Fenomene de Transport prin MembranaCelularaAcest curs prezinta Fenomene de Transport prin Membrana Celulara.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 13 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

ExtrasStructura membranei celulare.

Membrana (7,5 nm) - ansamblu de structuri supramoleculare aflat la periferia celulei (sau a organitelorcelulare) care separă mediul intern de cel extern (celular de interstiţial) şi care îndeplineste diferite funcţiilegate în special de procese metabolice fundamentale. Membranele vii au proprietăţile desemipermeabilitate şi selectivitate. Datorită acestor proprietăţi ele nu reprezintă simple bariere caresepară 2 medii cu proprietăţi diferite, ci structuri active care asigură:

- transportul unor molecule, ioni, macromolecule, complexe supramoleculare, dintr-o parte în alta a ei;

- traducere şi transfer de informaţie adusă de diferiţi stimuli (mecanici, electrici, electromagnetici, chimici,termici etc.) prin receptorii specifici pe care îi conţine;

- interconversia diferitelor forme de energie, prin enzimele sau complexele enzimatice pe care le conţine.

Actualmente se acceptă că, în general, structura membranei celulare este cea descrisă de modelulmozaicului fluid proteolipidic al lui Nicholson şi Singer (1972). Conform acesui model, membrana esteformată dintr-un bistrat lipidic, în care sunt înserate proteine şi glicoproteine (fig.)

Bistratul lipidic este constituit în special din fosfolipide (fosfatidilcolina, fosfatidilserina, fosfatidilinositoletc.) dar sunt prezente şi sfingolipide, glicolipide şi colesterol.

Lipidele membranare sunt:

- Fosfogliceride (fosfolipide)(compuse din acizi graşi, glicerol, fosfat, alcool)(au un cap polar şi două cozihidrofobe) – reprezintă constituentul major al bistratului lipidic membranar Capetele polare pot fi : acidfosfatidic- PA, fosfatidilglicerol – PG, fosfatidiletanolamina – PE, fosfatidilcolina - PC, fosfatidilserina – PS,fosfatidilinositol – PI.

- Sfingolipide (glicosfingolipide – GS-capul polar conţine zaharuri, sfingomieline- SM- au capete polarefosforilcolina sau fosfoetanolamine)) (sfingozina – înlocuieşte glicerolul şi un lanţ hidrofob din cazulfosfogliceridelor)

- Colesterol

- Glicolipide

Insule de colesterol cu sfingilipide formează faze separate – rafturi lipdice- mai ordonate, conţin proteinetransmembranare şi proteine periferice pe partea extracelulară. Se află pe monostratul extracelular.

Moleculele lipidice sunt amfifile. Ele au un cap polar (extremitate polară) şi o extremitate hidrofobă (douălanţuri de hidrocarburi - cozi hidrofobe). Moleculele de acest tip se organizează spontan, pe baza

principiului de minimizare a energiei potenţiale, astfel încât cozile lor hidrofobe să evite contactul cu apa.Ele realizează:

-structuri micelare

- bistraturi (vezicule membranare sau membrane plane)(fig.)

În acest fel, între cozile hidrofobe iau naştere legături hidrofobe, iar capetele polare sunt expuse mediuluiapos. Bistratul lipidic este o structură dinamică, prezentând fluiditate: moleculele lipidice execută mişcăride translaţie şi rotaţie. De exemplu:

-translaţie în stratul în care se află (difuzie laterală)

- rotaţie în jurul propriei axe

- basculare dintr-un monostrat în celălalt

- flexie (îndoire) (fig.)

Proteinele membranare, în funcţie de modul în care se înserează în membrane sunt:

a) - proteine intrinseci (integrale) - traversează membrana celulară o dată (glicoforina) sau de mai multeori (exemplu - proteinele transportoare, pompe ionice constituite din mai multe -helixuri, enzime,receptori, canale ionice)

b)- proteine extrinseci (periferice) - pătrund în membrană pe o anumită distanţă, pe una din cele douăfeţe, sau sunt ataşate la suprafaţa membranei (receptorii membranari, proteine cu rol imunologic etc.). Elepot participa la reacţii enzimatice şi semnalizare celulară, intră în componenţa scheletului membranar dela suprafaţa citoplasmatică a celulei, asigură legătura cu citoscheletul). Membrana celulară se sprijină peun citoschelet alcătuit din proteine fibrilare.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 13 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro