feţele violenţei - editura curs violentei - proba de lectura_1.pdf · academia filipineză de...

21
RORY MILLER Feţele violenţei BIBLIOTECA DE ARTE

Upload: ngodan

Post on 29-May-2018

228 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

R O R Y M I L L E R

Feţele violenţei

BIBLIOTECA DE ARTE MARŢIALE

Page 2: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

Rory Miller a lucrat timp de şaptesprezece ani ca ofiţer de penitenciar, în unităţi de

maximă securitate, recepţie şi boli mintale. A fost membru şi conducător al echipei

de intervenţie tactică, CERT. A conceput şi predat cursuri de Tactici defensive,

Utilizarea forţei, Comunicare în regim de criză cu bolnavi mintal etc. A funcţionat

mai bine de un an pe post de consilier pentru sistemul corecţional din Irak. Practică

arte marţiale din 1981, deţinând certificatul de instructor (mokuroku) în Sosuishitsu

jujutsu. Este licenţiat în psihologie al Universităţii Oregon.

Rory Miller locuieşte lângă Portland, Oregon, cu soţia şi cei doi copii, scrie cărţi

bazate pe experienţa lui profesională, foarte bine primite atât de specialişti cât şi de

publicul larg, şi susţine cursuri şi seminarii de autoapărare în toată lumea.

După aproape treizeci de ani de arte marţiale, optsprezece petrecuţi lucrând cu

criminali violenţi şi un an în Irak, acum predau şi scriu pe tema violenţei…

Am rămas cu ceva urme, dar, una peste alta, sunt mulţumit.

– Rory Miller

Cărţi şi DVD-uri de acelaşi autor:

Chiron Training, vol. 1-6 (ebook) – Smashwords 2005 -2010

Facing Violence: Preparing for the Unexpected – YMAA 2011

Drills: Training for Sudden Violence (ebook) – Smashwords 2011

Force Decisions: A Citizen's Guide – YMAA 2012

Scaling Force (Rory Miller & Lawrence A. Kane) – YMAA 2012

Talking Them Through: Crisis Communications with the Emotionally

Disturbed and Mentally Ill (ebook) – Smashwords 2012

Facing Violence: 7 Things that Every Martial Artist Must Know (DVD) –

YMAA 2012

Violence: A Writer's Guide (2nd Edition) - ebook, Smashwords 2013

Logic of Violence: Think Like a Criminal (DVD) – YMAA 2013

Joint Locks (DVD) – YMAA 2014

Page 3: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

R O R Y M I L L E R

Feţele violenţei

O paralelă între artele marţialeşi violenţa din lumea reală

Traducere din engleză şi note de

M O N I C A H R I S C U

EDITURA CURSCluj-Napoca 2014

Page 4: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

Coperta: Paula Bud

Logo-ul colecţiei: Răzvan Anton

Redactor: Monica Hriscu

Foto coperta 1: © Mr Korn Flakes /Fotolia.com

RORY MILLER

Meditations on violence.

A Comparison of Martial ArtsTraining & Real World Violence

Copyright © 2014 Rory Miller.

All rights reserved.

This book is an authorized translation from the English language edition published by

YMAA Publication Center, Inc. USA Copyright © 2008

© 2014 Editura Curs, pentru prezenta ediţie în limba română

Editura CURS

Al. Padin nr. 12 apt. 35, Cluj-Napoca, România

www.edituracurs.ro

Tipărit la SC Mega Print SRL, Cluj-Napoca

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

MILLER, RORY Feţele violenţei : o paralelă între artele marţiale şi violenţa din lumea reală / Rory Miller ; trad. şi note: Monica Hriscu. - Cluj-Napoca : Curs, 2014 Bibliogr. ISBN 978-606-93531-1-0I. Hriscu, Monica (trad.)796.85:316.613.43

Page 5: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

CUVÂNT ÎNAINTE LA EDIŢIA ÎN

LIMBA ENGLEZĂ

Realul şi imaginarul nu se suprapun niciodată. Între ele rămâneîntotdeauna o distanţă, un spaţiu în care se mişcă autorul de romane.Poate fi vorba de diferenţa dintre realitatea cotidiană a căsniciei şi lumeade iluzii a îndrăgostiţilor, dintre realitatea muncii de zi cu zi şi visele deîmbogăţire peste noapte sau dintre realitatea luptei pe viaţă şi pe moarteşi fanteziile gloriei pe câmpul de luptă.

