Apare și Marius Moisuc, dintre ultimele cărţi ale editurii „Princeps” ofe-rindu-mi-o pe cea a lui Mircea Ciobanu „Rege-le Mihai și exilul românesc”, pe care distinsul autor și director al „Cărţii românești” îmi lasă un copleșitor, măgulitor autograf: „Poetului și prietenului Leo Butnaru, cu preţuire pentru arta lui”.

Alte îmbrăţișări frăţesc-colegiale și strân-geri de mână cu Ioanid Romanescu (arată trist și bolnav), Traian Olteanu, Doina Cetea, Horia Bădescu, Florin Muscalu, Ion Cocora, Cezar Baltag, Virgil Mihaiu, Gellu Dorian, Gabriel Chifu, Marius Tupan, Laurenţiu Ulici, Anghel Dumbrăveanu, Horia Zilieru etc., etc.

Unii dintre chișinăuieni depun cereri de a fi primiţi în Uniunea Scriitorilor din România. Deci, pe 16 și 17 mai 1994 fuzionăm cumva. (Eu am carnet USR din anul trecut.)

Eu cu Ioan Mânăscurtă rămânem în vede-rea tratativelor cu editurile „Uranos” (datoare nouă, perfi da, cu 6 mii de dolari) și „Colosse-um”. Tratative grele, parţial reușite. Bucureștii – sufocaţi, asfaltul se topește, tocurile pantofi -lor de damă se înfi g în clisa neagră-gri a trotu-arelor încinse; sute de mii de sticle de „Pepsi”, „Cola” etc. băute de lumea nu prea bogată ca să plătească de la 250 – la 500 de lei per atare recipient…

La „Lăptăria lui Enache” a fost inaugura-tă și terasa „La Motor”. Liviu Husar – generos ca totdeauna. Duminică, la Lăptărie-Club de jazz l-am revăzut pe John Răducanu. De data aceasta era mai sobru și mai în formă.

Pe 19 mai, la 14.20, la Aeroportul Băneasa, așteptăm să urcăm în avionul de Chișinău. Zborul e reţinut mai bine de 3 ore. Motivul: furtună în capitala de pe Bâc. Un pic afectat de votci mici în această pauză uriașă, Ioan Mâ-născurtă întreabă pe câte vreun angajat la Bă-nesa: „Domnule, cum e posibilă furtună la Chi-șinău în lipsa noastră? De obicei, noi punem la cale furtunile de-acolo”.

Iar azi, 21 mai, de comun acord cu Andrei Burac, renunţăm de a încropi dolărași pentru călătoria la Taipei. De unde, de la cine adunăm circa 4 mii de dolari de căciulă (de iarnă) sau de pălărie (de vară)? Rămânem la iluziile nece-sare, gândindu-ne la posibilele șanse ce ne-ar surâde în anii ce vin…

27/28.V.199427/28.V.1994O fascinantă călătorie la Vatra Dornei, prin

Ţara Dornelor și prin cea de dincoace de ne-guri, în Ardealul Bistriţei, Năsăudului. Invita-ţia veni din partea primarului dornean Petru Ţăranu. Echipa – Gheorghe Vodă, Arcadie Suceveanu, Nicolae Spătaru, acest coleg do-vedindu-se a fi și un bun șofer de cursă lungă și sinuoasă pe zigzagurile montane. Cazaţi la hotelul „Bradul” ce e prag în prag cu hotelul „Călimani”. În coasta blocurilor de locuit – iz-voare cu ape minerale. Seara, coborând de pe culmi, miroznele de cetini și rășină îmbălsă-mează Vatra Dornei.

Multă poezie în toponimie și peisaj. Călă-torie în satele Liniștea, Panaci (acesta, cică, ar putea avea legătură cu panaceul antic; medi-cul ce caută panaceul). Dl Ungurenu, patron al unor unităţi de producere a brânzeturilor, inclusiv a șvaiţerului, ne sponsorizează prima zi de sejur, ne face o utilă excursie prin încă-perile unde se produc roţi mari, unele până la 60 de kilograme, de brânzeturi. Munţii: 12 Apostoli, Oușorul, Inelul etc. A doua zi, dumi-nica, plecăm la Valea Bârgaielor (îmi vorbise Aurel Rău de ea; vale prin care, după expresia lui Lucian Blaga, curge poezia). Plecăm spre Bistriţa, unde ne întâlnim cu dl primar Toniuc, unul din cei care a câștigat alegerile pe lista ecologiștilor. Inginer de profesie, pare a nu se pricepe, deocamdată, la protocoale și discuţii cu de-ale lumii. Apoi demarăm spre Năsăud, oprindu-ne în Prislop, actuala comună Liviu Rebreanu, vizitând casa muzeu a autorului „Răscoalei”, „Pădurii spânzuraţilor”, „Ion” etc. Ghid ne este dl Marian (?...), pedagog de pro-fesie, născut la Bălţi, plecat de acolo pe când avea doar 2-3 ani.

De aici – spre Hordou, actualmente comu-na Coșbuc, la casa-muzeu a Poetului ţărănimii. Popas la Telciu, de unde e familia Gaftone, el – maior, soţia – funcţionară la primărie. Masă bogată, la sora dlui maior. Vizităm biserica din sat. Pe parcurs, găsesc o parafrază dulce-iro-nică pentru vorbăreţul nea Gicu: Statu-Palmă-Vodă-Cot.

Trecem prin comuna Moisei. Impresionan-tă biserica-bijuterie, construită sub îndruma-rea relativ tânărului paroh Paul Ioan Tomo-ioagă. Portretul acestuia, ca cel al unui ctitor din vremi apuse, e pe peretele din stânga a pronaosului. Nu ar fi o încălcare de canon bi-sericesc? Ce să-i faci… Mai întâi zugrăvim, în semn de omagiu, chipul patriarhului Româ-niei, apoi pe cele ale episcopilor de regiuni și – de ce nu? – portretele celor mai simpli, mai modești slujitori ai cultului. Este, este aici și o nedorită deplasare de accente… Încolo, paro-hul Tomoioagă e demn de toată consideraţia.

În faţa bisericii, dincolo de șosea și de cale ferată, se afl ă monumentul celor 29 de jertfe, asasinate de hortiști în 1944. Monument su-mar, realist-alegoric. Sculptorul Gheza cred că a fost un ovreu ungur. Precum la noi mo-numentele epocii postbelice au fost, în ma-joritatea lor, executate de alogeni oarecum împământeniţi, presupun că și cel de la Moisei intră într-un eventual context de conjunctură.

Leo BUTNARU

MULŢUMESC LUI DUMNEZEU CĂ I-AM MAI VĂZUT O DATĂ(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

12 SEPTEMBRIE 20141212F L U XF L U X

În perioada 11-28 septembrie 2014 are loc cel mai amplu schimb cultural între două Teatre Naţionale, cel din București și cel din Chișinău, în cadrul unui turneu de anvergură așezat sub un numitor comun, limba română. Cu această ocazie se vor juca 7 spectacole reprezentative din repertoriul celor două teatre.

Bucureștenii aproape că nu știu nimic des-pre Teatrul “Mihai Eminescu”, care este, după cum se arată în istoricul instituţiei, succesorul Teatrului Naţional din Basarabia, înfi inţat în 1920 „din iniţiativa unui grup de fruntași ai vieţii publice locale în frunte cu Sergiu T. Niţă, ministru al Basarabiei în Guvernul României (...)” și al Teatrului Academic de Stat „Pușkin” (1940-1990). În perioada interbelică aici s-au montat spectacole importante, iar printre cei care au fost la conducerea teatrului s-a afl at și George Topârceanu, notează Jurnalul Naţio-nal.

Teatrul din Chișinău va prezenta în sălile Teatrului Naţional din București patru pro-ducţii. Ieri, pe scena Sălii Studio a Teatrului Naţional din București a avut loc prima repre-zentaţie a turneului TEATRU ROMÂNESC LA BUCUREȘTI ȘI CHIȘINĂU, cel mai amplu schimb cultural între două Teatre Naţionale - „Ion Luca Caragiale” din București și „Mihai Eminescu” din Chișinău.

În deschidere, Teatrul Naţional din Chișinău a adus în faţa publicului bucureștean unul din spectacolele de mare succes ale repertoriului curent, „Amorul dănţuie și feste joacă”. Por-nind de la patru comedii shakespeariene, în care dragostea joacă în voie și le face feste ce-lor cinci perechi de tineri îndrăgostiţi, regizo-rul Alexandru Vasilache a imaginat un scenariu teatral, muzical și coregrafi c antrenant, bazat pe ritualuri și tradiţii ancestrale, în care jocul, gluma, portul popular și obiceiurile românești

îmbracă, cu har mioritic, hazul shakespearian, informează Teatrul „Mihai Eminescu” pe pagi-na sa ofi cială.

„12 Scaune» după IIf și Petrov este următo-rul spectacol al Naţionalului din Chișinău, care se joacă astăzi, 12 septembrie, la Sala Studio. O comedie muzicală despre subiecte arzătoare: goana după avere și putere, minciuna, biro-craţia, hoţia și corupţia. Pe cele douăsprezece scaune ale vestiţilor scriitori satirici vor lua loc aproape toţi actorii trupei, împreună cu direc-torul teatrului, Petru Hadârcă, tot el fi ind și re-gizorul remarcabilei montări.

„Copiii foametei. Mărturii» de Alexei Vaku-lovski, regia Luminiţa Ţâcu, programat pentru sâmbătă, 13 septembrie, la Sala Atelier, ne pri-lejuiește întâlnirea cu un spectacol răscolitor și un gen teatral mai nou, teatru-documentar. O poveste plină de învăţăminte, despre sacrifi -ciu, sinceritate, nobleţe și omenie, care adună mărturii tulburătoare cu privire la foametea din 1946-1947 și eroii ei, niște copii maturizaţi înainte de vreme, în condiţii inumane. Tânără regizoare transpune scenic cu sensibilitate și curaj un roman ce ţintește în autorităţile peri-

oadei staliniste. „Un spectacol care te face să tresari, să te cutremuri și să rămâi îngrozit”.

În ultima zi a turneului de la București va fi prezentat spectacolul „Hronicul găinarilor», o admirabilă transpunere scenică a romanului lui Aureliu Busuioc, totodată o recidivă regizo-rală a artistului Petru Hadârcă, după premiera din 2011 de la Teatrul Naţional Radiofonic din București. Un spectacol amplu, viguros, actual, clocotind de viaţă, una dintre cele mai vitrio-late povești despre hoţi, dar și despre puterea care avea să încurajeze și să legitimeze găina-rii și găinăritul, într-o expansiune fără limite. „Un roman care trebuie citit, un spectacol care trebuie văzut. Pentru a trage concluzii în viaţa reală”, susţin organizatorii.

Teatrul Naţional „I.L.Caragiale”din București va prezenta, între 23 și 28 septembrie 2014, pe scena Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chișinău, trei spectacole, cu câte două repre-zentaţii fi ecare: „Dineu cu proști” de Francis Veber, „Sinucigașul” de Nikolai Erdman și „Mi-cul infern” de Mircea Ștefănescu, spectacole ale unui turneu de anvergură, așezat sub un numitor comun, limba română. FLUX

Cultur=

Opera face în prezent obiectul mai multor oferte de achiziție, unele aparținând unor colecționari români, altele provenind de la colecționari și instituții cul-turale internaționale. Întru-cât capodopera este clasată în categoria Tezaur a Patri-moniului cultural național, Casa Artmark, în calitate de mandatar al proprietarilor, a debutat în 3 septembrie procedura de înștiințare a Ministerului Culturii în vede-rea exercițiului preempțiunii, conform obligațiilor legale.

Potrivit comunicatului, no-tifi carea statului român de că-tre Casa Artmark cu privire la punerea în vânzare a sculpturii lui Brâncuși, drept răspuns la ofertele existente pe piața in-ternă și în cea internațională, creează acestuia ocazia de a păstra și muzealiza importan-ta capodoperă.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Să-rutul” și „Rugăciunea”, mar-chează cea mai apreciată pe-rioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri fi lozofi ce cu valoare universală, turnate în expre-sii formale de noutate abso-lută.

„Cumințenia Pământului” a fost cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist, confi scată abuziv în 1957 de conducerea comu-nistă a Muzeului de Artă și re-trocedată după 51 de ani și un proces îndelungat.

Actualmente, sculptura, realizată în calcar crinoidal – primul posesor al sculp-turii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Pari-

sului – este evaluată la suma

de 20 de milioane de euro.

Cea mai importantă

tranzacție recentă a unei ope-

re de Brâncuși este adjude-

carea în 2009 de către Casa

Christie’s din Paris a sculpturii

în lemn „Madame L.R.” pentru

prețul de 26 de milioane de

euro (fără comisioane și taxe

incluse).

Ultima vânzare a unui

Brâncuși, petrecută tot la

Casa Christie’s, de data aceas-

ta la New York, în iunie 2014,

s-a soldat cu 5,4 milioane de

euro pentru un simplu studio

în ghips al viitoarei capodo-

pere „Sărutul”.

Doina Lemny, cercetător la

Centrul Pompidou din Paris,

și Maria Rus Bojan, critic de

artă și membru în comitetul

de achiziţii al Tate Modern din

Londra, consideră că sculptu-

ra „Cuminţenia Pământului”

ar trebui să rămână în Româ-

nia și în acest sens s-ar putea

face inclusiv o chetă naţiona-

lă, potrivit MEDIAFAX.

„Ce înseamnă «Cuminţenia

Pământului»? Ce înseamnă «Cuminţenie»? Este inferiori-

tatea femeii, care este într-o

postură de pioșenie, de pri-

vire în sine însăși, de apleca-re spre meditaţie. De aceea

spun că această operă este o

operă esenţialmente româ-

nească și ar trebui să rămână în România, cu toate sacrifi ci-

ile pe care le-am putea face

noi acum. Eu știu că suntem

într-o criză fi nanciară și toată

lumea este într-o criză fi nan-

ciară și că este foarte greu să

credem că Ministerul Culturii

ar avea bani să răscumpere

această operă, dar o chetă na-

ţională – după cum fac ame-

ricanii și după cum se face în

alte ţări – s-ar putea face, ca

să recuperăm această operă și

ca să poată fi văzută de toată

lumea”, a spus Doina Lemny.

Cercetătoarea a vorbit și

despre istoria acestei sculp-

turi, pe care o consideră a fi

„momentul cheie” în crea-

ţia lui Constantin Brâncuși,

respectiv momentul în care

acesta s-a desprins de mento-

rul său, Auguste Rodin.

„A fost momentul cheie în

creaţia lui Brâncuși, când el

și-a dat seama că, rămânând

alături de Rodin, nu avea de-

cât să repete ceea ce Rodin

a făcut și deci nu avea nimic

original”, a explicat Doina

Lemny.

