faza i faza ii faza iii - consiliul judetean sibiu · 3 schematic, prelucrarea datelor care va duce...

1

Partea I: Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi disfuncţionalităţi Introducere Planul de amenajare al teritoriului judeţean Sibiu, elaborat în 2003 şi actualizat în anul 2006, este revizuit prin proiectul de faţă pe parcursul a patru faze stabilite în acord cu beneficiarul:

Faza I - Documentare şi studii de fundamentare Faza II - Elemente care condiţionează dezvoltarea, probleme şi disfuncţionalităţi; diagnostic, priorităţi Faza III - Strategia de dezvoltare spaţială şi programul de măsuri - în corelare cu prevederile din Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu Faza IV - Documentaţii pentru obţinerea avizelor şi introducerea observaţiilor

Prezentul volum cuprinde memoriul celei de-a doua fază “ Elemente care condiţionează dezvoltarea; diagnostic şi priorităţi”, care îşi propune să stabilească şi să ierarhizeze problemele care afectează principalele procese şi fenomene existente la nivel judeţean.

Perioada vizată de analiză este de circa 4 ani, perioadă în care s-au desfăşurat studii aprofundate ale unor domenii de inters pentru judeţ, realizându-se master planuri şi o nouă strategie de dezvoltare a judeţului; acestea impunând o nouă revizuire a PATJ. Planul de Amenjare a Teritoriului Judeţean trebuie să se coreleze cu noile prevederi din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), zone turistice aprobat prin Legea nr.242/2009, cu noua Strategie de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013 şi direcţile de dezvoltatre a judelului Sibiu pentru perioada 2014-2020 aprobată prin HCJ nr.50/2010. Documentaţia va urmării deasemenea prevederile stabilite prin masterplanurile pentru cultură, infrastructură rutieră, turism şi asistenţă socială Încadrarea prevederilor PATJ în planurilor urbanistice generale (după aprobarea planului de amenalare) se va realiza prin respectarea principiului subsidiarităţii şi a autonomiei locale a administraţiei.

Aceasta presupune acordarea unui interes egal proiectelor cu perspectivă strategică, ce depăşesc nivelul local, în paralel cu preocuparea pentru proiectele locale, cu perspectivă restrânsă. Documentaţiile PATJ sunt destinate cu precădere administraţiilor publice locale, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategic în dezvoltarea durabilă a teritoriului judeţean. Acestea se referă în principal la următoarele domenii:

- reţeaua de localităţi a judeţului va cuprinde o repartiţie echilibrată a dotărilor şi a locurilor de muncă pentru a asigura condiţii de viaţă echitabile tuturor locuitorilor din judeţ;

- economia judeţeană va beneficia de o justă amplasare în teritoriu, dimensionare spaţială şi racordare la infrastructurile tehnice importante pentru dezvoltarea sa;

- mediul natural şi construit va beneficia prin acţiune de delimitare şi monitorizare a zonelor valoroase şi prin proiecte de reabilitare, protecţie şi conservare;

- sistemul de relaţii al judeţului cu nivelele regional, naţional şi internaţional va fi ameliorat prin prevederile planului.

Planul de amenajare al teritoriului judeţean este redactat în conformitate cu prevederile “Metodologiei privind cadrul conţinut al documentaţiilor de amenajarea teritoriului în concordanţă cu legea nr. 305 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul ” şi cu “Ghidul de elaborare a documentaţiilor de amenajarea teritoriului de tip PATJ” elaborate de către INCD Urbanproiect.

2

Întrebuinţarea acestor reglementări la elaborarea PATJ va duce la o tratare integrată a problemelor aparţinând unor nivele şi domenii diferite, eliminându-se din documentaţii tratările descriptive, punându-se accentul pe stabilirea mai precisă a problemelor şi disfuncţiilor, precum şi a obiectivelor strategice. Date generale Scopul prezentei documentaţii este de a stabili principalele probleme şi disfuncţionalităţi ce afectează procesele şi fenomenele antropice sau naturale cu relevanţă spaţială, la nivel judeţean.

Prin analiza critică a situaţiei actuale din judeţ, privind în evoluţia sa anterioară elaborării PATJ, se vor identifica principalele probleme şi elemente de favorabilitate de care va ţine seamă dezvoltarea viitoare a judeţului. Actuala fază de elaborare a PATJ permite stabilirea unui diagnostic, care va ţine seamă de echilibrul factorilor exigenţă /performanţă şi care va constitui baza de formulare a strategiei planului de amenajare.

Necesitatea unei analize aprofundate este evidentă în condiţiile dimensiunilor şi complexităţii teritoriului de referinţă.

În acest scop elaboratorul a întrebuinţat documente statistice şi studii existente; de asemenea în faza de documetare au fost distribuite chestionare detaliate către actorii implicaţi cu relevanţă în teritoriul judeţean şi regional. Sursele principale de documentare au fost:

- Recensământul populaţiei şi locuinţelor (2002) - Anuarele statistice ale României - Planul Naţional de Dezvoltare a României (PND) 2007-2013, - Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) 2007-2013, - Programele Operaţionale Sectoriale (POS) 2007-2013, - Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013, - Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, - Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru. - Secţiunile I, II, III, IV, V şi VI ale P.A.T.N - Raporturile anuale asupra mediului natural - Atlasul apelor din România

La acestea se adaugă documente şi documentaţii recent elaborate puse la dispoziţie de beneficiar: - Masterplan pentru cultură în judeţul Sibiu; - Masterplan pentru turism judeţul Sibiu; - Masterplan pentru asistenţă socială în judeţul Sibiu; - Masterplan pentru infrastructura rutieră a judeţului Sibiu;

- Strategie de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013 şi direcţile de dezvoltatre a judelului Sibiu pentru perioada 2014-2020 aprobată prin HCJ nr.50/2010

Metodologia de elaborare a PATJ ţine cont de modul de utilizare a planului de către administraţia judeţului, în vederea luării sau fundamentării unor decizii, se va face prin întrebuinţarea concluziilor studiului. În consecinţă, elaborarea PATJ se va axa pe concluzii ale analizelor succinte de tip SWOT, pe corelarea şi ierarhizarea problemelor diagnosticate, precum şi a principalelor elemente de favorabilitate – identificate la nivelul teritoriului judeţean.

3

Schematic, prelucrarea datelor care va duce la formularea strategiei PATJ se va desfăşura pe patru faze de lucru – temă, documentare, diagnostic, dezvoltare şi strategie – în cadrul a trei domenii ţintă – socio-demografic, activităţi economice şi teritoriu – după cum urmează:

Domenii

Faza Socio - demografic

Activităţi economice Mediu Infrastructuri

Temă - documentare

Structuri socio - demografice

Structuri economice

Structuri teritoriale Reţele de infrastructuri

Diagnostic Starea populaţiei Starea economică Starea mediului Starea echipării Dezvoltare Potenţial

socio – demografic Potenţial economic Potenţialul

mediului Potenţialul echipării

Strategie Obiective sociale Obiective economice

Obiective de mediu

Obiective ale echipării

Parcurgerea acestor momente ale metodologiei de elaborare s-a făcut în sensul cronologic, al derulării fazelor de lucru şi în cel logic al relaţiilor de determinare dintre social – economic şi cadrul fizic. a) Factorii exogeni Evoluţia teritoriului administrativ având ca centru municipiul Sibiu a parcurs câteva etape, ce s-au derulat în peste şapte secole, care şi-au pus amprenta factorii de natură socială, economică, geografică şi politică. Atestat pentru prima oară ca teritoriu administrativ (scaun) 1302, judeţul Sibiu, aşa cum a fost desemnat de organizarea administrativ teritorială din 1968, a trecut de la stadiul de comitat cu funcţii administrative şi juridice la o entitate cu relaţii complexe economice, culturale, sociale, care reuneşte localităţi şi funcţii diverse.

Elementul de perenitate al acestui teritoriu este reprezentat de condiţiile geomorfologice, care au impus liniile de forţă ale evoluţiei în acest spaţiu, constituindu-se ca factori de specificitate ai dezvoltării. Poziţia municipiului Sibiu la intersecţia axei E –V – Mureş – Olt, care urmăreşte limita sudică a Transilvaniei, paralelă cu Carpaţii Meridionali – şi a celei N – S – care face legătura între Muntenia şi Ardeal, prelungindu-se pe latura vestică a regiunii, până în nordul ţării – constituie o poziţie caracteristică în reţeaua de relaţii de schimb şi în configuraţia geografică regională.

Aşezarea centrală în teritoriul naţional, pe de-o parte, situarea pe axe de drumuri importante care asigură legături internaţionale rapide în SE şi vestul ţării, pe de altă parte fac din judeţ un loc privilegiat pentru dezvoltarea socială şi economică. Izolarea relativă datorată zonelor muntoase din vestul şi sudul judeţului, care a constituit de-a lungul timpului un avantaj al ţinutului s-a transformat, în zilele noastre într-un dezavantaj prin faptul că dinamica legăturilor cu judeţele limitrofe este îngreunată de accesele restrânse.

O altă categorie de factori cu acţiune istorică şi din afara teritoriului judeţean, sunt cei de natură socio-demografică. Specificul formării comunităţilor ce au trăit pe teritoriul judeţului, ţine de colonizările saşilor şi secuilor, ce au avut loc de-a lungul timpului, de relaţiile ce s-au stabilit între aceştia şi populaţia română. Numărul mare de colonişti din vestul Europei ca şi apartenenţa la imperiul austro-ungar, au format o cultură proprie în care interferenţa de tradiţii şi obiceiuri, varietatea, au constituit trăsăturile specifice.

4

Acest amalgam de naţionalităţi cu tradiţii şi orientare către activităţi eficiente şi schimb au făcut ca pe teritoriul judeţului să existe o reţea relativ densă de aşezări cu un grad ridicat de urbanizare. A treia categorie de factori de natură exogenă o constituie cei economici ce ţin în principal de schimbările survenite la începutul anilor ’90 pe plan european şi global, precum şi de reformele economice întreprinse pe plan naţional. Traiectoria economiei judeţene, dominată de o industrie de tradiţie, a cunoscut un declin important odată cu dezmembrarea sistemului economic socialist, a redistribuirii pe plan mondial a diviziunii muncii şi a pieţelor impuse de aceasta. În noile condiţii, economia judeţului s-a aflat în situaţia dificilă, întâlnită de altfel pe tot cuprinsul ţării, de a concura pe pieţele interne şi externe cu resurse şi mijloace necorespunzătoare. În industrie echipamentele şi tehnologiile învechite, ineficiente sau poluante au redus activitatea în acest sector.

Lipsa resurselor financiare, pe plan naţional şi local a dus la incapacitatea de adaptare sau flexibilitate a întreprinderilor şi la restructurări dureroase în plan social.

Scăderea importanţei industriei, restructurarea sa, a afectat negativ şi alte sectoare economice ca agricultura, turismul şi serviciile. O activitate redusă în turismul local face dificilă utilizarea eficientă a capacităţilor şi relansarea turismului extern. A patra categorie de factori externi, ce afectează judeţul, sunt cei legaţi de dezvoltarea infrastructurilor majore, de nivel naţional şi internaţional, dictată dedinamica zonelor de interes din ţară şi din străinătate.

Axele majore de căi de comunicaţie travesează judeţul pe direcţiile N – S şi NE – SV, acestea impun sarcini specifice privitoare la construcţia, întreţinerea precum şi la racordarea reţelelor rutiere şi feroviare interne la reţelele majore. Traversarea judeţului de către coridorul transeuropean IV – rutier şi feroviar presupune o preocupare permanentă a administraţiilor locale faţă de problemele ridicate de traficul pe aceste infrastructuri şi echipărilor lor adiacente.

Judeţul beneficiază de existenţa unui aeroport internaţional care polarizează traficul aerian din zona de SV a Ardealului şi care necesită a se constitui într-o “poartă” pentru relaţiile pe distanţe mari, din interiorul ţării şi din afara ei. Infrastructurile de transport a energiei şi combustibililor ce traversează judeţul sunt de o importanţă egală cu cele de transport întrucât ele reprezintă resurse valoroase pentru economia locală.

Conductele de transport a gazelor naturale şi liniile electrice de înaltă tensiune care leagă centrul regiunii de sudul ţării traversează judeţul, impun preocupări suplimentare şi deschid noi oportunităţi în plan local. A cincea categorie de factori exogeni o reprezintă factorii de mediu care afectează judeţul, procesele specifice acestui domeniu au o extindere zonală, fără legătură cu divizrea administrativă.

În ceea ce priveşte mediul natural, judeţul este cuprins într-o zonă de mare complexitate a resurselor, limitrofă Carpaţilor Meridionali, posedând rezervaţii şi monumente ale naturii.

Mediul antropic cu importanţă culturală este bine reprezentat, judeţul făcând parte, împreună cu judeţele limitrofe – Braşov, Mureş, Alba – dintr-o zonă cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit de valoare naţională. Acest fapt determină amploarea studiilor ce trebuiesc întreprinse pentru cunoaşterea, conservarea şi valorificarea acestui patrimoniu, precum şi a măsurilor concertate de gestionare a acestei moşteniri .

5

Cunoaşterea acestor factori şi conştientizarea de către autorităţile locale a faptului că aceştia impun asumarea unor obligaţii suplimentare, din care pot rezulta efecte benefice asupra dezvoltării judeţului, reprezintă o extindere a gamei de mijloace care stau la îndemâna administraţiilor pentru dezvoltarea durabilă a teritoriului judeţean.

b) Factorii endogeni Evoluţia teritoriului judeţean în perspectivă istorică Teritoriul judeţului Sibiu a fost ocupat, în decursul timpului, de o reţea densă de aşezări, diferite ca geneză, funcţionalitate şi structură. Localizarea geografică a aşezărilor indică o preferinţă pentru părţile joase ale reliefului – depresiunile Sibiului şi Făgăraşului şi văile râurilor mari Târnava, Hârtibaci şi Visa. Evoluţia şi caracteristicile populaţiei au imprimat trăsăturile principale ale utilizării teritoriului judeţului.

• În perioada interbelică judeţul avea o populaţie de 306984 locuitori, în 1956 aceasta era de 372687 locuitori, iar la recensământul din 1966 s-au înregistrat 414756 de locuitori. Creşterea relativ lentă a populaţiei (cca 10%) în perioada interbelică şi postbelică s-a datorat în principal structurii ocupaţionale, dominată de agricultură, silvicultură, creşterea animalelor şi pomicultură. Structura teritoriului era tributară acestei situaţii; creşterea intravilanelor şi concentrarea populaţiei în centrele industriale ale judeţului urma să se facă în deceniile următoare. Astfel, densitatea populaţiei în municipiul Sibiu a crescut faţă de primele decenii ale secolului XX, de la 321 loc/km2 la 1009,2 loc/km2, iar în municipiul Mediaş, de la 158,5 la 883,2 loc/km2; un proces similar înregistrându-se în oraşele Cisnădie şi Copşa Mică.

• Perioada anilor 70-80 a marcat o schimbare importantă în evoluţia populaţiei şi a structurii teritoriului. La recensământul din 1977 populaţia judeţului ajunsese la 481645 locuitori, adică o creştere de 16%, iar în anul 1992 s-au înregistrat 452 620 locuitori, reprezentând o cifră cu 6% mai mică faţă de anii 70. Această evoluţie este datorată creşterii populaţiei ca urmare a procesului de industrializare şi urbanizare din ultimii ani ai deceniului 6 şi din deceniul 7 al secolului trecut. Odată cu declinul economic început în anii 80 şi migraţia populaţiei de etnie germană din judeţ, evoluţia demografică a intrat într-un nou trend. În 1970 ponderea populaţiei de etnie germană din populaţia judeţului era de 13,4%, în 1992 aceasta ajunsese la 3,5%. Schimbările apărute în structura teritoriului, în această perioadă, sunt în principal legate de creşterea comunităţilor urbane şi de industrializarea care a avut loc în deceniul 7 şi cu mai mică intensitate în cel următor. Dacă în 1966 se înregistra un procent al populaţiei urbane de 47,3, în următorii ani acesta a crescut ajungând în 1980 la 68,1. Este semnificativ de arătat că în anul 2000 se înregistra o pondere identică a populaţiei urbane (68,4%) în condiţiile scăderii populaţiei totale a judeţului. În anii 90 populaţia judeţului a continuat să scadă, în condiţiile unei reforme economice lungi, cu efecte demografice negative. La recensământul din 2002 se înregistrau în judeţ 421724 locuitori, din care 277574 locuitori (65%) în mediul urban. Efectele generale ale tranziţiei economice şi-au pus amprenta şi asupra structurii teritoriale judeţene. Declinul industriilor grele, energointensive sau poluante s-a făcut simţit în judeţ prin restrângerea activităţii, restructurarea sau închiderea unor întreprinderi din Sibiu, Mediaş, Copşa Mică, Cisnădie, Tălmaciu şi Dumbrăveni. S-a produs o mutaţie către activităţile industriei uşoare, în care există o tradiţie locală, în special în industria alimentară şi a băuturilor, industria confecţiilor, a încălţămintei şi pielăriei, industria prelucrării lemnului şi a mobilei, dar şi în unele industrii mecanice cum sunt cele ale aparatelor şi instrumentelor de măsură, sau în cea de maşini şi aparatură electrică.

6

Agricultura judeţului a suferit în ultimul deceniu transformări importante, datorate în principal reformei fondului funciar, schimbărilor de profil survenite ca urmare a modificărilor de piaţă şi în special scăderii şi îmbătrânirii populaţiei rurale. Aceste schimbări au făcut ca în structura teritoriului judeţean să apară o presiune continuă asupra terenurilor agricole (care, în general au scăzut în valoare), exercitată de către intravilanele localităţilor în care se amplasează noi activităţi, fără a fi restructurate zonele cu funcţiuni depăşite. În domeniul silviculturii, ultima decadă a produs schimbări însemnate, prin retrocedarea în proprietate privată a unor suprafeţe silvice şi prin accentuarea dezechilibrului între tăieri şi împăduriri, care a dus la probleme de mediu. În ceea ce priveşte mediul natural se poate spune că ultimul deceniu a adus schimbări ale importanţei acţiunii unor factori antropici asupra elementelor de mediu. Prin reducerea activităţii industriei grele sau închiderea unor întreprinderi, s-a produs o uşurare a poluării solului şi aerului, dar, pe de altă parte, s-au amplificat emisiile de deşeuri menajere şi ape uzate ca urmare a diversificării distribuţiei mărfurilor şi concentrării în urban. În domeniul patrimoniului construit, reforma economică a anilor ’90 a avut un efect negativ prin reducerea investiţiilor destinate protecţiei şi conservării monumentelor şi zonelor cu valoare artistică, culturală, istorică sau de peisaj.

Tendinţe actuale ale dezvoltării spaţiale generale Problemele cadrului spaţial regional cu care judeţul Sibiu va trebui să se confrunte ţin în general de procese economice şi sociale existente la nivel zonal şi naţional. În perioada 1990-1999 în regiunea “Centru” a avut loc o scădere a populaţiei de 6,5%; cea mai pronunţată pondere având-o judeţul Sibiu (12,5%), explicată prin emigrarea masivă a etnicilor germani. Îmbătrânirea şi scăderea populaţiei rurale şi concentrarea populaţiei mature a afectat mai puţin sudul regiunii “Centru” – judeţele Sibiu şi Braşov – fenomenul fiind datorat industrializării preponderente în perimetrul oraşelor. Din punct de vedere al participării populaţiei la activităţile economice, în context regional judeţul Sibiu are o poziţie mediană (287 salariaţi/1000 locuitori) după judeţele Braşov şi Covasna, dar depăşeşte mediile pe regiune şi pe ţară (277‰ şi respectiv 248,2‰). Sectorul secundar are ponderea cea mai ridicată în regiunea “Centru” – 40,7% din populaţia ocupată – având perspectivele cele mai bune de dezvoltare. Colaborarea şi solidaritatea industrială în spaţiul regional este dificilă datorită caracterului monoindustrial al unor centre, deşi aici există o largă diversitate de activităţi industriale. În judeţul Sibiu centrele industriale care pun probleme de restructurare sunt: Sibiu (construcţii de maşini), Cisnădie (industria textilă), Tălmaciu (industria textilă), Dumbrăveni (industria alimentară), Copşa Mică (industria chimică), Cârţa şi Axente Sever. Turismul regional are cel mai mult de suferit datorită performanţelor sectorului secundar; în condiţiile actuale investiţiile în dotările turistice sunt punctuale, iar traficul turistic local este minim, datorită nivelului scăzut al veniturilor. Transportul regional ridică două tipuri de probleme: asigurarea legăturilor cu regiunile vecine – 5 din acestea traversând lanţuri muntoase – şi circulaţia eficientă în reţeaua regională de localităţi. În cadrul reţelei regionale de localităţi acţionează poli metropolitani (Braşov, Cluj), oraşe poartă (Sibiu, Târgu Mureş, Cluj) şi poli cu funcţii specializate – cultură, turism, industrie etc., care se vor impune în viitor în modelarea şi dezvoltarea funcţiilor şi infrastructurilor fiecărui judeţ component. Aceste evoluţii vor fi accentuate sau atenuate de acţiuni ce provin din cadrele spaţiale superioare, transnaţional sau european. Problemele ce rezultă la nivelul cadrului spaţial naţional şi european, al căror impact va trebui analizat în planul de amenajare a teritoriului judeţean, sunt generate în principal de procesele de integrare a ţării în structurile europene.

7

O categorie de sarcini revin judeţului din dezvoltarea unor coridoare de transport transeuropene rutiere şi feroviare care traversează teritoriul pe direcţiile est – vest şi sud-est – nord-vest. Pe coridorul transeuropean nr.6 sunt prevăzute autostrăzile Braşov – Deva – Arad şi Braşov – Cluj (ramura de est), precum şi trasee feroviare de mare viteză. În domeniul infrastructurilor de transport al energiei şi gazelor naturale, judeţul Sibiu are o poziţie deosebită datorată concentrării unor trasee de linii electrice de înaltă tensiune şi a conductelor magistrale. La nivel naţional, se relevă problemele expuse în PATN, secţiunile II, III, IV şi V, care, în general, se referă la următoarele categorii de probleme:

• Gestionarea raţională a resurselor de apă; prevenirea manifestărilor extreme ale fenomenelor legate de reţeaua hidrografică; asigurarea alimentării cu apă, constant şi în cantităţile necesare pentru toţi consumatorii. Judeţul Sibiu posedă resurse de apă numeroase şi în cantităţi care asigură consumul intern. Participarea sa la amenajările hidrotehnice din bazinele râurilor Olt şi Târnava este necesară pentru realizarea unor efecte coerente în relaţie cu teritoriile limitrofe.

• Problemele protejării şi conservării mediului provin din existenţa unor mari zone valoroase, naturale şi construite, din care face parte şi teritoriul judeţean. În aceste zone sunt necesare politici concertate, bazate pe colaborarea administraţiilor publice şi actorilor implicaţi pentru protejarea şi valorificarea patrimoniului şi a elementelor cadrului natural.

• În domeniul amenajării reţelei de localităţi, problemele ce afectează judeţul Sibiu provin din necesitatea integrării reţelei judeţene în cea regională şi naţională. Dezvoltarea localităţilor în raport cu ierarhia propusă de Legea nr.351/2001 şi cu funcţiunile complementare din reţeaua naţională, reprezintă componente de care se va ţine seamă în evoluţia localităţilor din judeţ.

• Pentru prevenirea şi atenuarea efectelor hazardelor naturale sunt de asemenea necesare măsuri concertate, în zone mari, care să combată cu succes aceste fenomene. În judeţul Sibiu sunt importante efectele inundaţiilor în bazinele râurilor Olt şi Târnava, precum şi cele ale alunecărilor de teren. I. STRUCTURA TERITORIULUI 1. Localizare geografică, cadrul administrativ teritorial Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu este situat în centrul ţării, extinzându-se peste o parte a Carpaţilor Meridionali şi a Depresiunii Transilvaniei şi are următoarele coordonate geografice: 47017’ şi 45028’ latitudine nordică, respectiv 24057’ şi 23035’ longitudine estică. Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu este organizat în 2 municipii, 7 oraşe şi 53 comune. Se învecinează cu următoarele judeţe: judeţul Mureş în nord, judeţul Braşov în est, judeţul Argeş şi Vâlcea în sud şi judeţul Alba în vest, nord-vest. Se încadrează între judeţele mijlocii, cu o suprafaţă de 5.432,5 km, ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării.

Cadrul natural/mediul Geologia Judeţul Sibiu se extinde peste două mari unităţi structurale: masivul cristalin al Meridionalilor şi bazinul sedimentar al Transilvaniei. Unitatea geologică montană cuprinde partea de sud şi este reprezentată prin Munţii Făgăraş, Cindrel şi Lotru, alcătuiţi din roci tari ca şisturi cristaline (gnaise, micaşisturi, cuarţite) cu intercalaţii de calcare metamorfozate, amfibodite etc., care au o structură puternic cutată, ce dau forme de relief zvelte şi cu pante abrupte. A doua unitate structurală, corespunde depresiunii inter-carpatice a Transilvaniei, care este formată dintr-o cuvertură groasă de roci sedimentare (conglomerate, nisipuri, pietrişuri,

8

marne, gresii, argile, etc.) sprijinite pe fundament cristalin. În cadrul ei, din punct de vedere structural se disting două zone: o zonă a cutelor diapire în care structurile sunt cutate şi străpunse de sâmburi de sare şi o zonă a domurilor, în nordul judeţului, reprezentate prin cute largi, de forma unor boltiri în care s-a acumulat gazul metan.

Relieful Relieful judeţului se caracterizează morfologic şi genetic printr-o mare complexitate de aspecte, cuprinzând pe teritoriul său munţi, dealuri, văi largi şi depresiuni situate la poalele munţilor. Relieful coboară de la peste 2.500 m din zona montană până la 280 m în valea Târnavei Mari, fiind aşezat în trepte de la sud spre nord. Harta geo-fizică a judeţului Sibiu

Sursa : Strategia de Dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2010-2013 şi Direcţiile de Dezoltare pentru perioada 2014-2020

Aproximativ 21 % din suprafaţa totală este ocupată de munţi. Trei masive muntoase din lanţul Carpaţilor Meridionali sunt cuprinşi parţial, respectiv Munţii Făgăraş şi Lotru, sau total, respectiv Munţii Cindrel pe teritoriul judeţului. Altitudinile cele mai mari sunt atinse în vârfurile Negoiu – 2.535 m şi Suru – 2.283 m în Munţii Făgăraş, Ştefleşti – 2.242 m în Munţii Lotru şi Cindrel – 2.244 m în Munţii Cindrel. Morfologia acestor munţi este puternic marcată de acţiunea gheţarilor din cuaternar, văi adânci, numeroase căldări şi lacuri glaciare (Iezerul Mare, Bâlea, Avrig, Călţun, Podragu). Restul de 79 % corespunde zonelor de podiş (Podişul Transilvaniei), formată din dealuri vălurite cu înălţimi cuprinse între 490 m şi 749 m (Podişul Hărtibaciului, Podişul Secaşelor, Podişul Târnavelor) compartimentate de văi adânci şi largi. Eroziunea îndelungată la care a fost supus Podişul Transilvaniei a dat naştere la trei nivele de relief sau platforme: Târnava (500 – 550 m), Agârbiciu ( 400 – 480 m) şi Secaş (300 – 390 m).

9

Depresiunea Făgăraş reprezintă o individualitate geografic bine conturată, situată între zona montană din sud şi zona de podiş din nord, iar depresiunea Sibiului se constituie într-un compartiment axat pe valea Cibinului.

Hidrologia Reţeaua hidrografică de suprafaţǎ Teritoriul judeţului Sibiu se împarte în două bazine hidrografice principale, B.H. Olt şi B.H. Mureş, ale căror cursuri de apă totalizează o lungime de 1331 km în bazinul Oltului (râurile Olt, Cibin, Hîrtibaciu şi afluenţi direcţi) şi 606 km în bazinul hidrografic Mureş (râul Tîrnava Mare şi afluenţi direcţi). Râul Olt străbate teritoriul judeţului pe o lungime de 56 km. Primeşte pe stânga afluenţi cu izvoare în Munţii Făgăraş, dispuşi paralel precum Arpaş, Cîrţişoara, Opatu, Scorei, Sărata, Porumbacu, Avrig, Mîrşa, Racoviţa, Sebeş, Strâmba cu lungimi cuprinse între 5 – 24 km şi suprafeţe între 11 – 84 km2, iar pe dreapta, Pârâul Nou cu izvoarele în Podişul Hântibaciului, Cibin şi Lotrioara. Ca afluenţi de ordinul II se menţionează: Sălişte, Hîrtibaciu şi Sadu. Debitul mediu multianual de apă al Oltului variază între 75 m2/s la intrarea în judeţ şi 110 m2/s la ieşire. Râul Târnava Mare parcurge în cadrul judeţului o lungime de 72 km, cu direcţia generală E – V. cursul său, puternic meandrat, are un bazin asimetric: pe stânga primeşte afluenţi mai importanţi, între care Laslea şi Visa, iar pe dreapta, afluenţii sunt scurţi şi cu caracter torenţial. Lacurile Un număr mare de lacuri naturale (printre care se află lacuri glaciare şi sărate) cât şi lacuri artificiale (pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergie, alimentare cu apă şi agrement) completează reţeaua hidrografică a judeţului. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind situate în Munţii Făgăraş (Podragul, Podrăgelul, Bâlea, Doamnei, Avrig) şi Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Jujilea). Dintre lacurile antropice se menţionează lacurile instalate între vechile exploatări de sare din zona localităţii Ocna Sibiului ca: Horia, Cloşca, Crişan, Inul, Avram Iancu, Lacul fără Fund, Mâţelor etc., ultimele două prezentând fenomene tipice de heliotermie (240 C la suprafaţă şi 360 C la 1,5 m adâncime). La acestea se adaugă lacurile artificiale de acumulare cum sunt Negovanu – Sadu pe râul Sadu, Gura Râului pe râul Cibin, Brădeni I, Brădeni II pe râul Hârtibaciu şi Ighiş pe râul Ighiş, afluent al râului Târnava Mare. Apele subterane Apele subterane au straturi acvifere cuprinse între 1,2 şi 10 m, cu debite variind între 0,2 – 8 l/s. În zonele înalte adâncimile variază între 5 – 10 m, iar în zona de luncă pânza de apă freatică se află la o adâncime mai mică, respectiv 5 m. Clima Teritoriul judeţului Sibiu aparţine în proporţie de 75 % (nordul şi centrul) sectorului cu climă continental – moderată şi în proporţie de cca. 25 % (sudul) sectorului cu climă de munte. Regimul climatic general este diferenţiat pe cele două trepte principale ale reliefului, în funcţie, mai ales de altitudinea, expoziţia şi formele acestuia. În sectorul montan sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipitaţii abundente şi ierni friguroase, cu ninsori bogate şi strat de zăpadă stabil pe o perioadă îndelungată. Ţinutul cu climă de deal se caracterizează prin veri calde, cu precipitaţii relativ frecvente şi prin ierni reci cu strat de zăpadă relativ stabil. Inversiunile termice frecvente şi persistente în semestrul rece al anului fac ca în depresiunile Sibiului şi Făgăraş, să se individualizeze topoclimate specifice, cu ierni mai reci decât pe pantele cu altitudini mai mari ale munţilor din vecinătate.

10

Temperaturile medii anuale oscilează în jurul valorii de 9,00 C în zonele joase (9,70 Sibiu, 10,00 C Boiţa, 9,60 C Dumbrăveni), coboară în jurul valorii de 5,00 C pe pantele munţilor mijlocii (5,80 C Păltiniş) şi în jurul valorii de 00 C pe culmile munţilor înalţi. Precipitaţiile atmosferice însumează în linii generale cantităţi cu atât mai mari cu cât altitudinea este mai mare, înregistrându-se cantităţi medii anuale de (652,9 mm la Sibiu, 849,8 mm la Boiţa, 906 mm la Păltiniş şi peste 1.200,0 mm pe culmile montane cele mai înalte. Vânturile sunt puternic influenţate de relief atât în privinţa direcţie, cât şi a vitezei. Frecvenţele medii anule înregistrate la Sibiu indică predominarea vânturilor din N-V (13 %) şi S-E (8,2 %). Frecvenţa medie anuală a calmului de mare în zona depresionară (57,5 % la Sibiu) şi mică în sectorul montan (18,3 % la Păltiniş). Vitezele medii anuale oscilează între 1,8 şi 4,5 m/s la Sibiu şi între 1,5 şi 6,5 m/s la Păltiniş. Înspre sfârşitul iernii în depresiunile Sibiu şi Făgăraş bate un vând dinspre munte cu caracter de foen numit Vântul Mare. Acestea provoacă încălziri accentuate şi topiri bruşte de zăpadă. Flora şi fauna Cadrul biogeografic deosebit de complex al judeţului Sibiu dispune de o mare varietate de ecosisteme, o concentrare de habitate cu un număr mare de specii rare, relicte şi endemice în masivele montane Făgăraş, Cindrel şi Lotru. De asemenea, zone cu o bogată diversitate biologică, în special avifaunistică, se întâlnesc în luncile râurilor Olt, Cibin, Hîrtibaciu şi Visa. În judeţul Sibiu beneficiază de un statut legal de protecţie la nivel naţional sau judeţean un număr de 23 de arii protejate (12 rezervaţii naturale şi 11 monumente ale naturii), a căror suprafaţă însumată reprezintă 3,6% (19.395,8 ha) din suprafaţa totală a judeţului. De asemenea, siturile Natura 2000 au o suprafaţă de 262.258,37 ha, aceasta reprezentând 48,07% din teritoriul administrativ al judeţului Sibiu. Bibliografia cuprinde Raportul privind starea mediului pe anul 2008 unde sunt prezentate toate cele 23 de monumente ale naturii şi rezervaţii naturale ale judeţului. Flora judeţului Sibiu numără peste 5.500 specii de plante, dintre care 2.345 specii de cormofite (67% din speciile din flora României). Un număr de peste 40 de specii sunt endemice pentru Munţii Carpaţi. Fauna judeţului Sibiu este şi ea bogată şi diversă, dată fiind multitudinea tipurilor de ecosisteme terestre şi acvatice. În fauna judeţului Sibiu se regăseşte aproape jumătate din totalul speciilor de mamifere ale ţării şi 54% din cel al păsărilor.

Resursele subsolului Resursele subsolului cuprind:

- rocile constitutive ale zonei muntoase, cu rezerve inepuizabile, folosite ca materiale de construcţie, din care se exploatează şisturi cristaline pe văile Sadului şi Lotrioarei şi zăcământul de cristale marmoreene la Porumbacul de Sus şi Arpaşul de Jos;

- apele minerale clorosodice, utilizate în staţiunile Ocna Sibiului, Bazna şi Miercurea Sibiului;

- sarea care apare în cutele diapire în Miercurea Sibiului şi Ocna Sibiului, dar care în prezent nu se exploatează;

- rezerve de argilă, pietriş şi nisip folosite în construcţii şi în industria materialelor de construcţie se găsesc în zona depresionară şi în luncile râurilor. Există de asemenea bogate resurse de gaze naturale. Din depozitele de gaz-metan din Transilvania, având cel mai curat gaz natural, cu un conţinut de până la 99% metan, o pătrime se găseşte pe teritoriul judeţului Sibiu, dintre care cu semnificaţie economică deosebită sunt cele de la Bazna, Copşa Mică, Noul Săsesc, Ilimbav şi Ghijasa.

11

Resursele solului Din suprafaţa administrativă a judeţului Sibiu de 543.248 ha ponderea principală este reprezentată de terenuri agricole (56%) şi terenuri cu vegetaţie forestieră (37%), restul terenurilor ocupând doar 7% din suprafaţa totală.1 Pădurile reprezintă o resursă importantă a judeţului Sibiu, fondul forestier cuprins în principal din conifere şi foioase, asigurând materie primă pentru industria lemnului, fiind şi sursă de energie pentru comunităţile din mediul rural. O suprafaţă importantă din zona de deal şi podiş este acoperită de soluri fertile (molisoluri, argilovisoluri) folosite în mod deosebit în agricultură, în cultura cerealelor, plantelor tehnice, dar şi în pomicultură şi viticultură. Solurile din zona pre-montană şi montană (cambisoluri, soluri neevoluate etc.) sunt în special acoperite cu pajişti sau păduri. Folosirea intensivă a resurselor de sol, ar putea duce la modificarea în sens defavorabil a echilibrului dintre elementele componente ale mediului natural, cu consecinţe negative, mergând până la degradarea solului sau distrugerea lui. Fondul funciar forestier are o pondere de 33 % în raport cu fondul funciar total. Din punct de vedere al repartizării suprafeţelor de pădure în categorii de utilitate, 70 % dintre acestea sunt pădurile din grupa I de protecţie şi 30 % sunt încadrate în grupa a II-a de producţie şi protecţie. Condiţiile variate de climă şi vegetaţie, cât şi substratul litologic, au dus la formarea de numeroase tipuri de sol valoroase. Distribuirea lor pe forme de relief şi categorii de folosinţă se prezintă astfel:

Forme de relief Categoria de folosinţă

Clasă

Deal şi podiş 1. Arabil Argilovisoluri Cambisoluri Soluri neevoluate trunchiate

2. Fâneţe şi pajişti naturale

Argilovisoluri Molisoluri Cambisoluri Soluri neevoluate trunchiate

3. Păşuni a) Molisoluri b) Argiluvisoluri c) Soluri neevoluate trunchiate

Zona pre-montană

1. Arabil a) Argiluvisoluri b) Cambisoluri c) Soluri neevoluate trunchiate

2. Fâneţe şi pajişti naturale

a) Argiluvisoluri b) Soluri neevoluate trunchiate c) Cambice d) Soluri hidromorfe

3. Păşuni a) Combisoluri b) Argiluvisoluri

Zona montană 1. Fâneţe şi pajişti naturale

a) Cambisoluri b) Spodosoluri c) Soluri neevoluate trunchiate

2. Păşuni Spodosoluri Cambisoluri Soluri neevoluate trunchiate

Din tabelul de mai sus rezultă că o suprafaţă importantă din zona de deal şi podiş este acoperită de soluri fertile (molisoluri, argilovisoluri) folosite în mod deosebit în agricultură, în cultura cerealelor, plantelor tehnice, dar şi în pomicultură şi viticultură. Solurile din zona pre- 1 Raport privind starea mediului pe anul 2008 în judeţul Sibiu, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu, 2009

12

montană şi montană (cambisoluri, soluri neevoluate etc.) sunt în special acoperite cu pajişti sau păduri. Structura terenurilor pe clase de pretabilitate

Clasa de pretabilitate Categoria de folosinţă

Suprafaţa (ha) Din care % Total %

Terenuri agricole Arabil 116.404 37,6 Păşuni 107.222 34,7 Fâneţe 75.479 24,5 Vii 2.759 0,9 Livezi 5.285 1,7 Alte folosinţe 2.000 0,6

Total 307.149 100 67 Terenuri cu vegetaţie forestieră 157.574 100 33 Total fond funciar 464.723 100

Tabelul evidenţiază faptul că fondul funciar agricol are ponderea cea mai mare (67 %) iar în cadrul lui terenurile arabile şi păşunile. Folosirea intensivă a resurselor de sol, ar putea duce la modificarea în sens defavorabil a echilibrului dintre elementele componente ale mediului natural, cu consecinţe negative, mergând până la degradarea solului sau distrugerea lui. Fondul funciar forestier are o pondere de 33 % în raport cu fondul funciar total. Din punct de vedere al repartizării suprafeţelor de pădure în categorii de utilitate, 70 % dintre acestea sunt pădurile din grupa I de protecţie şi 30 % sunt încadrate în grupa a II-a de producţie şi protecţie

2. Calitatea factorilor de mediu Dat fiind faptul că atmosfera este cel mai larg şi în acelaşi timp cel mai imprevizibil vector de propagare a poluanţilor, ale căror efecte sunt resimţite în mod direct şi indirect de om şi de către celelalte componente ale mediului, se impune ca prevenirea poluării atmosferei să constituie o problemă de interes public, naţional şi internaţional. Poluarea aerului are numeroase cauze, unele fiind rezultatul activităţilor umane, altele datorându-se unor condiţii naturale de loc şi de climă. La nivelul judeţului Sibiu nu sunt probleme semnificative din punct de vedere al poluării aerului. Municipiul Sibiu face parte din categoria zonelor cu grad de poluare medie, poluarea datorându-se în special traficului rutier intens. Principalele surse fixe de poluare atmosferică sunt identificate în unităţi industriale, amplasate în localităţile Mediaş, Copşa Mică şi Sibiu, iar cele mobile sunt identificate prin traficul rutier. Pentru monitorizarea calitatii aerului in judeţul Sibiu sunt amplasate 4 staţii automate de monitorizare a calitatii aerului, câte una la Mediaş şi Copşa Mică de tip industrial, şi două în municipiul Sibiu, una de tip industrial şi una de fond urban.Cele patru statii de monitorizare din judetul Sibiu formeaza Reteaua judeteana de monitorizare a calitatii aerului si sunt parte a Retelei Nationale de Monitorizare a calitatii aerului (RNMCA) Sunt monitorizati continuu urmatorii poluanti potentiali:SO2,NO/NOx,NO2,CO,O3,BTX,si pulberi in suspensie cu diametrul aerodinamic de 10 μm (PM10) respectiv 2,5 μm( PM2,5).De asemenea se monitorizeaza indicatorii meteo: viteza şi direcţia vântului, radiaţia solară, presiunea, temperatura şi umiditatea aerului atmosferic. În plus, în august 2009, Agenţia Regionala pentru Protecţia Mediului Sibiu În plus, în august 2009, Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu (A.R.P.M. Sibiu) a fost dotată cu un autolaborator performant care permite monitorizarea calităţii aerului în zone sensibile din acest punct de vedere şi este utilizat pentru determinarea gradului de poluare a mediului ambiental şi a condiţiilor meteo (viteza şi direcţia vântului, radiaţia solară, presiunea, temperatura şi umiditatea aerului atmosferic).

13

Evidenţierea calităţii aerului se va face prin prezentarea poluării de impact, cu diferite noxe măsurate (SO2, Nox, pulberi în suspensie, pulberi sedimentabile) în reţeaua de supraveghere a IPM Sibiu formată din staţii fixe, amplasate în zonele Sibiu, Copşa Mică şi Mediaş. În perioada 2003-2010 evoluţia emisiilor anuale de SO2, NOx, NH3, COV–uri a avut un trend descendent. Cea mai semnificativă scădere a valorilor emisiilor de SO2 s-a înregistrat în perioada 2009-2010, prin reducerea parţială a activităţii unităţii SC. SOMETRA SA. Aportul cel mai mare de NOx provine din surse mobile şi staţii de mixturi asfaltice. Emisiile au scăzut în comparaţie cu anul 2009 cu aproximativ 50%. Pe de altă parte, în anul 2010 au fost înregistrate valori similare cu cele ale anilor anteriori ale emisiilor de NH3, ca urmare a aportului din activităţile zootehnice, a prezenţei deşeurilor biodegradabile. O situaţie deosebită este cea a COV-urilor (compuşi organici volatili), ale căror valori au scăzut prin implementarea programelor de reducere a emisiilor din surse fixe, îndeosebi surse industriale, precum şi a celor mobile, din traficul rutier.

Parametru 2003 2004 2005 2007 2008 2009 2010

Unitatea de măsură (t/an) SO2 13430 14102 14309 29589 25117 874,7 243,4 NOx 1658,4 4169,6 1459 1018,4 2975 2756 1770,8 NH3 1769,2 4935 2529,3 3046,3 3536 3559,3 3612 COV 3244 700 726,2 8883 5777,8 4124 3106

14

Sursa majoră de poluare a atmosferei din judeţului Sibiu o reprezintă S.C. “SOMETRA” S.A. Copşa Mică, agent economic profilat pe metalurgia neferoasă (extragerea plumbului şi zincului din concentratele miniere, dar şi a celorlalte metale precum cadmiu, bismut, stibiu, cupru, aur, argint). O sursă semnificativă de poluare a atmosferei o constituie traficul rutier, pe tronsoanele de drumuri naţionale care străbat municipiile Sibiu şi Mediaş, dar şi alte localităţi urbane şi rurale din judeţ. La acestea se adaugă surse de poluare de intensitate mai redusă, din domeniul industriei construcţiilor de maşini şi utilaje (Sibiu, Mârşa, Mediaş), industria lemnului (Tălmaciu), industria sticlei, (Avrig, Mediaş), industria uşoară (Mediaş, Sibiu, Dumbrâveni etc.) şi industria alimentară (Sibiu, Mediaş etc.). Ca urmare a incetarii temporare a activitatii SC Sometra SA , emisiile de SO2 provenite de pe platforma industrială a societatii şi de la agenţii economici de pe platforma industrială Mediaş, s-au diminuat considerabil astfel încât se observă ca precipitaţiile din această zonă au un caracter similar celor din alte zone ale Judeţului Sibiu. Zona Mediaş este afectata de poluare istorica, la emisiile provenite de la agenţii economici de pe platforma industrială a municipiului Mediaş (S.C. Emailul S.A., S.C. Vitrometan S.A.) adăugându-se transportul pe distanţă mare a poluanţilor proveniţi de la S.C. Sometra S.A. Copşa Mică, unitate cu profil de metalurgie neferoasă. Astfel au fost înregistrate depăşiri ale concentraţiilor maxime admisibile de plumb, cadmiu. Aceastǎ societate a anunţat pe 26 ianuarie 2009 oprirea temporară şi parţială a activităţii din considerente economice şi a intrat într-un proces de conservare şi mentenanţă. In prezent pe platforma SC SOMETRA SA activitatea nu s-a reluat decat partial, respectiv la instalatia de electroliza plumb.Ca atare prin implementarea măsurilor din programul cuprins în autorizaţia integrată de mediu, problema emisiilor de pulberi cu conţinut ridicat de metale grele (Pb, Zn, Cd, Ni) a fost mult diminuată. În urma evaluării calităţii aerului pe baza datelor statistice furnizate de staţiile automate în perioada 2008-2009 în zona Copşa Mică - Mediaş, s-a constatat că valorile concentraţiilor în aerul înconjurător pentru poluanţii SO2, pulberi PM10 şi Pb din pulberi in suspensie depăşesc valorile limită. Ca urmare a acestui fapt si conform OM35/2007 , A.R.P.M. Sibiu a demarat în martie 2010 procedurile pentru elaborarea Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului (PIGCA) pentru zona Copsa Mica-Medias .PIGCA a fost finalizat si a fost adoptat prin Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr 84/24.06.2010 De asemenea, a fost reactualizat Protocolul de colaborare semnat între A.P.M. Sibiu şi Consiliul Judeţean Sibiu în anul 2007, protocol care priveşte unele măsuri pregătitoare în scopul întocmirii şi aplicării eficiente a acestui program. Raportul Anual asupra stadiului realizării măsurilor din PIGCA a fost elaborat de catre ARPM Sibiu in primul trimestru al anului 2011 si a fost adoptat prin Hotararea Consiliului Judetean Sibiu nr 59/28.04.2011, Prioritǎţile de intervenţie privind problema de poluare a aerului se referă la: ameliorarea calitǎţii aerului în zona Copşa Micǎ şi zonele limitrofe; încadrarea emisiilor COV în prevederile impuse de lege; reducerea expunerii populaţiei la noxele generate de traficul auto

15

greu; reducerea influenţelor negative în aerul ambiental a poluanţilor specifici proveniţi de la haldele neecologice de deşeuri; reducerea poluării cu gaze cu efect de seră.

Calitatea apei La nivelul judeţului Sibiu, Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR) include subsistemele: râuri, lacuri naturale şi de acumulare, ape subterane, ape uzate. Evaluarea calităţii apelor s-a bazat pe prelucrarea datelor obţinute atât din sistemul propriu de monitorizare al A.P.M. Sibiu cât şi din datele furnizate de către Administraţia Naţională Apele Române: Direcţia Apele Române Mureş şi Direcţia Apele Române Olt – Sistemul de Gospodărie a Apelor Sibiu. În judeţul Sibiu au fost identificate secţiuni de râuri a căror calitate este necorespunzătoare, conform OM 161/2006, datorită prezenţei peste limitele admise a anumitor poluanţi. Aceste secţiuni sunt: • Mag - amonte confluenţa Sălişte (clasa a IV-a de calitate); • Rusciori - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate); • Cisnădie - amonte confluenţa Cibin (clasa a III-a de calitate); • Hîrtibaciu - aval Agnita (clasa a III-a de calitate); • Tîrnava Mare - amonte Copşa Mică (clasa a III-a de calitate); • Tîrnava Mare - aval Copşa Mică - Micăsasa (clasa a III-a de calitate); • Visa - amonte confluenţă Tîrnava Mare (clasa a III-a de calitate). În general aportul cel mai mare de ape uzate neepurate revine unităţilor din domeniul gospodăriei comunale, industriei metalurgice neferoase, zootehniei şi industriei textile. Conform raportului privind starea calitatii factorilor de mediu 2008, principalele surse poluatoare din cele două bazine hidrografice sunt:

S.C. MEDIMPACT S.A., S.C. AUTOMECANICA S.A. şi S.C. EMAILUL S.A. din municipiul Mediaş – râul receptor Târnava Mare

S.C. PRESCOM S.A. Cisnădie – râul receptor Cisnădie S.C. URBIS S.A. Agnita – râul receptor Hârtibaciu S.C. GOSPODĂRIE ORĂŞENEASCĂ S.A. Avrig – râul receptor S.C. CARMOLIMP S.R.L. Veştem – râul receptor Cibiu S.C. ROMANOFIR S.A. Tălmaciu – râul receptor Sadu

Conform aceluiaşi raport din anul 2008, în judeţul Sibiu există 34 localităţi racordate la reţeaua de apă potabilă, lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile este de 1440 km. Apa potabilă distribuită consumatorilor are un total de 40937 mii m3 , din care 29392 mii m3 pentru uz casnic şi 7761 mii m3 pentru uz public. Din totalul de apă distribuită pentru uz casnic, un total de 23825 mii m3 (reprezentând 58,2%), se distribuie prin apometre. În judeţul Sibiu sunt 8 uzine de apă, în localităţile: Sibiu, Cisnădie, Avrig, Sălişte, Arpaşu de Jos, Mediaş, Dumbrăveni, Copşa Mică. Uzina de apă Sibiu distribuie apă pentru localităţile: Sibiu, Şura Mică, Ocna Sibiului, Şelimbăr, Veştem, Mohu, Bungard, Cristian. In 2008 s-au recoltat 594 probe de apă din reţelele de distribuţie, toate probele s-au încadrat chimic şi bacteriologic în valorile prevăzute de L 458/2002 şi L 311/2004, indicele de nepotabilitate fiind 0. Pentru Avrig nu au fost probe necorespunzătoare, indicele de nepotabilitate fiind foarte bun. În Cisnădie indicele de nepotabilitate înregistrat a avut valoarea 7, 40 %. În cursul semestrului I 2009 a fost analizată din punct de vedere fizico-chimic şi biologic apa lacurilor de acumulare Gura Rîului (pe râul Cibin) şi Arpaş (pe râul Olt). Făcând caracterizarea apei lacului Gura Rîului pe grupe de indicatori se constată că aceasta se încadrează în limitele clasei I de calitate în toate secţiunile monitorizate, faţă de clasa II realizată de lacul Arpaş. Lacul Bîlea a fost analizat în cursul anului 2008 şi s-a constatat că acesta se încadrează în limitele clasei I de calitate în toate secţiunile monitorizate, realizând astfel o clasă globală de calitate I.

16

Formele cele mai intense de depreciere multiplă a calităţii apei din subteran au fost identificate în zonele de intravilan rural ale judeţului Sibiu, unde deşeurile lichide ajung în subteran, datorită lipsei unui minim de dotări cu instalaţii hidroedilitare. Aceasta se face direct, prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate şi al şanţurilor stradale şi indirect de la depozitele de gunoi de grajd sau gropile improvizate de deşeuri menajere. Aceste cauze duc la prezenţa în apele subterane, cu precădere, a compuşilor azotului. Totuşi, datorită ariei restrânse, nu se poate vorbi despre o poluare generală a apelor subterane. Parţial, aceste probleme s-au rezolvat prin închiderea la 16 iulie 2009 a gropilor de gunoi din zona rurală Pentru stabilirea calitatii apelor de suprafaţă curgătoare, a lacurilor si a apelor subterane se vor prezinta comparativ datele furnizate de Agentia pentru Protectia Mediului Sibiu din perioada 2003-2009. Prioritǎţile de intervenţie privind problema de poluare a apei: asigurarea apei potabile la parametri cantitativi şi calitativi corespunzători; creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice de alimentare cu apă şi satisfacerea tot mai bună a cerinţelor de apă ale celorlalţi consumatori; identificarea surselor şi programelor de finanţare; creşterea gradului de implicare a publicului în implementarea programelor de gestionare durabilă a apei potabile; reducerea gradului de poluare şi protejarea surselor de apă de suprafaţă destinate potabilizării; îmbunătăţirea şi refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă în scopul atingerii stării bune a acestora; respectarea şi aplicarea Planului Naţional de Reducere a Poluării cu Nitraţi a Apelor Subterane.

Calitatea solurilor Principalele restricţii privind calitatea solurilor sunt determinate de :

- factori naturali (climă, formă de relief, caracteristici edafice etc.); - acţiuni antropice agricole şi triale. În multe cazuri, factorii menţionaţi pot acţiona

sinergic în sens negativ şi având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora. Degradarea solurilor, ca efect al fenomenelor naturale (eroziuni, alunecări, exces de umiditate, surpări, sărături, ş.a.) reprezintă 160.389 ha din suprafaţa judeţului. Dintre acestea exemplificăm zone ca Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Apold, Păuca, Loamneş, Rusciori, Slimnic, Marpod, Pelişor, Valea Viilor, Chesler, Apoş, Motiş, Veseud, Bazna, Dîrlos. Degradarea solurilor ca rezultat al activităţilor antropice se remarcă în zona Copşa Mică - Mediaş ca urmare a proceselor tehnologice de prelucrare a sulfurilor polimetalice. Astfel, circa 3.400 ha de terenuri agricole sunt puternic poluate şi circa 7.600 ha mediu poluate. Trebuie menţionată şi degradarea zonelor ocupate de haldele de steril şi de deşeuri industriale, precum şi a celor ocupate de haldele de deşeuri menajere. Suprafeţele totale ale rampelor de gunoi din judeţul Sibiu reprezintă aproximativ 74 ha, din care 34 ha îl constituie rampele de deşeuri din mediul urban. O situaţie deosebită o reprezintă rampa de deşeuri industriale aparţinând de S.C. Sometra S.A. Copşa Mică care ocupă circa 15 ha teren degradat. Problematica terenurilor degradate apare ca efect al unor fenomene naturale şi cvasinaturale de tipul alunecărilor de teren, eroziunilor, excesului de umiditate, surpărilor, sărăturilor etc. Se pot exemplifica astfel de zone în apropierea localităţilor Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Apold, Pânca, Loamneş, Rusciori, Slimnic, Marpod, Pelişor, Valea Viilor, Chesler, Apoş, Motiş, Bazna, Dârlos etc. La acest tip de degradare a solului se adaugă şi degradarea zonelor ocupate de haldele de steril şi de deşeuri industriale, precum şi a celor ocupate de haldele de deşeuri menajere. Judeţul Sibiu se confruntă cu poluarea solului în zona Copşa Mică, zonă afectată de poluarea produsă de emisiile în atmosferă de cantităţi importante de particule şi compuşi ai metalelor neferoase cu efecte foarte dăunătoare asupra mediului înconjurător provenite de la SC Sometra SA Copşa Mică.

17

Formele de degradare ale terenurilor identificate în zona Copşa Mică sunt forme complexe la care, proceselor de eroziune, li se asociază fenomenul de poluare. Eroziunea de suprafaţă se manifestă cu intensitate deosebită pe terenuri cu înclinare mai mare de 15 grade, pe care vegetaţia a fost puternic vătămată sau distrusă sub impactul poluării. Procesele de degradare cu largă amplitudine sunt însă deplasările de teren întâlnite sub forma alunecărilor profunde şi cu extindere mare. S-au plantat până în prezent 407 ha, din care 247 ha în fond forestier şi 160 ha în afara fondului forestier în perimetrul Tîrnăvioara. În această zonă intervenţia silvicultorilor sibieni din ultimii 20 de ani a determinat scăderea suprafeţelor lipsite de vegetaţie şi înverzirea unor zone cu aspect de deşert. Terenurile sunt afectate pe parcursul timpului de diferite procese de degradare care duc printre altele la fenomenul de alunecări. Cauzele care duc la formarea acestor alunecări de teren pot fi naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, apa subterană, îngheţ – dezgheţ, cutremure) sau antropice (săpături, defrişări abuzive). Poluarea istorică cu metale grele în zona Copşa Mică a afectat orizonturile de sol, atât la suprafaţă cât şi în profunzime. Cu timpul ele s-au acumulat în sol, constituind astfel un pericol prin efecte cumulative, prin remanenţa în timp şi prin posibilitatea redusă de depoluare naturală. Metalele din sol participă la o serie de procese fizico-chimice, în funcţie de condiţiile de mediu, în urma cărora fie rămân în sol, sub o formă sau alta, fie părăsesc sistemul, de exemplu prin eroziune, datorită vântului sau ploilor, datorită levigării (când pătrund în orizonturile mai profunde) sau pătrund în plantele existente pe solul respectiv. Din studiile întreprinse în decursul anilor, s-a realizat o delimitare a unui areal afectat de poluare situat de-a lungul râului Tîrnava Mare, între localităţile Tîrnava şi Micăsasa de aproximativ 16 km totalizând aproximativ 3.400 ha. Referitor la situaţia terenurilor afectate de reziduuri zootehnice, în judeţul Sibiu nu sunt probleme semnificative privind această problemă deoarece în general colectarea şi depozitarea dejecţiilor se realizează pe platforme betonate, care nu permit infiltrarea în sol.