Aceste incongruenţe constituie substanţa profesiei mele. Din cauză căcelor mai mulţi dintre noi nu ni se întâmplă niciodată să ne punem cuadevărat viaţa în primejdie, să trebuiască să luptăm sau să ne apărăm cuadevărat, să ne confruntăm cu o fiinţă umană agresivă sau să ne des-coperim propriul potenţial pentru violenţă, nutrim o fascinaţie fărămargini pentru acei bărbaţi şi femei care pot face şi au făcut aşa ceva. Îitransformăm în eroi, scriem cărţi despre ei, ne lăsăm seduşi de imaginealor pe ecranele înalte de zece metri ale cinematografelor şi îi plătim cusume aiuritoare pe aceia care îi pot întruchipa convingător.

În bună măsură, în spatele fascinaţiei noastre se află o întrebare: ce aşface eu în situaţia aceea? Aş face, oare, faţă? Ce aş deveni dacă da? Şi ces-ar întâmpla dacă nu?

Unul din cei care au portretizat acest stereotip al supereficienteimaşini de luptă a fost, desigur, Bruce Lee, iar după Intrarea Dragonuluişcolile de arte marţiale din întreaga lume au fost inundate de cohorte deadolescenţi şi tineri căutând să fie puternici, să fie curajoşi, să fie capa-bili – cu alte cuvinte, să-şi înfrunte temerea că nu vor fi în stare de toateastea. Sau să-şi potolească nevoia de a afla ce este în realitate acea mis-terioasă creatură adăstând în întunericul subconştientului lor.

7

Page 6: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

FEŢELE VIOLENŢEI

Îmi amintesc că, pe la începutul anilor 1980, pe când mă antrenam laAcademia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de RichardBustillo (doi foşti elevi ai lui Lee), la începutul fiecărui curs eram inun-daţi de PMB – Puştii Mici şi Blonzi. Intrau pe uşă cu ochii plini de visede glorie războinică. Şi ştiam că, în momentul în care urma să ne punemmănuşile şi să trecem la sparring2, nouăzeci la sută din ei urmau să deabir cu fugiţii.

Şi, prieteni, sparringul de la sală are foarte puţin de-a face cu ce seîntâmplă pe stradă. Aceia dintre noi care am vrut să învăţăm cum putemaplica cele învăţate în context academic la situaţii de viaţă şi de moarte,am studiat texte ale vechilor samurai, ale călugărilor ucigaşi şi ale răz-boinicilor din toate culturile – adică ale celor ce au făcut toate acestelucruri. Ne-am străduit să înţelegem diferenţele dintre fantezie şirealitate, dintre teorie şi aplicaţie. Pentru că diferenţele ne puteau costaviaţa.

O puteam face? Şi ce se întâmpla dacă nu?Când l-am cunoscut pe Rory Miller acum cincisprezece ani, primul

lucru care m-a frapat la el a fost o ciudată fluiditate a mişcărilor, caresugera o lungă şi intensă practică într-o disciplină fizică eficientă.Gândul m-a dus la artele marţiale. Între timp, am aflat mai multe despreel şi despre profesia lui de lucrător în penitenciar, care îl punea însituaţia neobişnuită de a susţine, după cum spunea el pe vremea aceea,„o luptă pe zi”.

Zi de zi? În faţa celor mai periculoşi şi mai disperaţi membri aisocietăţii? Cu certitudine, nu era un teoretician. Dar ce m-a impresionatmai mult decât evidenta lui competenţă a fost calitatea relaţiei cu soţialui, Kami. Dragostea lor, vizibilă pentru oricine, mi-a spus despre el că a

1 Numit şi eskrima, arnis sau, cu un termen generic, FMA (Filipino Martial Arts),kali este arta marţială tradiţională din Filipine. În eskrima se practică în princi-pal lupta cu arme – bastoane, cuţite sau diverse arme improvizate, dar şi luptacorp la corp şi tehnici de dezarmare. (n.t.)

2 Sparring (engl.) - luptă liberă de exerciţiu, de antrenament (n.t.)

8

Page 7: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

CUVÂNT ÎNAINTE LA EDIŢIA ÎN LIMBA ENGLEZĂ

reuşit să găsească un mod de a convieţui cu violenţa – la un nivel pe caremajoritatea practicanţilor de arte marţiale, a oamenilor în general, nu şi-lpot nici măcar imagina – fără a-şi pierde sufletul.

Pentru că are atât pregătire clasică de arte marţiale, cât şi experienţasupravieţuitorului în confruntări pe viaţă şi pe moarte literalmente fărănumăr, Rory are dreptul şi responsabilitatea absolute de a-şi împărtăşiopiniile despre diferenţa între teorie şi aplicaţie. Despre ce funcţioneazăşi ce te omoară. Despre atitudinile şi iluziile acelora dintre noi care nu seîntâlnesc cu fiarele ce găsesc PLĂCERE în a face rău, în a ucide, a viola,a schilodi. Despre acel spaţiu interior în care trebuie să te retragi pentru asupravieţui.