Potrivit acesteia, intenţia

lui Brâncuși a fost la momen-tul respectiv „reîntoarcerea la

o metodă ancestrală, din epo-

ca pietrei”. „La început de se-

col XX, Brâncuși reia această metodă (...) Cu atât mai mult

cu cât Brâncuși nu desena

înainte. Este unul din puţinii

sculptori care sculptau direct. Cioplea direct, fără schiţe.

Acesta are un avantaj pentru

că îi dă timp sculptorului, ar-

tistului, să mediteze, îi dă idei.

Aceasta este frumuseţea ac-

tului artistic, piatra îi vorbeș-

te și nu este o fi gură de stil”, a

spus Doina Lemny.

Guvernul României a apro-

bat în ședinţa de miercuri

memorandumul cu privire

la demararea negocierilor în

vederea achiziţionării sculp-

turii „Cuminţenia Pământu-

lui” de Constantin Brâncuși,

prin exercitarea dreptului de

preempţiune de către statul

român.

FLUX

Teatru românesc la Bucureşti şi ChişinăuTeatru românesc la Bucureşti şi Chişinău

Moment istoric

„Cuminţenia Pământului” de Brâncuși, pusă în vânzare Una dintre cele mai semnifi cative opere brâncușiene afl ată pe teritoriul românesc, „Cumințenia Pământului” – parte a unei colecții bucureștene particulare – a fost pusă în vânzare și va fi prezentată în ca-drul expoziției private dedicate avangardei românești „Showcasing Romanian Avant-gar-de Art, from Private Collections, on exclusi-ve display”, organizată de către Artmark cu prilejul vizitei unor importanți colecționari internaționali, informează casa de licitații într-un comunicat transmis AGERPRES.

Nicolae ROŞCA

RITMURI ARITMICECeasul plecării vine sunând,Îl și simt uneori cum se apropie;Vă rog, editaţi-mi feciorul mezinMăcar într-o singură copie.

Am să-i spun c-am fost orb de iubire, Ca unul ce nu are nevoie să vadă;Am simţit cum trece prin inimă timpul, Cum simt nevoia pentru această spovadă.

Vom purcede-ndărăt către o primăvară,Legănată pe braţe de ierbi și de brize;Vom găsi doi feciori, ignorând o clepsidră, Iubindu-se'n taină printre fl uturi și gâze...

Din negara crescută pân’ peste umeriZbura-va în sus, sfârâind, câte-o dropie,Speriată de orbul cărunt, ca un munte, Dus de braţ de propria-i copie... Am s-o rog să pășească atent printre iarbă,Să culeagă scoicile vechi și gaizele,Să ridice clepsidra, demult fără vlagă, Dar să nu sperie fl uturii, gâzele...

Voi vedea ce-a rămas în clepsidră, pe fundȘi-am să-mi spun ce gândește un om fericit:- Plec departe, copile, dar voi fi și acoloOrb de iubire, precum am trăit...

Ceasul plecării vine sunând, Îl și simt cum se apropie;Vă implor: editaţi-mi feciorul mezinMăcar într-o copie...

12 SEPTEMBRIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI.

6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15,

13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Desene

animate. „Frumoasa adormită”. 10.20 Reporter de gardă. 10.50

Bună seara! Talk-show. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Pro-

gram de divertisment. 14.50 Desene animate. „Legenda lui Zorro”.

15.45 Profi l de savant. 16.00 Art-club (рус). 16.30 Documentar.

„Euromaxx”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente

economice. 20.25 Portrete în timp. Vasile Iovu. 21.25 Serial.

„AGRODOLCE”. Ultimul episod. 22.20 Fotbal non-stop. 22.55

Documentar. „New York. Confi denţial”. 23.40 Știri pozitive. 0.10

Retrospectiva Festivalului Internaţional de Operă și Balet „Maria

Bieșu”. 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market

9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00

Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.

md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri

17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4795 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial:

Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial:

Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alaturi 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor

02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30

Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Raţiune și

simţire 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Serial: Trandafi rul negru, ep.1 15:00 Film:

Cercul literar Jane Austen 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Terra Nova, ep.9 00:00 Serial:

Dexter, ep.1, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja

(r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

14:10 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 „Владимир Спиваков. Жизнь на кончиках

пальцев” 16:20 „Верь мне”. Многосерийный фильм 17:10

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00

„Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. Елена

Ксенофонтова, Кирилл Сафонов, Николай Чиндяйкин в

многосерийном фильме „Хорошие руки” 00:40 „Primele știri”

(rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45

Анатолий Папанов, Нонна Мордюкова в комедии „Инкогнито

из Петербурга” 03:15 „Prima Oră” (R)

06:00 Новости. 06:15 Zoo Show.

07:00 Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50 Прощай

любимая. Детектив. Россия 2013 1 серия 09:50 Понять

простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30

Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15

Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 1 серия 19:10 След.

Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив.

Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Autostrada”. 23:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:55 Час суда с

Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

5:58 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN

10:34 LE JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:03 EN

VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:32 LES P’TITS

PLATS DE BABETTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF

! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:10 DESTINATION

WEEK-END 13:37 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DANS L’ENFER DU PÔLE,

BABOUCHKA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:33 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:40 BOULEVARD DU PALAIS 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ÉCHAPPÉES BELLES 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 1:00 ALYSE ET CHLOÉ 2:19 ANAÏS 2:35 ARTE REPORTAGE

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 TEMPS PRÉSENT

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15,

13.10, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. Ultimul episod. 9.45,

17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.15 Tezaur. 10.30

Baștina. Magazin agricol. 11.15 Accente economice. 11.50, 17.45,

1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.55 Fotbal

non-stop. 15.30 Documentar. „360 grade GEO: Galicia, pescarii

în pericol”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20

În premieră. 23.50 Legendele muzicii. 0.10, 4.30 Diana Văluţă.

Spectacol muzical. 5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.

md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian

16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ști-

rile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial

19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30

Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Se-

rial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Sot de inchiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30

Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Vide-

oclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4796 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat

19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii

22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul

sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Dincolo de poveștiri

(r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Trandafi rul

negru (r) 11:00 Film: Cercul literar Jane Austen

(r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Serial: Trandafi rul negru, ep.2 15:00 Film: Balada lui Lucy

Whipple 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:30 MasterChef, ed. 1 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: Terra Nova, ep.10 00:00 Serial: Dexter, ep.2, sezon 7

01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:30 „Хорошие руки”. Многосерийный

фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Время покажет”

16:15 „Верь мне”. Многосерийный фильм 17:05 „Наедине со

всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri”

(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom)

21:40 „Время” 22:30 Премьера. Елена Ксенофонтова, Кирилл

Сафонов, Николай Чиндяйкин в многосерийном фильме

„Хорошие руки” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний

Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Роберт Редфорд, Хелен

Миррен в фильме „Расчет” 03:15 „Prima Oră” (R)

06:00 Știri. 06:25 Zoo Show. 07:00

Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 Прощай любимая.

Детектив. Россия 2013 2 серия 09:50 Понять простить. 11:30

След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять

простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама.

Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с

Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Прощай

любимая. Детектив. Россия 2013 2 серия 19:10 След.

Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив.

Россия 2012 21:10 Magazin UEFA Champions League. 21:35

UEFA Champions League. 21:45 UCL “ Borussia Dortmund - Arse-

nal Londra”. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions

League 00:35 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:30 LES VINGT

CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 5:54 C DANS L’AIR 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-

NADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT

EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE

LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:28 LES

ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:57 FLASH INFO 11:59 UN

GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO

13:12 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:37 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 BOULEVARD DU PALAIS

16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOUR-

NAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:39 DOCUMENTAIRE

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 APPARENCES 22:45

APPARENCES 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS

0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57

THALASSA / FAUT PAS RÊVER 2:48 LE POINT 3:44 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:07 LES LIMIERS

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05

ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Profil

de savant. 7.10, 8.15, 13.10, 2.25 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene

animate. „Frumoasa adormită”. 9.40 Natura în obiectiv. 10.10

Evantai folcloric. 10.50 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.15

Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.45 Fii tânăr!