Poluarea solurilor cu deşeuri Cantitatea totală de deşeuri menajere şi asimilabile, colectate atât în amestec cât şi separat, a a crescut cu aproximativ 5.000 t faţă de anii anteriori. Acest lucru se datorează creşterii gradului de acoperire cu servicii de salubritate, atât în mediul urban dar, mai ales, în mediul rural. Conform datelor prezentate în PJGD Sibiu, în anul 2006 gradul de acoperire cu servicii de salubrizare a fost la nivelul judeţului de 61 %, din care 86 % in mediul urban şi circa 11 % în mediul rural. In ultimii ani se remarcă o creştere a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare, mai ales în mediul rural. In prezent nu este implementat un sistem de colectare separată la nivelul judeţului Sibiu. Din această cauză cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute. In judeţ există agenţi economici tip REMAT care realizează o colectare a deşeurilor în vederea reciclării şi o prelucrare mecanică primară a lor. Prelucrarea deşeurilor colectate constă în sortarea manuală pe grupe de materiale, dezmembrare, marunţire, presare, balotare şi transportul lor la agenţii economici care fac efectiv reciclarea deşeurilor. Din datele statistíce nu se cunoaşte cantitatea de deşeuri municipale reciclabile colectată şi valorificată de aceşti operatori economici. In judeţul Sibiu nu există, în prezent, activităţi de tratare a deşeurilor biodegradabile – staţii de compostare sau de tratare mecano-biologică. Din aceste cauze, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt depozitate, în prezent. La nivelul judeţului existau în anul 2006 un număr de 10 depozite neconforme clasa „b” în zona urbană. Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data aderării, depozitele care vor sista

18

depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani după sistarea depozitării. Depozitele Dumbrăveni, Copşa Mică, Sălişte şi Ocna Sibiului au sistat activitatea de depozitare la sfârşitul anului 2006. Depozitul Remetea – Sibiu a sistat depozitarea deşeurilor din anul 2004. La nivelul anului 2008 există un număr de cinci depozite de deşeuri municipale, neconforme, în funcţiune: Somard – Mediaş, Tălmaciu, Cisnădie, Agnita şi Avrig. Toate aceste depozite trebuie să sisteze depozitarea deşeurilor în anul 2010. Depozitul Somard – Mediaş este privatizat in intregime. Faţă de anii precedenţi, se constată o diminuare a cantităţii totale de deşeuri datorită creşterii gradului de colectare şi valorificare a deşeurilor metalice şi a deşeurilor de ambalaje, precum şi a scăderii cantităţii deşeurilor din construcţii şi demolări. În zona urbană, deşeurile menajere de la populaţie sunt colectate de către agenţi economici specializaţi şi depozitate în cele depozitele municipale/orăşeneşti existente, în care reziduurile sunt depuse neselectiv, fără a fi supuse unei forme de tratare.

Depozite rurale şi municipale existente în judetul Sibiu; Sursa: S.C. Interdevelopement. S.R.L.

Cea mai mare cantitate de deşeuri industriale este produsă de platforma industrială S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică. Deşeurile constau în special în zguri şi cenuşi de furnal, deşeuri metalice, pulberi şi nămoluri etc. depozitate pe depozitul de deşeuri industriale din incinta unităţii, în cantitate de 70000 tone/an. Având în vedere faptul că întreaga cantitate de deşeuri industriale menţionate este contaminată cu metale grele, acestea intră în categoria deşeurilor periculoase În judeţul Sibiu există un singur depozit de deşeuri industriale, care aparţine şi este întreţinut de SC Sometra SA Copşa Mică. Depozitul a fost înfiinţat în anul 1966, amplasat fiind pe halda veche, înfiinţată în 1939. Sunt stocate deşeuri inerte şi periculoase, rezultate în urma activităţii de producţie, în domeniul metalurgiei neferoase. Suprafaţa totală a depozitului este de 19.6 ha, cu o capacitate actuală de 3.000.000 mc şi o înălţime de cca 18 m. Majoritatea deşeurilor periculoase au fost eliminate prin depozitare sau au fost stocate în unităţile care le-au generat. Deşeurile toxice şi periculoase de altă natură decât cele spitaliceşti, au fost depozitate în gropile speciale, impermeabilizate din incintele haldelor de deşeuri ale municipiilor Sibiu şi Mediaş. Deşeurile de pesticide, în cantitate de 71 de tone, sunt depozitate în condiţii de siguranţă la depozitul judeţean amenajat în anul 2002 în localitatea Şura Mică.

19

Deşeurile agricole sunt deşeurile provenite din unităţile agricole şi zootehnice şi sunt constituite din dejecţii animaliere, deşeuri vegetale, cadavre, materiale fitosanitare expirate. Nămolurile provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, de la staţiile de epurare din agricultură şi din industria textilă şi a pielăriei sunt depozitate pe paturi de uscare sau, în mică măsură pe depozitele de deşeuri. Prioritǎţile de intervenţie privind problema deseurilor: este necesar să se dezvolte un sistem integrat de gestionare a deşeurilor plecând, în principal, de la necesitatea oferirii unor servicii de calitate care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a mediului. Prioritǎţile de intervenţie privind problema de poluare a solului: datorită acumulării efectelor poluatoare din trecut cât şi a activităţii prezente a societǎţilor precum S.C. Sometra S.A., sunt necesare măsuri de reconstrucţie ecologică imediate şi pe termen lung. Dintre acestea, cele mai importante sunt menţionate în Planul Local de Acţiune pentru Mediu 2007-2013. În cadrul judeţului Sibiu există 12 instalaţii IPPC autorizate, prezentate în tabelul următor:

Obiectiv IPPC Sediul central al firmei Puncte de lucru în jud.Sibiu

SC ROMBAT SA Loc. Bistrita, str. Drumul Cetatii, nr.6 Jud. Bistrita Nasaud.

Loc. Copsa Mica, Str. Uzinei, nr.2

S.C. PROMBAT SA Loc. Copsa Mica, Sos. Sibiului, nr.2 Jud. Sibiu

Loc. Copsa Mica, Sos. Sibiului, nr.2

SC COMPA SA Loc. Sibiu, str.Henri Coanda, nr.8 Jud Sibiu

Loc. Sibiu str.Henri Coanda, nr.8,

S.C. THYSSENKRUPP BILSTEIN COMPA SA

Loc.Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8 Jud. Sibiu

Loc. Sibiu, Str. Henri Coanda, nr. 8

SC WIENERBERGER SRL Loc. Bucureşti, str. Dr. Staicovici, nr. 75, etaj 5, Sector 5, cod 050557

Loc. Sibiu, Str. Podului, nr. 127

S.C. BIO ENERGY S.R.L. Loc. Dumbrăveni, str. Dobrogeanu Gherea nr. 24, Jud. Sibiu

Loc. Dumbrăveni, str. Dobrogeanu Gherea nr. 24

SC TRACON SRL BRAILA

Loc. Braila, str. Vapoarelor, nr.21 Loc. Cristian

SC TRANSAVIA SA Oiejdea soseaua Alba Iulia - Cluj Napoca km.11

Loc. Miercurea Sibiului

S.C. SOMETRA SA

Loc. Copsa Mica, str. Fabricilor, nr. 1 Jud. Sibiu

Loc. Copsa Mica, Str. Fabricilor nr. 1

S.C. VENTURELLI PROD S.R.L.

Loc. Avrig, DN 1A, Km 284+200, Jud. Sibiu .

Loc. Avrig, DN 1A, Km 284+200

SC SIBAVIS SA Loc. Sibiu, str. Viile Sibiului, nr.1, Jud. Sibiu

Loc. Sibiu str. Viile Sibiului, nr.1,

S.C. CARMOLIMP SRL Loc. Ucea de Jos, jud. Brasov Loc. Vestem Instalaţiile IPPC sunt cele în care se desfăşoară activităţi din industria energetică, chimică sau a mineralelor, din domeniul producerii şi prelucrării metalelor, gestiunea deşeurilor, ferme, abatoare. Obiectivele prezentate în tabelul anterior au primit autorizaţii integrate de mediu, în baza O.U.G. nr. 152/2005 aprobată prin Legea nr. 84/2006, privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Autorizaţia integrată de mediu pentru aceste obiective include condiţiile necesare pentru asigurarea că:

1) sunt luate toate măsurile preventive adecvate împotriva poluării, în special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;

2) nu este cauzată nici o poluare semnificativă;

20

3) este evitată generarea deşeurilor, iar acolo unde deşeurile sunt produse ele sunt valorificate sau, în cazul în care recuperarea este imposibilă din punct de vedere tehnic şi economic, deşeurile sunt eliminate evitând sau reducând orice impact asupra mediului;

4) sunt luate măsuri necesare pentru a preveni accidentele şi a limita consecinţele lor; 5) este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de condiţiile anormale de

funcţionare; 6) sunt luate măsurile necesare pentru ca la încetarea definitivă a activităţii să se evite

orice risc de poluare şi să se readucă amplasamentul la o stare satisfacatoare pentru a fi utilizat în circuitul economic;

7) sunt luate măsurile necesare pentru utilizarea eficientă a energiei; Autorizaţia integrată de mediu conţine cerinţele de monitorizare adecvate descărcărilor de poluanţi care au loc şi specifică metodologia şi frecvenţa de măsurare, procedura de evaluare şi obligaţia de a furniza autorităţii competente datele solicitate de acesta pentru verificarea conformării cu autorizaţia. Nerespectarea prevederilor autorizaţiei integrate de mediu conduce la suspendarea actului de reglementare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului care l-a emis, după o notificare prealabilă prin care se acordă cel mult 60 zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor dar nu mai mult de şase luni. Pe perioada suspendării, desfăşurarea activităţii este interzisă. În cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după expirarea termenului de suspendare, anularea autorizaţiei integrate de mediu. Dispoziţiile de suspendare şi, implicit, de încetare a desfăşurării activităţii sunt executorii de drept. 3. Patrimoniul natural şi construit Zone naturale valoroase În judeţul Sibiu beneficiază de un statut legal de protecţie la nivel naţional un număr de 16 arii naturale (10 rezervaţii naturale şi 6 monumente ale naturii) a căror suprafaţă însumată reprezintă 3,6% din suprafaţa totală a judeţului Sibiu. La nivel judeţean au mai fost declarate încă 2 rezervaţii naturale (Arpăşel şi Eleşteele de la Mîndra) pentru care au fost întocmite documentaţiile în vederea obţinerii avizului din partea Academiei Române.

Nr. Nume Tip Suprafaţa (ha)

Anul infiinţării

1 Candrel Parc natural 9,873 1994 2 Fagaras Parc natural 6,989 1994 3 Dumbrava Sibiului Parc natural 993 1994

4 Balea Rezervatie mixta 180 1932

5 Iezerele Candrelului Rezervatie mixta 609 1994

6 Dealul Zackel Slimnic Rezervatie mixta 5 1967

7 Calcarele eocene Turnu Rosu

Rezervatie Paleontologica 60 1954

8 Lacul fara fund Ocna Sibiului

Rezervatie geologica 0,2 1954

21

9 Arpasel Rezervatie zoologica 736 1961

10 Suvara Sasilor Talmaciu

Rezervatie botanica 20 1994

11 Calcarele cretacice Cisnadioara

Monument Paleontologic 0,9 1954

12 Vulcanii noroiosi Hasag

Monument Geologic 1 1994

13 Masa Jidovului Jina Monument Geologic 2 1969

14 La Grumaji Jina Monument Geologic 2 1994

15 Pintenii din coasta Jinei

Monument Geologic 2 1969

16 Canionul Mihaileni Monument Geologic 15 1994

Reţeaua ecologică europeană “Natura 2000” reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene în domeniul conservării naturii în statele membre. “Natura 2000” este o reţea ecologică de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în vederea protejării unor habitate şi a unor specii vulnerabile de plante şi animale. Datorită capitalului natural extrem de valoros, la nivelul judeţul Sibiu au fost desemnate un număr de 4 SPA-uri (Arii Speciale de Protecţie Avifaunistică), declarate prin H.G. 1284/2007 privind ariile de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi un număr de 9 SCI-uri (Situri de Importanţă Comunitară), declarate prin Ordinul 1964/2007 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile (MMDD) privind instituirea de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Ariile Speciale de Protecţie Avifaunistică (SPA) sunt Avrig–Scorei–Făgăraş, Piemontul Făgăraş, Frumoasa şi Podişul Hîrtibaciului. Acestea ocupă o suprafaţă de aproximativ 241736,11 ha şi reprezintă 44,49% din suprafaţa judeţului. Siturile de Importanţă Comunitară (SCI) sunt: Frumoasa, Insulele stepice de la Slimnic, Mlaca Tătarilor, Movilele de la Păuca, Munţii Făgăraş, Oltul mijlociu – Cibin – Hîrtibaciu, Pădurea de stejar pufos de la Petiş, Pădurea de stejar pufos de pe Tîrnava Mare, Sighişoara – Tîrnava Mare. Acestea ocupă aproximativ 24,54% din suprafaţa judeţului Sibiu.

Tipurile de habitate naturale din judetul Sibiu Nr. ctr.

Denumire habitat Cod Natura

2000

Localizare

Habitate costiere, marine şi dune 1 Pajişti saraturate continentale 1340 Teritoriul administrativ al localităţilor Ocna

Sibiului, Miercurea Sibiului 2 Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu

vegetatia din Littorelletea uniflorae şi/sau din Isoeto-Nanojuncetea

3130 SCI Sighişoara Târnava Mare

3 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition


4 Râuri alpine şi vegetatie lemnoasă cu Myricaria germanica

3230 SCI Munţii Făgăraş

5 Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora, cu vegetaţie erbacee


6 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane


Habitate de pajişti şi tufărişuri

22

7 Pajişti alpine şi boreale 4060 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş

8 Pajişt cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti)

4070 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş

9 Desişuri cu Salix subarctica 4080 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş

Tufărişuri subcontinentale peri-panonice 40A0 SCI Sighişoara Târnava Mare 10 Pajişti boreale şi alpine silicoase 6150 SCI Frumoasa

SCI Munţii Făgăraş 11 Pajişti uscate semi-naturale şi faciesuri de acoperire

cu tufişuri pe substrat calcaros 6210 SCI Movilele de la Păucea

SCI Insulele Stepice de la Slimnic SCI Sighişoara Târnava Mare

12 Pajişti de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase


13 Pajişti stepice subpanonice 6240 SCI Insulele Stepice de la Slimnic SCI Sighişoara Târnava Mare

14 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae)

6410 SCI Frumoasa

15 Asociaţii de lizieră cu ierburi inalte hidrofile de la nivelul campiilor la cel montan si alpin


SCI Sighişoara Târnava Mare 16 Pajişti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis,

Sangiusorba officinalis) 6510 SCI Sighişoara Târnava Mare

17 Fâneţe montane 6520 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş

Habitate din turbării şi mlaştini 18 Comunităţi depresionare din Rhynchosparion pe

substraturi turboase 7150 SCI Mlaca Tătarilor

Habitate de stâncării şi peşteri 19 Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia

alpinae şi Galeopsitalia ladani) 8110 SCI Munţii Făgăraş

20 Grohotiş calcaros şi de sisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii)


21 Pante stancoase silicioase cu vegetatie chasrmofitică 8220 SCI Munţii Făgăraş Habitate de pădure

22 Păduri tip Luzulo-Fagetum 9110 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş

SCI Sighişoara Târnava Mare 23 Păduri tip Asperulo-Fagetum 9130 SCI Frumoasa

SCI Munţii Făgăraş SCI Pădurile de Stejar Pufos de la Petiş

SCI Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava mare SCI Sighişoara Târnava Mare

24 Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic si medioeuropean si cu Carpinion betuli

9160 Teritoriul judeţului Sibiu, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de amestec cu gorun

25 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 9170 SCI Pădurile de Stejar Pufos de la Petiş SCI Sighişoara Târnava Mare

26 Păduri de Tilio-Acerion cu versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene


27 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae)

91E0 SCI Frumoasa SCI Munţii Făgăraş

SCI Sighişoara Târnava Mare 28 Păduri panonice cu Quercus petrae si Carpinus betulus 91G0 Teritoriul judeţului Sibiu, în etajul nemoral, zona

dealurilor intracarpatice, subetajul pădurilor de gorun şi de amestec cu gorun

29 Păduri panonice cu Quercus pubescens 91H0 SCI Pădurile de Stejar Pufos de la Petiş SCI Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava mare

SCI Sighişoara Târnava Mare 30 Păduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur 91I0 SCI Sighişoara Târnava Mare 31 Păduri de fag dacice (Symphyto-Faglon) 91V0 SCI Frumoasa

SCI Munţii Făgăraş SCI Sighişoara Târnava Mare

32 Păduri dacicede stejar şi carpen 91Y0 SCI Sighişoara Târnava Mare 33 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 92A0 SCI Sighişoara Târnava Mare 34 Păduri acidofile ci Picea din etajele alpine muntoase 9410 SCI Frumoasa

SCI Munţii Făgăraş 35 Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra 9420 SCI Frumoasa

SCI Munţii Făgăraş Sursa: Directiva Habitate a Consiliului Europei 92/43 EEC şi Raportul privind Starea Mediului în Judeţul Sibiu

Au fost preluate spre administrare şi custodie 9 arii naturale protejate de interese european şi 12 arii naturale protejate de interes naţional şi local, prezentate în tabelul următor:

23

Nr. ctr.

Aria naturală protejată, preluată în adminsitrare/ custodie

Adminsitratorul/ custodele ariei naturale protejate

1 Rezervaţia Parcul Natural Dumbrava Sibiului

Direcţia Silvică Sibiu

2 ROSCI0093 Insulele stepice de lângă Slimnic (include o arie protejată de interes naţional)

ARPM Sibiu

3 ROSCI0118 Movilele de la Păucea ARPM SIBIU 4 ROSPA0099 Podişul Hîrtibaciului (include o

arie protejată de interes naţional) Sociatatea Progresul Silvic

5 ROSCI0227 Sighişoara – Tîrnava Mare Sociatatea Progresul Silvic 6 ROSPA0003 Avrig – Scorei - Făgăraş Asociaţia EPAL-RO-ECOProtection 7 ROSPA0098 Piemontul Făgăraş (include o

arie protejată de interes local) OS Răşinari şi OS Izvorul Florii Avrig

8 ROSCI0122 Munţii Făgăraş (include 2 arii protejată de interes naţional)

OS Răşinari şi OS Izvorul Florii Avrig

9 ROSPA0043 Frumoasa (include 5 arii protejată de interes naţional)

Consiliul Judeţean Alba

10 ROSCI0085 Frumoasa (include 6 arii protejată de interes naţional)

Consiliul Judeţean Alba

Sursa: Raportul privind Starea Mediului în Judeţul Sibiu, anul 2010, realizat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu Prin suprapunerea siturilor Natura 2000 (SCI şi SPA) rezultă o suprafaţă de 262.258,37 ha, aceasta reprezentând 48,07% din teritoriul administrativ al judeţului Sibiu. Intrucât judeţul Sibiu este caracterizat printr-un nivel ridicat de biodiversitate - din punct de vedere al numărului de specii, al habitatelor şi al ecosistemelor pe care le formează şi din punct de vedere al suprafeţelor deţinute de acestea, se impune conservarea biodiversităţii pe terenurile agricole şi forestiere.

Modificările actuale de peisaj pun în evidenţă ameninţări serioase: intensificarea activităţilor agricole ce afectează cu precădere zonele mai productive şi abandonarea activităţilor agricole ce se manifestă mai ales în zonele slab productive. În valea Lotrioarei au fost identificate o serie de specii de moluşte endemice şi specii de insecte a căror conservare necesită declararea habitatului lor ca arii speciale de conservare (Legea nr. 462 / 2001). Priorităţile de intervenţie privind problema biodiversitatii sunt: îmbunătăţirea/ înfiinţarea structurilor administrative adecvate; dezvoltarea/ revizuirea planurilor de management pentru ariile protejate; realizarea infrastructurii specifice; întocmirea studiilor specifice, inventariere, cartare; întărirea sistemului instituţional în vederea asigurării controlului, aplicării legislaţiei şi a capacităţii instituţionale corespunzătoare pregătirii şi implementării planurilor de management (programe de întreţinere); preluarea ariilor naturale protejate de interes comunitar şi naţional în administrare sau custodie; elaborarea planurilor de monitorizare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar; elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate de interes comunitar şi naţional; evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar; elaborarea documentaţiei ştiinţifice în vederea propunerii de noi arii naturale protejate de interes naţional; conştientizarea şi informarea factorilor interesaţi cu privire la necesitatea protecţiei ariilor naturale protejate şi conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar; accesarea de fonduri pentru proiecte de protecţia/conservarea naturii.

24

Fondul forestier Fondul forestier total administrat de către Direcţia Silvică Sibiu este de 116.859 ha, din care 63.535 ha proprietate publică a statului, 43.299 ha proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale, 10.025 ha proprietate privată a persoanelor juridice şi a persoanelor fizice. Fondul forestier supravegheat de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic Sibiu totalizează un număr de 77.204 ha, din care 72.321 ha aparţin unităţilor administrativ teritoriale, 4.883 ha proprietate persoane juridice şi persoane fizice. În cursul anului 2008 nu s-au înregistrat diminuări nejustificate a suprafeţei fondului forestier. Solicitările privind scoaterile definitive şi ocupările temporare din fond forestier au fost oportune, iar documentaţiile respective s-au întocmit în condiţiile respectării stricte a prevederilor legale. Asigurarea integrităţii fondului forestier va constitui o preocupare constantă a silvicultorilor sibieni, aceştia fiind conştienţi de faptul că diminuarea suprafeţei pădurilor poate conduce la manifestări dereglatoare complexe, în primul rând la destabilizarea echilibrului ecologic şi a condiţiilor de mediu. În legătură cu asemenea manifestări, se menţionează pierderea capacităţii productive a solului, reducerea biodiversităţii ecologice şi a habitatelor efectivelor de vânat, destabilizarea bazinelor hidrografice, etc. În domeniul regenerării pădurilor se preconizează creşterea suprafeţelor regenerate natural, în detrimentul plantaţiilor integrale, lucru ce va duce şi la creşterea volumului de lucrări pentru ajutorarea regenerărilor naturale în fond forestier. În cadrul strategiei naţionale privind apărarea, conservarea şi dezvoltarea durabilă a fondului forestier preocuparea primordială a Direcţiei Silvice Sibiu este asigurarea permanentei, stabilităţii, biodiversităţii fondului forestier pe care-l administrează, astfel că nici o suprafaţă de pe care s-a recoltat masa lemnoasă, în urma aplicării prevederilor amenajamentelor silvice, să nu rămână neîmpădurită. În afara terenurilor degradate preluate sau achiziţionate, Direcţia Silvică Sibiu se confruntă la nivelul judeţului Sibiu şi cu existenţa unor suprafeţe degradate în zona Copşa Mică. Formele de degradare ale terenurilor identificate în zona Copşa Mică sunt complexe, proceselor de eroziune asociindu-se fenomenul de poluare. Eroziunea de suprafaţă se manifestă cu intensitate deosebită pe terenuri cu înclinare mai mare de 15grade, pe care vegetaţia a fost puternic vătămată sau distrusă sub impactul poluării. Procesele de degradare cu largă amplitudine în zona Copşa Mică sunt însă deplasările de teren întâlnite sub forma alunecărilor profunde şi cu extindere mare. Prioritǎţile de intervenţie privind problema fondului forestier: gospodărirea şi dezvoltarea pădurilor trebuie să devină un element esenţial în strategia judeţeană de prevenire a inundaţiilor. Pădurile joacă un rol important în regularizarea debitelor cursurilor de apă, în asigurarea calităţii apei şi în protejarea unor surse de apă importante pentru comunităţile locale fără alte surse alternative de asigurare a apei. Este cazul pădurilor situate în perimetrele de protecţie a resurselor de apă subterane sau de suprafaţă, precum şi a pădurilor situate pe versanţii aferenţi lacurilor naturale şi de acumulare. Patrimoniul construit Judeţul Sibiu este un teritoriu cu o veche şi complexă civilizaţie, care a creat, de-a lungul timpului, numeroase valori intrate în patrimoniul cultural şi istoric. Legea 5/2000 privind aprobarea PATN – Zone protejate – prezintă lista patrimoniului cultural construit de interes naţional, instituind modul de delimitare provizoriu al zonelor de protecţie al monumentelor.

25

Mărimea şi densitatea patrimoniului cultural din judeţul Sibiu este impresionantă (1012 poziţii); aici existând conform Lista M.C.P.N stabilită prin OM 2361 din 12-07-2010: 162 de monumente şi situri arheologice, 798 monumente şi ansambluri de arhitectură, 16 clădiri memoriale şi 36 de monumente de artă plastică şi cu valoare memorială. În 52 din cele 62 de unităţi administrativ teritoriale există o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală, de interes naţional. Din punct de vedere istoric monumentele şi ansamblurile construite din judeţ aparţin tuturor epocilor şi perioadele civilizaţiei umane. Descoperirile de la Racoviţa atestă existenţa comunităţilor de pe teritoriul judeţean în cea mai veche cultură din istoria omenirii – „cultura de prund” – acum 1.000.000 - 600.000 ani. Vestigii din neolitic (5500 – 1900 î.H.) au fost găsite în centre precum Caşolţ, Ocna Sibiului, Mediaş şi Boarta, iar din epoca bronzului (1900 – 800 î.H.) au fost descoperite la Orlat, Boarta, Ocna Sibiului, Mediaş, Tilişca, Şura Mare.

Bogăţia şi valoarea istorică a vestigiilor din perioadele dacică şi daco-romană stau mărturie pentru nivelul civilizaţiei comunităţilor de pe teritoriul judeţean. Atestarea existenţei creştinismului în acest spaţiu, prin descoperirea donarium-ului de pe Biertan, datat în sec. IV, dezvăluie structura şi stadiul civilizaţiei epocii prefeudale. Din această epocă provin urme ale trecerii popoarelor migratoare la Mediaş (avari), Velţ (huni), Bruiu (goţi) şi Şeica Mică (gepizi).

Epoca feudală este marcată de stăpânirea maghiară (sec. IX), care în scopul întăririi structurilor sociale şi apărării colonizează sudul Transilvaniei cu saşi. Această colonizare a atras densitatea cea mai mare în zona Sibiului, care devine cu timpul un teritoriu administrativ district, comitat şi apoi provincie, cu populaţie mixtă română şi săsească. Acest fapt face ca între 1486-1876, Sibiul, Braşovul şi Bistriţa să formeze obştea saşilor (Universitas Saxorum) ca unitate politică, administrativă şi juridică a comunităţilor săseşti din Transilvania.

Atacurile turceşti din sec. XV au pus problema, în numeroase comunităţi, a ridicării unor fortificaţii de apărare a bunurilor şi locuitorilor zonelor afectate.

Au fost construite noi locuri fortificate în majoritatea satelor de pe văile Târnavei Mari şi Hârtibaciului, fiind întărite şi cetăţile vechi (Sibiu, Mediaş, Slimnic).

La sfârşitul epocii feudale şi în epoca modernă rolul Sibiului se amplifică; odată cu trecerea Transilvaniei în stăpânire habsburgică (1688), acesta devine capitala principatului. În această perioadă, cu precădere în a doua jumătate a sec. XIX, Sibiu a exercitat o influenţă culturală şi ştiinţifică, fiinţând un centru important al emancipării românilor din Ardeal.

După actul Unirii de la 1 Decembrie 1918, Sibiu devine capitala Transilvaniei, prin instalarea aici a guvernului provizoriu (Consiliul dirigent) care administra provincia ca parte integrantă a statului unitar român. În epoca modernă, pe teritoriul judeţului s-au construit numeroase imobile – cu funcţii administrative şi culturale - cărora li se conferă în prezent o valoare istorică şi culturală, păstrate într-o formă completă, nealterată:

În raport cu condiţiile de existentă ale construcţiilor şi cu starea lor fizică, legată de epoca din care provin, valorile de patrimoniu de interes naţional, se clasifică în: monumente şi ansambluri de arhitectură şi monumente şi situri arheologice. În prima categorie sunt catalogate în 6 subcategorii, determinate de funcţia construcţiilor, un număr de 27 monumente şi ansambluri, după cum urmează:

a) Cetăţi 1. Cetatea Turnu Roşu – or. Tălmaciu, sat Boiţa

26

2. Cetatea Slimnicului – com. Slimnic, sat Slimnic

b) Biserici fortificate – cetăţi 1. Cetatea săsească cu biserică – com. Aţel, sat Aţel 2. Biserica evanghelică cu cetate – com. Biertan – sat Biertan 3. Biserica cu incintă – com. Biertan, sat Richiş 4. Cetatea săsească cu biserică – or. Cisnădie 5. Cetatea săsească cu biserică – com. Merghindeal, sat Dealu Frumos 6. Biserica evanghelică cu fortificaţii – com. Laslea, sat Mălâncrav 7. Cetatea săsească cu biserică – com. Moşna, sat Moşna 8. Cetatea săsească cu biserică – com. Valea Viilor, sat Valea Viilor 9. Cetatea săsească cu biserică – com. Bazna, sat Bazna 10. Cetatea săsească cu biserică – com. Brateiu, sat Buzd 11. Cetatea săsească cu biserică – com. Dârlos, sat Curciu 12. Cetatea săsească cu biserică – or. Mediaş, sat Ighişu Nou 13. Cetatea săsească cu biserică – or. Dumbrăveni, sat Saroş pe Târnave

c) Clădiri civile urbane 1. Turnul Sfatului – mun. Sibiu 2. Casa Thomas Altenberger

Casa Johann Lula – Ansamblul vechii primării – mun. Sibiu 3. Palatul Brukenthal – mun. Sibiu

d) Ansambluri urbane 1. Ansamblu urban fortificat – mun. Sibiu

e) Muzee etnografice în aer liber 1. Complexul Naţional Muzeal ASTRA – mun. Sibiu

f) Biserici şi ansambluri mănăstireşti 1. Biserica evanghelică Sf. Maria – mun. Sibiu 2. Biserica evanghelică Sf. Margareta cu fortificaţiile – mun. Mediaş 3. Biserica Sf. Arhangheli – or. Ocna Sibiului 4. Biserica Sf. Nicolae – com. Turnu Roşu, sat Turnu Roşu 5. Biserica evanghelică cu incintă fortificată – or. Cisnădie 6. Ans. fostei mănăstiri cisterciene – com. Cârţa, sat Cârţa 7. Biserica evanghelică – or. Cisnădie, loc. Cisnădioara

În categoria monumentelor şi siturilor arheologice intră 2 subcategorii, clasificate după tipul vestigiilor catalogate, care cuprind în total 2 obiective de interes naţional, după cum urmează:

a. Fortificaţii dacice Cetate cu două turnuri locuinţă (punctul „Dealul Cătinaş”) – com. Tilişca, sat Tilişca b. Rezervaţii arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungate – aşezări şi necropole Aşezări şi necropole – com. Brateiu, sat Brateiu

• Considerând întreg ansamblul patrimoniului judeţean – de valoare naţională şi locală – se remarcă numărul foarte mare de monumente, ansambluri şi situri, în comparaţie cu lista prezentată în Legea 5/2000, fapt ce impune eforturi deosebite de monitorizare, renovare şi conservare.