Cred că antrenamentul, mediul şi calităţile intrinseci au creat în per-soana lui Rory o „Furtună perfectă” de conştienţă marţială şi l-au adus laun grad de claritate a înţelegerii care îi defineşte pe cei aflaţi pe drumulspre iluminare. Foarte puţini oameni ar fi dispuşi să plătească preţul pecare l-a plătit el. Și mai puţini ar fi capabili să-l plătească, chiar să vrea.Faptul că el este dispus să dea mai departe din cunoştinţele lui este unact de dragoste şi de responsabilitate socială. Am cel mai înalt respectpentru Rory şi pentru ceea ce are el de spus despre diferenţele între arte-le marţiale, aşa cum sunt ele predate şi conceptualizate, şi supravieţuireaîn creuzetul confruntării reale. Cu alte cuvinte, pentru că a trecut prin focfără a fi distrus de flăcări.

Feţele violenţei – o paralelă între artele marţiale şi violenţa din lumeareală nu este o glumă, nu este o fantezie sau o scriitură vană născută dinego-ul vreunui autoproclamat expert. I-am cunoscut pe cei care lucreazăcu Rory, sunt oameni capabili şi duri – şi îl adoră. Ei sunt conştienţi căceea ce ştie şi ce este el le-a permis lor să rămână în viaţă şi să se întoar-că la vieţile şi la familiile lor. Aveţi în mână un document îndelung incu-bat – meditaţiile unui războinic modern pe o temă fundamentală însupravieţuirea omenirii, încă din zorii existenţei ei.

Pot oare? Şi dacă pot, cum? Şi cine voi fi? Ce TREBUIE să fiu casă-mi protejez viaţa, valorile, familia?

9

Page 8: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

FEŢELE VIOLENŢEI

Puţine întrebări sunt mai importante decât acestea.Aceste pagini conţin răspunsurile la care a ajuns, prin căutările sale,

un om. Aceste pagini reprezintă contactul cu realitatea.

Steven BarnesSudul Californiei

1 august 2007

Steven Barnes este romancier, autor de bestselleruri pelista publicaţiei New York Times şi fost autor de articolepe teme de kung-fu la revista Black Belt.

10

Page 9: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

MULŢUMIRI

Cartea aceasta vorbeşte despre multe şi am primit ajutor din parteamultor oameni, din lumi foarte diferite. La naşterea volumului de faţă aucontribuit poliţişti şi criminali, prieteni, antrenori, scriitori şi elevi de-aimei – unii în mod direct, iar alţii, foarte numeroşi, prin a-mi deschideochii asupra diverselor aspecte ale realităţii.

Din lumea artelor marţiale: primii paşi i-am făcut alături de sensei3

Mike Moore şi de sensei Wolfgang Dill. Prin sensei Dave Sumner amcunoscut Sosuishi-ryu, care a devenit stilul meu de bază. Tot ceea cesunt ca luptător i se datorează lui Dave. Paul McRedmond (Mac) a pre-luat ştafeta, dezvăluindu-mi noi profunzimi şi îndemnându-mă către ointenţie mai pură. Nu vă voi putea niciodată mulţumi îndeajuns.

Din lumea crimei şi a poliţiştilor ar fi prea multe nume. Băieţii încătuşe m-au învăţat la fel de multe pe cât m-au învăţat cei care le-au pusacele cătuşe. Celor răi – vă mulţumesc pentru lecţii, acum duceţi-vă şinu mai păcătuiţi. Câteva nume: de la sgt. Bill Gatzke am învăţat ceînseamnă să fii sergent; de la Phil Anderchuk am învăţat planificare.C.D. Bishop a avut încredere în judecata mea. Lt. Inman m-a făcut să-miîndeplinesc şi acele părţi ale meseriei pe care le detestam. Deputy U.S.Marshal4 J. Jones m-a învăţat un alt nivel de precizie. Vă mulţumesctuturor. Mai presus de toate, membrilor CERT5 de ieri şi de azi – mi-aţi

3 Sensei (jap.) – profesor, instructor, maestru (n.t.)4 US Marshals Service este poliţia federală, braţul înarmat al autorităţii civile

federale. Activitatea celor nouăzeci şi patru de districte judiciare federale estecoordonată de US Marshals. În subordinea lor se află aproape patru mii deDeputy US Marshals – agenţi de poliţie federală – şi investigatori. (n.t.)

5 CERT (Correctional Emergency Response Team) sunt echipele de intervenţie înregim de urgenţă în sistemul penitenciar din SUA. Acestea intervin în caz de

11

Page 10: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

FEŢELE VIOLENŢEI

acoperit întotdeauna spatele şi aţi cerut de la mine tot ce puteam să dau.NPNBW6!

