. Faza III,,Evaluarea conservarea si gestionarea resurselor genetice si biodiversitatiiagroecosistemelor viti-pomicole, prin elaborarea si promovarea practicilor

si metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului ,,

Partener 1 ICDVV Valea Calugareasca

Partener 2SCDVV Bujoru

SCDVV BLAJDirector de proiect:Dr.ing. Tomoiagă Liliana LuciaDate de contact (Tel.,e-mail): 0258-711623; scvblaj@cristalsoft.ro

Partener 3SCDVV Murfatlar

Partener 4SCDVV Iasi

Partener 5INCDBH Stefanesti

PARTENERI IN CADRUL PROIECTULUI ADER 311

Proiect ADER 3.1.1./ Faza III (30.10.2017)

Obiectivul fazei III: Identificarea noilor soluţii tehnologice, eco-eficiente degestionare durabila a resurselor genetice şi biodiversităţii pentru reducerea riscurilorpatologice şi diminuarea inputurilor externe

Activităţipreconizate:

Refacerea echilibrului pradator daunator prin exploatareadurabilă a bio-resurselor naturale şi biodiversivitatii florei şifaunei utile şi daunatoare din ecosistemelor viticole şipomicole studiate

Reconstructia ecologica a solului, conservarea şi consolidareabiodiversitatii solului, evaluarea structurii faunistice acomunitatilor de artropode; reducerea eroziunii şiimbunatatirea fertilitatii solului

Conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale şi alebiodiversităţii, promovarea mijloacelor preventive şi a celorbiologice, identificarea de noi substanţe active fungicide şientomotoxice cu eficacitate ridicată şi impact redus asuprabiodiversitatii

Blaj Valea Calugareasca

Bujoru Murfatlar Iasi Stefanesti

Mediu 211 260 208 199 228 201

Maxim 390 444 400 500 600 400

Minim 32 86 105 100 88 88

Bogăția de specii ‐Abundenta speciilor in locatiile de studiu: Sau analizat între 80  și 100 de specii floristiceRezultate ‐ Abundenta ‐Numărul de specii/lot experimental

Cuantificarea diversității floristice ‐2017

Monitorizarea florei cu rama metrica

Rezultate generale privind cuantificarea diversitatii floristice, in cele 6 habitate experimentale Blaj Valea Calugareasca, Bujoru, Murfatlar,

Iasi,Stefanesti in anul 2017

Colectarea materialului biologic –fauna utila si daunatoare -2017

Braie capcana din pasla pentru acarieni

Capcane galbene lipiciase pentru insecte cu aripi

Capcane pentru Molii

Capcane de sol tip Barber

Capcane pentru Colectare artropode in livada

Rezultate privind inventarierea faunei de Artropode septembrie 2015 - octombrie 2017

Media pe capcană (abundență) 2015 2017Blaj Tarnave 233 434Valea Calugareasca –Dealul Mare 101 208Bujoru‐ Dealul Bujoru 254 350Murfatlar 123 259Iasi Copou 212 367Stefanesti  322 523

Inventarierea Faunei

Au fost analizate in total 22.000 si 79.000 de artropode, in functie de locatie si an

Ordine reprezentate cel mai bine în studiu în număr de persoane: Coleoptera, Hymenoptera, Diptera, Hemiptera, Neuroptera

Rezultate generale privind inventarierea faunei de artropode, in cele 6 habitate experimentale Blaj Valea Calugareasca, Bujoru, Murfatlar,

Iasi,Stefanesti in anul 2017

Abundenta,, Bogatia de specii,, 

Flora Fauna2015 2017 2015 2017

BlajValea CalugareascaBujoruMurfatlarIasiStefanesti

Rezultate- specii floristice reprezentative 2017

Thlaspi aevense Polygonum convolvulus Amaranthus retuflexus

Taraxacum officinaleLolium pereneVicia sativa-măzăriche Setaria viridis-

Cirsium arvense-

Agropyron repens Plantago major Trifolium pretense Achillea millefolium

Rezultate- Fauna utila si daunatoare specii reprezentative 2017 Typhlodromi Cocinelidae Antocoridae Chrysophidae

Tripsi pradatori Hymenoptere Larve chrysopidae Staphilinae

Carabidae

Syrphidae

Acarieni eriofizi Moliile strugurilor Lobesia si Eupoecilia Coleoptere daunatoare

V4 – Benzi semanate cu plante melifere

V5 –Ogor negru

V1-inierbare naturală permanenta V2- inierbare artificială de durată

V3 inierbare temporară

Reconstructia ecologica a solului prin implementarea practicilor conservative de lucrare a solului

Inierbarea naturală- Varianta experimentala V1/ 2016Inierbarea naturală: este modul cel mai simplu si economic de intretinere a solului pe intervale deoarece consta in mentinerea si intretinerea florei spontane existente in vie.