27

Categoria cea mai numeroasă, a monumentelor şi ansamblurilor de arhitectură (798 poziţii din 1012), pune cele mai multe probleme de conservare şi valorificare, întrucât acestea se află în fluxul activităţilor umane, fără a mai menţiona acţiunea factorilor naturali şi sociali.

Având în vedere rezultatele unor studii de specialitate, proiecte şi programe existemnte la Direcţia judeţeanăpentru cultură şi patrimoniu Sibiu, precum şi Programul Naţional de Restaurare, se poate propune o ierarhie a priorităţilor de intervenţie bazată pe criterii constructive, de valoare istorică, culturală şi economică.

Gruparea cea mai importantă a obiectivelor patrimoniului construit se află în zona limitrofă a mun. Sibiu, urmată de valea Târnavelor; aceste zone fiind prioritare pentru intervenţii de renovare şi dezvoltare, mai ales că acestea atreag şi numărul cel mai mare de vizitatori. Este necesară totodată şi dezvoltarea altor zone cu patrimoniu construit, cu un volum mai redus de obiective, în vederea realizării unei oferte complementare şi a valorificării unitare a acestor resurse pe tot teritoriul judeţean. Pe lângă necesităţile de intervenţie pentru restaurare şi consolidarea fondului construit valoros există o preocupare permanentă de valorificare a acestor construcţii. Numeroase monumente sunt utilizate ca spaţii muzeale, fiind încluse în circuitul turistic. Alte funcţii capabile să revitalizeze şi să valorizeze clădirile de patrimoniu sunt locuirea şi dotările publice. Analiza nevoii de spaţii pentru instituţii în cadrul unor imobile din proprietatea CJ Sibiu, aflate pe lista monumentelor istorice, este expusă în anexă.

Pe lângă necesităţile de intervenţie pentru restaurare şi consolidarea fondului construit valoros există o preocupare permanentă de valorificare a acestor construcţii. Numeroase monumente sunt utilizate ca spaţii muzeale, fiind încluse în circuitul turistic. Alte funcţii capabile să revitalizeze şi să valorizeze clădirile de patrimoniu sunt locuirea şi dotările publice. Analiza nevoii de spaţii pentru instituţii în cadrul unor imobile din proprietatea CJ Sibiu, aflate pe lista monumentelor istorice, este expusă în anexă. 4. Riscuri naturale Inundaţii Din punctul de vedere al climei, România se confruntă cu fenomene hidrologice în cicluri de 9-10 ani, ani de secetă urmaţi de ani ploioşi. Despăduririle masive după 1990 au amplificat gravitatea fenomenului, inundaţiile având un caracter torenţial în multe zone. Având în vedere frecvenţa şi pierderile cauzate, inundaţiile se afla pe primul loc în ceea ce priveşte riscurile naturale care prezintă pericol pentru populaţie şi pentru activităţile economice. La nivelul judeţului s-a avut în vedere un scenariu de prognoză defavorabilă, care presupune suprapunerea undei de viitură de pe râul Hârtibaciu cu o creştere a nivelurilor pe râul Cibin. Astfel, pentru atenuarea remuului produs pe râul Hârtibaciu în vederea apărării localităţilor din aval de acumularea nepermanentă, Beneşti, Alţâna, Nocrich, Cornăţel, se propun ca zone pretabile pentru inundare dirijată 6 incinte agricole în aceste localităţi, însumând un total de 445 ha, care pot acumula un volum de 5,25 mil. m3 de apă. În anul 2003 a fost finalizat Sistemul Meteorologic Integrat Naţional (SIMIN), care permite cunoaşterea şi prognozarea mai precisă a fenomenelor meteorologice periculoase şi s-a demarat realizarea Sistemului Informaţional – Decizional Integrat în cazul Dezastrelor Provocate de Ape (DESWAT – Destructive Water Abatement and Control of Water Disasters). Sunt în curs de elaborare Planurile de apărare împotriva inundaţiilor în care, fiecare primărie va introduce datele reactualizate referitoare la zonele cu risc de inundabilitate.

28

Cauza principală care poate duce la posibile inundaţii o reprezintă colmatarea accentuată a cursurilor de apă. În acest sens, în fiecare an sunt prevăzute lucrări de decolmatare şi regularizare, reprofilare a cursurilor de apă. La sfârşitul anului 2009 s-au realizat astfel de lucrări pe următoarele cursuri de apă: pârâul Moşna, pârâul Şmig, pârâul Giacăş.

Zone cu risc de inundabilitate - B.H. Mureş, an 2008 Localitate Curs de apă

Aţel Râul Târnava Mare Pârâul Aţel

Micăsasa Râul Târnava Mare Pârâul Şoroştin Valea Rea

Moşna Pârâul Moşnei Valea Nemşei

Şeica Mică Valea Şoroştin Loamneş Râul Vişa

Şeica Mare Pârâul Calva Râul Vişa Pârâul Popii

Târnava Valea Carpenului, Torenţi Târnava Mare

Mihăileni Pârâul Răvăşel Slimnic - sat Ruşi Torenţi

Axente Sever Râul Vişa Torenţi

Dârlos Râul Târnava Mare Valea Curciu Pârâul Păucea

Biertan Pârâul Copşa

Valea Viilor Pârâul Valea Viilor Torenţi Pârâul Grui Pârâul Hevesi

Laslea Râul Târnava Mare Pârâul Laslea

Brateiu Râul Târnava Mare Valea Buzdului Valea Mare

Hoghilag

Pârâul Podului Pârâul Valchid Valea Nucilor Tîrnava Mare

A.N.A.R., D.A. Mureş, S.G.A. Mureş, S.H. Mediaş, adresa 643/19.10.2009 – Zone de risc la inundabilitate.doc

Conform aceleiaşi surse, în perioada 2006-2008, au fost decolmatate, deci s-a redus considerabil riscul de inundaţii pe următoarele cursuri de apă: Valchid, Prod, Laslea şi afluenţi, Visa, Căpâlna, Târnava Mare, Popii la Şeica Mare, Ighiş, Valea Viilor, Valea Satului, Richiş, Biertan, Dupuş. De asemenea, pentru perioada 2010-2011 sunt propuse lucrări pe următoarele cursuri de apă: pârâul Păucea (intravilan localitatea Păucea), pârâul Hârştiu (la Axente Sever), pârâul Şoala (la Agârbiciu), Târnava Mare (intravilan localitatea Mediaş), pârâul Ighiş (intravilan Mediaş),

29

pârâul Valchid (intravilan Copşa Mare).

Alunecări de teren Conform studiului “Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări, prăbuşiri de teren şi inundaţii, pentru evidenţierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul teritoriului naţional” elaborat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie în 1998, se evidenţiază următoarele situaţii ale terenurilor, după riscul şi gradul de manifestare a proceselor de eroziune şi alunecări: • terenuri relativ stabile afectate de eroziune slabă-moderată, cu risc redus de alunecări dar cu risc ridicat de accentuare a eroziunii – 86.135 ha – 15,75%; • terenuri relativ stabile dar cu fenomene locale de prăbuşiri, căderi de stânci şi pietre, rezultate prin procese naturale de alterare (îngheţ-dezgheţ, variaţii de temperatură) –106.000 ha. 19.37%; • terenuri cu eroziune moderat – puternică, cu risc ridicat de activare a alunecări de teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinţelor (defrişări) sau a lucrărilor de destabilizare a versanţilor (construcţii grele –clădiri, şosele) – 180.034 ha.- 32,89%; • terenuri cu stabilitate foarte redusă, afectate de eroziune puternică-excesivă asociată cu ravenări şi alunecări de teren active; frecvente situaţii cu exces de umiditate determinat de pânze freatice, torenţi sau izvoare de coastă – 61.964 ha. – 11.32%; • terenuri instabile cu risc ridicat de alunecări de teren, surpări, prăbuşiri – 52.517 ha. – 9,6%; Identificarea acestora şi inventarierea s-a făcut conform Ordinului comun promovat de MLPAT – DAPL - MAPPM nr. 62 / N /31 iulie 1998 ca urmare a calamităţilor naturale produse în unele judeţe în perioada mai-iunie 1998 şi după această perioadă. Aceste observaţii au fost centralizate la nivelul Consiliului Judeţean, în teritoriul localităţilor fiind identificate zone expuse la riscuri naturale previzibile. Despăduririle de proporţii în scopul extinderii suprafeţelor cu păşuni, fâneţe şi diverse culturi au determinat expunerea versanţilor proceselor de eroziune şi alunecări de teren. În unitatea montană degradarea terenurilor afectează păşunile alpine, sărăcite şi din cauza păşunatului excesiv precum şi drumurile („Transfăgărăşanul”), potecile sau alte construcţii prin alunecări de teren, avalanşe şi torenţi. Degradarea terenurilor în zona dealurilor este una dintre cele mai extinse din ţară. Etajul colinar şi depresiunile sunt afectate de alunecări de teren în diferite stadii de evoluţie care pot fi identificate pe majoritatea suprafeţelor, concomitent cu o torenţialitate foarte activă. Eroziunea puternică până la excesivă se întâlneşte pe versanţii celor două Secaşe, pe versanţii Visei şi a văilor afluente, pe marginea nordică a depresiunilor Sibiu şi Făgăraş, pe unii versanţi ai Târnavei Mari, pe majoritatea afluenţilor Hârtibaciului şi ai Târnavei. În permanentă reactivare sunt alunecările de pe versantul sudic al Podişului Hârtibaciului, versanţii Târnavei (alunecările de la Copşa Mică evoluează agravate şi de poluarea locală care a dus la distrugerea vegetaţiei). În Podişul Secaşelor despăduririle masive activează alunecările care se extind permanent. În această zonă s-au remarcat în timp alunecările de la Armeni, Broşteni, Soroştin, Aciliu, Amnaş, Dobârca, Apoldu, Topârcea. În Podişul Târnavelor se remarcă alunecările de la Bazna, Chesler, Micăsasa, Curciu, Dârlos, din jurul Mediaşului şi al Dumbrăveniului. În scopul limitării şi împiedicării reactivării eroziunii de suprafaţă foarte puternică, eroziunii de adâncime şi a alunecărilor de teren, au fost demarate lucrări de reconstrucţia ecologică în perimetrele: cariera de nisip Guşteriţa – Nepădoaia, cariera de marmură de la Porumbacu de Sus, Dealul Cărămizilor – Municipiul Mediaş (6 ha. cu panta peste 35%), Hula Baznei (10 ha. fâneţe, vii defrişate, drumuri exploatare, taluzuri, teren neproductiv), lucrări de stabilizare a versantului drept al râului Târnava Mare - în Copşa Mică.

30

Zonarea seismică Din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR –11100 – 93), teritoriul judeţului Sibiu aparţine zonei de intensitate seismică 7 –cu perioada medie de revenire de cca. 50 ani. Din punct de vedere al coeficientului seismic KS (conform Normativ P 100 –92), teritoriul de studiu include zone în care acest coeficient înregistrează valori diferite, crescătoare de la Vest la Est şi anume: - zona D - în care KS are valoarea 0,16 - zona E - KS are valoarea 0,16 - zona F - KS are valoarea 0,08 Zonarea teritoriului din punct de vedere al valorii perioadei de colţ TC (conform Normativ P 100 –92) evidenţiază faptul că judeţul Sibiu aparţine zonei în care perioada de colţ TC are valoarea 0,7 secunde. Ţinând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a intensităţii seismice la nivelul teritoriului naţional este 9 şi valoarea cea mai ridicată a coeficientului seismic - KS este 0,32 (în zona seismică A), se consideră că teritoriul de studiu (conform valorilor de mai sus) aparţine unei zone cu risc scăzut, fără probleme majore din punct de vedere al expunerii construcţiilor la riscul seismic. Prioritǎţile de intervenţie privind problema zonelor de risc natural: identificarea zonelor inundabile şi a celor cu potenţial de producere a alunecǎrilor de teren de pe raza judeţului. Riscuri tehnologice În cadrul judeţului Sibiu există 6 instalaţii relevante pentru securitate, în cadrul unor obiective de tip Seveso, prezentate în tabelul următor:

Obiective SEVESO

Numele şi adresa

agentului economic

Adresa amplasament

Domeniu de activitate

Nr. instalatii relevante

pentru securitate

Denumirea substanţei

Frazele de risc

asociate

Cantitatea totala de substanta

posibil a fi prezenta pe

amplasament ( cap.

proiectata) (t)

Stadiul autorizării

SC EUROFOAM SRL

Str.Gării nr.13, Şelimbăr

Producţie spume poliuretanice

4 Toluen diizocianat (TDI)

R 26; R 36/37; R 40; R 42/43; R 52/53

200 t AM nr.SB 44 din 27.04.2005

SC APA-CANAL SA

Str.Eschil nr.6, Sibiu

Captare, tratare şi distribuţie apă potabilă

1 Clor gazos (Cl2)

R 23; R 36/37; R 37; R 38

14 t AM nr.SB 25 din 14.01.2008

Depozitul de inmagazinare subterana a gazelor naturale Cetatea de Balta

Cetatea de Baltă

Depozit de înmagazinare subterană a gazelor naturale

1 Gaz metan CH4

Substanţa nominalizată, foarte inflamabil (F+), fraze de risc R: 12 –

140000 t AM nr. SB 10 din 20.01.2011

31

extrem de inflamabil

SC Eurofoam SRL se constituie într-un obiectiv care poate genera accidente, iar împreună cu obiectivele SC Apă-Canal SA şi Depozitul de înmagazinare subterană a gazelor naturale Cetatea Albă, se supun prevederilor HG nr. 804/ 2007, privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. În cazul tuturor celor 3 obiective SEVESO nu există posibilitatea manifestării efectului”Domino”. Operatorul are obligaţia să elaboreze un document care să stabilească politica sa de prevenire a accidentelor majore (PPAM) şi care să garanteze că aceasta este implementată în mod corespunzător în scopul protejării, la un nivel ridicat, a sănătăţii populaţiei şi mediului, prin mijloace, structuri şi sisteme de management adecvate. De asemenea, operatorul este obligat să asigure informaţiile necesare autorităţilor publice competente, la nivel regional şi judeţean şi autorităţilor publice locale responsabile cu planificarea teritoriului, pentru a permite luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activităţi sau dezvoltarea ulterioară, în jurul amplasamentelor existente. Conform art. 13. al HG nr. 804/ 2007, autorităţile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, în colaborare cu autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, trebuie să ia măsurile necesare pentru ca în politica de dezvoltare a teritoriului sau în alte politici relevante să fie luate în considerare obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinţelor acestora. În acest scop, autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean efectuează verificări cu privire la: a) poziţionarea noilor amplasamente; b) modificările aduse amplasamentelor existente cărora le sunt aplicabile prevederile art.11 ale acestei HG.; c) noile dezvoltări privind reţeaua de transport, clădiri şi zone de utilitate publică şi zone rezidenţiale aflate în vecinătatea amplasamentelor, care măresc riscul sau consecinţele unui accident major. Autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean, în colaborare cu autorităţile publice responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, iau măsurile necesare pentru ca politicile de dezvoltare şi amenajare a teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile de punere în aplicare a acestora să ţină cont, pe de o parte, de necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate, stabilite în funcţie de nivelul de pericol, între amplasamentele cărora le sunt aplicabile prevederile prezentei hotărâri şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite şi, pe de altă parte, în cazul amplasamentelor existente, de necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare conform prevederilor art.6, astfel încât să se reducă riscurile pentru populaţie. Autorităţile publice competente la nivel regional şi judeţean şi autorităţile publice responsabile cu planificarea amenajării teritoriului stabilesc proceduri adecvate pentru consultări în scopul implementării politicilor prevăzute la alin. (1) şi (3). Procedurile prevăzute la alin.(4) trebuie stabilite astfel încât să se asigure că recomandările tehnice privind riscurile pe care le implică amplasamentul sunt disponibile, fie pentru fiecare caz în parte, fie la modul general, în momentul luării deciziei.

32

5. Reţeaua de localităţi Număr, structură, ierarhizare Judeţul Sibiu posedă o reţea de localităţi echilibrată, având un total de 188 de aşezări, din care 2 municipii, 9 oraşe şi 162 de sate. Aceste localităţi fac parte din 64 de teritorii administrative de bază din care 53 sunt comune. Repartiţia unităţilor administrative pe treptele de relief este următoarea:

Treaptă relief

% din suprafaţa judeţului

Număr municipii şi

oraşe

Număr comune

Podiş 71,2 9 40

Deal/ Munte 26,8 2 13

Densitatea medie a localităţilor la 1000 km2 este de 34, iar cea a satelor de 33, cu mult sub media pe ţară de 55 sate/1000 km2. Mărimea medie a unei comune este de 2.647 locuitori iar mărimea medie a satelor este de 810 locuitori mediile pe ţară fiind de 3.875 loc./comună şi 800 loc./sat.

Deşi mărimea medie a satelor este aproximativ egală cu cea pe ţară, densitatea redusă a localităţilor în teritoriul judeţean pune probleme în dezvoltarea reţelei de localităţi. Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea IV-a – Reţeaua de localităţi, judeţul Sibiu posedă 2 localităţi de rangul II, Municipiile Sibiu şi Mediaş, 9 localităţi de rangul III oraşele Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte, Tălmaciu, 53 de localităţi de gradul IV, sate reşedinţe de comune şi 162 sate componente, localităţi de rangul V.

• Satisfacerea indicatorilor minimali de definire ai principalelor localităţi. Municipiile se înscriu prin numărul lor de locuitori, în limitele menţionate în Legea 351/2001, de 50-200 de mii de locuitori. Sibiul ca municipiu reşedinţă de judeţ posedă o zonă de influenţă de peste 200 de mii de locuitori şi o rază de servire de peste 50 de km. Cele două municipii se află pe căi de comunicaţii – rutiere şi feroviare – de primă importanţă pentru traficul regional şi internaţional. Municipiul Sibiu se află la intersecţia axelor sudic şi estic ale Transilvaniei, care fac legătura între Braşov şi Deva şi respectiv Defileul Oltului – Cluj – pe care se suprapune coridorul transeuropean nr. IV – beneficiind şi de existenţa unui aeroport internaţional. Celălalt municipiu se află şi ele pe intersecţia axelor caracteristice de căi de comunicaţii; care străbat centrul Ardealului pe direcţia E-V şi N-S, situându-se pe ramificaţia coridorului trans-european nr. IV.

Se poate astfel conchide că accesibilitatea localităţilor de rangul II şi III din judeţ este bună, prin poziţia pe care o ocupă pe axe importante de căi de comunicaţii, dar parametrii de circulaţie ale acestor infrastructuri nu sunt la nivelul cerinţelor actuale. Din punct de vedere economic oraşele de rang II şi III au o contribuţie importantă la producţia industrială a ţării în principal în industria uşoară (textila confecţii şi încălţăminte) industria alimentară şi a materialelor de construcţie.

Producţia industrială se realizează în aceste localităţi după cum urmează: Sibiu şi Mediaş – 83,38%, Cisnădie – 2,12%, Copşa Mică – 5,18%, Avrig – 3%, Agnita 1,6%, Miercurea Sibiului – 1,23%, Sălişte – 1,2% Tălmaciu- 0,94% şi Dumbrăveni - 0,19%.

33

Numărul mediu de salariaţi din ramura neagricolă angajaţi în oraşele din judeţ prezintă o imagine mai precisă asupra ponderii activităţilor specifice mediului urban.

Localitatea Industrie – construcţii

% Servicii % Total salariaţi

Municipiul Sibiu 36.204 52,5 17.980 26,0 68.912 Municipiul Mediaş 11.825 59,8 4.398 22,2 19.761 Or Agnita 2.151 67,4 741 23,2 3.188 Or Avrig 2.706 71,7 749 19,8 3.770 Or Cisnădie 1.519 61,2 667 26,8 2.481 Or Copşa Mică 1.891 84,1 455 20,2 2.248 Or Dumbrăveni 359 28,1 482 37,8 1.275 Or Miercurea Sibiului 185 31,2 302 42,6 742 Or Ocna Sibiului 171 44,3 209 54,1 386 Or Sălişte 265 37,4 572 45.3 986 Or Tălmaciu 968 62,5 257 16,6 1.548

Sursa - Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu

Pe ansamblu, mediul urban se caracterizează printr-o bună ocupare a forţei de muncă în sectorul secundar, dar o insuficientă ocupare în servicii care indică o activitate terţiară redusă.

În acest domeniu de activitate se disting trei categorii de servicii: social-edilitare, personale şi industriale. Dintre oraşele în care aceste trei categorii sunt cel mai bine reprezentate menţionăm Sibiu, Mediaş, Agnita şi Avrig; celelalte având ponderi reduse de ocupare în aceste activităţi.

Infrastructura socio-culturală - dotări publice Învăţământ • Situaţia ratei de şcolarizare pe categorii de vârstă şi ratei de cuprindere a elevilor pe tipuri

de învăţământ, în învăţământul preuniversitar (primar, gimnazial şi liceal), pe perioada 2006-2008, a fost următoarea:

Rata de şcolarizare pe categorii de vârstă

A/V 0-4 ani 5-9 ani Total Şcolarizaţi % Total Şcolarizaţi %

2006 22078 6941 31,44 22128 21343 96,45 2007 22193 7361 33,17 22231 21088 94,86 2008 22512 7404 32,89 22122 20966 94,77

10-14 ani 15-19 ani A/V Total Şcolarizaţi % Total Şcolarizaţi % 2006 23582 17129 72,64 33148 19396 58,51 2007 22380 16797 75,05 31275 18028 57,64 2008 22085 16276 73,70 29057 16529 56,88

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu – date prelucrate – 2009

Rata de cuprindere a elevilor pe tipuri de învăţământ

A/TI

Preşcolar [%] Primar [%] Gimnazial [%] Liceal I + SAM [%] SB RO SB RO SB RO SB RO

2006/07 92,40 76,20 97,34 103,80 94,54 96,70 86,41 82,00 2007/08 83,10 77,60 92,17 97,80 98,42 100,50 80,40 87,80 2008/09 92,40 92,17 98,36 81,91

Sursa: I.S.J. Sibiu - Raportul privind starea învăţământului din judeţul Sibiu pe anii 2006-2009 şi la nivel naţional – date prelucrate

Situaţia efectivelor de elevi pe perioada 2006-2008, a fost următoarea:

34

Evoluţia efectivelor de elevi pe tipuri de învăţământ A/TI Preşcolar Primar Gimnazial Liceal SAM

2006/2007 14.449 18.498 17.595 14.779 5.877 2007/2008 14.514 17.491 17.405 14.687 4.992 2008/2009 14.645 17.529 16.814 14.174 4.382

Sursa: I.S.J. Sibiu, date prelucrate - Raportul privind starea învăţământului din judeţul Sibiu pe anii 2006-2009 Conform prognozei, în Regiunea Centru dar şi la nivelul judeţului Sibiu, numărul persoanelor cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani dar nu numai, va scădea drastic încât o serie de şcoli existente la ora actuală nu vor mai fi necesare.

Prognoza evoluţiei populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară L baza acestei prognoze stau prognozele pe grupe de vârstă, având ca bază de pornire anul 2005 şi repere viitoare anii 2015, respectiv 2025.

Prognoza evoluţiei populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară

3 – 6 ani

7 – 10 ani 11 – 14 ani

România Regiunea Centru Sibiu România Regiunea

Centru Sibiu

2005 867381 103061 17705 885380 102467 17386 2015 831338 102601 17714 857043 106164 18137 2025 663047 81475 14190 739595 91056 15806 11 – 14 ani 15 – 18 ani

România Regiunea Centru Sibiu România Regiunea

Centru Sibiu

2005 987371 114547 19908 1398034 164024 27847 2015 835429 101207 17417 880680 103874 17737 2025 805673 99523 17262 845285 105162 18192

Sursa: Planul Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic 2007-2013 Tendinţa generală de diminuare a populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară va continua într-un ritm accentuat până în 2015, urmând ca această variaţie negativă să se încetinească (fără a înceta sau a-şi inversa cursul) pe palierul 2015-2025. Baza materială a învăţământului

Săli de clasă, Laboratoare, Ateliere

Total Şcoli gen.

Licee Şcoli Profes

.

Şcoli Postlic.

Înv. Superior

3936 2135 1216 39 56 490 Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu – date prelucrate – 2009

Reţeaua şcolară ce susţine învăţământul general şi de specialitate este, din punct de vedere al numărului de utilizatori, cea mai importantă, ca mărime complexitate şi extindere în teritoriu, având prioritate în organizare şi dezvoltare, faţă de celelalte forme de învăţământ.

Problemele acestei reţele de dotări se manifestă cu precădere în mediul rural, dar şi în oraşe. În sate există 299 de şcoli cu situaţie problematică fie datorită stării necorespunzătoare a imobilelor sau lipsei personalului didactic. În mediul urban este mai frecvent abandonul şcolar, datorat în unele cazuri numărului mare de elevi din clase, şi deci a reducerii timpului afectat fiecărui elev de către cadrele didactice. Mediul rural suferă de fenomenul invers, al neşcolarizării şi absenteismului, îndeosebi în rândul etniei romilor. Subutilizarea dotărilor de învăţământ primar şi gimnazial este o problemă care afectează 28 de comune, din care 5 au sub 50 de elevi pe unitate de învăţământ – Bârghiş 38 el/şc.; Chirpăr 49,3 el/sc., Mihăileni 26,4 el/şc.; Păuca 46,5 el/şc. şi Râu Sadului 22,0 el/şc. Un număr de 10 comune au 50 - 70 elevi/şcoală iar alte 9 comune au între 70 - 100 elevi/ şcoală.

35

În total această problemă atinge 89 de unităţi de învăţământ din mediul rural, care vor necesita comasări şi remodelări. Încărcarea dotărilor de învăţământ cu cadre didactice este o altă problemă a reţelei de învăţământ primar şi gimnazial; media pe judeţ (13,3 el/cadru didactic) este depăşită în 8 unităţi administrativ-teritoriale.

• Problemele dotărilor învăţământului mediu şi de specialitate sunt mai reduse ca amploare, acestea afectează 24 de licee din cele două municipii, care sunt suprautilizate şi 3 licee din oraşele Ocna Sibiului, Tălmaciu şi din Miercurea Sibiului care sunt subutilizate, în parte şi datorită numărului redus al personalului didactic.

Învăţământul special În judeţul Sibiu există un număr de 655 preşcolari şi elevi cu nevoi crescute de asistenţă educaţională complexă şi servicii de sprijin specializate, în vederea ameliorării, compensării şi recuperării deficienţelor, incapacităţilor, handicapurilor şi/sau dizabilităţilor lor. Pentru a veni în sprijinul copiilor cu c.e.s. în judeţul Sibiu există cinci centre şcolare pentru educaţie incluzivă: C.S.E.I. nr. 1 Sibiu, C.S.E.I. nr. 2 Sibiu, C.S.E.I. Mediaş, C.S.E.I. Dumbrăveni, C.S.E.I. Turnu-Roşu, subordonate Consiliului Judeţean Sibiu şi un Centru Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Sibiu, finanţat de C.J.S. Toate cele cinci centre şcolare de educaţie incluzivă sunt în subordinea C.J.S. şi finanţate de acesta. Situaţia centralizată privind repartiţia pe clase a elevilor cu c.e.s. din cadrul C.S.E.I. din judeţul Sibiu se poate consulta ca material bibliografic. Selecţia copiilor pentru a fi şcolarizaţi în cadrul centrelor se face de către Serviciul de Evaluare Complexă din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) Sibiu .

Formarea profesională continuă a adulţilor Instituţiile care realizează formare profesională sunt: A.J.O.F.M. Sibiu prin Centrul de Formare Profesională a Adulţilor, Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Sibiu, Casa Corpului Didactic Sibiu şi Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, cu sediul la Mediaş. A.J.O.F.M. Sibiu a considerat oportună crearea unui Centru de Formare Profesională a Adulţilor (CFPA) cu scopul de a creşte gradul de pregătire al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Dotări sanitare Indicatori sintetici ai stării de sănătate • Morbiditatea generală (incidenţa) a fost în anul 2008 de 969 ‰ locuitori (410.465 total

cazuri noi de boală). Indicele de morbiditate generală (incidenţa) manifestă o tendinţă de creştere în ultimii 10 ani de la 778,7 cazuri noi de îmbolnăvire la 1.000 loc. în 1990 la 969 cazuri noi la 1.000 loc. în 2008, creşterea fiind mai accentuată în mediul urban 1.263 cazuri noi la 1.000 loc, faţă de mediul rural: 968 la 1.000 loc.

Ierarhizare pe primele cinci cauze de boală: a. bolile aparatului respirator (203.373 cazuri noi; 480 ‰ loc.); b. bolile aparatului digestiv (32.497 cazuri noi; 77 ‰ loc.); c. bolile aparatului osteo–articular (28.786 cazuri noi; 68 ‰ loc.); d. bolile aparatului genito–urinar (25.434 cazuri noi; 60 ‰ loc.); e. bolile pielii şi ţesutului subcutanat (21.320 cazuri noi; 50 ‰ loc.).

Incidenţa (cazuri noi) prin afecţiuni care constituie probleme de sănătate publică: - Boli aparat circulator: 31 ‰ (12.974 cazuri noi); - Tumori maligne: 2,5 ‰ (1.289 cazuri noi);

36

- Diabet zaharat: 5 ‰ (2.162 cazuri noi); - Leziuni traumatice, accidente: 24 ‰ (10.111 cazuri noi).