Să trăieşti e una, să pui pe hârtie cele trăite e alta. Mary Rosenblumm-a învăţat că a scrie bine e ceva ce se învaţă. Ea şi Mike MoscoeShepherd au avut rolul esenţial în transformarea unui paznic de închisoareabia alfabetizat în ceva ce aduce a scriitor. Le mulţumesc amândurora, darpoate că cititorii mei sunt cei care ar trebui să le fie recunoscători.

Înainte de a se apropia măcar de tipar, o carte nouă ajunge să fiecitită de o grămadă de oameni. Mulţumiri, aşadar, Danei Sheets, luiRiku Ylonen, Jeff Burger, Jim Raistrick, Mark Jones şi lui LawrenceKane pentru încurajări, pentru identificarea lipsurilor şi pentru că aucontribuit la traducerea celor scrise de mine din limbajul meu personalîn cuvinte omeneşti. Un cuvânt special lui Kris Wilder – fărăimpetuozitatea ta, fără talentul tău de a alege momente nepotrivite şifără totala ta lipsă de consideraţie pentru confortul meu psihologic,probabil că acest material n-ar fi ajuns niciodată pe masa unui editor.Mulţumesc, amice.

Din partea cealaltă, Roz, Sonia Orin Lyris şi Drew au învăţat şi aupredat alături de mine; de asemenea, au citit variantele manuscrisului.

Mulţumiri lui David Ripianzi şi lui Tom Comrie, care au făcut caprocesul de transformare a manuscrisului în carte să fie atât de uşor –cel puţin pentru mine. Trebuie să fii într-adevăr profesionist pentru asta.

Ultima parte e personală. De-a lungul întregului proces, Kami areimensa responsabilitate de a mă ţine întreg la minte şi de a mă facesă-mi respect promisiunea de a rămâne întotdeauna de partea corectă a

incidente violente sau revolte în închisoare, în extracţii din celulă şi percheziţiiîn masă, asigură controlul şi imobilizarea deţinuţilor necooperanţi sau violenţietc. Sunt compuse în general din 6-8 poliţişti special pregătiţi, înarmaţi şiechipaţi, cu roluri în echipă foarte bine precizate. Comandantul echipei (CERTleader) este singurul autorizat să emită comenzi verbale, atât către restulechipei, cât şi către deţinuţi. (n.t.)

6 Salutul-parolă al membrilor CERT, singurii, conform autorului, care cunoscînţelesul acestui acronim. (n.t.)

12

Page 11: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

MULŢUMIRI

baricadei. Mulţumesc. Indiferent de cât de rău e uneori, am putut întot-deauna să mă uit la tine şi să ştiu că lumea, în ansamblul ei, e totuşi unloc bun.

În ultimul rând, Normei Joyce Miller. Primii paşi sunt cei mai impor-tanţi. Aşa cum am promis pe când nu eram decât un copilaş, aceastăprimă carte este pentru tine.

13

Page 12: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

PumnFoto: Kamilla Z. Miller

Page 13: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

INTRODUCERE: METAFORE

Oamenii sunt ciudaţi. Capacitatea lor de a învăţa şi de a comunicaeste aproape infinită. Îşi folosesc însă această capacitate excepţională nudoar pentru a acumula informaţie necesară efortului de supravieţuire, ciîn egală măsură pentru jocurile imaginaţiei şi pentru distracţie. Să luămca exemplu rinocerul şi inorogul.

Rinocerul este un fiinţă reală, un animal trăitor în Asia şi în Africa. Eun animal mare şi impresionant, cunoscut celor mai mulţi dintre noi dinfotografii şi din vizitele la grădina zoologică. Ce ştim în realitate desprerinoceri? Se hrănesc cu iarbă sau cu frunze şi lăstari? Trăiesc în turmemari, în grupuri familiale, sau cutreieră singuratici savana? Din filmulZeii sunt nebuni am aflat că rinocerilor nu le place focul şi că vor călcaîn picioare un foc de tabără. E adevărat? N-am idee. Uitaţi-vă cât depuţine ştim, şi cât de puţine ştim cu certitudine, despre acest animal realşi cu adevărat periculos.

Inorogul e o transfigurare a rinocerului. În timp, din gură-n gură şidintr-o parte a lumii în alta, poveştile au transformat realitatea rinoce-rului în mitul inorogului. Procesul a avut atâta forţă încât toată lumeaştie câte ceva despre inorog. Are barbă de capră, copite despicate şi unsingur corn. Omoară elefanţii înfigându-şi cornul în ei şi este atât deputernic încât azvârle elefantul peste cap, şi totuşi poate fi îmblânzit şiprins de o fecioară. Cunoaştem toate aceste „fapte” despre inorog, cândde fapt singurul lucru pe care îl putem şti cu certitudine despre el esteurmătorul:

Inorogul este un animal imaginar.Inorogii sunt făpturi mitice, şi totuşi ştim atâtea despre ei. Rinocerul

este real şi, cu excepţia câtorva experţi, noi ceilalţi ştim atât de puţin.