Avantaje Dezavantaje• menţinerea biodiversivităţii-atragerea faunei utile;• speciile deja existente sunt bine adaptate conditiilor de clima si sol; • nu necesita cheltuieli pentru insamantare; • speciile componente sunt plante indicatoare;• necesarul scăzut de forţă de muncă;• limitarea numărului de treceri cu agregatele agricole;• reducerea consumului de carburanţi;• reducerea gradului de eroziune;• permiterea efectuării tratamentelor fitosanitare şi în condiţiile unor

perioade cu precipitaţii abundente;

• acoperirea solului nu se realizeaza uniform mai ales in anii secetosi;

• nu toate speciile sunt utile, unele cu frunza lata si cu radacini adanci pot face concurenta vitelor;

• unele specii se dezvolta excesiv in inaltime.

Imagini din loturile experimentale 2016

Inierbare naturala Inainte de cosire Inierbare naturala

Dupa cosire

Inierbarea semanata:V2- inierbare de durata;V3- inierbara temporara; V4- benzi semanate cu plante melifere V5-Ogor negru

• sporeste biodiversitatea• reducerea pericolului de compactare a solului;• impiedicarea eroziunii solului pe pante,• mentinerea si sporirea continutului in humus • combaterea daunelor provocate de monocultura; • diminuarea pierderilor de azot prin spalare; • franarea „oboselii” solului pentru vite.• consumurile energetice (zile-om, ore-agregat motorina) sunt mai reduse pe unitatea

de suprafatala inierbare decat la sistemul de intretinere ca ogor negru

Inierbare de durata cu trifoi alb

Inierbare temporara cu borceag

Inierbare de durata cu trifoi rosu Facelia (Phacelia tanacetifolia

Avantaje

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

Enchitreide Nematode Colembole Alte grupe

12,1%

8,3%

26,3%

16,8%15,7%

12,7%

8,1%

12,7%

5,2%

28,0%

19,9%17,7%

13,1%

3,4%

Dom

inan

ţă

Rezultate generale privind biodiversitatea solului in habitatele studiate in anul 2017

Înierbat

Ogor negru

Numărul râmelor din sol este un indicatoral fertilitatii si stări

de sanatate a solului

Rezultate privind evaluarea impactului practicilor de inierbare intre-randuri asupra biodiversitatii solului

Rezultate generale privind evaluarea impactului practicilor de inierbare intre-randuri asupra,, Bogatiei speciilor,,

de Artropode 2017

Metode şi modalitati eco-eficiente de reconstructie si consolidarea biodiversitatii functionale

Consolidarea infrastructuri Agro- ecologice (IAE)

Inierbarea intre –randuri

Utilizarea metodelor non-chimice de control a bolilor si daunatorilor

Utilizarea microorganismelor

Biopreparate pe bază de bacterii sporogene

Biopreparate pe bază de extracte vegetale

Extracte apoase din ierburi

Metode biotehnice-confuzie sexuala

Colonizarea suprafetelor cu Typhlodromi

Impactul infrastructurii agro-ecologice IAEdiversitatii florei si faunei de artropode

Gard viu Arbore izolat

Coridor verde Canal colector

Taluz Zona impadurita

Impactul infrastructurii agro-ecologice (IAE)si (UAE) asupra dinamicii faunei utile si daunatoare

Reducerea nielului populatiei de specii daunatoare

Typhlodromi Cocinelidae Antocoridae Chrysophidae

Tripsi pradatori Hymenoptere Larve chrysopidae Staphilinae

Carabidae

Syrphidae

Acarieni eriofizi Moliile strugurilor Lobesia si Eupoecilia Coleoptere daunatoare

Starea de conservare a infrastructurii agroecologice IAE si UAE in conditiile anului 2017

SCDVV Blaj = 92 % ICDVV Valea Calugareasca =86% SCDVV Bujoru=92%

SCDVV Murfatlar =79% SCDVV Iasi=98% INCDH Stefanesti= 76%

Produse pe bază de preparate minerale şi chimice

Agenţilor patogeni(mană, făinare, putregai cenuşiu, etc.)

Biopreparate pe bază de ciuperci hiperparazite

Biopreparate pe bază de extracte vegetale

în combaterea manei la viţa de vie

Utilizarea de metode non-chimice pentru controlul principalilor daunatori ai vitei de vie

Entomofaunei dăunătoare(acarieni, afide, molii, etc.)