15.30, 0.15 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria

Europei și RM. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de

vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.20 Avangaraj. 23.20 Cultura azi.

5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Mar-

ket 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs

autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00

Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV.

Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Sot de inchiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile

iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciu-

na 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4797

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial:

Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial:

Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial:

Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r)

03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doc-

tore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Trandafi rul negru (r) 11:00 Film: Balada lui

Lucy Whipple (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul negru ep.3 15:00 Film:

O iubire perfectă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Film: Eroi de sacrifi ciu 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Terra Nova, ep.11 00:00 Serial:

Dexter, ep.3, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:30 „Хорошие руки”. Многосерийный

фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Время покажет”

16:15 „Верь мне”. Многосерийный фильм 17:05 „Наедине со

всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri”

(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. Елена Ксенофонтова,

Кирилл Сафонов, Николай Чиндяйкин в многосерийном

фильме „Хорошие руки” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55

„Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Дмитрий

Щербина, Евгения Крюкова в боевике „Три дня вне закона”

03:20 „Prima Oră” (R)

06:00 Новос ти. 06:25 Zoo

Show. 07:00 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50

Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 3 серия 09:50

Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00

Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный

разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять

простить. 18:15 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013

3 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 21:10 UEFA Champions

League. 21:45 UCL “Bayern Munchen - Manchester City”.

23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League

00:35 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:26 CHRONIQUES D’EN HAUT

5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07

AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO

11:02 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:29 CURIEUX

BÉGIN 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS

BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 MAGAZINE 13:38 ARTISANS

DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES

BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE

/ MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE

19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:39 LE MÉTIS DE

DIEU 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE GRAND TOUR 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 1:00 LA FAMILLE KATZ 1:46 LA FAMILLE KATZ 2:38 TEMPS

PRÉSENT 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES LIMIERS

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00

ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Cinemateca

universală. 7.10, 8.15, 13.10, 2.25 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene

animate. „Frumoasa adormită”. 9.45 O seară în familie. 10.50

Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program

de divertisment. 14.50 Focus. Magazin TV. 15.20 Documentar.

„Arts 21”. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Sub același cer. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50

Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.20 Cultura

azi. 23.10 „Nora”. Spectacol. 0.10 Portrete în timp. 0.40 Art-club

(рус). 5.30 Focus. Magazin TV.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile

Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30

Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55

Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian

02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Se-

rial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Sot de inchiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30

Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Vide-

oclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4798 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat

19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii

22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul

sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Dincolo de poveștiri

(r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Trandafi rul

negru (r) 11:00 Film: O iubire perfecta (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial:

Trandafi rul negru ep.4 15:00 Film: Vieţi furate, partea I 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal

Europa League: Dinamo Zagreb - Astra Giurgiu 22:30 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Terra Nova ep.12 00:00 Serial:

Dexter, ep.4, sezon 7 01:00 Fotbal Europa League: Dinamo

Zagreb - Astra Giurgiu (r) 02:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 03:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:00 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:30 „Хорошие руки”. Многосерийный фильм 14:25

„Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с

субтитрами) 15:30 Премьера. „Время покажет” 16:15 „Верь

мне”. Многосерийный фильм 17:05 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время”

22:30 Премьера. Елена Ксенофонтова, Кирилл Сафонов,

Николай Чиндяйкин в многосерийном фильме „Хорошие

руки” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30

Ночные новости 01:45 Юрий Соломин, Петр Вельяминов

в остросюжетном фильме „Сувенир для прокурора” 03:10

„Prima Oră” (R)

0 6 : 0 0 Н о в о с ти . 0 6 : 2 5 Zo o

Show. 07:00 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50

Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 4 серия 09:50

Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00

Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный

разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять

простить. 18:15 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013

4 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда

с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 UNE BRIQUE DANS

LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITER-

RANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE

10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES

D’EN HAUT 11:30 L’ÉPICERIE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS,

UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 HEP

TAXI ! 13:42 GÉNÉRATION TANGUY 14:30 LE JOURNAL DE LA

RTBF 15:02 FORTIER 15:48 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 PRÉSUMÉ COUPABLE 23:38 AMAL 0:00 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49 200 MILLIONS DE

CRITIQUES 2:38 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU POINT 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES LIMIERS

15 SEPTEMBRIE 16 SEPTEMBRIE 17 SEPTEMBRIE 18 SEPTEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

12 SEPTEMBRIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

Berbec E o săptămână norocoasă, în care oportunităţile de a face bani aproa-pe că te vor surprinde și chiar pune pe gânduri prin frecvenţa și lejeri-tatea lor. Relaxează-te și profi tă de această perioadă benefi că.

TaurE nevoie să aduci o scânteie în via-ţa ta, luând o decizie clară pe plan sentimental. Dacă aștepţi răspuns privind partea fi nanciară a unei afa-ceri, tranzacţii etc., sunt șanse mari că acesta să fi e unul favorabil.

GemeniPoate că nu te afl i în cea mai bună situaţie fi nanciară, însă vei obţine sufi cient cât să îţi poţi rezolva pro-blemele. Atenţie la persoanele căro-ra le permiţi să intervină neinvitate în viaţa ta!

RacFolosește-ţi intuiţia și fi i receptiv/ă la tot ce se întâmplă înainte de a te decide să faci o investiţie fi nanciară. O persoană timidă și lipsită de încre-dere va avea nevoie de sprijinul tău.

LeuDacă ai de recuperat o datorie veche de la un prieten acum e momentul să „îl tragi de mânecă”. Îţi poţi întâl-ni marea iubire. Tot ce trebuie să faci este să ieși din casă și să fi i atent/ă la semnalele celor din jur!

FecioarăVei avea mult de muncă și e bine să nu amâni nimic. Atât tu, cât și par-tenerul tău, aveţi nevoie de o schim-bare de peisaj. Mergeţi la cinema, vi-zitaţi-vă prietenii, faceţi orice vă ţine împreună, dar departe de casă.

BalanţăNu va exista nicio limită în privinţa câștigurilor fi nanciare pe care le poţi obţine. Tot ce trebuie să faci este să iai decizii inteligente. Deschide-ţi inima și sufl etul! O persoană dragă încearcă să îţi facă niște dezvăluiri.

ScorpionVei avea o săptămână ușoară, în care nu va trebui să depui prea mult efort pentru a te simţi bine. Vei descoperi că problemele de acasă au soluţii mai simple decât îţi imaginai.

SăgetătorVei avea parte de unul dintre acele momente când îţi permiţi să fi i com-plet iraţional/ă pentru că, tocmai din acest motiv, lucrurile vor merge per-fect pentru tine. Pe plan fi nanciar lu-crurile nu vor fi chiar atât de roz.

CapricornEste recomandabil să nu refuzi nicio invitaţie, pentru că una dintre ele te poate aduce faţă în faţă cu persoana alături de care îţi vei petrece restul vieţii. Vei primi laude la serviciu, po-sibil însoţite de un stimulent fi nan-ciar.

VărsătorÎţi permiţi să fi i impulsiv/ă! Vei des-coperi că relaţia cu persoana iubită funcţionează mai bine decât îţi ima-ginai și că nu aveţi nevoie, amândoi, decât de mai mult timp împreună.