15

Page 14: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

FEŢELE VIOLENŢEI

Între inorog şi violenţă există o paralelă. La fel cum poveştilecălătorilor, trecute din gură în gură, dintr-un loc într-altul şi din secol însecol au reuşit să metamorfozeze realitatea rinocerului în legenda uni-cornului, tradiţia insulară şi istoria fiecărui dojo7 au transformatînţelegerea primară, fundamentală a violenţei în ritualul modern alartelor marţiale. Aşa cum pielea cenuşie şi ridată a rinocerului s-atransformat în părul alb şi strălucitor al inorogului, la fel mirosurile,sunetele şi gheara din măruntaie care însoţesc actul violent trăitpersonal, faţă în faţă, au dat cumva naştere frumosului cinema alfilmelor de acţiune şi preciziei scrobite a artelor marţiale.

În lumea de azi, cine sunt experţii reali în problema violenţei?Preoţii lui Marte. În clipa în care arborezi o centură neagră, în clipa

în care păşeşti în faţa unui grup de elevi, eşti văzut ca un expert într-aleviolenţei. Nu contează că prin practica marţială ai absorbit un întregsistem filozofic. Nu contează că practica marţială ţi-a dat pentru primadată încrederea de a privi lumea ca un pacifist. Nu contează că ai privitstudiul artei marţiale ca pe o fereastră spre o altă epocă, spre o altăcultură. Nu contează că ai găsit iluminarea în kata8 sau că ai învăţat săte contopeşti şi să intri în armonie cu forţa agresorului. Nu contează,pentru că te pregăteşti să predai o artă marţială, o artă dedicată luiMarte, zeul războiului. O artă a RĂZBOIULUI. Chiar dacă, odată cutrecerea anilor, tu ai pierdut din vedere acest lucru, elevii tăi n-aufăcut-o. Porţi o centură neagră. Eşti expert în chestiunea violenţei. Eştitare. Eşti unul din preoţii lui Marte.

Adevărul adevărat este că mulţi din aceşti experţi, din aceşti preoţi ailui Marte, nu au experienţă în ce priveşte violenţa. Extrem de puţinidintre ei au trecut prin suficient de multe încât să poată evalua în mod

7 Dojo (jap.) – sală (spaţiu) de antrenament; prin extensie, şcoală de arte marţiale(n.t.)

8 Kata (jap.) – (lit. formă) o înşiruire de deplasări şi tehnici, executate conformunei coregrafii prestabilite, precise. Reprezintă modalitatea de transmitere dingeneraţie în generaţie a bagajului tehnico-tactic al respectivului stil. (n.t.)

16

Page 15: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

INTRODUCERE: METAFORE

critic ceea ce au fost învăţaţi şi ceea ce predau şi să separe mitul derealitate.

Superstarul. Aţi remarcat vreodată că halterofilii nu arată la fel caboxerii? De altfel, dacă vă uitaţi la scrimă o să vedeţi o grămadă de tipiînalţi şi subţirei, meciurile de judo tind să fie câştigate de judoka scunzişi îndesaţi... nici unii nu arată ca nişte body-builderi. Starurile filmelorde acţiune însă da. Mai puţin atunci când vor să aibă trecere pe piaţagoth/techno, caz în care sunt foarte slabi, palizi şi poartă mult negru.

Ideea e aceeaşi – frumosul vinde. În lumea media, atractivitatea etotul. Războinicii din filme arată bine, nu ca luptătorii noduroşi, plini decicatrici şi uneori fără dinţi pe care îi ştiu eu. Şi luptele arată bine – poţiurmări ce se întâmplă şi poţi chiar identifica diversele tehnici.

Desfăşurarea e ajustată în funcţie de dramatismul scenei. O luptă defilm nu se încheie atunci când, în realitate, eroul sau ticălosul ar zăcea,ţinându-se de burtă şi horcăind, într-o baltă de vomă şi de sânge. Seîncheie în momentul în care regizorul consideră că audienţa este în extazşi încă nu s-a plictisit.

Chiar şi într-o viziune regizorală „realistă”, tot despre spectacol evorba. Simplul fapt că aparatul de filmat poate urmări ce se întâmplă enerealist. Prin fum, praf, ploaie, vânzoleală şi fulgere de armă, nici dacăte afli în mijlocul acţiunii nu-ţi poţi da seama cu certitudine ce sepetrece.

