FITOTERAPIA IN BOLILE APARATULUI DIGESTIV

Fitoterapia este stiinta vindecarii, ameliorarii si prevenirii bolilor si a tulburarilor de orice fel cu ajutorul plantelor medicinale sau a preparatelor obtinute din acestea.

Fitoterapia are la baza utilizarea principiilor alopate folosind remedii naturale sintetizate si acumulate de celula vegetala in anumite structuri.

Medicina naturist cuprinde toate metodele de tratament care folosesc remedii naturale si netodele care se bazeaza pe reactivitatea si fortele proprii ale organismului: homeopatie, dietoterapie, acupunctura, cristaloterapie, hidroterapie, fitoterapi.

Frecventa suferintelor digestive se datoreaza in primul rand faptului ca organele digestive sunt cele care intra in contact imediat si direct cu sunstantele alimentare (dar si nealimentare ingerate in fiecare zi).

In bolile aparatului digestiv sunt utilizate un numar foarte mare de specii de plante cu actiuni diferite: tonic-amare, laxativ-antidiareice, carminative, antiulceroasesi multe altele, interesand in totalitate aparatul digestiv, incepand de ;a segmentul buco-faringian si pana la glandele digestive anexe.

FITOTERAPIA SEGMENTULUI BUCO-FARINGIANIn tratamentul segmentului buco-faringian se utilizeaza plante cu actiune antiseptica,

antiinflamatorie, astringenta, emolienta si cicatrizanta. Administrarea se face extern, prin gargara, spalaturi bucale sau comprese cu tampoane sterile.

GINGIVITEGingivitele unt afectiuni inflamatorii, de cauze diverse ale gingiilor. Plantele medicinale ce pot fi

utilizate:musetel, sunatoare, salvie, sulfina, cerentel,coada racului (cu efect antiinflamator, astringent si sedativ).Un bun ceai medicinal pentru gingivite, afte si inflamatii ale cavitatii buale se prepra din:Rp/ Turita mare (Herba Agrimonia) 20g Frunze de salviie (Folium Salviae) 10g Cimbrisor (Herb Serpylle) 10g

Flori de muetel (Flores Chamomillae) 30gRizomi de cerentel (Rhizoma Gei) 15gCapsule de mac (Cpila Papaveris) 15gM.f. species

Infuzia pentru uz extern se prepara sintr-o lingura amestec de plante la o can cu apa. Pentru a obtine rezultte mai bune se recomanda adaugarea de 15-20 picaturi de tinctura de Propolis la fiecare cana de infuzie.

StomatiteSunt definite ca stari inflamatorii ale mucoasei cavitatii bucale manifestate dub forma unor

leziuni ale mucoasei,dureroase; ce impieedica masticatia si deglutitia. Cauzel lor pot fi multiple: de natura microbiana, virotica, fungica, toxica, alergica. Fitoterapia recomanda plante cu proprietati dezinfectante, antiinflamatorii, antialergice, astringente si antialergice.

In stomatite se recomanda numeroase preparate din: flori de musetel,frunze de nuc, frunze de mur, coaja de salcie, frunze de urzica, turtita mare.

Pentru bolnavii cu stomatite severe, recidivante sau cu tendinta de cronicizare, se reecomanda urmatorul ceai medicinal de uz extern, ca tratament de lung durata:

Rp/ Flori de Musetel 20gFlori de Tei 20gFrunze de Salvie 10gFrunze de Nuc 30gTurtit Mare 20gM.f. species

Se prepara un decoct scurt (5 minute) din 2 linguri amestec de plnte la o cana cu apa. Se face fie gargara, fie se clateste cavitatea bucala de 4-5 ori pe zi, cate 5 minute de fiecare data.

Pentru stomatitele de natura alergica se recomanda ca tratament extern acelasi decoct. Pentru uz intern e recomanda insa urmatoarea formula:

Rp/ Trei frati patati 40gFlori de Musetel 20gFlori de Levantica 10gTalpa gastii 20gMenta 10gM.f. species

Infuzie preparata dintr-o lingura amestec de plante la o cana de apa. Se beau 2-3 cani pe zi, timp de o saptamana.

Se poate utiliza si decoctul de radacina de Echinacea, o lingura la un pahar cu apa.

Abcese dentareSub denumirea de ace de defineste o colectie purulenta, bine delimitat de tesuturile di jur,

formata in urma dezintegrarii tesuturilor, de obicei sub actiunea unor agenti microbienei sau parazitari. Colectia purulenta in acest caz are punct de plecare dentar, dar se dezvolta in partile moi din jur (tegumente).