PeştiRelaţia de cuplu are nevoie de mai mult zâmbet, de mai multă joacă și distracţie. Acordă-i persoanei iubi-te tot timpul tău liber și încearcă să redevii persoana care erai când v-aţi cunoscut.

12-19 septembrie12-19 septembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 932TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI.

6.15 Sub același cer. 6.45 Tezaur. 7.10,

1.20, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Frumoasa

adormită”. 9.40 Dor. Program muzical. 10.10 Cultura azi. 10.55, 4.30

Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de

divertisment. 14.50 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.15

Erudit-cafe. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 19.00, 4.00 MESA-

GER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show. 21.25 Stil nou.

22.20 Fii tânăr! 23.05 Documentar. „Misterul materiei negre”. 0.10

Program muzical. 1.00 Legendele muzicii. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film

indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial

19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs au-

tohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Sot de inchiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4799 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante

23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Chep-

tene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste

(r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Trandafi rul

negru (r) 11:00 Film: Vieţi furate, partea I (r)

13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15

Serial: Trandafi rul negru, ep.5 15:00 Serial: Vrăjitoarele din Oz,

partea 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:45 Vocea României, ed.1 23:00 Film: Avocatul din limuzină

01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 02:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r)

04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 La Maruță

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-

ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:10 Новости 12:30 „Хорошие руки”. Многосерийный фильм

14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 Премьера. „Время покажет” 16:15

„Заговор диетологов” 17:05 „Жди меня” 18:00 „Primele știri”

(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Человек

и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 „Поле чудес” 21:00

„Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2”

23:45 „ДОстояние Республики” 01:50 „Primele știri” (rus) 02:05

„Вечерний Ургант” 02:50 „Городские пижоны”. Премьера.

„Дэвид Боуи” 03:50 Фрэнк Синатра, Ширли Маклейн в фильме

„Канкан”

06:00 Știri. 06:25 Zoo Show. 07:00

Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 След. Детектив.

Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След. Детектив.

Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40

Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым.

17:20 Понять простить. 18:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00

Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час

суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:25 EN VOYAGE ! EXPRESS

5:39 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE

PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03

DESTINATION WEEK-END 11:30 AL DENTE 11:57 FLASH INFO 11:59

UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12

À LA VIE, À LA MODE 13:42 AFRIQUE, LE DEFI VERT 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:02 LA FAMILLE KATZ 15:46 LA FAMILLE KATZ 16:45

DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30

L’INVITÉ 19:39 ÉPICERIE FINE 20:06 LES CARNETS DE JULIE 21:04 ACO-

USTIC 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULEVARD DU PALAIS

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:59 QUAND L’AMOUR S’EMMÊLE 2:38 QUESTIONS À LA

UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

VOYAGE DANS LE POTAGE 4:30 VOYAGE DANS LE POTAGE

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„Misterul materiei negre”. 7.10, 2.00 „O

noapte furtunoasă”. Spectacol al teatru-

lui „Satiricus I.L. Caragiale”. 8.50 Videoteca copiilor. 9.05 Desene

animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30

Știinţă și inovare. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.55 „Nova

Latinitas”. Festival-concurs internaţional de muzică și dans.

15.00 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și

RM. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Documentar. „Global

3000”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Chi-

șinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine

de colecţie. Nina Crulicovschi, interpretă. 22.20 Film. „PREȚUL

IUBIRII”. 0.10 Fii tânăr! 0.55 Avangaraj. 3.40 Știri pozitive. 4.30

Bună seara! Talk-show.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă for-

mula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs

autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial

20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică

21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic

00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Sot de inchiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4800 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat

19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor

02:30 Serial: Doamne de poveste (r) 03:30 Dincolo de poveștiri

(r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pânzele

sus, ep.9 11:15 Videoclipuri 11:30 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05

Teleshopping 13:20 Film: MasterChef (r) 15:15 Film: Confl ict în

familie 17:00 Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Riddick 23:00 Film: Super-rai

01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Super-rai (r) 05:00

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu

Speranța State (r)

06:00 Новости 06:10 Остросюжетный

фильм „Муж собаки Баскервилей” 07:20

Нонна Мордюкова, Николай Рыбников в

фильме „Семья Ивановых” 09:05 „Играй, гармонь любимая!”

09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30

„Смак” 11:05 Премьера. „Владимир Меньшов. „С ним же по

улице нельзя пройти...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20

„Идеальный ремонт” 13:10 „В наше время” 14:15 Екатерина

Савинова, Анатолий Папанов в фильме „Приходите завтра...”

15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 „Приходите завтра…”

Продолжение 16:15 Елена Сафонова, Сергей Жигунов в

фильме „Принцесса на бобах” 18:00 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:15 „Принцесса на бобах”. Продолжение 18:30

Премьера сезона. „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем

Малаховым 23:45 „Что? Где? Когда?” 01:05 Леонид Филатов,

Татьяна Догилева, Александр Ширвиндт, Валентин Гафт в

фильме „Забытая мелодия для флейты” 03:15 Питер Фонда в

приключенческом фильме „Грязная Мэри, Безумный Ларри”

04:45 „Пока все дома”

6:00 Știri. 6:30 Zoo Show. 7:00 Știri.

7:30 Zoo Show. 8:00 Știri. 8:25 Zoo

Show. 9:40 Понять простить. 10:40 Невидимки. Детектив.

Россия 2010 13:45 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:15 Большая разница. 21:15 Невидимки. Детектив. Россия

2010 0:00 Новости. 0:15 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:24 LE BEAU VÉLO DE RAVEL

5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:39 OUTRE+Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE

10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRICO CLUB 10:35

LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 YAKARI 10:55 YAKARI 11:08

MARCELINO 11:32 ARTZOOKA ! 12:03 7 JOURS SUR LA PLANETE 12:30

TOUT LE MONDE DEHORS 13:00 FLASH INFO 13:02 FALÒ 13:30 ÉPICE-

RIE FINE 13:59 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 DESCENTE EN CUISINE 17:00 TARATATA

17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 200

MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:41 THALASSA / FAUT

PAS RÊVER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’ÉTÉ INDIEN 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 1:00 SIGNATURE 1:56 SIGNATURE 2:51 D6BELS ON STAGE

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LE POINT

6.05, 21.00, 0.10 ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„Drumeţii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00

Portrete în timp. 8.40 Dialog social. 9.00

Domnului să ne rugăm! Transmisiune în direct. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Un

pas spre sănătate. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar.

„360 grade GEO”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45, 1.15 O

seară de romanţe cu frunze de dor... alături de Ion Druţă. Specta-

col literar-muzical. Tezaur. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura

azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 „O înţelegere cu

anii am să fac”. Anișoara Puică. Spectacol muzical. 21.25, 5.30

Identitate Basarabia. La cules de îngeri cu Ecaterina Ajder. 22.20

Festivalul Etno Balcanic. Selecţiuni. 23.40 Documentar. „Global

3000”. 0.20 Erudit-cafe. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping

11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic

17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00

Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30

Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30

Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Se-

rial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Sot de inchiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30

Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4801 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial:

Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial:

Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa

de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Doamne de poveste (r)

03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pânzele

sus, ep.10 11:00 Film: Prietenii copilăriei mele

13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20

Film: Motelul iubirii 15:15 Film: Confl ict în familie (r) 17:00 Film:

Piaza rea 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța

State 20:45 Film: Escape Plan: Testul suprem 22:45 Film: Kill Bill:

Volumul 1 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:45 Film: Kill Bill:

Volumul 1(r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune 06:15 Știrile

ProTv cu Speranța State (r)

05:30 Наталья Варлей, Георгий Вицин

в му з ы к а л ь н й ко м е д и и „ Б о л ь ш о й

аттракцион” 06:00 Новости 06:15 „Большой

аттракцион”. Продолжение 07:10 Евгений Леонов-Гладышев

в фильме „Молодые люди” 08:25 „Армейский магазин”

09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30

„Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все

дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20

Премьера. „История российской кухни” 12:55 „Точь-в-точь”

15:30 Премьера. „Большие гонки” 16:55 Премьера сезона.