Prevalenţa (rămaşi în evidenţă): - Bolile aparatului cardiovascular: boli hipertensive: 12,49 %; cardiopatie ischemica:

7,17 %; - Diabet zaharat: 3,67 %; - Tumori maligne: 2,43 %; - Dializaţi: 234 (0,06 %); - HIV/SIDA: 97 (0.03 %).

Rata brută a mortalităţii prezintă în judeţul Sibiu (ca şi în întreaga ţară) o tendinţă de creştere lentă în ultimii 10 ani, de la 9,0 decese la 1.000 locuitori în 1990, la 10,7 decese la 1.000 locuitori în 2008. • În judeţul Sibiu funcţionează 7 spitale publice, din care 4 spitale generale (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Spitalul Municipal Mediaş, Spitalul Orăşenesc Cisnădie şi Spitalul Orăşenesc Agnita) şi 3 spitale de specialitate (Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul de Pneumoftiziologie şi Spitalul de Psihiatrie “Dr. Gh. Preda”, toate în municipiul Sibiu), precum şi 3 clinici private.

În spitale, la sfârşitul anului 2008, numărul paturilor de spitalizare continuă a fost de 2.650, cu un număr de 101.501 pacienţi spitalizaţi, o rată de ocupare a paturilor de 80%, la o durată medie de spitalizare de 8 zile şi rata internărilor de 23% locuitori În anul 2008 au fost autorizaţi 12 furnizori, reuşind astfel să se ofere populaţiei un număr mai mare de servicii de îngrijiri la domiciliu. Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate a fost asigurată în anul 2007 de un număr de 145 de medici specialişti din diferite specialităţi clinice, numărul acestora mărindu-se în cursul anului 2008 la 264

Unităţi sanitare pe forme de proprietate în mediul urban UAT Proprietate publică Proprietate privată

Spita

le

Dis

pens

are

Cre

şe

Farm

acii

Polic

linic

i

Cab

inet

e m

ed.

Cab

inet

e st

omat

o.

Lab.

teh.

de

ntar

ă

Total judeţ mun. Sibiu mun.Mediaş o. Agnita o. Avrig o. Cisnădie o. Copşa Mică o. Dumbrăveni o. Miercurea Sibiului o. Ocna Sibiului o. Sălişte o. Tălmaciu

7 6 1 1 1 1 - - - - -

6 4 2 - - - - 1 - 1 -

12 9 2 - - - - 1 - 1 -

10 7 1 1 - 1 - 1 - 2 -

9 7 2 - - - - - - - -

137 97 29 - 3 3 - - - 1 1

105 81 17 1 1 - - - 1 2 1

57 45 5 2 1 1 1 2 - - -

Formele de proprietate ale unităţilor sanitare influenţează distribuţia în teritoriu a acestor dotări. Dotările din proprietatea privată sunt de dimensiuni mici, fiind amplasate preponderent în mediul urban. Peste 90% din cabinetele medicale şi cele stomatologice aflându-se în mediul urban, cu precădere în cele două municipii.

37

Toate policlinicile, laboratoarele medicale, sau de tehnică dentară şi depozitele farmaceutice sunt amplasate în mediul urban. Reţeaua publică cuprinde creşele, dispensarele medicale şi spitale, dotări amplasate exclusiv în mediul urban şi a căror eficienţă economică este dificil de asigurat. Fără a ne mai referi la problema capacităţilor dotărilor spitaliceşti, care ţine în exclusivitate de politica în domeniu a Ministerului Sănătăţii, sunt de precizat unele aspecte privitoare la distribuţia echilibrată a acestor capacităţi în teritoriu.

O mare parte din dotările spitaliceşti (60%) şi din numărul de paturi de spital sunt concentrate în Municipiu Sibiu. Acest fapt este explicabil într-o anumită măsură prin numărul unităţilor spitaliceşti specializate şi prin numărul mare de utilizatori deservit (cca. 50% din populaţia judeţeană) de către reşedinţa judeţeană.

Paturi în unităţi sanitare Total Paturi în spitale Paturi în creşe 4421 3725 696

Celelalte centre urbane sunt mai slab echipate cu dotări spitaliceşti şi policlinici, cum este cazul, oraşelor din estul judeţului. Oraşele Agnita şi Avrig nu au policlinici, iar oraşul Dumbrăveni nu posedă dotări spitaliceşti, obligând populaţia din zonele lor de influenţă să utilizeze dotările sanitare din cele două municipii.

Cultură, recreere Analizând rolul celor şapte instituţii de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Sibiu au fost identificate următoarele domenii de activitate:

- Complexul Naţional Muzeal ASTRA - una din problemele identificate la nivelul instituţiei este lipsa spaţiilor necesare bunei funcţionări, care în momentul de faţă sunt insuficiente;

- Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu. Un obiectiv ar putea constitui revitalizarea mişcării de amatori, a evenimentelor culturale locale şi zonale;

- Biblioteca Judeţeană ASTRA are ca activitate punerea lecturii publice la dimensiunile de vectori de cultură şi civilizaţie. Pentru succesul unui astfel de demers se impune regândirea compartimentului pentru îndrumarea bibliotecilor publice din judeţ;

- Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ilie Micu”- îşi poate face mai simţită prezenţa în promovarea meseriilor tradiţionale, în salvarea patrimoniului cultural imaterial şi promovarea industriilor culturale;

- Teatrul pentru Copii şi Tineret "Gong". Se remarcă faptul că şi la această instituţie activitatea editorială lipseşte, deşi în spaţiul educaţiei şi formării copiilor există resurse neexploatate de exprimare şi mediatizare.

- Filarmonica de Stat Sibiu - care, la fel ca şi celelalte instituţii de spectacole ar trebui să activeze în peisajul cultural, adesea dezolant, din multe localităţi în care pe plan cultural nu se întâmplă mai nimic. O altă activitate de bază a Filarmonicii ar trebui să fie elaborarea de monografii şi lucrări de educaţie muzicală şi informare a publicului;

- Centrul Cultural Interetnic “Transilvania”. Printr-o regândire de perspectivă a funcţiilor sale, ar putea deveni un catalizator al unor proiecte de anvergură, în parteneriat public-privat, centrate pe multiculturalitate.

• Reţeaua dotărilor culturale şi de cult este complexă şi extinsă teritorial, avându-se în vedere şi numeroasele situri şi monumente istorice şi de arhitectură ca şi lăcaşele de cult, care oferă suport activităţilor culturale, având funcţii muzeale.

38

În judeţ există 18 muzee şi case memoriale, 8 case de cultură municipale şi orăşeneşti, 53 cămine culturale, 7 cinematografe şi 304 biblioteci. Din cele 400 de lăcaşe de cult biserica ortodoxă deţinea 87%, urmată de biserica evanghelică cca. 3%, biserica reformată cca. 3%, biserica greco-catolică 2%, biserica romano-catolică 2% şi alte 15 culte cumulând 3%. Problemele reţelei de dotări culturale sunt legate în principal de eficienţa economică a acestora, de găsirea unei formule de funcţionare în condiţiile mutaţiei mentalităţii utilizatorilor şi a scăderii nivelului resurselor.

În ceea ce priveşte starea fizică a dotărilor culturale se pateu afirma că în general aceasta este satisfăcătoare, existând un număr de excepţii care necesită modernizări.

Casele de cultură, căminele şi muzeele aflate în Agnita, Axente Sever, Bazna, Chirpăr, Cârţişoara, Hoghilag, Laslea, Laomneş, Marpod şi Şeica Mare, necesită lucrări de reparaţii şi modernizări. Reţeaua dotărilor culturale, ca şi cea pentru învăţământ general şi de specialitate, va trebui redimensionată în profil teritorial. În zonele cu probleme demografice şi economice aceste dotări vor necesita integrarea în alte tipuri de servicii. În vederea asigurării spaţiilor de destindere şi recreere, pe plan naţional, va trebui să se asigure în mediul urban o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 m2/locuitor până la data de 31-12- 2010 şi de minimum 26 m2/locuitor până la 31-12-2013, elaborând un program cu etapele de realizare a acestor obiective. În prezent, situaţia spaţiilor verzi în judeţul Sibiu se prezintă astfel:

Municipiu / Oraş Suprafaţa de spaţiu verde m2 / locuitor 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Municipiul Sibiu 3,52 8,39 9,67 24,8 24,8 24,8 Municipiul Mediaş 10,2 10,18 4,58 15,3 15,3 15,3 Agnita 25,3 22,91 23,8 23,86 23,86 23,86 Avrig 7,9 7,9 - 20 20 20 Copşa Mică 13 12,96 12,9 13 12,9 12,9 Cisnădie 9,4 16,5 17,7 19,55 19,55 19,55 Dumbrăveni 24,3 24,3 21,4 32,44 32,44 32,44 Miercurea Sibiului - 4,7 4,6 40 40 40 Ocna Sibiului 96,5 40,47 32,4 181,1 181,1 181,1 Sălişte 7 7 5,1 7,8 7,8 7,8 Tălmaciu 4,2 2,6 2,6 3,8 3,8 3,8

Raport privind starea mediului în judeţul Sibiu, în perioada Ianuarie – Iunie 2009

Locuirea • Numărul total de locuinţe constatat la Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, era de 156.825 cu 383.090 camere, iar cel al gospodăriilor de 140.765. Numărul mediu de persoane ce reveneau pe o locuinţă era de 2.65, iar cel al persoanelor dintr-o gospodărie de 2.95. La sfârşitul anului 2008 numărul total de locuinţe a fost de 164.862; în mediul urban existând un număr de 113.343 locuinţe, numărul mediu de persoane ce reveneau pe o locuinţă în judeţ fiind de 2,56, iar în urban 2,50.

Majoritatea locuinţelor sunt în proprietate privată (peste 140 mii), suprafaţa medie a unei locuinţe fiind de 41,5 mp; unei persoane revenindu-i o suprafaţă medie de 15,7 mp; suprafaţa medie pe cameră fiind 17,0 mp. Peste 17 mii de locuinţe sunt nepermanente, sezonier sau locuinţe de vacanţă.

• Necesarul de locuinţe în judeţ este de cca 16.000 de unităţi, din care cca 15.000 sunt solicitate în mediul urban.

39

Având în vedere că în judeţ oferta locală şi naţională în domeniul construcţiei de locuinţe este de cca. 100 de unităţi pe an, este de prevăzut ca actuala cerere de locuinţe din judeţ să nu fie satisfăcută în timp util.

Este aşadar necesar să se apeleze la mecanisme mai flexibile care să utilizeze investiţiile private în construcţia de locuinţe, care să ofere un fond locativ adecvat cererilor . Încheierea şi actualizarea tuturor Planurilor Urbanistice Generale, pentru mediul urban şi pentru comunele cu potenţial social şi economic este o primă treaptă în rezolvarea problemei locuirii. La nivelul anului 2000 au fost întocmite PUG-urile preliminare pentru toate unităţile administratv-teritoriale din judeţ. Până în prezent au fost întocmite PUG-urile ca definitive, avizate şi aprobate conform prevederilor legii pentru 18 unităţi administratv-teritoriale ( 2 oraşe şi 16 comune), restul fiind în diferite faze de avizare.

Totodată trebuie finalizate lucrările de cadastru de specialitate imobiliar-edilitar (HG 521/97) în principal în mediul urban, unde solicitările de investiţii imobiliare sunt mai numeroase. În mediul rural şi 10 comune au început lucrările de cadastru imobiliar şi de constituire a băncilor de date – Arpaşu de Jos, Axente Sever, Cârţa, Brădeni, Marpod, Miercurea Sibiului, Orlat, Racoviţă, Sălişte şi Gura Mică.

• Conform rezultatelor preliminare ale recensământului din 2002, în judeţ existau 88.180 clădiri pentru locuit, cu circa 2000 mai multe decât în 1992. Dintre aceste imobile 54.196 erau în mediul rural, având 138.020 locuinţe, ceea ce înseamnă o medie de 2,5 locuinţe/ imobil. În mediul urban aceiaşi indicatori ne conduc la o medie de 3 locuinţe/ imobil. Din aceste date se constată o mare pondere a locuinţelor individuale din fondul locativ judeţean. Tradiţia regională orientată către imobile cuprinzând un număr redus de locuinţe – în oraşe – şi imobile cu locuinţe individuale sau cuplate, în mediul rural, este un factor pozitiv în dezvoltarea fondului locativ.

Pe lângă tipologia funcţională a locuinţelor, în judeţ se poate remarca calitatea fondului locativ existent, construit din materiale durabile.

• Dotarea locuinţelor cu instalaţii este satisfăcătoare, pe ansamblul judeţului, există alimentare cu apă în 71,5% din locuinţe, canalizare în 67%, electricitate în 98% şi încălzire centrală în 36%. Comparând aceiaşi indicatori din mediul urban cu cei din rural se observă disparităţi importante:

Echipare Urban % Rural % Judeţ % Alimentare cu apă 91,3 33,9 71,5 Canalizare 89,2 24,9 67,0 Instalaţii electrice 98,8 96,5 98,0 Încălzire centrală 53,5 2,6 35,6

Având în vedere că populaţia este distribuită într-o proporţie de 2/3 în urban, apare ca o sarcină semnificativă pentru dezvoltarea judeţului îmbunătăţirea condiţiilor de locuire ale populaţiei rurale.

Marea majoritate a cererilor de locuinţe din judeţ (85%) sunt înregistrate în mun. Sibiu, urmat de mun. Mediaş cu 9,2%. Ca tipuri de locuinţe sunt solicitate în principal apartamente cu 2 şi 3 camere (32% şi respectiv 28,8%), cele cu 1 cameră şi peste 4 camere sunt solicitate în proporţii aproape egale (18,7% şi respectiv 19,7%).

40

Din punct de vedere al tipului de proprietate cele mai solicitate sunt cele cu chirie (86,4%), urmate de locuinţele sociale (10,4%); locuinţele solicitate pentru cumpărare reprezintă doar 3,2% din cerere.

Problema principală a cererii de locuinţe din judeţ este starea economică a solicitanţilor, care nu permite participarea acestora, decât în mică măsură la investiţiile necesare pentru construirea fondului locativ. Acest fapt agravează problema numărului mare de cereri de locuinţe în raport cu ritmul anual de construcţie al imobilelor de locuit. 6. Infrastructurile tehnice 6.1 Reţeaua de transport Căile de transport care fac obiectul PATJ-ului Sibiu au fost analizate în contextul legăturilor cu judeţele învecinate şi a legăturilor de transport naţional şi internaţional. În cadrul echipărilor de infrastructură, reţeaua de căi de comunicaţie şi transport, ocupă un loc important, fiind compusă din:

− reţeaua de căi rutiere ; − reţeaua de căi feroviare; − reţeaua de căi aeriene; − transportul combinat.

Transportul rutier, cel mai important şi totodată cel mai utilizat dintre toate modalităţile de transport, este în continuă expansiune şi în anii următori, când se prevede creşterea cu peste 10 % a acestuia până în anul 2013 la nivel naţional

Consiliul Judeţean Sibiu are în subordine S.C. Drumuri şi Poduri S.A., care are ca domeniu de activitate întreţinerea drumurilor judeţene, întreţinerea podurilor şi podeţelor şi întreţinerea altor elemente componente ale infrastructurii rutiere Cum s-a mai spus judeţul Sibiu face parte din Regiunea de Dezvoltare Centru, regiune care beneficiază de o poziţie favorabilă, dispunând de o reţea de drumuri publice bine reprezentată, conferind o deschidere internă şi internaţională. Principalele căi rutiere internaţionale care străbat Regiunea Centru şi care facilitează accesul din şi înspre aceasta la nivel naţional şi internaţional sunt:

- E 60 Frontiera Borş-Cluj Napoca-Târgu Mureş-Braşov-Ploieşti-Bucureşti –Slobozia -Constanţa - E 68 Frontiera Nădlac-Arad - Deva-Sebeş-Sibiu- Braşov

- E 81 Frontiera Giurgiu-Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Cluj Napoca- Satu Mare- P. Frontiera Halmeu.

- E 574 Piteşti -Braşov-Bacău - Coridorul IV Pan-European - Frontiera Nădlac-Arad-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti

Reţeaua de căi rutiere In cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce priveşte lungimea drumurilor publice adica 1599 km locul cinci în ceea ce priveşte lungimea drumurilor naţionale 257 kmşi locul patru in ceea ce priveste lungimea drumurilor locale -1342 km drumuri judeţene şi comunale Din analiza echipării tehnice a judeţului Sibiu cu drumuri publice – Drumuri naţionale, Drumuri judeţene şi Drumuri comunale - au rezultat următoarele:

41

• Reţeaua de drumuri cuprinde - conform HG.540/2000 (Sursa datelor HGR 540/2000 şi HGR 43/1998):

− 6 drumuri naţionale, din care : 2 drumuri europene, E 68 (DN 1) şi E 81 (DN 7) ; 2 drumuri naţionale principale, DN 7C şi DN 14; 2 drumuri naţionale secundare, DN 14A şi DN 14B. − 51 drumuri judeţene ; − 72 drumuri comunale .

Lungimea totala a drumurilor publice din judeţul Sibiu este de 15999 km, reprezentând 2,0% din totalul drumurilor publice din România ( 79001 km) din care 257km drumuri nationale,inclusiv autostrazi si drumuri exprese,in totalitate modernizate si 1342 km de drumuri judetene si comunale (drumuri publice locale aflate in administratia Consiliului Judetean si drumuri judetene, respectiv in administratia Primariilor comunale- drumuri comunale) din care 55 km sunt drumuri modernizate si 558 km sunt cu imbracaminti rutiere usoare.. Densitatea drumurilor publice în judeţul Sibiu este de 29,4 km/100 km2 teritoriu, situând judeţul pe ultimele locuri din ţară, sub densitatea medie pe ţară care este de 33,5 km/100 km2 şi aproape la egalitate cu densitatea medie a Regiunii Centru (29,9 km/ 100 km2). Din totalul lungimii drumurilor publice, conform datelor statistice situaţia se prezintă astfel

− 257 km – 16 % - sunt drumuri naţionale;

− 1342 km – 59,0 % - sunt drumuri judeţene si comunale Drumurile naţionale sunt modernizate, în totalitate pe 257 km. Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV, starea tehnică a drumurilor fiind bună Drumurile judeţene şi comunale sunt modernizate doar pe 55 km din 1342 km lungime totala ceea ce reprezinta 4,0% din total,de asemenea doar 41,5% adica (pe 558 km) din drumurile judetene si comunale au imbracaminti usoare, diferenta de 58,4% (784km) fiind reprezentata de imbracaminti pietruite si din pamant. Drumurile judeţene se incadreaza in clasele tehnice IV şi V, in general starea tehnică este satisfăcătoare, iar cele comunale, sunt incadrate in clasa tehnică V,considerata ca fiind nesatisfacatoare Sursa: INSSE 2009

Drumurile publice, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare. De asemenea, lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate. Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi de marfă în condiţii de siguranţă şi confort optime.

Intre localităţile judeţului transportul este realizat de operatori privaţi şi de regii locale de transport rutier.

Analiza situaţiei existente a scos în evidenţă următoarele: § legătura directă cu judeţele invecinate trebuie îmbunătăţită, analizând situaţia

drumurilor judeţene care îndeplinesc condiţii pentru a fi clasate ca drumuri naţionale; § legătură cât mai directă între drumurile judeţene existente, cu cele naţionale, între

centrele de comună, sau între satele aparţinând unor comune învecinate, trebuie

42

îmbunătăţită, analizând situaţia drumurilor comunale care îndeplinesc condiţiile pentru a fi clasate ca drumuri judeţene;

§ accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi judeţene, trebuie rezolvată, analizând situaţia drumurilor care pot fi clasate ca drumuri comPe reţeaua de drumuri naţionale şi locale există lucrări de artă (pasaje, poduri şi podeţe). Lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale au o stare tehnică bună, dar nu toate sunt la clasa de încărcare E.

Din analiza stării de viabilitate a drumurilor locale, judeţene şi comunale, s-a observat că de regulă starea de viabilitate a podurilor este similară cu cea a drumurilor, necorespunzând cerinţelor de capacitate portantă (clasa E de încărcare), şi cerinţelor traficului actual.

Situaţia actuală a podurilor Din totalul de 187 poduri pe DJ (date furnizate de CJ Sibiu), nu au fost incluse in analiza 42 poduri deoarece acestea sunt situate pe DJ cuprinse in proiecte de modernizare care au contracte de finantare aprobate sau in curs de aprobare prin POR, 9 poduri au fost identificate ca fiind podete (deschiderea mai mica de 5m) si 4 poduri la care starea tehnica a unor componente ale infrastructurii si suprastructurii nu au putut fi evaluata corespunzator. Poduri pe DJ (total analizate 132), din care:

• 28,03% (37 poduri de pe DJ) au stare tehnică buna şi foarte bună (viabilitate ridicată) care necesită doar activitate de întreţinere curentă si mici reparatii;

• 34,10% (45 poduri de pe DJ) au stare tehnică satisfăcătoare (viabilitate medie) care necesită activităţi de reparaţii, consolidări mai consistente;

• 37,87% (50 poduri de pe DJ) au stare tehnică nesatisfăcătoare şi rea (viabilitate scăzută) necesitând lucrări de reabilitare sau refacere totală ceea ce presupune intervenţii urgente asupra acestor lucrări de artă

Poduri pe DC: • 32,50% (13 poduri de pe DC) au stare tehnică buna şi foarte bună (viabilitate

ridicată) care necesită doar activitate de întreţinere curentă si mici reparatii; • 30,00% (12 poduri de pe DC) au stare tehnică satisfăcătoare (viabilitate medie)

care necesită activităţi de reparaţii, consolidări mai consistente; • 37,50% (15 poduri de pe DC) au stare tehnică nesatisfăcătoare şi rea (viabilitate

scăzută) necesitând lucrări de reabilitare sau refacere totală ceea ce presupune intervenţii urgente asupra acestor lucrări de artă.

Din 132 poduri pe DJ analizate, 13 poduri (9,85%) necesită refacere integrală, 37 poduri (28,03 %) necesita expertiza tehnica (reabilitare) şi 80 poduri (62,12 %) necesita lucari de intretinere curenta si reparatii. Starea de viabilitate a podurilor de pe DJ şi DC, conform masterplanului, este următoarea:

Aprecierea generală a stării tehnice a podurilor

DJ DC Număr poduri

Procent din total

Număr poduri

Procent din total

Foarte bună 6 4,55 4 10,00 Bună 31 23,48 9 22,50 Satisfăcătoare 45 34,10 12 30,00 Nesatisfăcătoare 32 24,23 6 15,00 Rea 18 13,64 9 22,50

Total 132 100,00 40 100,00 Pe drumurile comunale există 40 poduri, care se prezintă astfel: 33% din podurile de pe DC au stare tehnică buna şi foarte bună (viabilitate ridicată) care necesită doar activitate de

43

întreţinere curentă, 30% au o stare satisfăcătoare şi 37% necesită lucrări de reabilitare sau refacere totală ceea ce presupune intervenţii urgente asupra acestor lucrări de artă. Masterplan infrastructura rutiera a judetului Sibiu

Legătura, judeţului, cu capitala ţării şi cu municipiul Sibiu este asigurată, în prezent, de trei drumuri naţionale: DN 1, DN 7 şi DN 14.

Principala axă rutieră este DN 1, încadrat şi ca drum european -E 68, traversând judeţul de la vest la est. Analiza comparativă a datelor de prognoză furnizate cu cele actualizate evidenţiază un trend asemănător, cu menţiunea că traficul actualizat este în anul 2025 doar 77,55% din cel furnizat. Din punct de vedere al ponderii traficului pe categorii de vehicule de călători şi marfă s-au constatat modificări în sensul creşterii ponderii traficului de călători de la 73% pentru traficul furnizat la 78% pentru traficul rezultat din model, respectiv o scădere a ponderii traficului vehiculelor de marfă de la 27% pentru traficul furnizat la 22% pentru cel actualizat. Prin actualizare, prognoza traficului s-a corelat cu noile condiţii socio-economice de dezvoltare şi cu impactul viitoarelor proiecte de infrastructură rutieră, rezultând date de trafic pentru drumurile judeţene pentru care nu s-au furnizat date cât şi traficul indus (generat şi atras) pe sectoarele de drumuri judeţene impracticabile în situaţia actuală şi care au trafic nul până la modernizare.

Prognoza traficului pe DJ 2010 (MZA vehicule fizice / 24h)

44



45

Reţeaua de căi ferate In cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu ocupă locul patru în ceea ce priveşte lungimea căilor ferate (197 km) şi ultimul loc în ceea ce priveşte lungimea liniilor electrificate(44 km).

• Reţeaua de căi ferate din judeţul Sibiu reprezintă 1,7% din total reţea de căi ferate pe ţară care este de 11077 km.

Echiparea cu căi ferate a judeţului se prezintă astfel:

Judeţul Lungime CF

(km) în exploatare

Tip cale Densitate (km/1000km2) Electrificate Linie cu

o cale Linie cu două căi

Sibiu 197 44 101 44 26,7 Sursa: Anuarul Statistic al României 2004

Judeţul dispune in 2010 de o reţea feroviară in exploatare avand lungimea de 197 km din care 44 km (22,3 %) sunt linii electrificate, din total, liniile cu ecartament normal însumează 145 km, din care 101 km (linie) cu o cale şi 44 km (linie) cu două căi. Teritoriul judeţului este deservit, în prezent, de: q magistrala 200: Braşov – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de Jos – Deva – Arad – Curtici § cale ferată parţial dublă neelectrificată pe sectorul Ucea – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de

Jos, care intră în judeţ la limita cu jud. Braşov la Km 264 şi iese la limita cu jud. Alba, la Km 368.

q magistrala 300: Bucureşti – Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor § cale ferată dublă electrificată pe sectorul Sighişoara – Mediaş – Blaj – Coridorul IV

Trans-European, care intră în judeţ la limita cu jud. Mureş, la Km 298 şi iese la limita cu jud. Alba, la Km 355.

q linia 204: Sibiu – Agnita § cale ferată simplă neelectrificată pe:

sectorul Sibiu – Agnita sectorul Cornăţel – Vurpăr q linia 208: Sibiu – Copşa Mică § cale ferată simplă neelectrificată pe sectorul Sibiu – Copşa Mică, care intră în judeţ la

limita cu jud. Vâlcea, la Km 335. Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Sibiu este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Pe reţeaua de cale ferată există sectoare afectate de fenomene ale naturii cum sunt inundaţiile, precum şi erodări şi tasări ale terasamentelor c.f. Sectoarele traseelor căilor ferate afectate de aceste fenomene sunt evidenţiate în Anexa .

Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a judeţului, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m.

Există treceri la nivel cu calea ferată care nu dispun de instalaţii automate, de semnalizare rutieră fără bariere şi nu sunt păzite.

Pasajele denivelate, superioare sau inferioare de pe traseul căilor ferate sunt încă într-un număr foarte mic.

Reţeaua de căi aeriene Pe teritoriul judeţului Sibiu, funcţionează un aeroport civil pentru transportul aerian de calători şi marfă, Aeroportul Internaţional Sibiu amplasat pe drumul DN1, la 6km vest de centrul istoric si administrativ faţă de municipiul Sibiu, situat la o altitudine de 443 m.Este al doilea aeroport ca trafic de calatori din regiunea Transilvania si al cincilea din Romania.

46

În prezent se asigură legături directe interne cu Bucureşti şi Timişoara şi externe cu Germania, Austria, Spania, Anglia, Turcia şi Grecia, existând 6 companii aeriene care operează de aici: Austrian Airlines, Blue Air, Tarom, Atlas Jet, Carpatair şi Lufthansa. În perioada 2006-2009 a fost implementat un proiect de aproximativ 75.000.000 euro pentru extinderea şi modernizarea Aeroportului, realizat în parteneriat între C.J.S. şi Consiliul Local Sibiu. Aceste modernizări şi îmbunătăţiri duc la creşterea traficului, exemplificat în următorul tabel evolutiv:

Situaţie trafic Aeroport Sibiu Criteriul/anul 2006 2007 2008 2009

Mişcări aeronave comerciale 3.820 5.014 5.995 6.419 Total pasageri îmbarcaţi/debarcaţi 63.623 105.651 141.012 154.160

Total pasageri în trafic 73.103 112.077 165.057 221.361 Aeroportul Sibiu Studiul pentru determinarea strategiei de dezvoltare a Aeroportului Internaţional Sibiu, finalizat la începutul anului 2009, varianta medie prevede următoarele evoluţii ale numărului de pasageri şi de zboruri:

Prognoză 2009 2025 Trafic pasageri 191.200 750.530 Trafic aeronave 5.735 13.980

Scenariul realist a creşterii veniturilor Aeroportului Internaţional Sibiu pentru 2009-2025, conform Studiului de dezvoltare (mii euro) şi a cheltuielilor totale:

Venituri 2009 2015 2020 2025 Din chirii 190 301 339 388 Taxe pasageri 820 1.881 2.980 4.454 Alte taxe (incl. handling) 1.002 1.754 2.441 3.330 Alte venituri 365 524 665 815 Total venituri 2.377 4.460 6.415 8.987 Total cheltuieli 2.870 4.884 6.662 9.100 Profit fără investiţii suplimentare -312 -53 21 9 Profit cu investiţii suplimentare -493 -424 -247 -111

Se observă astfel că, deşi veniturile sunt în creştere, totuşi profitul pe termen scurt lipseşte încă, datorită necesităţii de dezvoltare a pieţei în domeniu şi a investiţiilor care mai trebuie făcute. Obiectivele viitoare de dezvoltare concrete se vor stabili de către societatea pe acţiuni.

Transportul combinat România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport combinat şi instalaţii conexe (AGTC). La Sibiu şi Mediaş funcţionează câte un terminal de transport combinat de mărfuri.