In aceste cazuri se recomanda un tratament individual de catre medicul stomatolog, tinand seama de evolutia procesului septic. In faza de debut sau dupa reluarea stomatologica a cazului se recomanda plante cu actiune antiseptica, bogate in special in chamazulene: glori de musetel, flori de coada soricelului, flori de sulfina, rizomi de cerentel.Trecand faza acuta a abceselor dentare, fitoterapia recomanda in continuare un tratament cu pecii de plante cu actiune emolienta, antiinflamatoare si cicatrizanta.

In acest sco[ e recomanda: flori si frunze de nalba de cultura sau nalba mare, radacina de tataneasa, sunatoare.

Afte, amigdalite;dezinfectante bucaleAftele sunt mici ulceratii galbui, rotunde sau ovale, de marimi variate, inconjurate de un halou

rosu, urmand dupa o vezicula, situata pe mucoas bucala, faringiana sau genitala; se insotesc de senzatia de usturime sau de arsura.

Amigdalita reprezinta o afectiune inflamatorie, congestive sau purulenta a amigdalitelor.

Tratamentul local al acestora se realizeaza- este adevarat ca mai putin astazi decat in trecut- prin badijonari cu solutii de bicarbonat sau permanganate de potasiu, cu albastru de metilen, glicerina sau rezorcina. Se practica si cauterizari cu nitrat de argint in unele afte ce nu raspund la tratament.

Fitoterapia recomanda, ca terapie adjuvanta, infuzii preparate din plante ce contin chamazulene, uleiuti esentiale cu larg spectru antibacterian si taninuri: flori de musetel, Frunze de salvie, busuioc, sulfina.

Hreanul, datorita glicozidelor sulfurati, acidului silic si substantelor fitoncide, se recomanda a fi masticat zilnic in cazurile de paradontoza, gingivite si afte.

Lamaile sunt recomandate in afte, stomatite si amigdalite, prin tamponare locala cu mici felii taiate, desi in unele moment bolnavul va acuza usturime locala, fie prin badijonari cu suc au chiar cu felii mici, date prin miere si tinute apoi in gura.

Nici ceapa nu trebuie neglojata; este utila in afte si ulceratii sub forma de ta,ponari locale cu sucul ei proaspat preparat

Fitoterapia semnentului gastro-intestinalUn mare numar de plante medicinal sau produse farmaceutice obtinute din ele actioneaza nu

numai asupra glandelor ilor, dar si asupra mucoaselor, florei microbiene patogene, a sintezei enzimatice si resorbtiei substantelor nutritive.

AnorexiaIn anorexie (lipsa poftei de mancare), pentru stimularea secretiei salivare si gastrice se folosesc

plante numite “tonic-amare” si speciile aromatice.Preparatele pe baza de plante medicinal din aceasta grupa sunt recomandate celor care sufera

de hipoaciditate si anaciditate gastric, factori care contribuie la lipsa poftei de mancare.Ele mai au un rol important si anume acela de a stimuli prin act reflex si sucurile digestive din

colul alimentar in substante asimilabile.Dintre speciile din aceasta grupa, cele mai importante sunt: ghintura (radacina) care provine de

la trei specii din flora tarii noastre, Gentiana lutea, gentian puntata si gentian asclepiadea.Frunzele de anginare se recomanda tot pentru stimularea apetitului, in specil celor care sufera si

de insuficienta biliara, de colesistite subacute sau cornice si de hipercolesterolemie.Infuzia se prepara dintr-o lingurita planta la o cana cu apa. Se bea cate o jumatate de cana

inaintea meselor principale.Tot in lista plantelor medicinal recomandate ca stimulante gastrice, datorit substantelor amare pe care le contin, sunt incluse urmatoarele: ungurasul, papadia, coasa soricelului, albastrele. Din toate acestea se pot prepara infuzii, din 1-3 lingurite planta la o cana de apa. Se bea cate ½ cana infuzie inaintea meselor principale.

O alta serie de plante care stimuleaza secretiile gastr-intestinale le cuprinde pe cele ale caror fructe contin uleiuri esentiale: anasonul, fenicilul si coriandrul. Atat pentru proprietatile aperitiv-amare cat si ca sedative se recomanda “conurile” de hamei sub forma de infuzie, dintr-o lingura de planta la o cana cu apa. Se bea cate o cana inaintea meselor principale.

O specie medicinal valoroasa care contine in rizomi uleiuri esentiale si substante amare ese obligeaua, planta care intra in compozitia multor produse fitofarmaceutice.