Iar lupta respectă ideea de fair play a audienţei. Aproape întotdeaunava fi o luptă strânsă, pe muchie, câştigată în ultimul moment... Daţi-mivoie să afirm aici: dacă eu, aflat în serviciu comandat în calitate deconducător al unei echipe de intervenţie, voi juca vreodată cinstit,punând în pericol vieţile oamenilor mei sau ale ostaticilor ca să respectnu ştiu ce idee de fair play, concediaţi-mă. În viaţa reală nu există fairplay, nu dacă e după băieţii răi şi nici dacă profesioniştii de parteacealaltă a baricadei au la rândul lor un cuvânt de spus. Întotdeaunami-am dorit să văd un film în care Conan face pe grozavul într-un bar,după care se trezeşte cu un cuţit în burtă şi nu ştie de unde.

17

Page 16: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

FEŢELE VIOLENŢEI

Povestea. Poate că e o metaforă, poate că e un model: lucrurile suntceea ce sunt. Violenţa este ceea ce este. Tu eşti tu, nici mai mult, nicimai puţin – doar că oamenii nu pot lăsa lucrurile simple să rămânăsimple.

Unul din modurile în care complicăm lucrurile este prin a spunepoveşti, în special poveşti despre noi înşine. Povestea pe care o spunemdespre noi este chiar identitatea noastră. Esenţa oricărei poveşti buneeste conflictul. Astfel că identitatea noastră, personajul principal alpoveştii pe care o spunem, se bazează în mare măsură pe modul în carene raportăm la conflict. Dacă viaţa noastră include o doză redusă deconflict, personajul în cauză, identitatea noastră, va fi în mare parte oficţiune.

Spun asta ca pe un avertisment. Sunteţi ceea ce sunteţi, nu ceea cecredeţi că sunteţi. Violenţa este ceea ce este, nu neapărat ceea ce vi s-aspus că este.

Cartea aceasta vorbeşte despre violenţă şi în special desprediferenţele dintre violenţa aşa cum apare ea „în natură”, pe de-o parte, şiimaginea violenţei construită de cultura noastră şi predată la cursurile dearte marţiale, pe de cealaltă.

Mai întâi, câteva lucruri...

18

Page 17: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

PREFAŢĂ: ADEVĂRUL DESPRE MINE

Eu sunt plătit (şi plătit bine) ca să intervin, de obicei singur şi deobicei depăşit numeric de şaizeci de ori sau mai bine, pentru a păstraordinea între criminali. Să-i opresc de a-şi face rău unii altora sau de a-iataca pe gardieni. Asta mi-i slujba. Acum, dat fiind că nu lupt în fiecarezi şi nici măcar în fiecare săptămână (n-o mai fac, de când am fostavansat sergent şi am trecut cu un pas în spatele frontului), cele maimulte din minutele şi orele serviciului meu sunt destul de uşoare, multprea uşoare pentru câţi bani primesc. Din când în când însă, în câte onoapte urâtă de tot, îmi merit banii cu vârf şi îndesat.

Acum lupt mai rar şi pentru că am promovat în grad, dar şi din altedouă motive: pentru că aproape toţi criminalii din zonă mă ştiu şi pentrucă am învăţat să vorbesc. Unul din instructorii de la pregătirile CNT9,Cecil, ne recomanda să citim cărţi de vânzări. În introducerea uneia dinele, autorul afirma că orice om de pe lumea asta vinde ceva – indiferentcă eşti muncitor într-o fabrică de maşini, că practici medicina sau căschimbi uleiul.

M-am gândit: „Pe naiba. Eu sunt paznic de închisoare. Eu nu vândnimic.”

La foarte scurt timp după asta, am avut de-a face cu un nebun bătrânşi prost, atât de prost încât insista să se bată cu de cinci ori greutatea luiîn gardieni. A fost nevoie de aproximativ douăzeci de minute de discuţieca să-l conving s-o lase baltă şi să facă ce i se spune. În acel moment amrealizat că vând ceva, un produs numit „a nu o lua pe coajă”, pe care uniioameni se lasă foarte greu convinşi să-l cumpere.

9 CNT – Crisis Negotiation Team, echipa de negociere în situaţii de criză. Nego-ciatorii CNT sunt cei care poartă de obicei discuţiile cu răpitorii în cazurile deluare de ostatici. (n.t.)

19

Page 18: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

FEŢELE VIOLENŢEI

În continuare vin curriculumul şi calificările mele. Nu vă jenaţi săsăriţi peste ele, dacă doriţi.