„Черно-белое” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами)

18:20 Премьера. „Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00

„100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza saptamanii” (rom)

21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая

программа 23:20 Премьера сезона. „Три аккорда” 01:25

„Политика” 02:20 Тони Кертис в комедии „Прощай, Чарли”

6:00 Новости. 6:15 Zoo Show. 7:00

Новости. 7:15 Zoo Show. 8:00

Новости. 8:20 Понять простить. 9:30 Magazin UEFA Champions

League. 10:00 „Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25

Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 След. Детектив.

Россия 2012 20:00 Новости. 20:15 Невидимки. Детектив.

Россия 2010 23:00 Большая разница. 0:00 Новости. 0:15

Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 MYSTÈRES MA-

RITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25

WARI 7:55 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA

VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI

À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 ZOOBABU 10:23

BRICO CLUB 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 YAKARI

10:55 YAKARI 11:08 MARCELINO 11:30 TACTIK 11:55 PAROLES

DE CLIP 12:05 JOUR DE RUGBY 13:00 FLASH INFO 13:10 INTER-

NATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:44 UN

AIR DE FAMILLE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH

INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:29

L’INVITÉ 19:40 AFRIQUE, LE DEFI VERT 20:37 360° - GÉO 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA DISCRÈTE 23:30 MIGRAINES

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 PRÉSUMÉ COUPABLE 2:38 LA FIN

DE PINKY 2:51 FOOT! 3:21 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

4:00 KIOSQUE

19 SEPTEMBRIE 20 SEPTEMBRIE 21 SEPTEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

12 SEPTEMBRIE 2014 1515 F L U XF L U X

“De mai bine de 2000 de

ani, pâinea a stat la baza

alimentaţiei: până și postul

negru înseamnă apă și pâine.

Indiferent de statutul social

sau fi nanciar, de pregătirea

profesională, vârstă, prefe-

rinţe alimentare sau religie,

pâinea are locul său pe masa

fi ecăruia: există pâine rustică,

rotundă și rumenă, coaptă

pe vatră, dreptunghiulară,

ca un cozonac, asezonată cu

toate seminţele și mirodeniile

pământului; chifl e, cornuri,

baghete, franzele, ciabatte,

lipii”, spune nutriţionista Mi-

haela Bilic.

“În sudul Italiei – sărac – al sfârși-tului de secol XIX, regele Umberto și regina Margherita au fost serviţi cu pizza de Raff aele Esposito, care a avut inspiraţia să pună sos de ro-șii, brânză și busuioc pe un blat de pâine. Așa a luat naștere un deliciu culinar care a cucerit planeta.

Și lordul John Montagu, 4th Earl of Sandwich a folosit pâinea când a avut nevoie de o gustare practi-că, ușor de luat în timpul jocului de cărţi.

Nu putem și nu trebuie să conce-pem viaţa de zi cu zi fără o bucată de

pâine, pentru că organismul nostru funcţionează pe bază de glucoză, iar pâinea este cea mai banală și mai ac-cesibilă sursă de glucide.

Și creierul, și mușchii consumă exclusiv glucoză, prin urmare, în alimentaţia noastră zilnică trebuie să existe produse care conţin glu-cide (carbohidraţi): pâine, cereale, mălai, paste făinoase, orez, cartofi , fasole, mazăre. Amidonul din aces-te alimente este format din lanţuri lungi de glucoză care se absorb lent în sânge și furnizează organismului “combustibilul” de care are nevoie timp de 2-3 ore după masă.

Pâinea nu numai că “ţine de foa-me”, dar o cantitate mică de pâine, prezentă la fi ecare masă, ajută la slăbit pentru că “lipidele ard în focul glucidelor”, este un slogan celebru al nutriţiei care confi rmă rolul esenţial al glucidelor în alimentaţia noastră chiar și atunci când e vorba de diete.

Pâinea este “garnitura” banală pentru proteine și lipide, adică pen-tru carne, brânză, ouă, unt. Orice mâncare este mai gustoasă cu pâine și acest lucru are o justifi care știinţi-fi că solidă. Nu există în natură un ali-ment complet, de aceea trebuie să asociem produsele între ele pentru a obţine o masă echilibrată.

Carnea, peștele, brânza, ouăle,

untul, nu conţin glucide, prin urma-re se combină armonios cu pâine, orez, paste, mămăligă sau cartofi ."

Mihaela Bilic mai spune că «Pâi-nea conţine glucide complexe (ami-don), proteine, vitamine din grupul B și minerale (fi er, magneziu, calciu) și fi bre. Pâinea contribuie la echi-librul alimentar, favorizează buna funcţionare a sistemului digestiv, ameliorează metabolismul glucide-lor și lipidelor, oferă protecţie împo-triva cancerului.

Nu pâinea în sine îngrașă, ci can-titatea în care o consumăm. Cu un aport mediu de 230 cal/ 100 gr. nu putem spune că pâinea e vinova-tă de kilogramele în plus atât timp

cât mezelurile conţin, în medie, 350 cal/ 100 gr., iar cașcavalul – 380 cal/ 100gr. O banală felie de pâine are 80 cal, ceea ce, raportat la o raţie calo-rică obișnuită de 2000 cal/zi, nu re-prezintă un pericol.

Glucidele sunt esenţiale supra-vieţuirii și funcţionării optime a or-ganismului uman, așa că, indiferent de vârstă, greutate sau regimul ali-mentar, oferiţi-vă zilnic bucuria de a mânca o bucată de pâine. Fie că este albă, neagră, cu seminţe, cu tărâţe, cu ierburi aromate, cu ulei, cu lapte, alegeţi-o în funcţie de preferinţele voastre. Nimic nu poate fi mai gus-tos și mai sănătos!"

Revistafelicia.ro

Diverse

PÂINEA NU ÎNGRAŞĂ, ci te poate ajuta SĂ SLĂBEŞTI! PÂINEA NU ÎNGRAŞĂ, ci te poate ajuta SĂ SLĂBEŞTI! Afl ă cum şi câtă pâine trebuie să mănânciAfl ă cum şi câtă pâine trebuie să mănânci

FARMACIA NATURIIPerele

Perele sunt delicioase și o variantă perfectă pentru un desert să-nătos. Iată câte calo-rii conțin și ce valori nutriționale au aceste fructe.

100 de grame de pere conțin 58 de calorii, 13,81 g carbohidrați (11% doza zilnică recomandată), 0,38 g proteine (<1% DZR), 0,12 g grăsimi (0,5% DZR) și 3,10 g fi bre alimentare (8% DZR).

Vitamine:Vitamine:- Vitamina B3: 0,157 mg (1% DZR)- Vitamina B5: 0,048 mg (1% DZR)- Vitamina B6: 0,028 mg (2% DZR)- Vitamina B2: 0,025 mg (2% DZR)- Vitamina B1: 0,012 mg (1% DZR)- Vitamina A: 23 UI (1% DZR)- Vitamina C: 4,2 mg (7% DZR)- Vitamina E: 0,12 mg (1% DZR)- Vitamina K: 4,5 mcg (4% DZR).