47

6.2 Gospodarirea apelor şi echiparea tehnico-edilitară Resurse de apă Teritoriul administrativ al judeţului Sibiu se suprapune pe două bazine hidrografice şi anume: Olt care are o suprafaţă de 3.337 km2 cu lungimea totală a râurilor de 1.326 km şi Mureş care are o suprafaţă de 2.095 km2 cu lungimi totale ale râurilor de 717 km. În bazinul hidrografic Olt principalele cursuri de apă sunt:

• R. Olt care trece prin partea de est-sud a judeţului. Lungimea pe teritoriul judeţului este de 56 km. Debitul mediu multianual variază între 75 m3/s, la intrarea în judeţ şi 110 m3/s ieşire.

• R. Cibin este afluent, pe partea dreaptă a Oltului. Are o lungime de 78 km, cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de 2.210 km2. Debitul mediu multianual, la confluenţa cu râul Olt este de 15,5 m3/s.

• R. Hârtibaciu este afluent al râului Cibin, pe partea stângă. Lungimea lui este de 89 km, cu o suprafaţă a bazinului hidrografic de 1.027 km2. Debitul mediu multianual este de 3,3 m3/s.

• R. Sadu este afluent al Cibinului pe partea dreaptă. Are o lungime de 43 km şi un bazin hidrografic cu suprafaţa de 280 km2. Debitul mediu multianual este de 4,4 m3/s.

În bazinul Mureş principalul curs de apă este râul Târnava Mare. Are o lungime de 72 km pe teritoriul judeţului şi-l străbate pe direcţia est-vest. Debitul mediu multianul este de 11,0 m3/s la intrarea în judeţ şi 14,5 m3/s la ieşire.

Pr. Visa este cel mai important afluent al Târnavei Mari, pe partea stângă. Are o lungime de 42 km, şi un bazin hidrografic cu suprafaţa de 555 km2. Debitul mediu multianual este de 1,8 m3/s. Un număr mare de lacuri naturale (printre care se află lacuri glaciare şi sărate) şi lacuri artificiale (pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergie, alimentare cu apă şi agrement) completează reţeaua hidrografică a judeţului. Raportat la numărul de locuitori şi an, resursa pentru întregul judeţ este de aproximativ 10.890,73m³/locuitor. Resursele de apă subterană existente sunt constituite din depozitele acvifere, cu debite variind între 0,2-8 l/sec. Resursele de apă de suprafaţă şi subterană sunt:

Resursă de suprafaţă (mil m3) Resursă subterană (mil. m3)

teoretică utilizabilă teoretică utilizabilă

BH Olt 3 974 319,1 - 3,077

BH Mureş 638,6 - - -

Jud. Sibiu 4 612,6 - - - Sursă date: Raport de mediu, 2006

În anul 2006 prelevările totale de apă brută au fost de 61.273 mil. m3, din care 53.347 mil. m3 pe BH Olt şi 7.926 mil. m3 pe BH Mureş. Cele mai însemnate au fost:

Prelevări de apă brută BH Olt BH Mureş

Populaţie 25.499 4.694

Industrie 27.848 2.506

Agricultură - 0,726 Sursă date: Raport de mediu, 2006

48

Resursele de apă subterană sunt exploatate prin captări, aflate în general în zona localităţilor, după cum urmează:

Nr. crt.

Captare – utilizator Debitul exploatat (l/s)

1. Lunca Răşinari – fost RAGCL 125 2. Sibiu – industrie 40 3. Orlat – Cristian – diverşi 25 4. Şura Mică – diverşi 20 5. Veştem – Tălmaciu – industrie 46 6. Cărţişoara – or. Agnita 65 7. N. Făgăraş – diverşi 20 8. Păltiniş – fost RAGCL 70 9. Dumbrăveni – Sibiu – intrep. sere 22 10. Dumbrăveni – Sibiu – fosta

RAGCL 35

11. Mediaş – industrie + fost RAGCL 80 12. Copşa Mică – industrie 46

TOTAL 594 Debitul de apă subterană disponibil în prezent este repartizat astfel:

Nr. crt.

Captare – utilizatori Debitul proiectat (l/s)

1. Orlat – Cristian (captare nouă) 50 2. Cristian – Sibiu Nord – (captate

nouă) 70

3. Şura Mare – Sibiu Nord (captare nouă)

50

4. Veştem – Şelmibăr (captare nouă) 110 5. Avrig – Săcădate (captare nouă) 165 6. Porumbacu de Jos (captare nouă) 60 7. Arpaşu de Jos – Cârţa (captare

nouă) 90

8. Dren Cărţisoara (extindere) 50 9. Alma – Brăteni (captare nouă) 90 10. Alma sud (captare nouă) 25 11. Alma nord (captare nouă) 25 12. Dumbrăveni sud-vest (captare

nouă) 50

13. Hoghilag sud-est (captare nouă) 75 TOTAL 910

Consumul total anual de apă în sectorul public în relaţie cu populaţia totală se prezintă sub forma indicatorului „intensitatea consumului de apă” şi se calculează ca raport între consumul de apă şi populaţia totală.

Intensitatea consumului de apă (suprafaţă şi subteran) (m3/cap de locuitor)

An 2003 An 2004 An 2005 An 2006 113,4 132,9 144,7 144,8

Sursă date: Raport de mediu, 2006

49

Amenajarea bazinelor hidrografice Amenajarea bazinului hidrografic implică existenţa sau realizarea unor lucrări hidrotehnice cu următoarea destinaţie:

ü acumulări pe râuri din care se asigură necesarul de apă pentru diferite folosinţe, respectiv alimentării cu apă ale populaţiei sau industriei, irigaţii, producere de energie electrică, agrement, atenuarea viiturilor; ü aducţiuni sau derivaţii de ape prin care se asigură apa în zonele deficitare din acest punct de vedere; ü regularizări ale cursurilor de apă, îndiguiri şi apărări de maluri lucrări specifice apărării împotriva inundaţiilor.

Pe teritoriul judeţului Sibiu există următoarele lucrări hidrotehnice: Acumulări:

Denumire acumulare

Curs de apă Volum total (mil. m3)

Destinaţie

B.H. Mureş Ac. Ighiş Ighiş 13,4 alimentare cu apă potabilă şi industrială Ac. Nemeşa Moşna 8,0 ac. nepermanentă (atenuare viituri) Ac. Tău Sebeş 24,7 energie electrică Ac. Oaşa Sebeş 150,0 energie electrică şi alimentare cu apă Ac. Râura Râura amenajare piscicolă Ac. Visa I – V Visa amenajare piscicolă B.H. Olt Ac. Arpaşu Olt 7,3 energie electrică, irigaţii, combatere

inundaţii Ac. Scoreiu Olt 5,2 energie electrică, irigaţii, combatere

inundaţii Ac. Avrig Olt 10,8 energie electrică Ac. Gura Râului Cibin 15,5 energie electrică, alimentare cu apă Ac. Negovanu (Gâtu Berbecului)

Cibin 6,4 energie electrică

Ac. Sadu II Sadu 0,2 energie electrică, alimentare cu apă Ac. Beneşti Hârtibaciu ac. nepermanentă Ac. Retiş Hârtibaciu ac. nepermanentă Ac. Brădeni I - III

Hârtibaciu ac. nepermanentă

Ac. Săcel I - IX Mag amenajare piscicolă

Aducţiuni: În B.H. Mureş există aducţiuni de apă brută din ac. Ighiş către oraşul Copşa Mică. În B.H. Olt există aducţiunile de apă brută din: • ac. Gura Râului – mun. Sibiu • ac. Sadu II – mun. Sibiu • Cârtişoara – or. Agnita precum şi aducţiuni de apă tratată de la: • Mun. Sibiu – or. Ocna Sibiului • Păltiniş – Răşinari – mun. Sibiu

50

Regularizări şi îndiguiri: În B.H. Mureş există amenajări pe următoarele cursuri de apă: • râul Târnava Mare: - sectorul Hoghilag – or. Dumbrăveni, regularizări şi consolidări pe ambele maluri. Lungimea = 16,2 km; - or. Mediaş, regularizări şi consolidări pe ambele maluri. Lungimea = 7,17 km; - localitatea Târnava, regularizare şi consolidare mal drept; - or. Copşa Mică, regularizarea şi consolidări pe ambele maluri. Lungimea = 8,7 km; • r. Richiş, localitatea Richiş, regularizare şi consolidarea ambelor maluri • r. Valchid, localitatea Valchid regularizarea şi consolidarea ambelor maluri. În B.H. Olt exită amenajări pe următoarele cursuri de apă:

• r. Hârtibaciu, regularizat pe toată lungimea. Pe sectoarele Beneşti (mal drept), Altâna (mal stâng), Nocroch (mal drept), Hosman (ambele maluri) există lucrări de îndiguiri; • r. Săsăuş are lucrări de regularizare şi consolidare ambele maluri, pe sectorul amonte Chirpăr – Săsăuş; • pr. Nou, localitatea Somartin, regularizare şi consolidări pe ambele maluri; • pr. Rorii, de la intrarea în judeţ, până la confluenţa cu r. Albac, este regularizat şi are ambele maluri consolidate; • r. Cibin, pe teritoriul municipiului Sibiu, are lucrări de regularizare şi consolidare pe ambele maluri; • r. Cisnădie, pe teritoriul oraşului Cisnădie este regularizat şi are ambele maluri consolidate; • r. Porumbacu şi Liscov, afluenţi ai Oltului au lucrări de regularizare şi consolidare pe ambele maluri, pe sectorul amonte de localitatea Porumbacu de Sus până la vărsarea în Olt.

Fenomenul de inundaţii a afectat unităţi administrativ teritoriale ale judeţului, acestea sunt (conf. Legii 575/2001 PATN Zone de risc natural, anexa nr.5): mun. Sibiu, mun. Mediaş, oraşele Agnita, Avrig, Cisnădie, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Tălmaciu şi comunele Altina, Arpaşu de Jos, Bârghiş, Brădeni, Cristian, Dârlos, Nocrich, Orlat, Păuca, Porumbacu de Jos, Racoviţa, Roşia, Turnu Roşu. Inundaţii s-au produs şi pe râuri mici, pe pâraie şi pe văile torenţilor; curgerea apelor fiind îngreunată pe aceste cursuri de obstacole naturale sau antropice.

Echiparea hidroedilitară Alimentare cu apă

Localităţile situate în bazinul râului Olt beneficiază de apă brută din zona montană, care are un debit suficient pentru alimentare cu apă. Calitatea apei brute din această zonă este bună, cu toate că nu este conformă în totalitate cu standardele Uniunii Europene. Cele mai folosite surse de apă sunt apele de suprafaţă – râuri şi izvoare, precum şi acumulările de apă Gura Râului (r. Cibin) şi Sadu (r. Sadu). Excepţie face oraşul Tălmaciu şi comunităţile din Valea Hârtibaciului (partea de est a judeţului Sibiu) care sunt alimentate din puţuri forate. Apa brută este în general conformă cu prevederile normelor în vigoare, însă turbiditatea ridicată din anotimpurile ploioase face dificil procesul de tratare, obligând autorităţile locale fie să oprească distribuţia apei la consumatori, fie să interzică temporar consumul de apă. Zona inclusă în bazinul râului Mureş nu are suficiente resurse de apă: apele de suprafaţă au debite scăzute şi de obicei seacă în anotimpurile calde, în timp ce apele subterane sunt poluate cu nitriţi, nitraţi şi microorganisme.

51

Partea de sud a judeţului Sibiu, analizată în Master Planul privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu, elaborat în anul 2008, deşi are resurse de apă de o calitate adecvată, nu are în mod clar un plan regional pentru folosirea acestora. În plus, există zone care nu dispun încă de nici o formă sigură de alimentare cu apă. Această problemă trebuie rezolvată în mod urgent până în anul 2015, conform Directivelor Europene din domeniul apei În prezent, 37 de localităţi au sisteme de alimentare cu apă, din care 8 localităţi urbane (Sibiu, Cisnădie, Avrig, Mârşa, Săliste, Ocna Sibiului, Tălmaciu, Tălmaciu II) şi 29 de localităţi rurale (Păltiniş, Vale, Galeş, Alţâna, Cristian, Gura Râului, Loamneş, Marpod, Nocrich, Orlat, Poiana Sibiului, Racoviţa, Răşinari, Râu Sadului, Roşia, Caşolţ, Sornăţel, Daia, Nou, Nucet, Sadu, Şelimbăr, Bungard, Mohu, Veştem, Şura Mică, Tilişca, Rod, Turnu Roşu, Marpod, Nocrich), în timp ce 53 de localităţi nu au sisteme de alimentare cu apă (una în mediul urban - oraşul Miercurea Sibiului).

În general, starea resurselor de apă din judeţ este bună în condiţiile actuale. Conform informaţiilor obţinute, cu câteva excepţii, calitatea apei brute, în special în regiunile muntoase, este bună, deşi nu corespunde în totalitate reglementărilor actuale ale UE. Datorită reliefului muntos, în cea mai mare parte a anului, apa nu necesită tratare complexă, însă zonele de protecţie sanitară cu regim sever ale surselor de apă sunt respectate în puţine cazuri, existând un anumit grad de vulnerabilitate a surselor de apă la poluare.

Acoperirea la nivel judeţean în ceea ce priveşte furnizarea de apă potabilă este semnificativ mai bună decât în ceea ce priveşte colectarea şi epurarea apelor uzate. Ceea ce nu înseamnă că nu există zone în care să nu fie necesare investiţii semnificative pentru ca România să-şi îndeplinească obligaţiile de a furniza apă potabilă tuturor locuitorilor până în anul 2015.

Partea de sud a judeţului beneficiază de apă brută din zona de munte, cu debite suficiente şi de calitate adecvată pentru a alimenta comunităţile din zonă. Totuşi, în sezonul ploios, turbiditatea ridicată îngreunează procesul de tratare al apei şi determină întreruperea procesului de livrare continuă a apei către consumatori (Cisnădie şi Sălişte).

Partea de nord-vest a judeţului suferă din cauza lipsei de resurse de apă, apele de suprafaţă au debite insuficiente şi în general seacă pe timpul anotimpurilor calde. Apele subterane furnizate de puţuri nu sunt o opţiune de încredere, deoarece rapoartele analizelor indică prezenţa nitriţilor, nitraţilor şi microorganismelor. În consecinţă, comunităţile situate în zonă (Ocna Sibiului, Şura Mică, Şura Mare, Slimnic, Loamneş, Ludoş, Păuca, Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos) sunt alimentate cu apă de la alte surse, cum ar fi reţeaua municipiului Sibiu, şi/sau puţuri individuale din gospodării a căror apă este potabilă. Din comunităţile amintite mai sus, numai Ocna Sibiului şi Şura Mică sunt alimentate cu apă de la reţeaua municipiului Sibiu. Sunt în desfăşurare lucrări pentru conectarea comunităţilor Şura Mare şi Hamba, restul comunităţilor sunt încă dependente de puţurile locale. Având în vedere că toate au populaţii peste pragul de 50 locuitori (cu excepţia a trei sate în Loamneş cu o populaţie sub 10 locuitori, Albi şi Pădureni în Slimnic, care nu mai sunt locuite), trebuie găsite soluţii pentru alimentarea lor cu apă. Principalele surse de apă sunt apele de suprafaţă (acumulări, râuri), folosite mai ales în partea de sud şi în zonele montane, în timp ce sursele subterane sunt folosite mai ales pentru zonele cu ape de suprafaţă limitate (fac excepţie partea de nord-vest a judeţului şi oraşul Tălmaciu în sud, acestea folosind puţuri). Barajul Gura Râului ( r. Cibin) este sursa principală de apă pentru municipiul Sibiu (aprox. 94%), şi pentru comunităţile situate pe direcţia conductei principale care duce la staţia de tratare Dumbrava, şi anume: Gura Râului, Orlat, Cristian şi localităţile alimentate din sistemul de apă al municipiului Sibiu.

52

- Râul Tilişcuţa alimentează comuna Sălişte (inclusiv Galeş şi Vale) şi Tilişca.

- Valea Avrigului furnizează apă localităţilor Avrig (inclusiv Mârşa) şi Racoviţa. - Râul Sadu alimentează localităţile Cisnădie şi Sadu.

În judeţul Sibiu, zona de Sud, lungimea totală a reţelei de distribuţie este de cca. 701 km, din care 498,5 km în zona urbană şi 202,6 km în zona rurală. Acestea au pierderi importante, nu există o contorizare unitară şi în general, reţelele sunt nestructurate (subdimensionate sau supradimensionate), conducând la presiuni ridicate în unele secţiuni ale reţelei şi la presiuni scăzute în alte secţiuni. Au fost iniţiate câteva proiecte regionale de alimentare cu apă în cadrul Master Planului, însă autorităţile locale şi-au exprimat intenţiile de demarare, în timp ce altele au iniţiat deja proiecte de separare de la sistemele regionale propuse. Sursele de apă ale sistemelor regionale dispun de apă brută calitativ bună şi debite suficiente pentru alimentarea unui număr mai mare de comunităţi decât în prezent. În Master Plan sunt promovate proiecte regionale de alimentare cu apă acolo unde este rezonabil şi fezabil, în defavoarea utilizării unor surse locale de apă.

Înlocuirea reţelelor este esenţială, incluzând obligaţia actuală de a înlocui toate conductele de distribuţie din azbociment. Lucrările pentru introducerea sau extinderea reţelelor de distribuţie a apei sunt în execuţie în Tălmăcel (Tălmaciu), Săcel, Sibiel şi Aciliu (Sălişte), Gura Râului, Jina, Orlat, Poplaca, Porumbacu de Jos, Şura Mare, Şura Mică, Turnu Roşu şi Vurpăr.

Domeniul de deservire al serviciilor de apă şi canalizare în judeţul Sibiu este peste media naţională. Faptul că mare parte a populaţiei urbane a judeţului locuieşte în mun. Sibiu, care are serviciile îmbunătăţite, contribuie semnificativ la acest lucru. Numărul persoanelor deservite de către operatorul S.C. Apă Canal S.A. Sibiu, se prezintă astfel:

Localitate Locuitori Sibiu 154.200 Şelimbăr 5.250 Ocna Sibiului 3.970 Cristian 3.905 USadu 2.476 Şura Mică 1.200 Păltiniş 400

http://www.apacansb.ro

Accesul populaţiei la utilităţile publice este puternic influenţat de mărimea comunităţii. În comunele sub 2.000 locuitori mai puţin de trei sferturi din populaţie are acces la o apă corespunzătoare calitativ, fie că aceasta provine din sistemul centralizat, fie din fântâni. La data de 01.01.2009, în judeţul Sibiu erau racordaţi la reţeaua de alimentare cu apă 305.843 locuitori, adică 71,4% din populaţia judeţului. La aceeaşi dată, în zona rurală doar 64.959 locuitori dispuneau de sistemul de alimentare cu apă, reprezentând aproximativ 45% din populaţia din mediul rural. Din totalul de 71,4% populaţie conectata la sistemele de alimentare cu apa, 88,8% beneficiază de apă tratată şi 11,2% de apă netratată.

Numărul abonaţilor operatorului S.C. Apă Canal S.A. care beneficiază de un contor propriu este în continuă creştere. Pe ansamblu, gradul de contorizare este de 94,5%.

http://www.apacansb.ro

53

Staţii de tratare a apei brute se află în: • municipiul Sibiu:

- staţia Dumbrava se află în proces de retehnologizare prin proiect ISPA; - staţia Sibiu Sud, în prezent nu este în funcţiune. A fost iniţial proiectată pentru a

susţine cererea de apă a municipiului Sibiu şi a comunităţilor vecine; staţia ar fi trebuit să trateze apa prelevată din râul Sadu, dar lucrările de construcţie au fost oprite în anul 2004 pe măsură ce a scăzut cererea de apă potabilă; totuşi 55% din lucrările realizate sunt păstrate în condiţii bune;

- staţia de tratare din Calea Cisnădioarei prevede numai clorinarea apelor brute subterane de la sursele Păltiniş şi Steaza. În prezent staţia funcţionează în condiţii bune; apa tratată este furnizată municipiului Sibiu şi localităţilor: Ocna Sibiului, Şura Mică, Şelimbăr, iar după terminarea lucrărilor de exetindere şi în Şura Mare.

• oraşul Cisnădie: staţia de tratare a apei, intrată în folosinţă în 1959, este în prezent în stadiu avansat de uzură fizică şi morală din punct de vedere al construcţiei şi al echipamentelor electrice şi mecanice, cu excepţia echipamentului nou de clorinare. Sunt înregistrate scurgeri de apă în toate fazele procesului de tratare, componentele sunt subdimensionate pentru volumul de apă înregistrat pentru tratare, nu există aparate automatizate, laboratorul este foarte slab dotat cu echipamente necesare şi toate procesele sunt conduse pe baza experienţei personalului Companiei de Apa. Staţia furnizează apă tratată numai în oraşul Cisnădie;

• oraşul Avrig: staţia de tratare, pusă în funcţiune în 1980, asigură filtrarea şi clorinarea apei prelevate din râul Avrig, iar starea generală este bună. Clădirile sunt bine întreţinute, însă, echipamentul mecanic şi electric necesită înlocuire, unele fiind deteriorate şi având infiltraţii vizibile. Laboratorul nu este dotat cu echipamentul necesar pentru a face teste chimice şi microbiologice apei. Apa tratată este furnizată gravitaţional localităţilor Avrig, Mârşa (comuna ce aparţine de Avrig) şi Racoviţa;

• oraşul Sălişte: staţia de tratare, pusă în funcţiune în 1976 – 1980 funcţionează bine la capacitatea actuală. În prezent, staţia alimentează cu apă o parte din comuna Tilişca, oraşul Sălişte, Galeş şi Vale (comunităţi care aparţin oraşului Sălişte). După terminarea lucrărilor va fi alimentată cu apă tratată şi localitatea Săcel din comuna Sălişte. Unele comunităţi sunt alimentate cu apă brută din apele de suprafaţă (Gura Râului, Loamneş, Marpod, Nocrich, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Porumbacu de Jos, Răşinari, Râu Sadului, Sadu, Turnu Roşu), în timp ce numai trei comunităţi au instalaţii de clorinare a apei (Alţâna, Cornăţel, Roşia). Ca urmare a implementării proiectelor de execuţie, aflate în desfăşurare în sectorul de infrastructură a apei, 7 noi staţii de tratare a apei potabile vor fi operaţionale în localităţile:

• Gura Râului, pentru a trata apa brută din aducţiunea de apă Cibin–Gura Râului a mun. Sibiu;

• Jina, pentru a trata apa brută din izvorul Dobra;

• Orlat;

• Poplaca, pentru a trata apa brută din aducţiunea de apă Cibin – Gura Râului a mun. Sibiu;

• Sadu, pentru a trata apa brută din aducţiunea de apă a mun. Sibiu din râul Sadu;

• Turnu Roşu, pentru a trata apa brută din râul Sebeşu de Jos şi pentru a alimenta localităţile Turnu Roşu şi Sebeşu de Jos;

54

• Vurpăr, pentru a trata apa brută din surse subterane şi pentru a alimenta comuna. Alimentarea cu apă a localităţilor rurale situate în zona montană sau în apropiere de aceasta beneficiază în general de surse de apă de calitate bună, cu excepţia turbidităţii ridicate înregistrată în perioada sezoanelor ploioase. Cu toate acestea, unele zone de protecţie ale surselor de apă nu sunt clar delimitate şi observate, ceea ce duce la poluarea surselor (apa distribuită la consumatori nu se încadrează în parametrii stabiliţi de lege).

Partea de nord – vest a zonei din proiect, cunoscută drept Apa Secaşelor, suferă din cauza lipsei surselor de apă. Sursele de apă subterană au debite limitate şi insuficiente, şi mai mult apa nu este potabilă datorită prezenţei nitriţilor, nitraţilor şi microorganismelor. Apele de suprafaţă nu sunt o sursă sigură deoarece debitul este mic şi majoritatea cursurilor de apă seacă pe timpul verii. În consecinţă, comunităţile folosesc în prezent numai puţurile din gospodăriile proprii, cu excepţia localităţilor Loamneş alimentată dintr-o captare din râul Visa şi Şura Mică, alimentată cu apă de la reţeaua de apă potabilă a Sibiului. În prezent, din totalul de 87 localităţi situate în zona rurală în judeţul Sibiu – Sud, numai 13 localităţi beneficiază de apă tratată, restul distribuind apă netratată sau neavând sistem de alimentare cu apă. Localităţile cu sisteme de alimentare cu apă au o reţea de distribuţie veche, care în general nu acoperă întreaga localitate, iar pierderile de apă se ridică de la 5% (Râu Sadului) la 50% în Porumbacu de Jos. Excepţie de la această situaţie fac comunele Şelimbăr (Şelimbăr, Bungard, Mohu, şi Veştem) şi Turnu Roşu (inclusiv Sebeşu de Jos) care au introdus reţele de apă în ultimii ani. Localităţile situate în apropierea oraşelor sunt în general într-o poziţie mai bună în ceea ce priveşte accesul la apă potabilă, deoarece se pot branşa la reţeaua de apă a oraşelor şi ar avea nevoie doar de clorinare în reţeaua de distribuţie: Şelimbăr, Racoviţa, Şura Mare, Şura Mică, Galeş, Vale, Tilişca şi Cristian. Excepţie de la aceasta face Poplaca care a preferat să aibă propria staţie de tratare în loc să se conecteze la reţeaua de apa a mun. Sibiu. Alte localităţi sunt situate pe direcţia conductelor principale de apă ale mun. Sibiu şi iau apă brută de la: Sadu, Gura Râului şi Orlat. Cu toate acestea, toate trei au proiecte în desfăşurare pentru construirea de staţii pentru tratarea apei brute şi (excepţie Sadu) pentru retehnologizarea reţelei de distribuţie a apei. Localităţile fără sisteme centralizate de apă, implementează proiecte sau au cel puţin un Studiu de Fezabilitate pentru sisteme de alimentare cu apă. Datorită lipsei reţelelor de canalizare, apa potabilă este furnizată la cişmele stradale, iar branşarea consumatorilor la reţea va fi făcută după reţeaua de colectare a apelor uzate. Recomandările sunt de a se beneficia mai mult de facilităţile disponibile pentru tratarea apei brute şi de a furniza apă tratată comunităţilor rurale situate în apropiere. Prin urmare, staţia de tratere Sibiu Sud propusă pentru reabilitare poate alimenta Cisnădioara, comuna Şelimbăr (în prezent alimentată de staţia de tratare Dumbrava), Răşinari (inclusiv Prislop), comuna Roşia, şi în jur de 20 de localităţi în Apa Secaşelor. Introducerea reţelelor de distribuţie a apei este împărţită pe mai multe faze de investiţii pentru ca termenul limită, anul 2015, de conformare pentru furnizarea cu apă potabilă tuturor comunităţilor peste 50 locuitori să fie îndeplinit.

Analiza alimentării cu apă a oraşelor Mediaş, Agnita Copşa Mică şi Dumbrăveni se realizează în documentaţia Master Plan “Extindere şi reabilitare sistem de apă şi apă uzată”.

Calitatea surselor de apă este monitorizată din anul 2006. Concluziile sunt următoarele:

• Datorită condiţiilor de reducere în subteran, în forajele din Dumbrăveni şi Mediaş este observată prezenţa fierului (Fe) şi a manganului (Mg) (este necesară o tratarea corespunzatoare);

55

• Alţi contaminatori au fost observaţi în Dumbrăveni şi Mediaş (Cd, Hg, Ni, Pb) majoritatea ionilor de metale grele sunt mobili şi pot fi găsiţi în apa brută pompată. Marea majoritate din aceste elemente toxice pot fi îndepartate prin procesul convenţional de tratare;

• În Mediaş şi Dumbrăveni concentraţia de SO4 din apa subterană este uneori mare.

Sursele de apă În ceea ce priveşte Mediaş cele două puţuri poluate pot fi abandonate, iar consumatorii pot fi alimentaţi de la staţia de tratare. În ceea ce priveşte calitatea apei subterane din Dumbrăveni şi Mediaş, aceasta nu respectă standardele europene şi române (Directiva 98/83/CE, Legea 458/2002 şi Legea 311/2004).

Toate oraşele din cadrul studiului, Mediaş, Agnita, Copşa Mică şi Dumbrăveni, sunt alimentate cu apă de suprafaţă. Există numai un câmp de foraje în Dumbrăveni, care cuprinde 12 foraje, cu adâncimi cuprinse între 15 – 200m şi debit pe foraj de 2,0 l/s. Dintre acestea, trei puţuri forate sunt nefolosite, ca urmare a deteriorărilor şi a calităţii necorespunzătoare a apei brute (apa conţine particule fine de pietriş). Sursa de apă brută în Mediaş este râul Târnava Mare, captarea se află în aval de Dumbrăveni şi în amonte de Mediaş. Capacitatea captării este 1200 l/s. Captarea Agnita este compusă din trei drenuri din azbociment, cu o lungime de 80 m şi un diametru de 400 mm. Capacitatea estimată este 65 l/s. Apa brută este tranportată gravitaţional către o staţie de pompare, care o pompează către staţia de tratare. Conducta de aducţiune are un diametru de 400 mm şi o lungime totală de 36,6 km. Conducta de aducţiune este din oţel (20 km) şi din azbociment (16,6 km). Captarea construită din conducte din azbociment (Dn 400 mm) pare a fi parţial colmatată. Pe termen scurt sunt necesare noi captări. În amonte de captare există surse de poluare, factorii poluatori fiind hoteluri şi pensiuni. Există pierderi importante din conducta de apă brută. Conductele ar trebui să fie înlocuite, în principal conductele din azbociment de la captare şi de la sistemul de aducţiune.

Sursa de apă subterană din Dumbrăveni are 10 foraje cu o capacitate de 2,3 l/s-3,4 l/s. Apa brută de la puţuri este pompată către staţia de tratare, proiectată pentru îndepărtarea manganului şi a fierului. Înainte de stocarea în rezervorul principal, apa este dezinfectată într-un rezervor de 20 m³.