Îmi place să învăţ nişte oameni care au deja experienţă în artelemarţiale cum să-şi pună în aplicare cunoştinţele în cazul unor conflictereale. Îmi place să-i învăţ pe poliţişti – oameni care au nevoie de aseme-nea cunoştinţe – câteva lucruri simple şi practice care le permit sărămână în viaţă, sau lucruri la fel de simple şi de practice care le permitsă imobilizeze pe cineva fără a fi daţi în judecată... şi îmi place săpredau diferenţa dintre cele două.

Am absolvit psihologie experimentală la Oregon State University(OSU), cu a doua disciplină de studiu biologia. Intenţionasem o dublăspecializare, dar m-a dat peste cap biochimia. Cât am fost la OSU amfăcut parte din echipele universitare de judo şi de scrimă şi am dat puţincu nasul prin karate, tae-kwon-do şi arme europene.

Studiez arte marţiale din 1981. Lucrez în mediul corecţional din1991. Cât despre cartea asta, au fost paisprezece ani, din care doispre-zece concentraţi pe maximă securitate şi pe recepţie. În 1998 s-auîntâmplat o grămadă de lucruri. Mi-am dobândit certificatul deinstructor în jujutsu, şcoala Sosuishitsu-ryu; am publicat două articoleîn reviste naţionale; am fost numit în CERT şi am devenit instructorulde tactici defensive şi luptă corp la corp al echipei. Până la sfârşitulanului concepeam şi predam cursuri pentru tot restul agenţiei, atât dincorecţional, cât şi de la menţinerea ordinii. Sunt comandant CERT din2002.

CERT a fost o forţă imensă în viaţa şi în cariera mea. Până în 1998adunasem deja o grămadă de „ore nasoale” la Recepţie, mai bine dedouă sute de utilizări ale forţei, unele urâte (droguri şi/sau depăşitnumeric şi/sau atacat prin surprindere şi/sau arme), dar nu trebuia să amgrijă decât de mine. Dintr-o dată am devenit responsabil de a-i învăţa peboboci cum să facă ceea ce făceam eu. A trebuit să-mi pun mintea lacontribuţie, să-mi dau seama ce făcea ca lucrurile să funcţioneze.

De asemenea, CERT mi-a oferit accesul la o pregătire de excepţie –în momentul de faţă sunt instruit în utilizarea dispozitivelor de

20

Page 19: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

PREFAŢĂ: ADEVĂRUL DESPRE MINE

distragere a atenţiei (grenade de şoc), a unei largi varietăţi de tehnologieneletală (lansatoare de grenade de 40 mm şi 37 mm care folosesc oricefel de proiectile, de la gaz şi până la bile de cauciuc; arme de paintballcare trag cu alice umplute cu spray iritant; diverse soiuri de muniţie chi-mică şi de proiectile de impact pentru arme de mână; sprayuri iritante;dispozitive cu electroşocuri). Am avut oportunitatea să fac cursul deconducere pentru vehicule de urgenţă, specializat pentru transporturi demare risc, şi m-am antrenat împreună cu poliţia locală în folosireaarmelor de mână în lupta corp la corp. Mai important, am avut şansa săaplic în practică unele din instrumentele astea şi să învăţ şi ce nu s-aspus la curs. Am trecut şi prin alte tipuri de pregătire – am făcut cursulde negociatori în situaţii de criză, deşi un comandant CERT nu va ajungeîn situaţia aceea; am trecut prin cursul introductiv de arme de distrugereîn masă organizat de Agenţia Federală pentru ManagementulDezastrelor; am făcut şcoala pentru Sistemul de coordonare în situaţii deurgenţă; am fost certificat ca instructor pentru Simularea confruntărilorşi utilizării forţei, iar de curând am primit şi certificarea ca instructorpentru poligonul de călire psihologică, în caz că cineva vrea săorganizeze un team-building pe sârme suspendate la înălţime. Când nusunt în schimbul de seară, sunt consilier pentru unitatea de Căutare-Salvare10. În oricare schimb sunt, funcţionez pe post de coleg-consilierpentru băieţii din echipă.

Am fost sanitar, instructor de apărare NBC11 şi maestru de rapel înGarda Naţională; acum multă vreme am urmat cursurile de tehnicianmedical de urgenţă şi de paramedic; am lucrat o vreme ca om de ordineîntr-un cazino; am urmat primul din seria cursurilor de supravieţuire şicitire de urme ale lui Tom Brown... şi am crescut în zona deşertică aOregonului de est, fără electricitate sau apă curentă.

Aceasta nu este decât o listă. Adevărul este următorul:

10 În engl. Search and Rescue; în context, un echivalent al Salvamontului. (n.t.)11 Abreviere de la nuclear, biologic, chimic (actualmente nuclear, radiologic, bio-

logic, chimic) (n.t.)