Electroliți:Electroliți:- Sodiu: 1 mg- Potasiu: 119 mg (2,5%).

Minerale:Minerale:- Calciu: 9 mg (1% DZR)- Cupru: 0,082 mg (9% DZR)- Fier: 0,17 mg (2% DZR)- Magneziu: 7 mg (2% DZR)- Fosfor: 11 mg (2% DZR)- Zinc: 0,10 mg (1% DZR).

Fitonutrienți:Fitonutrienți:- Beta caroten: 12 mcg- Beta criptoxantină: 2 mcg- Luteină: 45 mcg.

Cum consumi caloriile Cum consumi caloriile dintr-o sută de grame dintr-o sută de grame

de perede perePentru a consuma caloriile re-

spective trebuie să mergi pe jos 16 minute, să alergi șapte minute, să înoți cinci minute sau să mergi cu bicicleta nouă minute.

Ziarulevenimentul.ro

Crema hidratantă Crema hidratantă înainte de toateînainte de toate

Fie vară, toamnă sau iarnă, pielea trebuie hidratată me-reu. Așa că înainte să aplici fardurile, nu uita să te dai și cu crema sau serul zilnic. Ma-chiajul rezistă mai bine pe o piele hrănită în profunzime.

Fondul de ten, Fondul de ten, în strat subțireîn strat subțire

Încearcă să folosești fondul de ten într-un strat cât mai subțire. Sau chiar mai bine de atât, dacă ai un ten curat, fără probleme, o cremă BB este de ajuns, pentru uniformizare și strălucire.

Machiajul ochilor, în culori naturaleMachiajul ochilor, în culori naturaleEste ideal să folosești culori nude, cât mai

apropiate de nuanța pielii tale, astfel dacă fardurile se întind, să nu se vadă un contrast puternic în caz de vreme ploioasă, până reușești să ajungi în fața unei oglinzi și să repari problema.

Ruj sau gloss?Ruj sau gloss?Rujul ar trebui să fi e alegerea

de bază toamna aceasta. Dacă vrei strălucire apelează la unul cremos, însă cea mai bună idee este să

folosești unul mat, care este și waterproof.

Cu blush sau fără?Cu blush sau fără?Este indicat să folosești un blush cremos ori

sub formă de spumă. Se întinde foarte ușor și rezistă mai mult timp pe piele, chiar și în condiții de vreme urâtă.

Avantaje.ro

Când soarele începe să-și piardă din forţă, noi o privim ca un semn bun: se schimbă anotim-pul, iar colecţiile noului sezon apar în magazine. Ce te faci însă când vara pare că mai are putere (zilele sunt perfecte de plajă), însă serile se ră-cesc brusc și, plecată la plimbare, te trezești că duci dorul jachetei de ploaie sau a unei eșarfe cu care să-ţi acoperi bine gâtul? Noi am găsit 4 elemente în prezentările acestui sezon și am de-cis, clar, că trebuie să le avem și acasă!

Prima opţiune: pulo-

verul colorat. Împletit ca și cum ar fi ieșit din mâi-nile bunicii, cu modele inspirate de serile de ski sau, pur și simplu, negru, din lână, cardiganul te va feri cu ușurinţă de zilele cu vreme instabilă.

Alege tonurile de pă-mânt. Da, culorile aprin-se ale verii și jeanșii albi mai pot sta deoparte o vreme. Și plusează cu o geantă enormă, în nuan-ţele frunzelor ruginite, în care poţi căra și eșarfa, dar și ochelarii de soare sau pantofi i cu toc de care ai nevoie la recepţia simandicoasă de seară.

Eșarfa reprezentati-

vă a toamnei. Da, nicio zi de toamnă nu poate trece ușor fără o eșarfă spectaculoasă. Poate fi din cașmir, mătase sau chiar bumbac, uni sau cu imprimeuri: important este să fi e sufi cient de mare încât, la nevoie, să-ţi acopere părul de vânt

și ploaie, și totuși, ușoa-ră, să poată fi strecurată în geantă atunci când soarele își arată ultimele raze.

Alege o jachetă din piele cu adevărat spec-taculoasă. Poţi uita (cel puţin până în octom-brie) de haina cu blană

de oaie. Mizează pe o

jachetă din piele, perfec-

tă pentru serile mai reci,

dar, totodată, nu într-

atât de grea încât să ai

impresia că te-ai sufocat.

Poţi alege și o variantă

vintage.

Glamourmagazine.ro

Un birou decorat cu plante îi face pe angajaţi mai

fericiţi şi mai productiviFolosirea plante-lor la decorarea spaţiilor de lucru crește producti-vitatea cu 15%, deoarece angaja-ţii au o percepţie pozitivă asupra calităţii aerului, se pot concentra mai bine și sunt mai mulţumiţi de mediul lor de lucru, arată un nou studiu, citat de Mediafax.

Cercetătorii spun că acesta este primul studiu care inves-tighează diferenţele dintre un spaţiu de lucru «verde» și unul decorat minimalist, cu puţin mobilier și fără nicio plantă.

Oamenii de știinţă au studiat efectele includerii plantelor în spaţiul de lucru asupra percepţiei calităţii aerului, concen-trării și satisfacţiei la locul de muncă și au monitorizat gradul de productivitate timp de mai multe luni, în două clădiri de birouri din Marea Britanie și Olanda.

Potrivit cercetătorului Marlon Nieuwenhuis, șeful acestui proiect, studiul sugerează că investiţiile în decorarea birouri-lor cu plante va fi recuperată prin creșterea calităţii vieţii și a productivităţii angajaţilor.

«Simpla îmbogăţire cu plante a unui spaţiu anterior spar-tan a dus la o creștere a productivităţii cu 15%, o cifră care se înscrie în limitele observate cu ocazia altor studii efectuate în laborator. Această concluzie contrazice fi losofi a economică și politică actuală, dar și tehnicile moderne de management «simplu», însă cu toate acestea indică o cale către un mediu de lucru mult mai plăcut, mai confortabil și mai profi tabil», a declarat Marlon Nieuwenhuis.

Studiul realizat de cercetători este primul pe această temă desfășurat în clădiri de birouri și spaţii de lucru reale, folosite zi de zi, spre deosebire de alte cercetări care au fost efectuate în condiţii controlate, în laborator.

În urma studiului, cercetătorii au descoperit că angajaţii din spaţiile de lucru decorate cu plante au fost mai satisfăcuţi de munca lor, au raportat grade mai mari de concentrare și o percepţie pozitivă privind calitatea aerului.

În prezent, oamenii de știinţă încearcă să dezvolte un mo-del de spaţiu de lucru cu adevărat inteligent. «Filosofi a mini-malistă a infl uenţat o gamă variată de domenii organizaţiona-le. Cercetarea noastră pune sub semnul întrebării ideea larg răspândită că "mai puţin este mai mult". Uneori, mai puţin este doar mai puţin», a spus și profesorul Alex Haslam de la Facul-tatea de Psihologie din cadrul University of Queensland.

Romanialibera.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Piese perfecte pentru început de toamnăZilele sunt încă extrem de călduroase, dar serile aerul din jur se răcește treptat și, uneori, poţi avea chiar parte de o repriză de ploaie: cum te îmbraci în aceste condiţii. Noi am găsit răspunsuri la aceste dileme.

Machiajul rezistent pe timp de toamnă

12 SEPTEMBRIE 20141616F L U XF L U X Magazin

Cea mai detaliată hartă a Stonehenge Cea mai detaliată hartă a Stonehenge realizată vreodată dezvăluie noi secrete realizată vreodată dezvăluie noi secrete

Unele dintre secretele complexului Stonehen-ge din Marea Britanie au fost dezvăluite cu ajutorul unei hărţi sub-terane – considerată cea mai detaliată realizată vreodată de arheologi – a monumentului neolitic și a împrejurimilor acestu-ia, informează bbc.co.uk.

Cercetătorii au combinat mai

multe instrumente pentru a scana

zona până la o adâncime de trei me-

tri, cu o rezoluţie fără precedent.

Primele rezultate indică faptul că

renumitul monument nu era o con-

strucţie singulară, ci era însoţit de

17 sanctuare.

Analizele viitoare, mai detaliate,

ale acestei colecţii vaste de date ști-

inţifi ce vor arăta felul în care peisajul

din jurul complexului Stonehenge a

evoluat de-a lungul timpului.

Printre surprizele descoperite de

cercetători se afl ă și urmele lăsate de

aproximativ 60 de pietre uriașe sau

piloni care au format un monument

preistoric circular uriaș, cu diame-

trul de 1,5 kilometri, afl at în apropi-

ere de Durrington Walls.

„În ultimii patru ani am anali-

zat acest monument extraordinar

și am încercat să descoperim ce se afl ă în jurul său”, a declarat Vincent Gaff ney, profesor de arheologie la Universitatea Birmingham, coordo-natorul studiului.

Cele mai multe dintre parcelele de teren din jurul complexului Sto-nehenge nu au fost analizate nicio-dată în acest fel, explică profesorul Gaff ney, care a încercat să răspundă uneia dintre întrebările puse cu re-gularitate în cadrul comunităţii ști-inţifi ce: „Era oare Stonehenge un loc izolat, unde doar oamenii speciali aveau dreptul să vină?”.

Noua hartă tridimensională a complexului neolitic, care acoperă o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi, infi rmă această teorie.

Oamenii de știinţă britanici au folosit șase tehnici diferite pentru a scana întregul sit, la adâncimi dife-rite.

Printre instrumentele pe care le-au utilizat s-au afl at un magnetome-tru, un radar subteran (GPR) și un scaner 3D cu laser.

Nishad Karim, cercetător la Uni-versitatea Leicester, a folosit instru-mente similare pentru a reconstrui mormintele din secolul al XVI-lea ale regilor din dinastia Tudor.

„Folosind GPR și alte tehnici, cercetătorii au putut să vizualizeze virtual spaţiul subteran și să explo-reze felul în care civilizaţia umană

arăta cu mii de ani în urmă”, a de-

clarat ea.

Sub unul dintre numeroasele gor-

gane din zonă, oamenii de știinţă au

identifi cat o clădire din bârne lungi

de 33 de metri, veche de 6.000 de ani,

folosită probabil în timpul unor ritua-

luri de înmormântare și al altor prac-

tici asociate, inclusiv pentru „descăr-

nare” (eliminarea cărnii de pe oase)

„Clădirea avea trei rânduri de

bârne care susţineau acoperișul. Are

o suprafaţă de circa 300 de metri

pătraţi și o formă trapezoidală, fapt

interesant, întrucât, așa cum am

descoperit, în aceeași perioadă, pe

continent, sau cu 100 sau cu 200 de

ani mai devreme, clădirile trapezoi-

dale erau asociate cu monumente-

le megalitice”, a declarat Wolfgang

Neubauer, directorul Institutului

Ludwig Boltzmann, participant la

acest studiu.

Alte 17 gorgane au dezvăluit pre-

zenţa unor monumente ritualice ne-

maivăzute, care datează din aceeași

eră cu Stonehenge.

O primă analiză efectuată la Cur-

sus și Durrington Walls, afl ate la

nord și nord-est de Stonehenge, a

dus la noi descoperiri.

Cercetătorii au descoperit două

puţuri adiţionale în complexul pre-

istoric Cursus, un șanţ uriaș și circu-

lar, denumit astfel întrucât forma lui

amintește de circuitele amenajate

pentru cursele cu care de luptă din

vremea Imperiului Roman.

Cursus are o aliniere est-vest, iar puţurile au fost găsite la cele două capete ale sale, indicând răsăritul și apusul Soarelui.

Această aliniere particulară este strâns asociată cu poziţionarea și orientarea complexului Stonehen-ge, care a fost construit cu 300-500 de ani mai târziu.

Această distanţă mare de timp in-dică faptul că cele două monumente nu au fost concepute sau planifi cate ca un tot unitar. „Structurile existen-te i-au ghidat pe constructori. Odată ce ai deja o construcţie, poţi să con-struiești altele, pentru că te bazezi deja pe cele existente”, a explicat profesorul Gaff ney.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, urmele unor pietre uria-șe sau ale unor bârne și piloni, afl a-te la o adâncime de trei metri, sub gorganul care formează complexul Durrington Walls.

„Aceste structuri solide redefi -nesc complet felul în care s-a dez-voltat Durrington Walls”, a precizat coordonatorul studiului.

Studiul face parte din Stonehen-ge Hidden Landscapes Project – un proiect de colaborare pe patru ani al Universităţii Birmingham și Institu-tului Ludwig Boltzmann pentru Pro-spectări Arheologice și Arheologie Virtuală din Austria.

Sursa: descopera.ro

Cea mai veche structură din pia-tră cioplită din lume, piramida în trepte a faraonului Djoser din Egipt, care se afl ă acum într-un proces de restaurare, riscă să se prăbușească.

Construit acum

4.600 de ani, com-

plexul funerar de

la Sakkara, unde

se afl ă piramida

în trepte a fara-

onului Djoser, se

afl ă acum într-un

proces de restau-

rare care riscă să-l

distrugă în loc să-l

salveze.

Muncitorii an-

gajaţi de Ministe-

rul Antichităţilor

din Egipt nu au

experienţă în do-

meniul restaurării

m o n u m e n t e l o r

antice.

Deși legea pre-

vede ca restauratorii unui ansamblu să ri-

dice construcţii noi doar în proporţie de cel

mult 5% din suprafaţa construcţiei iniţiale,

muncitorii de la Sakkara au ridicat deja foar-

te multe structuri și ziduri noi.

Problema nu ţine doar de estetică. Mai

mulţi activiști care susţin conservarea mo-

numentelor istorice declară că noile con-

strucţii riscă să ducă la prăbușirea pirami-

dei, care este cea mai veche structură din

piatră cioplită din lume.

Un cutremur puternic care a avut loc

în 1992 a slăbit mult structura piramidei,

ducând la prăbușirea mai multor tone de

pietre la bază, formându-se astfel un gol în

vârful ei.

Arheologul Peter James se teme că pira-mida lui Djoser s-ar putea prăbuși oricând.

Activitul Amis Galam, de la fundaţia Non-stop Robberies, declară că daunele s-au produs deja și compania Shurbagy, care a fost angajată pentru restaurare, ar fi provo-cat deja distrugerea unei părţi a piramidei.

Noile ziduri construite în exteriorul pira-midei îi vor slăbi și mai mult structura fragilă, se teme el.

Actuala fi rmă a fost angajată după ce munca de restaurare fusese întreruptă, în oc-tombrie 2012, din lipsă de fonduri.

Piramida are o înălţime de 62 de metri, este for-mată din 6 trepte inegale și are în interior o reţea de coridoare și o ca-meră funerară din marmură și granit.

Sursa: descopera.ro

Cea mai veche piramidă din Egipt riscă să se prăbuşească