Produselor biodinamice în combaterea afidelor şi acarienilor

Produselor fortifiante obţinute din extracte botanice de origine

naturală în combaterea insectelor dăunătoare (tripşi, cicade,

molii şi acarieni)

Biopreparate pe baza de bacterii sporogene (Bacillus) în combaterea moliilor viţei de vie

Utilizarea de metode non-chimice pentru controlul principalelor boli ale vitei de vie

Tinta Metode de control Specii țintă

Principalele specii Categoria Mijloacelor de control

1. Biodiversitatea Funcțională:Protejarea faunei utile, Conservarea speciilor de plante din habitat

Consolidarea și creșterea dimensiunii habitatelor Semi‐naturale IAE, UAE și a peisajului  viticol: coridoare verzi, “insule cu flori, conservarea arborilor nativi, plantari pomi sau arbuşti, garduri vii, taluz inierbat,  conservarea pădurilor de la periferia plantaţiilor etc.

Toate Specii utile: Typhlodromi, Crysope, Coccinelidae, Srphide, TripsiSpecii dăunătoare: acariei eriofizi și tetranichizi, moiile strugurilor, mana, făinare, putregai, etc.

‐Profilaxie‐Control biologic natural: paraziți și prădători‐Control cultural: strângerea şi arderea frunzelor cãzute şi a coardelor rezultate din tăierile în uscat,aplicarea corectă şi la timp a tãierilor în uscat si arderea materialului rezultat.

ToateToate

2. BiodiversitateaFuncțională: Protejarea faunei utile, Conservarea speciilor de plante din habitat

Inierbarea naturala permanenta; ierburi perene si anuale.

Toate idem Profilaxie‐ Control cultural‐ Control biologic natural

Inierbarea semanata temporara:Leguminoas Ierburi, Crucifere

Toate idem Profilaxie‐ Control cultural‐ Control biologic natural

Inierbarea semanata de durata; amestecuri de leguminoase si ierburi

Toate idem Profilaxie‐ Control cultural‐ Control biologic natural

Benzi cu plante melifere: Phacelia tanacetifolia, Ranunculus repens Salvia faniracea

Toate idem Profilaxie‐ Control cultural‐ Control biologic natural

3. Gerstionarea durabilă a resurselor genetice: Soiuri autohtone tolerante la factori biotici și abiotici

Utilizarea microorganismelor;  Toate idem Biologică

Biopreparate pe bază de bacterii sporogene; 

Toate idem Biologică

Biopreparate pe bază de extracte vegetale;

Toate idem Biologică

Extracte apoase din ierburi; Toate idem Biologică

Capcane feromonale;  Toate idem Bio‐tehnică

Secvență tehnologică de gestionare durabilă a resurselor genetice și biodiversității

Conservarea şi gestionarea durabila a resurselor genetice şi biodiversitătii

agroecosistemelor viti-pomicole a devenit o necesitate. Reformele recente din cadrul

politicii comune pun accent pe ,,Stoparea pierderii biodiversitatii din UE pana in 2020

prin adoptarea de masuri de imbunatatire a furnizarii de servicii ecosistemice;

Pentru evaluarea impactului pozitiv al implementarii noilor strategii eco-eficiente de

gestionare inteligenta şi durabila a resurselor genetice şi biodiversitatii bio-resurselor, în

ecosistemele viticole si pomicole studiate au fost selectate șase loturi experimentale

demonstrative/partener/zona pe suprafete mai mari cu scopul de a face cunoscute

rezultatete obtinute de cercetare si de a extinde in productie noile strategii;

Flora și fauna utilă și dăunătoare este reprezentată, în majoritate, prin specii comune,

frecvente în ecosistemele studiate. Cele mai abundente specii florale identificate, au fost:

Agropyron repens, Capsella bursa pastoris, Galium aparine,Plantago lanceolata și

Cirsium arvense. Speciile mai rare au fost Ranunculus ficaria, Crocus, Hypericum

perforatum, Salvia pratensis și Althaea officinalis.

Cele mai reprezentative familii sunt: Asteraceae, Brassicaceae, Poaceae/Gramineae-,

Rubiaceae.Genurile care includ cele mai multe specii sunt: Capsella-260 specii,

Agropyron -258 specii, Galium – 215 specii, Genul Plantago-158 specii, Lamium – 130

specii.

În cazul celor 6 habitate luate în studiu, numărul de exemplare din entomofauna utilă a

fost în număr mai mare față de exemplarele care aparțin entomofaunei dăunătoare din

ordinele Orthoptera, Coleoptera, Lepidoptera prezenţi în probele analizate sunt specii

indiferente pentru ecosistemul viticol sau cu un potenţial de dăunare

Referitor la entomofaună, considerăm că, în condiţiile în care se va păstra sistemul actual

de folosinţă al terenurilor, aceasta își va menține o stare de conservare favorabilă.

Concluzii