21

Page 20: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

FEŢELE VIOLENŢEI

Violenţa este mai mare decât mine. Există mai multă violenţă şi demai multe feluri decât voi vedea eu vreodată... cu siguranţă suficient demultă ca să mă omoare. N-am fost niciodată o victimă a violenţeidomestice şi n-am fost niciodată luat ostatic; totuşi, în cartea de faţă amîndrăzneala de a da sfaturi pe aceste două subiecte. N-am fost niciodatăîntr-o zonă de război activă sau într-un incendiu. N-am fost niciodatăîntr-un atac cu bombe sau într-un atac nuclear şi n-am fost gazat – decâtde către instructori.

Nici un om nu va putea înţelege vreodată complet şi profundsubiectul violenţei. Eu m-am bazat cât am putut mai mult pe experienţapersonală şi pe sfatul unor persoane pe care le cunosc şi în a căror expe-rienţă am încredere. De asemenea, am citat sau parafrazat diverşi cerce-tători (dintre care mulţi nu au vărsat niciodată sânge, nici pe al lor, nicipe al altcuiva, sub imperiul fricii sau al furiei), atunci când docu-mentarea lor mi s-a părut corectă.

În cele din urmă, aceasta nu e decât o carte. Am scris-o în încercareade a-mi împărtăşi concluziile prin intermediul cuvântului scris. Va figreu, pentru că supravieţuirea e în foarte mare măsură o chestiune desenzaţii, de impresii, de mirosuri, de sunete, şi în extrem de micămăsură ceva ce poate fi explicat în cuvinte.

Ceea ce spun eu nu sunt decât nişte sfaturi; luaţi-le ca atare. Folosiţice puteţi din ele. Aruncaţi tot ce vi se pare că nu se leagă.

Nu mă cunoaşteţi; nu m-aţi văzut niciodată. Ce ştiţi cu certitudinedespre mine? Poate că sunt un cvadriplegic de 200 de kile sau un pen-sionar de 70 de ani suferind de demenţă senilă. Trataţi informaţia dincartea asta cu tot scepticismul din lume.

Niciodată, dar niciodată, nu delegaţi altcuiva responsabilitateapentru propria dumneavoastră siguranţă.

Niciodată, dar niciodată, nu vă ignoraţi experienţa şi reacţiile fireştipentru că aşa a zis un „expert”.

Niciodată, dar niciodată, nu ignoraţi ceea ce vedeţi pentru că ealtceva decât v-aţi imaginat. Străduiţi-vă întotdeauna să sesizaţi dife-renţa între ceea ce văd ochii şi ceea ce adaugă creierul.

22

Page 21: Feţele violenţei - Editura CURS violentei - Proba de lectura_1.pdf · Academia filipineză de kali1 condusă de Danny Inosanto şi de Richard ... arnis sau, cu un termen generic

PREFAŢĂ: ADEVĂRUL DESPRE MINE

Structura acestei cărţi. Cartea este împărţită în capitole. Primasecţiune, Introducerea, expune pe scurt despre ce este vorba în carte,cine sunt eu şi de ce am scris cartea. Fie că aţi citit-o deja, fie că aţi săritpeste ea. Nici o supărare.

Capitolul 1: Matricea este o încercare de a lămuri limbajul violenţei.Vorbeşte despre multiplele tipuri de violenţă, în special desprediferenţele dintre ele şi despre cum lecţiile unui tip de situaţii nu seaplică la necesităţile altui tip.

Capitolul 2: Cum să gândeşti discută despre presupoziţiile relative laviolenţă şi la modurile de a te pregăti pentru ea şi introduce conceptul deantrenament strategic, respectiv tactic.

Capitolul 3: Violenţa descrie dinamica acestui fenomen, concentrân-du-se asupra violenţei criminale – cum are loc şi cum arată. De aseme-nea, descrie efectul adrenalinei şi al hormonilor de stres şi cum poate fiel contracarat.

Capitolul 4: Criminalii vorbeşte despre autorii agresiunilor – cinesunt, cum gândesc, cum acţionează. La ce te poţi aştepta din partea lor şice cunoştinţe nu sunt importante într-un moment de criză.

Capitolul 5: Antrenamentul conţine sfaturi şi exerciţii cu ajutorulcărora îţi poţi adapta antrenamentul la realităţile violenţei.

Capitolul 6: Cum să faci apărarea fizică să funcţioneze se referă lareacţiile defensive fizice – nu care tehnici sunt eficiente, ci ce face ca otehnică să fie eficientă.

Capitolul 7: După discută despre efectele ulterioare ale violenţei – lace să te aştepţi şi cum să faci faţă efectelor psihologice pe care le aducecu sine fie supravieţuirea la o agresiune criminală, fie contactul petermen lung cu un mediu violent.

23