Înmagazinarea apei Capacitatea de stocare a apei potabile în mun. Mediaş este de 13.250 m3. Starea generală de funcţionare este medie şi bună. Câteva staţii de pompare şi rezervoare sunt nefuncţionale din cauza lipsei de cerere (rezervorul Gura Câmpului - 2x300 m3, staţia de pompare Salcâmilor alimentată din rezervoarele de 2.400 m3 şi 2x2.000 m3). În oraşul Dumbrăveni rezerva de apă de 1.500 m³ oferă o siguranţă în funcţionare pentru 12 ore de întrerupere a producţiei de apă, volumul incluzând stocul minim de apă pentru combaterea incendiilor. Cu toate acestea starea fizică şi de funcţionalitate se recomandă a fi ameliorată. În Copşa Mică rezervorul de stocare este comun pentru uz industrial şi consum casnic. De aceea verificarea cantităţii depinde de necesarul real industrial (necunoscut). În cazul nealimentării industriale, volumul de 6000 m3 de apă este suficient pentru a asigura 12 ore de întrerupere a producţiei de apă şi combaterea unui eventual incendiu. În oraşul Agnita rezerva de apă de 2.500 m3 este suficientă pentru a asigura 2 ore de întrerupere a producţiei de apă şi pentru combaterea incendiilor.

56

Reţeaua de distribuţie Reţeaua de distribuţie în municipiul Mediaş este veche. Conductele au fost montate în 1956 şi sunt realizate din fontă cenuşie şi oţel. Având în vedere vechimea şi materialul din care este reţeaua, calitatea apei nu se înscrie în normele în vigoare. Lungimea totală este de 147.500m, repartizată astfel: 47.700m fontă, 37.100m oţel, 1.500m PVC, 21.200m AC.

Din sistemul de distribuţie al apei în oraşul Dumbrăveni se alimentează şi o parte din comuna Hoghilag (nearondată Consiliul Local Dumbraveni). Reţeaua de distribuţie a fost realizată în 1979. Două conducte principale de distribuţie se află în stare proastă de funcţionare. Conducta de aducţiune de apă brută este parţial colmatată, între câmpul de foraje şi staţia de tratare. Nu există facilităţi de intervenţie în cazul avariilor, ceea ce obligă operatorul să întrerupă sistemul în cazul intervenţilor tehnice pe conducte. De aceea, durată de alimentare zilnică medie este numai de 22 ore. Lungimea reţelei de distribuţie este de 32.000m, repartizată astfel: 12.800m oţel, 1.600m PEID, 17.600m azbociment.

Reţeaua de distribuţie a apei în Copşa Mică a fost realizată în 1971. Sistemul de distribuţie în Copşa Mică alimentează aproape 85 % din populaţia rezidenţială. Sistemul are o staţie de tratare privată care iniţial a fost proiectată pentru a acoperi cererea industrială. Reţeaua de distribuţie a oraşului are 8,0 km de conducte din PEID şi 7,0 km din azbociment.

Consiliul Local Agnita include două sate aparţinătoare (Coveş şi Ruja) cu aproape 2.000 locuitori care nu beneficiază de sistemul de distribuţie al apei din Agnita. Reţeaua are cca. 21 km şi este construită din conducte de oţel, a fost realizată în 1977 şi este cea mai recentă din cele patru oraşe evaluate în Master Plan

Canalizarea şi epurarea apei uzate Cu excepţia municipiului Sibiu, nu există staţii de epurare a apelor uzate care să proceseze eficient apele uzate şi niciuna care să îndeplinească cerinţele reglementărilor actuale ale UE. Staţia din Sibiu necesită investiţii majore pentru a asigura conformarea la standardul actual privind efluentul. În afara municipiului Sibiu (care are în derulare un proiect prin programul ISPA de reabilitare şi extindere a reţelei de canalizare), atât reţeaua de canalizare cât şi infrastructura aferentă tratării apelor uzate sunt într-o stare proastă şi necesită investiţii considerabile pentru respectarea condiţiilior stipulate în Capitolul 22 din Tratatul de Aderare. Diferenţa între numărul de aglomerări cu reţele de canalizare şi cele deservite de staţii de epurare (proprii sau ale altor comunităţi) provine din faptul că anumite aglomerări nu sunt conectate la staţii de epurare, întrucât nu există niciuna în apropiere sau lipsesc/nu sunt operaţionale anumite elemente de infrastructură (canale colectoare de transfer neoperaţionale, lipsa staţiilor de pompare care să pompeze apa uzată în colectoarele din apropiere).

Există staţii de epurare a apei uzate care sunt funcţionale, care sunt întreţinute şi care, cu excepţia câtorva, nu necesită investiţii prioritare imediate. Cu toate acestea, toate staţiile de epurare a apei uzate vor avea nevoie de înlocuire completă a tuturor echipamentelor, va avea nevoie de automatizare şi de asemenea este urgentă nevoia de îmbunătăţire a facilităţilor laboratorului. Nu există facilităţi acceptabile de depozitare a nămolului pentru zonele urbane, altele decât reşedinţele de judeţ. O nouă groapă de gunoi ecologică, în apropiere de staţiei de epurare Sibiu, este în prezent în construcţie, pentru nămolul deshidratat rezultat în urma procesului de epurare. Sistemul de canalizare al mun. Sibiu se află în modernizare şi reabilitare prin aplicarea măsurii ISPA nr. 2002 RO 16 P/PE 022. Pentru reţeaua de canalizare sunt în derulare lucrări de extinderi în cartierele Gusteriţa şi Turnişor şi lucrări de înlocuiri sau realizare de canale noi în zonele deficitare ale reţelei oraşului. Staţia de epurare a fost

57

modernizată şi redimensionată. Staţia va primi şi apa uzată de la Cisnădie, după rezolvarea problemelor legate de canalul de transfer. Este întocmit studiul de fezabilitate pentru „Reţele de canalizare şi staţie de epurare Cisnădioara, judeţul Sibiu” şi pentru retehnologizarea canalului colector al staţiei de epurare Cisnădie – Sibiu. Oraşele Avrig, Ocna Sibiului, Siliştea şi Tălmaciu au sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate, dar sunt nesatisfăcătoare. În oraşele Sălişte şi Tălmaciu sunt în derulare lucrări de reabilitare şi modernizare a acestor sisteme. Oraşul Miercurea Sibiului nu are sistem de canalizare pentru apele uzate. În zona rurală numai câteva localităţi au reţele de colectare a apelor uzate, şi anume 10 localităţi din 87: Cristian, Gura Râului, Orlat, Turnu Roşu, Şelimbăr, Bungard, Mohu, Veştem care au reţea de canalizare şi staţii de epurare şi Şura Mică şi Tilişca numai cu reţele de canalizare. Aceste reţele sunt făcute recent fie prin intermediul proiectelor SAPARD (Cristian, Gura Râului, Orlat, Turnu Roşu) sau finanţate din fonduri locale (comuna Şelimbăr). Racordarea consumatorilor la reţea se face destul de încet ceea ce impiedică funcţionarea corespunzatoare a staţiilor de epurare (Gura Râului, Orlat). În general staţiile de epurare din mediul rural nu funcţionează corespunzător, datorită depăşirii limitelor impuse de lege pentru calitatea efluentului. În toate celelalte localităţi din judetul Sibiu – zona Sud, apa uzată este colectată prin latrine, fose septice sau este deversată în şanţurile şi rigolele drumurilor, având impact negativ asupra mediului, în mod special asupra solului, afectând şi apele subterane. În prezent, sunt în construcţie staţii de epurare în localităţile Boiţa, Sibiel, Jina, Racoviţa, Roşia, Sadu, Slimnic, Şura Mică. Previziunile privind serviciile de alimentare cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate în localităţile situate în zona de sud şi cea de nord vest a judeţului Sibiu sunt dominate de trei factori:

1. Tarifele şi impactul lor asupra suportabilităţii din partea populaţiei. 2. Conectarea comunităţilor rurale şi folosirea tot mai intensă de către populaţia a aparaturii electro-casnice. 3. Rata de conectare, mai ales conectarea la noi reţele de canalizare.

Previziunile generale privind populaţia indică faptul că ele sunt fie statice sau arată un declin gradual; există aşteptări pentru o adevărată migraţie generală de la reşedinţele de judeţ către sate. Modelele de consum urban, care sunt deja mici, vor rămâne relativ stabile la o medie de 120 l/pers/zi. Se apreciază stagnarea consumului de apă din mediul rural pentru cel puţin 5 ani şi numai după aceea să se înregistreze o creştere graduală de până la 80 l/pers/zi.

Consumul industrial va avea o creştere puternică, din cauza dezvoltării economice locale. Totuşi, această creştere nu va avea impact asupra încărcării facilităţilor municipale de tratare a apelor uzate municipale, din moment ce efluentul este preepurat, ca rezultat direct al legislaţiei.

Debitele şi încărcările care intră în staţiile de epurare se bazează în mod clar pe rata de conectare a noilor consumatori, atunci când reţeaua de canalizare va fi gata. În timp ce, pentru reţeaua de alimentare cu apă, conectările par să meargă mult mai repede, în cazul reţelei de canalizare trebuie să mai treacă 4-5 ani să se ajungă la o rată de 40% din populaţia potenţială. Volumul actual al pierderilor de apă va scădea pentru că în oraşe începe înlocuirea reţelelor şi contorizarea consumului de apă. Aşteptările în acest sens sunt de 30-40% din apa livrată, procentaj destul de mare, el va scădea la un nivel de 20-25% atunci când vor fi realizate toate programele de înlocuire a conductelor

58

Sistemul de canalizare din mun. Mediaş este unitar, 40 % din reţea funcţionează în sistem divizor şi 60% în sistem mixt. Lungimea totală a conductelor de canalizare este de 77 km, iar diametrul conductei variază între 200-1.000 mm, majoritatea conductelor sunt din beton. Cea mai mare parte din reţea se află în centrul oraşului şi a fost construită acum 100 de ani ca sistem divizor. Azi sistemul de canalizare al oraşului Mediaş este unul mixt. Din 1970 a fost construită o reţea unitară. În lungul r. Târnava Mare există guri de evacuare a ape uzate, evacuând apă mixtă pluvială şi uzată direct în râu. Partea nordică a oraşului nu este conectată la staţia de epurare. Ultima mare inundaţie a distrus subtraversările care nu au fost înlocuite. Cele mai mari probleme ale reţelei de canalizare sunt: - Numărul mare de guri de vărsare este considerat ca fiind sursa majoră de poluare a râului Târnava Mare. - Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare cu apă. Această situaţie a dus la diverse deversări de apă uzată în cursurile de apă din vecinătate ori în şanţurile de la drum. - Secţiuni deteriorate, conducte prăbuşite, racorduri defecte în cea mai mare parte a zonei centrale. Acum sistemul de canalizare din aceste zone sunt racordate la conductele de apă pluvială. - În timpul precipitaţiilor abundente nivelul mare al raului Tarnava Mare nu permite revărsarea apelor uzate, punând astfel reţeaua sub presiune. În oraşul Agnita sistemul de canalizare este mixt, având o reţea de canale cu lungime totală de 16,45 km. Toată canalizarea este construită din conducte din oţel şi funcţionează prin curgere gravitaţională. Cele mai mari probleme ale reţelei sunt: - Racordări între conductele de apă uzată şi apă pluvială cu un impact major asupra emisarului; - Secţiuni deteriorate conducte prăbuşite şi racorduri defecte; - Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare cu apă. Sistemul de canalizare în oraşul Dumbrăveni este unitar. Lungimea totală reţelei este de 1.900 m cu descărcare directă în râul Târnava Mare. Problemele întâlnite în reţea sunt: - Sectuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte; - Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare cu apă, în special la casele private; Sistemul de canalizare al oraşului Copşa Mică este deţinut de SOMETRA, o companie industrială de metale grele. Proiectat pentru a deservi în special această unitate a fost mai târziu dezvoltat în zonele rezidenţiale. Oricum reţeaua nu a fost gândită ca un sistem coerent. Noile secţiuni au fost extinse în conformitate mai mult cu nevoile industrale decât cu nevoile populatiei. Apa uzată curge gravitaţional, nu există staţie de pompare de-a lungul sistemului.

Unele din problemele întâlnite în reţea sunt: - Secţiuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte; - Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare cu apă, în special la case.

59

Staţia de epurare din municipiul Mediaş a fost construită în 1963, treapa biologică a fost construită în 1980. Capacitatea de proiectare este de 430 l/ s, debitul real tratat fiind de cca. 100 l/ s. Efluentul staţiei nu are calitatea cerută de normele în vigoare (NTPA 001). De aceea este necesară extinderea şi reabilitarea staţiei de epurare. Nu există staţie de epurare în oraşul Agnita. Pentru Agnita este necesară construirea unei staţii de epurare în conformitate cu directivele europene din domeniul apei. În oraşul Dumbrăveni nu există staţie de epurare.

Oraşul Copşa Mică nu are staţia proprie de epurare. Apa uzată din oraş este momentan epurată la staţia de epurare a companiei SOMETRA (topitorie metalurgică neferoasă) împreună cu apa uzată industrială.

Probleme şi disfuncţionalităţi Creşterea populaţiei şi a nivelului de trai necesită o atenţie deosebită în gospodărirea apei. Principalele probleme pe care le ridică activitatea în acest domeniu, în condiţiile date sunt: § asigurarea cerinţelor de apă în diferite zone ale judeţului prin reabilitarea surselor de apă

existente şi realizarea de noi surse; § asigurarea calităţii apelor prin instaurarea şi păstrarea zonelor de protecţie sanitară cu

regim sever, dar şi prin realizarea sistemelor centralizate de canalizare a apei uzate, dezvoltarea şi modernizarea staţiilor de epurare existente;

§ asigurarea alimentării cu apă potabilă într-un număr cât mai mare de localităţi rurale; § reducerea consumului de apă potabilă prin retehnologizarea şi modernizarea sistemelor

centralizate existente; § reducerea pierderilor din reţelele orăşeneşti prin contorizarea consumului de apă. Evaluarea situaţiei existente prezentate scoate în evidenţă unele disfuncţionalităţi ale gospodăririi apei. Dintre acestea cele mai importante sunt: § insuficienţa lucrărilor de reabilitare şi întreţinere a îndiguirilor şi regularizărilor existente; § lipsa sistemului centralizat de alimentare cu apă în peste jumătate din localităţile rurale; § lipsa sistemului centralizat de canalizare şi epurarea apei uzate în localităţile rurale

pierderi mari de apă potabilă distribuită spre consum; § funcţionarea staţiilor de epurare a apelor uzate din localităţile urbane în condiţii

necorespunzătoare normelor de calitate în vigoare. Pe baza problemelor şi disfuncţionalităţilor prezentate se poate afirma că în domeniul gospodăririi apelor din judeţ, acţiunile prioritare pentru dezvoltarea domeniului sunt următoarele: § reabilitarea şi modernizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare din localităţile

urbane în condiţiile stipulate în Capitolul 22 din Tratatul de Aderare, excepţie face municipiul Sibiu care are în derulare un astfel de proiect prin programul ISPA;

§ realizarea sistemelor de canalizare a apelor uzate în localităţile rurale care au sistem de alimentare cu apă;

§ instaurarea şi păstrarea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever la sursele de apă, micşorând astfel gradul de vulnerabilitate la poluare al acestora;

§ asigurarea tratării apei prelevată din sursele de suprafaţă pentru alimentarea localităţilor rurale;

§ modernizarea staţiilor de tratare a apei din oraşele Avrig şi Cisnădie; § realizarea sistemelor de apă potabilă în localităţile din mediul rural şi în oraşul Miercurea

Sibiului.

60

Amenajări pentru îmbunătăţiri funciare - irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului Ca urmare a fragmentării puternice şi a diversităţii reliefului, fondul funciar (543.248 ha.) este afectat, pe suprafeţe întinse, de procese de degradare prin eroziune, alunecări de teren şi exces de umiditate. Pentru eliminarea şi ameliorarea factorilor de degradare, înainte de 1990 au fost executate lucrări de îmbunătăţiri funciare – în special desecări şi combaterea eroziunii solului.

Amenajări Suprafaţa totală

din care: suprafeţe mai mari de 1000

ha

suprafeţe mai mici de 1000 ha

amenajări locale

Irigaţii 2.700 - 1.480 1.220 Desecări 30.100 24.117 4.069 1.914 Combaterea eroziunii solului 84.602 77.638 6.964 -

Amenajări complexe de desecare şi combaterea eroziunii solului

Nr. Crt.

Denumire amenajare

Suprafete amenajate (ha)

Desecare total, (ha)

din care: CES (ha)

Gravita- ţională

(ha)

Prin pompare

(ha) 1. B.h. Secaşul Mare –Sângatin 16 16 0 1.451 2. B.h Zona Mediaş 320 320 0 1.079 3. B.h. Hârtibaciu mijl. Perim. I-IV 2.053 2.053 0 19.229 4. Bh. Secaşul Mare - Apold 1.356 1.356 0 2.367 5. Bh. Smig-Veţeu 150 150 0 3.165

Amenajări de desecare

Nr. Crt. Denumire amenajare

Suprafete amenajate (ha)

Desecare Total (ha)

din care: Gravita-ţională

(ha)

Prin pompare

(ha) 1. Des. Valea Hârtibaciului 2.950 2.611 339 2. Perim.etal.des. Alţâna-Nocrich 902 902 0 3. Des. Avrig – Scorei 7.245 7.245 0 4. Des. Bazna Boian Velţ Blăjel 213 213 0 5. Des. Broşteni 45 45 0 6. Des.Ces B.h. Olt Racoviţa Sărata 500 500 0 7. Des. Cristian – Poplaca 2.158 2.158 0 8. Des.Cristian-Sibiu-Şura Mare 2.631 2.631 0 9. Des. Dealul Ocnei - Bu 2.399 2.399 0 10. Des.Ichişul Vechi 21 21 0 11. Des. Moşna 112 112 0 12. Des. S.c.p.c.o.c. Cristian 665 665 0 13. Des. Scorei – Arpaş 3.682 3.682 0 14. Des. Şura maRe 26 26 0 15. Des. Vişa 800 800 0

Amenajări de combaterea eroziunii solului

Nr. Crt. Denumire amenajare Suprafete

amenajate (ha) 1. B.h. Axente – Sever 448

61

2. B.h. Balta SBB Bazna 359 3. B.h. Căpâlna-Poiana-Dumbrăveni 185 4. B.h. Cisnădie 90 5. B.h. Cisnădie – Tocile 254 6. B.h. Cristian Şura-Mare Poplaca 496 7. B.h. Cristian vl. Mărului 106 8. B.h. Curciu – Dârlos 2.215 9. B.h. Dealu daii (s.c.z. Cristian) 1.154 10. B.h. Hârtibaciu inf.perim.I-V 6.560 11. B.h. Hârtibaciu sup.perim.I-III 13.814 12. B.h. Olt Sbb. Noul 455 13. B.h. Richiş 87 14. B.h. Secaşul Mare perim. I-IV 3.341 15. B.h. Secaşul Mic sbb. Păuca 4.252 16. B.h. Sorostin 40 17. B.h. Ţapu 115 18. B.h. Visa sbb. Alamor 3.283 19. B.h. Visa sbb.Slimnic – Ruşi 4.445 20. B.h. Visa superioară sbb. Raura 4.500 21. B.h. Zăvoi 493

Irigaţii

Nr. Crt. Denumire amenajare Suprafete amenajate (ha)

Irigaţii (ha) 1. Şelimbăr 640 2. Laslea Dumbrăveni 427

Lucrările de îmbunătăţiri funciare, executate în majoritate înainte de 1990, necesită măsuri de reabilitare şi modernizare. Datorită lipsei de fonduri şi a personalului insuficient in amenajările de combaterea eroziunii solului se degradează, apar probleme legate de alunecările de teren, degradări ale taluzelor şi colmatare a canalelor, deteriorări ale barajelor, degradări ale plantaţiilor silvice.

6.3 Gospodarirea deşeurilor In cadrul Master Planului de Gestionare a Deşeurilor în judetul Sibiu au fost considerate următoarele categorii de deşeuri: deşeuri municipale (deşeuri menajere şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii) inclusiv fracţiile colectate separat, deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeurile de ambalaje municipale colectate separat); deşeuri din construcţii şi demolări; nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti; deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Cantitatea totală de deşeuri menajere şi asimilabile, colectate atât în amestec cât şi separat, a fost în anul 2006 de aproximativ 129.000 t, crescând cu aproximativ 5.000 t faţă de anii anteriori. Acest lucru se datorează creşterii gradului de acoperire cu servicii de salubritate, atât în mediul urban dar, mai ales, în mediul rural. In prezent nu este implementat un sistem de colectare separată la nivelul judeţului Sibiu. Din această cauză cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute. In judeţ există agenţi economici tip REMAT care realizează o colectare a deşeurilor în vederea reciclării şi o prelucrare mecanică primară a lor. . In judeţul Sibiu exista o staţie de compostare la Avrig, capacitate 3600 tone/an, realizata prin proiect PHARE 2005, in procedură de autorizare, nefuncţională. La nivelul judeţului Sibiu, nu există o infrastructură foarte bine dezvoltată pentru gestionarea corespunzătoare a deşeurilor municipale care să poată asigura îndeplinirea ţintelor şi

62

obligaţiilor asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană. In acest sens autoritati publice locale din judetul Sibiu au accesat fonduri europene prin Programul PHARE CES. Au fost implementate cinci proiecte, trei in cadrul Programului PHARE CES 2003 si doua prin Programul PHARE CES 2005. Prin aceste proiecte se urmăreşte devoltarea infrastructurii de gestionare a deşeurilor municipale, creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor menajere şi reducerea cantităţii de deşeuri municipale, respectiv reducerea cantitatii de deşeuri biodegradabile, reciclarea şi valorificarea fracţiei de deşeuri de ambalaje din deşeurile menajere. Gestionarea deşeurilor municipale la nivelul judeţului Sibiu nu este efectuată într-un mod unitar. Nu se realizează colectarea deşeurilor municipale din toate localităţile. Exista un număr de cca 100.000 locuitori care colecteaza separat deşeurile de ambalaje de la populaţie pe mai multe fracţii (hartie-carton, PET, sticla, metal), dupa caz. Sistemul de colectare separata a fost organizat de catre operatori de salubritate sub coordanarea administratiei publice locale si in colaborare cu ECO ROM Ambalaje Bucuresti. Metoda de eliminare a deşeurilor municipale este depozitarea, inclusiv a deşeurilor din gradini şi parcuri care ar putea fi compostate, în acest fel reducându-se cantitatea de biodegradabil de la depozitare. Situaţia prezentă a gestionării deşeurilor din judeţul Sibiu nu este capabilă să contribuie la atingerea ţintelor şi obligaţiilor asumate de România în momentul aderării la Uniunea Europeană.

Managementul deşeurilor menajere In ceea ce priveste generarea deseurilor menajere au fost utilizati indicatorii prezentati in Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 7 Centru:

• 0,9 kg/locuitor x zi in mediul urban; • 0,4 kg/locuitor si zi in mediul rural.

Zone urbane, In zonele urbane deşeurile menajere sunt colectate de catre operatorii de salubritate din fiecare localitate (municipiu sau oraş) si sunt transportate către cel mai apropiat depozit de deşeuri (conform sau neconform). In prezent, activitatea de recuperare/reciclare a deşeurilor colectate nu este foarte intensă si la nivelul judetului Sibiu deşeurile menajere din zonele urbane sunt depozitate fără pre-tratare în cele şase depozite urbane existente.

Zone rurale, In unele zone rurale, mai ales în cele adiacente zonelor urbane, unii operatori de salubritate şi-au extins serviciul. In aceste zone, deşeurile menajere sunt colectate de catre operatorii de salubritate din fiecare localitate. In alte zone rurale, primarii au organizat un serviciu de gospodărire comunală. La nivelul judetului Sibiu deşeurile menajere din zonele rurale sunt depozitate în depozitele rurale existente. Aceste depozite sunt nişte locaţii în care deşeurile colectate sunt depozitate pe terenurile aparţinătoare comunelor respective.

Conform constrângerilor actuale toate aceste depozite rurale neconforme trebuiau să-şi înceteze activitatea în data de 16 iulie 2009.

63

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate În anul 2009, ariile acoperire cu servicii de salubritate în judeţul Sibiu şi firmele de salubritate care le deserveau erau după cum urmează:

Denumirea societăţii Zone acoperire

Urban Rural

S.C. GETESIB S.A. Sibiu

Sibiu, Ocna Sibiului

Sălişte, Cristian, Şelimbăr, Şura Mică, Şura Mare, Mândra, Loamnes, Alămor, Armeni, Rosia, Nou, Casolţ, Daia, Cornăţel, Păuca, Tilisca, Hasag, Nucet, Rod, Vurpăr, Şura Mică

S.C. SCHUSTER & ECOLOGIC S.R.L. Sibiu

Miercurea Sibiuului

Orlat, Răsinari, Şelimbăr, Cristian, Apoldu de Jos, Ludos, Dobârca, Apoldu de Sus

S.C. PRESCOM S.R.L. Cisnădie

Cisnădie Cisnădioara

S.C. ACSTAL S.A. Tălmaciu

Tălmaciu Tălmăcel, Boiţa

S.C. GOSPODARIRE ORĂ1ENEASCĂ S.A. Avrig

Avrig Mârsa, Bradu, Săcădate, Racoviţa, Turnu- Rosu, Porumbacu de Jos, Cârţa

S.C. Eco Valea Hârtibaciului S.A. Agnita

Agnita Ruja, Coves, Brădeni (Retis, Leline), Bruiu (Somartin, Gherdeal), Chirpăr (Vard, Veseud, Săsăus), Merghindeal (Dealul Frumos), Iacobeni (Movile, Noistat, Netus, Stejărisu)

S.C.Eco-SAL S.A. Medias

Medias, Dumbrăveni

Copsa Mică, Axente Sever, Agârbiciu, Târnava, Şeica Mică, Dârlos, Valea Lungă, Curci, Ernea, Şarosu pe Târnave, Valea Viilor, Motis, Hoghilag, Prod, Valchid, Aţel, Dupus, Alma, Bazna, Boian, Laslea, Noul Săsesc, Mălângrav, Floresti, Roadola, Brateiu, Buz, Blăjel, Paucea, Românesti, Micasasa, Chesler, Ţapu, Văleni

S.C. Ecomed Reciclare Ecologică S.R.L. Medias

Cristian , Gura Râului, Slimnic (Rusi), Poplaca, Bârghis (Pelisor) Nocrich, Alţtâna, Benesti, Hosman, Marpod, Ghijasa de Sus, Ilimbav, Nocrich, Mosna, Alma, Nemsa, Şeica Mare, Boarta, Poiana, Jina, Mihăileni

Sursa: APM, din raportările statistice ale agenţilor de salubritate şi administraţiei locale

64

Conform Master Planului pentru Sistem Integrat de Gestionare a Deşeurilor exista un grad destul de mic de acoperire cu servicii de salubritate în mediul rural iar aceste servicii, organizate la nivelul comunelor, nu sunt eficiente şi, mai mult, nu vor avea capacitatea de a gestiona problematica deşeurilor, la nivelul comunităţii locale, după momentul închiderii depozitelor rurale de deşeuri (iulie 2009).

La nivelul judetului în mediul rural, în afara localităţilor deservite de operatorii de salubrizare autorizaţi, la nivelul anului 2007 există următoarele situaţii:

• în 21 comune gestionarea deşeurilor municipale se realizează prin servicii din cadrul primăriei:

Arpaşu de Jos, Axente Sever, Blăjel, Brădeni, Cîrta, Cîrţişoara, Jina, Laslea, Merghindeal, Mosna, Poiana Sibiului, Porumbacu de Jos, Racoviţa, Rîu Sadului, Sadu, Şeica Mare, Şura Mica, Tilişca, Turnu Roşu, Valea Viilor, Vurpăr, reprezentand o populaţie deservită de 40.008 de locuitori din totalul de 50.443locuitori.

• în 5 comune gestionarea deşeurilor menajere se realizează de către operatori economici, care nu sunt operatori de salubrizare: Alma, Aţel, Bazna, Brateiu, Dîrlos, reprezentand o populaţie deservită de 11.965locuitori din totalul de 12.071 locuitori.

• în 22 de comune nu se realizează colectarea deşeurilor menajere: Apoldu de Jos, Axente Sever, Bazna, Bîrghiş, Blăjel, Boiţa, Chirpăr, Hoghileag, Iacobeni, Laslea, Loamneş, Ludoş, Micăsasa, Mihăileni, Nochrich, Păuca, Roşia, Şeica Mare, Şeica Mică, Slimnic, Tîrnava, reprezentand o populaţie de 31.561locuitori.

Populaţie deservită de servicii de salubrizare, 2007

Tip serviciu Număr locuitori deserviţi

Total locuitori Observaţii

Urban servicii realizate de operatorii de salubrizare 205.849 267.195

Rural

servicii realizate de operatorii de salubrizare 35.425 50.408 22 comune (unele

parţial) servicii realizate de primării 48.004 50.443 21 comune servicii realizate de alţi operatori 11.965 12.071 5 comune

nu exista serviciu de salubrizare 31.561 22 comune (unele

parţial) Total rural* 95.394 144.483

* din răspunsurile primarilor la chestionarul trimis de consultant

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare, la sfârşitul anului 2007 în mediul urban a fost de 77 %. In mediul rural, dacă se consideră numai servicii efectuate de operatorii de salubrizare, gradul de acoperire a fost de 24,5 %. Dacă considerăm şi serviciile realizate prin servicii ale primăriei şi alte persoane fizice neautorizate ca operatori de salubrizare, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in mediul rural este de 66 %. Din populaţia totală a judeţului, circa 34 % nu beneficiaza de servicii de salubrizare. Colectarea separată a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere – proiecte pilot şi extindere la nivel judeţean pentru n locuitori. Analiza SWOT aminteşte despre proiecte de colectatrea separată, ca punct tare.