O serie de legume larg rapandite si frecvent utilizate in alimentatia noastra, precum ardeiul iute, hreanul, ridichea neagra, leusteanul, patrunjelul, tarhonul si telina, pot avea un rol adjuvant in

combaterea anoreziei, concomitant cu rolul lor de “a da gust” unor mancaturi; ele sunt ina contraindicate in hiperaciditate gastric, ulcer gastric si afectiuni renale grave.

VarsaturiAtat senzatia de greata cat si varsaturile nu le putem considera boli ci simptome ale unor

afectiuni.Varaturile pot fi datorate unui act reflex care insoteste anumite faze ale graviditatii sau ca reactii

brutale la emotii puternicew; ele mai apar si in raul de altitudici, taul de mare sau de miscare. La peroanele mai sensibile, greturile si varsaturile pot surveni la perceperea unor mirouri dezagreabile, ca raspuns la unele mancaruri netolerate, ca effect al exceselor alimentare sau al consumului exagerat de bauturi alcoolice.

Tratamentul fitoterapeutic recomanda plante cu proprietati calmante sau/si antiemetice din care se prepare diverse decocturi. Atat infuziile cat si decocturile se beau reci, incet, preferabil neindulcite.

Dintre acestea se recomanda frunzele de menta, frunzele de roinita, lichen de piatra, radacina de valeriana, radacini de cerentel.

Pelinul se utilizeaza cu bune rezultate in combaterea varsaturilor, dar nu pe timp indelungat, deoarece prin administrare repetata si indelungata poate duce la aparitia unor tulburati nervosa si digestive. Este strict contraindicat, tocmai din aceste motive, la gravid si la mamele care alapteaza.

Sindroame dispeptice (naciditate si hipoaciditate)In cazul lipsei sau al unei concentratii reduse de HCl in sucul gastric, fenomen ce duce la o

activitate digestive redusa, mai ales in metabolismul proteinelor si in special in ceea ce priveste scindarea moleculelor protidice, se recomanda specii medicinal cu continut ridicat in substante amare. Lipsa sau insuficienta asigurate a unui mediu acid favorizeaza dezvoltarea si inmultirea microbilor introdusi cu alimentele in aegmentul gastro-intestinal. In acest caz se recomanda asocierea spec iilor amare cu plante care contin uleiuri esentiale, cu remarcabila actiune bacteriostatica sau chiar bactericida.

Schinelul (cnicus benedictus) contine substante amare, ulei essential, mucilagii, liguane tannin, acizi rezinici, acid nicotinic, vitamina B1, o substanta cu actiune antibiotic si antifungica, iar alta cu proprietati citotoxice, saruri de potasiu, magneziu, calciu, etc.

In trecut planta avea foarte multe indicatii terapeutice: depurative, antitermic, cicatrizant, vermifug etc.

In present se utilizeaza ca tonic amar-eupeptic, pe baza actiunii substantelor amare si aromatice care asupra celulelor glandular ale tubului digestive, asupra sistemului hepato-biliar si pancreatic. Preparatele pe baza de chinel se recomanda in cazurile de sindroame sidpeptice, anaciditate sau hipoaciditate, in insuficienta ecretorie pancreatica.

Gastrite hiperacide. Ulcer gastric si duodenalAceste afectiuni ale aparatului digestive sunt satorate hipersecretiei si hiperaciditatii sucului

gastrc, iar cauzele sunt multiple: alimentatia neregulata si nerationala, abuzul de alcool, tutun, de de condiment, de seai sau de cafea. Dar, in buna masura, acesste tulburari apar si datorita starii de agitatie, surmenajului fizic si psihic, stresului.

In gastrita acuta se recomanda ca prom ajutor fitoterapeutic aplicarea de comprese calde cu infuzie de musetel pe regiunea epigastrica si instituirea unui regim hidric pentru 1-2 zile, timp in care se vor bea numai infuzii de plante (musetel, sunatoare, flori de tei) neindulcite.

In faza acuta a gastritelor hiperacide se recomanda preparate din urmatoarele plante: salcam, zmeur, galbenele, obligeana, sunatoare, pojarnita, lemn dulce, musetel, patlagina, coada calului.

Deoarece majoritatea ulcerelor au si o importanta component nervoase, se recomanda un ceai medicinal care are atat efecte antiacide, cat si calmante.Rp/ Flori de nalba 20g

Flori de musetel 15gFlori de galbenele 20gTalpa gastii 10gRasacina de valeriana 10gRadacina de lemn dulce 10gConuri de hamei 10gFructe de coriandru 5gM.f. species

Se prepara sub forma de infuzie, dintr-o lingura amestec de plante la o cana apa, se beau 2-3 cani pe zi, intre mese.