65

Persoana fizica

Operator salubrizare

Societate comercialaneautorizata

Serviciu comunal

St. Dum bra veni

St. Atel

St. Bratei

St . M edias

H. Tirnava

St. Copsa

M ic a

St . M icasasa

H. Agirbic iu

St. Seica M are

H. Veseud

H. Hasag

H. Loam nes

Baile OcnaSib iului

St.Ocna Sibiului

St. Sibiu

H. Sibiu-Grupa Selim bar

H. Casolt

H. Mohu

H. Vesteni

H. Mirsa

St. Ta lm ac iu

St. Turnu Rosu

St. Ra covita

St . Valea Marului

St. Avrig

St. Po rumb acuH. Sarata

H. Scoreiu

H. Cirta St. Arpa s

H. Hosma n

H. Rosia

H. Cornatel

H. Vurp arH. Nocrich

H. Tichind eal

H. Altina

St. AgnitaH. Be ne st i

H. Va rd

St. CristianSibiu

St. Orlat

H. Sibiel

H. Sa celu Sibiu

H. Ac iliu

St. Saliste

H. Tilisca

St. Apoldud e Sus

H. Apoldu de Jos

St . M iercureaSibiului

VeltRom anesti

Paucea

Valea Lunga

BLAJEL

BAZNA

Boian

Bazna-Bai

Curc iu

Giac as

Ernea

Sm ig

Alm a

DIRLOS

Sarospe Tirnave

HOGHILAG

Prod

LASLEA

Valc hid

FlorestiRoandola

Copsa Mare

BRATEIU

ATEL

BIERTAN

Dupus

Buzd

TIRNAVA

ColoniaTirnava

CheslerValen i

M ICASASA

Tapu

SEICAMICA

Agirb ic iu

Soala

AXENTESEVER

Ighisu Nou

Motis

VALEA VIILOR

MOSNA

Nem sa

Alma Vii

Rich is

Nou SasescMalincrav

Stejarisu IACOBENI

Teline

Retis

BRADENI

Netus

Noistat

Movile

Alb i

Sorostin

Boarta Petis

VeseudHasagSadinc a

Brosten iSEICA MARE

Mighindoala

PAUCA

LUDOS

LOAMNES

APOLDU DEJOS

SLIMNIC

Rusi

Presac a

Armeni

Alam orSingatin

Topirc ea

Padureni

BogatuRom an

Mindra

SURA MARE

SURA MICA

TILISCA

Am nasApoldu de Sus

Ac iliu

Rusc iori

Gales

CabanaSaliste Cabana

PopasulMarg inim ii

Mag

Gusu

CabanaMiercurea Deal

Rod

Sac elSib ie l

Vale

Fintine le

ORLAT

CRISTIAN

Dobirca

POIANASIBIULUI

JINA

GURARIULUICrint Cabana Fintine le

Cabana Gura Torturii

CabanaGitul Berbec ulu i

Paltinis

CabanaOasa

Cabana Santa

Cabana

CabanaTartarau

Sadu V.Sadure l

Cabana Pre jba

Fundul Riulu i

Lazaret

Paltin

CabanaValea Oltulu i

Lotrioara

SADU

Cabana ValeaSadului

RIU SADULUICiupari

Beberani Boita

Talmac el

ColoniaTalm ac iu

Bradu

Cisnadioara

Prislop

Tra ine i

Cabana Curm atura

SELIMBAR

Bungard Casolt

Vestem

CabanaFintinita

Mohu

TURNU ROSU

Sebesude Jos Sebesu de Sus

Sac adate

POPLACA

Ham ba

Daia

Nou

VURPARNOCRICH

ROSIA

Tich indeal

Cornate lNucet

BuiaSalc au

Ghijasa de Jos

ALTINA

MIHAILENI

Ghi jasa de Sus

Ravasel

Stenea

Moardas

Metis

Vec erd

Pelisor

Zlagna

Benesti

Coves

Ruja

Vard

Veseud

Saraturi Bai

Ighisu Vec hi

BIRGHIS

Apos

Dealu Frum os

Merghindeal

BRUIU

CHIRPAR

Sasaus

Gherdeal

Nou Rom an

Poienita

Ilim bav

FofeldeaHosman

MARPOD

Somartin

CIRTA

PORUMBACU DE JOS

ARPASUDE JOS

CIRTISOARA

RACOVITA

Glimboac a

Mirsa

Sarata

Porumbac u de Sus

CabanaFata Padurii

Scoreiu

Colun

CabanaBilea-Casc ada

CabanaBilea-Lac

CabanaPoiana Neam tului

CabanaBarc ac i

Cabana Suru

Cabana Negoiu

Cabana TurnuriCabana Podragu

RASINARI

Releu TV

ARPASUDE SUS

Toc ile

Gla jarie

Bara j Cib inCoada Lac ului

Rozdesti

Curpatu l

TALMAC IU

SALISTE

MIERC UREA SIBIULUI

AVRIG

DUMBRAVENI

MEDIAS

COPSAMIC A

OCNA SIBIULUI

SIBIU

CISNADIE

AGNITA

Sursa Master Planului de Gestionare a Deşeurilor

Alte categorii de deşeuri solide includ deşeurile periculoase (din deşeurile menajere), nămolul din staţiile de epurare, deşeurile provenite din construcţii şi demolări şi alte tipuri.

Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 951/6 iunie 2007, cantitatea estimata de deşeuri municipale periculoase care se generează în prezent în judeţul Sibiu este de circa:

o 714 tone în mediul urban; o 207 tone în mediul rural.

Până în prezent, în judeţul Sibiu nu a fost încă implementată colectarea selectivă a deşeurilor municipale periculoase, prin urmare cantitatea de deşeuri periculoase municipale generată an de an este necunoscută. Problema deşeurilor periculoase urmează să fie rezolvată în zona Mediaş prin parteneriatul încheiat între A.R.P.M. Sibiu, Consiliul Judeţean Sibiu şi The Norwegian Association of Local and Regional Authorities-KS, Waste Management Norway, Green Living, Stavanger Municipality, Trondheim University. Scopul colaborării va avea ca rezultat promovarea şi implementarea unui proiect pilot privind Managementul Deşeurilor Periculoase din Deşeurile Menajere Conform Master Planului de Gestionare a Deşeurilor, deşeurile din construcţii si demolări pot fi atât deşeuri nepericuloase, cât şi deşeuri periculoase. Prin urmare, în momentul generării, deşeurile din construcţii şi demolări trebuie colectate separat şi tratate sau valorificate corespunzător. În prezent, în Romania nu există legislaţie specifică privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări şi atăt la nivelul ţării, cât şi în judeţul Sibiu nu se realizează o gestionare corespunzătoare a acestor tipuri de deşeuri. În plus, în prezent nu se cunoaşte cantitatea totală de deşeuri din construcţii şi demolări generată anual, pe de o parte din cauza

66

faptului că la majoritatea depozitelor nu se realizează cântărirea deşeurilor, iar pe de altă parte pentru că o mare parte a deşeurilor din construcţii şi demolări sunt depozitate necontrolat. În judeţul Sibiu nu există instalaţii de sortare, tratare, reciclare şi eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări. Principalele măsuri privind gestionarea acestor tipuri de deşeuri sunt următoarele:

§ Colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material şi periculoase şi nepericuloase;

§ Promovarea reciclării şi reutilizării deşeurilor din construcţii şi demolări; § Asigurarea de capacităţi de tratare/sortare a acestora; § Asigurarea depozitării controlate a deşeurilor ce nu pot fi valorificate, conform

reglementărilor în vigoare.

Problema deşeurilor din construcţii urmează să fie rezolvată în zona Mediaş prin parteneriatul încheiat între A.R.P.M. Sibiu, Consiliul Judeţean Sibiu şi partenerii norvegieni. O parte din molozul rezultat din activităţile de construcţii se poate folosi ca material drenant la închiderea gropilor neconforme.

În conformitate cu Master Planului de Gestionare a Deşeurilor în viitor va avea loc o dezvoltare a infrastructurii privind alimentarea cu apă şi canalizare, ceea ce va conduce la o creştere a numărului staţiilor de epurare orăşeneşti şi, implicit, la creşterea cantităţii de nămol care va fi generată. Din întrega cantitate de namol numai aproximativ 3% este folosit în agricultură, iar restul presupune a fi dus la depozitul de deşeuri. Depozite existente În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt depozitate. La nivelul judeţului existau în anul 2006 un număr de 10 depozite neconforme clasa „b” în zona urbană. Aceste depozite îşi vor înceta activitatea etapizat, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, după data aderării, depozitele care vor sista depozitarea se vor închide conform cu cerinţele Directivei 1999/31/CE, într-o perioadă de maximum 2 ani după sistarea depozitării.

Depozitele Dumbrăveni, Copşa Mică, Sălişte şi Ocna Sibiului au sistat activitatea de depozitare la sfârşitul anului 2006. Depozitul Remetea – Sibiu a sistat depozitarea deşeurilor din anul 2004. La nivelul anului 2008 există un număr de cinci depozite de deşeuri municipale, neconforme, în funcţiune: Somard – Mediaş, Tălmaciu, Cisnădie, Agnita şi Avrig. Toate aceste depozite trebuiau să sisteze depozitarea deşeurilor în anul 2010. Trebuie menţionat faptul că depozitul Somard – Mediaş este privatizat 100% şi nu poate fi inclusă închiderea lui în prezentul proiect ce va fi finanţat prin fondurile structurale.

Pe teritoriul judeţului există in conformitate cu Master Planului de Gestionare a Deşeurilor, un depozit conform de deşeuri municipale localizat pe teritoriul administrativ al comunei Cristian. Operatorul depozitului este S.C. TRACON S.R.L. Brăila. Anul de punere în funcţiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de închidere este 2034.

Depozitul deserveşte un număr de 18 localităţi: Sibiu, Cisnădie, Cristian, Gura Râului, Marpod, Nocrich, Ocna Sibiului, Orlat, Păltiniş, Poplaca, Răşinari, Roşia, Sălişte, Slimnic, Şelimbăr, Şura Mare, Şura Mică, Vurpăr. Capacitatea proiectată a depozitului este 2.647.059 m3 (8 celule), din care etapa I (primele trei celule) are capacitatea de 992.647 m3. Capacitatea totală de depozitare a celulei actuale este de 330.882 m3, din care capacitatea disponibilă este

67

de 134.084 m3. Depozitul deţine autorizaţia integrată de mediu nr. SB 10/14.10.2005, valabilă până în 14.10.2010. În tabelul următor se prezintă capacitatea disponibilă a fiecărui depozit în anul 2006 până la momentul sistării activităţii şi anul prevăzut pentru sistarea activităţii.

Depozite neconforme din judeţul Sibiu

Depozit neconform

Capacitate proiectată

Capacitate disponibilă la sfârşitul anului 2005

(m3)

Anul sistare depozitare

(HG 349/2005)

Depozit deşeuri menajere Copşa Mică depozitarea sistată la sf. anului 2006 2007 Depozit deşeuri menajere "Remetea"- Sibiu

depozitarea sistată din aprilie 2004 2007

Depozit deşeuri menajere Ocna Sibiului

depozitarea sistată la sf. anului 2006 2007

Depozit deşeuri menajere Sălişte depozitarea sistată la sf. anului 2006 2007 Depozit deşeuri menajere Dumbrăveni depozitarea sistată la sf. anului 2006 2007 Depozit deşeuri menajere Avrig 75.000 38.750 2010 Depozit deşeuri menajere Agnita 700.000 34.300 2010 Depozit deşeuri menajere Cisnădie 800.000 4.300 2010 Depozit deşeuri menajere Tălmaciu 60.000 10.060 2010 Depozit deşeuri "Somart"- Mediaş 800.000 80.100 2010 Total 167.510

Sursa: APM, din raportările administraţiei locale şi operatorilor de depozite

Depozitul Somard – Mediaş este privatizat 100% şi nu poate fi inclusă închiderea lui în prezentul proiect ce va fi finanţat prin fondurile structurale. In figura următoare se prezintă harta amplasării acestor depozite neconforme precum şi cea a depozitului conform de la Cristian.

Depozite municipale c u activitatea sistata

Depozite municipale in functiune (2010)

Depozite municipale c onforme

Dc

16

Dc

17

Dc 17

Dc 1

9

Dc 17A

Dc 70A

D c 2

3

Dc 2

0

Dc

22

D c 2 4

Dc

24

Dc 14

Dc 2

4A

Dc 25

Dc

2 6

Dc 24

Dc 22

Dc 13

Dc

10D c 8D c 7 8

Dc 6

Dc 5

Dc

5A

Dc

4

Dc

3

Dc 76

D c 1 2

Dc

33

Dc

33

Dc 5 A

Dc

29

Dc

32

Dc 2

7

Dc 2

8

Dc 38

Dc 35

Dc

31

Dc

5A

Dc 3 7

Dc 3

4

D c 3 9

Dc 35

Dc 36

Dc 2

Dc

7 4

D c 6 7

Dc 73A

Dc

72

Dc

72

Dc 7 1

Dc

65

Dc

67

Dc 71

Dc 67

Dc 62

Dc 62

Dc 67

Dc 58Dc

59

D c 5 8

Dc

60

D c 4 9

Dc

61

Dc 5

5

Dc 57

Dc

5 6

Dc 5 4

Dc 1

Dc 44

Dc 40

Dc 42

Dc 4 6

D c 50

Dc 4

8

Dc 51

Dc 47

Dc

47

Dc 66

Dc 68

Dc 72 A

Dc 64

Dc

73

Dc

73

Dc 73

Dc 73

Dc 6 3

Dc 10

D j 14 2A

Dj 1

4 2B

Dj 142B

Dj 142 A

Dj 1 4 2 B

Dj 1

42C

Dj 151B

Dj 1

43 A

D j 1 4 1B

D j 14 1B

Dj 1

41B

Dj 1

43A

Dj 141

D j 1 06 B

Dj 1 4 1A

Dj 1

06B

Dj 141

Dj 14 1

Dj 141A

D j 14 3

Dj 1

43A

Dj 1

41

Dj 104D

Dj 1

0 4D

Dj 1

0 6

Dj 10 5

Dj 105

Dj 1

05D

Dj 106

Dj 1

05D

Dj 106

Dj 141A

Dj 1 06

Dj 1

0 6

Dj 1 07B

Dj 107B

Dj 1

07B

Dj 1

07B

Dj 106B

Dj 1

07B

Dj 1

06 G

Dj 10

6F

Dj 1

0 6G

Dj 1

06G

Dj 1 06E

Dj 1

06

E

Dj

105

G

D j 1 05 G

Dj 106A

Dj 1

06D

Dj 1

06C

Dj

106

D

Dj 1

06C

Dj 105G

D j 106 A

Dj 106D

Dj 1

06

A

Dj 1 06

D

Dj 1 0 6 E

Dj 106E

Dj

1 06

D

Dj 1

06B

Dj 1

06B

Dj 105G

DJ 1 05N

Dj 1

0 5G

Dj 1

05 G

Dj 1 06

Dj 1 0 6

Dj 105A

Dj 105A

D j 10 5 A

Dj 105A

Dj 105A

Dj 1

05D

Dj 10

5D

Dj 1

0 5H

Dj 1

05

D

Dj 10 5 F

Dj 1 0 5J

Dj 1

0 5J

Dj 1 0

5J

Dj 10 5 J

Dj 10 6 J

Dj 106

M

Dj 106A

Dj 1

06N

Dj 1

06 N

Dj

1 06

N

Dj 1

06N

Dj 106P

D j 1

42F

Dj 14

2F

Dj 142E

Dj 142E

Dj 142E

Dj 142ED

j 1 4 2 E

Dj 142G

Dj 1 4 2G

Dj 1 4 2G

Dj 1

4 2G

Dj 1

42H

Dj 142 J

Dj 1

42J

Dj 106T

Dj 106T

Dj 106T

Dj 14 3B

Dj 143BDj 1 43B

Dj 143BDj 143B

D j 1 41 C

Dj 106R

Dj 106S

Dj 106S

Dj 1

06

S

Dj 1

04E

Dj 104

E

Dj 10 4 E

Dj 104 F

Dj 104F

Dj 104F

Dj 104F

Dj 1

04 F

Dj 1 0

4G

Dj 1 04G

Dj 104G

Dj 104G

Dj 1

05K

Dj 141D

Dj 106G Dj 105E

Dj 141E

Dj 105PDj 105P

DN 14 A

DN 14A

DN 14

DN 14

DN 1

4

Dn 14B

DN 1 4B

DN

14

DN

14

DN 1

4

DN

14

DN 1

DN 1

DN 1

DN 1

DN 1D N

1DN 7

DN 7

DN

1

DN 1

4

DN 1

DN 7

C

DN

7C

DN 1

D N 67 C

D N 67 C

D N 6 7 C

DN

67

C

St . Dum bra veni

St. Atel

St. Bratei

St. M edias

H. Tirnava

St. Copsa

M ica

St. M icasa sa

H. Agirbic iu

St . Seica Ma re

H. Vese ud

H. Hasag

H. Loa m nes

Baile O cnaSibiului

St.Ocna Sibiului

St . Sibiu

H. Sibiu-Grup a Selim bar

H. Casolt

H. Mohu

H. Vesteni

H. M irsa

St. Talm aciu

St. Turnu Rosu

St. Racovita

St . Va lea M arului

St. Avrig

St. Porumb acuH. Sarata

H. Scoreiu

H. Cirta St. Arp as

H. Ho sma n

H. Ro sia

H. Cornate l

H. Vurpa rH. Noc rich

H. Tichind eal

H. Altina

St. AgnitaH. Benesti

H. Va rd

St. Crist ianSibiu

St. O rlat

H. Sibiel

H. Sa celu Sibiu

H. Aciliu

St. Sa liste

H. Tilisca

St. Ap oldud e Sus

H. Ap oldu d e Jos

St. MiercureaSi biului

VeltRom anesti

Pauc ea

Valea Lunga

BLAJEL

BAZNA

Boian

Bazna-Bai

Curc iu

Giac as

Ernea

Sm ig

Alm a

DIRLOS

Sarospe Tirnave

HOGHILAG

Prod

LASLEA

Valc hid

FlorestiRoandola

Copsa Mare

BRATEIU

ATEL

BIERTAN

Dupus

Buzd

TIRNAVA

ColoniaTirnava

CheslerValeni

MICASASA

Tapu

SEICAM ICA

Agirb ic iu

Soala

AXENTESEVER

Ighisu Nou

Motis

VALEA VIILOR

MOSNA

Nem sa

Alm a Vii

Ric h is

Nou SasescMal inc rav

Ste jarisu IACOBENI

Teline

Retis

BRADENI

Netus

Noistat

Movile

Alb i

Sorostin

Boarta Petis

VeseudHasagSadinc a

Brosten iSEICA MARE

Mighindoala

PAUCA

LUDOS

LOAM NES

APOLDU DEJOS

SLIMNIC

Rusi

Presac a

Armeni

Alam orSingatin

Topirc ea

Padureni

BogatuRom an

Mind ra

SURA MARE

SURA MICA

TILISCA

Am nasApoldu de Sus

Ac iliu

Rusc iori

Gales

CabanaSal iste Cabana

PopasulMarg inim i i

Mag

Gusu

CabanaMierc urea Deal

Rod

Sac el

Sib ie l

Vale

Fintine le

ORLAT

CRISTIAN

Dobirc a

POIANASIBIULUI

JINA

GURARIULUICrint Cabana Fintine le

Cabana Gura Torturii

CabanaGitul Berbec ulu i

Paltinis

CabanaOasa

Cabana Santa

Cabana

CabanaTartarau

Sadu V.Sadure l

Cabana Pre jba

Fundul Riu lu i

Lazaret

Paltin

CabanaValea Oltu lui

Lotrioara

SADU

Cabana ValeaSadulu i

RIU SADULUICiupari

Beberani Boita

Talmac el

ColoniaTalm ac iu

Bradu

Cisnadioara

Prislop

Tra ine i

Cabana Curm atura

SELIMBAR

Bungard Casolt

Vestem

CabanaFintinita

M ohu

TURNU ROSU

Seb esude Jos

Sebesu de Sus

Sac adate

POPLACA

Ham ba

Daia

Nou

VURPARNOCRICH

ROSIA

Tic hindeal

Cornate lNuc et

BuiaSalc au

Ghijasa de Jos

ALTINA

MIHAILENI

Ghi jasa de Sus

Ravasel

Stenea

Moardas

Metis

Vec erd

Pelisor

Zlagna

Benesti

Coves

Ruja

Vard

Veseud

Saraturi Bai

Igh isu Vec hi

BIRGHIS

Apos

Dealu Frum os

Merghindeal

BRUIU

CHIRPAR

Sasaus

Gherdeal

Nou Rom an

Poienita

Ilim bav

Fofe ldeaHosm an

MARPOD

Som artin

CIRTA

PORUM BACU DE JOS

ARPASUDE JOS

CIRTISOARA

RACOVITA

Glim boac a

Mirsa

Sarata

Porum bac u de Sus

CabanaFata Padurii

Sc oreiu

Colun

CabanaBi lea-Casc ada

CabanaBi lea-Lac

CabanaPoiana Neam tulu i

CabanaBarc ac i

Cabana Suru

Cabana Negoiu

Cabana Turnuri

Cabana Podragu

RASINARI

Releu TV

ARPASUDE SUS

Toc ile

Gla jarie

Bara j Cib inCoada Lac ului

Rozdesti

Curpatul

TALMACIU

SALISTE

MIERCUREA SIBIULUI

AVRIG

DUMBRAVENI

MEDIAS

COPSAMICA

OCNA SIBIULUI

SIBIU

CISNADIE

AGNITA

Pa

uce

a

Curc iuBalta

Ban a b ic

Valc

hid

Lup oa

i a

Rad l

er

B iert a

n

Hodos

Du pu s

Felt a

Mal

inera

v

Las le

a

v. C

asel

or

Bie r

tan

Ri c

hi s

Halmer

Ch

ice

r a

Hirtiba

ciu

Voalu

v . Mo rii

Me

t is

Batrin u

v. Du

pa H

ul a

S te am

t

Pelis

or

A po

su

v . M

are

Stricata

v. Inf u n

da t u

r ii

v. Rorii

Albac

Ve seud

Cove

s

Ma

i era

n

Hir t

iba

ciu

Zl agna

p. V ese ud

Ves

eud

v . l ui Tri fa n

v. Me rino ru lui

v. Papurisului

p. Bumbuia

p. Do s u

lu i

v. R

ogo

aze

i

v. Crepe lor

v. Glim

ela

p . Fa getului

Sas au s

p. Nou

Meldero

il

Fe

rme

l or

Fofeldea

Li s

co

vPorum

bacu

Col

u nel

u

Glo

d

Sa ra ta

S co re i

O pa t u

p. V

it elo

r

v. Nea g

r a

p . l u

i Ion

A rp as

Past ai a

Girl a

telu

p. P

oien

itei

Sa rat a

Cir tiso a

r a

Sea

ca

Arpa

sul M

ic

Pla v

a ta

Plava

it a

Ar pa

sul M

are

p. M

are

Poru

mba

cu

p. M

a te i

p. Prisiopului

Steg he

a

p. Caldarusii

v. Sad eanu

Ar pas el

p. Ve rsului

p. cu

Halciugi

p . A

rpa s

u

p . Pod ra g u l

p . Pl e s a

p. P

op

i i

v. Sara

ti i

p. S

t i nc i

p. B o n

t i i

p . Se rb a ru

p. P

oru

mba

cu

Atel

Mosna

v. Cl ip

ei

Lac d e ac umulare

Igh is

Nem sa

Voru mlo c

Soala

Calv

a

Me t is

And rochiei

Hirta

Ghija sa

Alm

aj an

Vurpa rZa v o i

La c ul Ro sia

Tic hind ealMarpo dului

Hi rt ib a c i u

v. Lung a

v. Daii

v . R e c h i i

AvrigValea Ca rbunarilor

v. Te i uRa

co

v i cio

ar a

p . Li

s cov

p. Va

lea

Lup

ul ui

p . Afi n

e u

p. M

unt

eanu

p . Pl

a iul

u ip

. C

he

i i

p. L

i br i i

p. La M

iezuira

p. S

corta

p. Ionici

Izv. L

arg

p . St i n c o s

p. Si

n d ri l ei

p . Va le a P o p ii

v. R

acov

itei

p. Bodre anului

v. N isul u

i

v. Ra d t ii

Co rn

i l o r

v. Ju gu lui

v. Prih o

d i st ii

p. M

esteacanulu i

p . Maghe sul Mare

Maghe sul Mic

v. Rius

orului

Ta lm aciu

v. Ce

rbu

lui

v. P

r ejb

ei

Dobrita

v. Capra re tul

Izv. Com

aretulu

i

p. Floarea

Izv. Ga uja

Tom

na

tec

ulu

i

v . R e a

v. Sa vu l ui

Ulm

i lor

v. Lotrio

ara

Frasinului

v . G

irc

iulu

i

v. Fa

rc a sulu i

Du d

u ruc

u lui

v. Po rc ov i ta

p. M

oste

ra D e t u na t u l u i

Pa n tu

p. Ster

pului

v. Bra nesti

v. Ursu

lu i

v. Po rc u lu i

Ti ga

n ulu i

v. Iz

vo

r ul V

ac ii

v . lu

i Iva

n

Purcarelulu

v. Sulit e

i

v . Ci rl ig

i lor

P laiul ui

V ilce lelo r

v . S tr un g a r u lu i

v. Mag hesului

v. Sa ra tii

Ci b

in

V. Toc il e lo

r

Bra d

e tul ui

v. Ta l ma c

utaPl o

p il or

Toc

i la M

ica

Hir t

i ba

ciuv . C is n a d ie

Ci bin

Farm

an

da

l a

v. P

op

il or

p. S tr i m

b

Serp

uita

C i b i n

Ruscior

v. Ca

pr e

l or

Sarb a

p . Sa tului

Ripa

Calva

Mighindoala

Rip a

v. Rusilor

Soala

v. Ga inilor

v. Plo pului

Che

s ler

B alt a

v. Rea

Sei c aSo

r ost

i n

Ste m

p ea

S e ca s

v . V is a

Topirciori cu ap a

r. Strimb

Sura Mica

V. Salcii

Ma

rajd

i a

v . L up u lu i

p . M o a l e

Ci b

in

v. A

urieTrestia

v. Mare

v. M

ica

v . P la

i u lui

Sevis

Riuso

rul

v. Popii

v. S

tup

ul u

i

v. Lu

pu

l ui

Pi la

Mo

ale

Sa sa

v. Mare

Santa

v. P

itul

ui

v . G ro s il o r

v. Sib is

Sib i se l

v. P rejb

ei

Sezii

p. B

obe s

Bo ntea

Ba t rina M

ic a

p . D u s a

Gitu Be rbecului

Sadurel

p . Sa sa

v . T

i ga

nul u

i

p. S

erban

Ca n

tu M

are

S ad u

p . Be sineu

S urp

a tu r

ii

Buc

e a g uCom

enzii

Gi rd

an

v. Cu g

h ii

Pa

uca

T rec a

toa re

a

v. P

ust i

e

v. Sa

t ul u

i

Bre s

lag

L ud o s

Ri u ra

S ing

a tin

v. M

ar e

Ruscior

Secas

v. B

o bi n

ii

Girbova

Ap

oldv. Redii

Poten

ii

Car a

ma n

v . P u r c e l

v. A

ci li

u

v. Vi il o r

Crem eni

Ti lisc

a

Tili s

cu t

a

v. Muieri i

Rodu

l

p. Sa

liste

Grecu

Dro

j die

i

p. C

ucu

ru zulu i

p. Lun

ciuLiberi

p. Nedeii

v. N edei ului

p.

Du

mb

r av

ei

v. Dumbravei

p. Pes tilo rp . N eg r ii

p. G

hioc e

l

p. C

apta

nulu

i

C ap t an u lu i

p. C

hec

ii

Moiseti grului

Si pate

lu i

Bis eri c

u ta

p. G

rad

i na

Dogarului

p. Du

sila

Muncelu

p. Suga guluiPoga na

Izv. Mo cirle lor

p.

Ma

gu

ra

p. M

or ilo r

On c u

Se be s

To mna t e c u l

p.

Lebe

r

Lacului

Ba r d i s u l u i

Sta uina

B ar o

nulu

i

Salt in

ei

Ungu

rul

Marginea

v. R u

si nosu

lui

I z v . C iu c i u l u i

Bis tr a

Run

cu

lui

I zv

or a

s

Paltin

Coliba Ungurului

p. M

ar ii

Ci b

a Izv. Margine

a lui M

anu

Casiiiz v. Z a

n o age i

izv. Ma

rgin e

iizv. Gropata M

ica

Hu rd ub a c u I I I

Hu rdubac u II

Hurduba

cu I

Curpatul

S eb es

Cu

r pa

t ul

Mic

p. D

int re

St in

iU

r ies

u

GraniteiC

erb i lo r

i zv. Ursu lui

i zv. Prajei Reci

p . Iusbea

izv. Iuzbita

Surani

Fru m

o asa

izv .

din

Ieze

r ul M

i c

i zv . Mioarelor

v. Folt

ei

iz v. Ga u j o

a rei

v. B

a bes

u l ui

Sen

t int a

r. Ma re

p. D

ane

asa

p. S

urd

ulu

i

r. M

i c

v. C

at o

r as t

il or

Orlat

Oc l a te

l

v. C

arb u

n aru

lui

v. S

i be

l us

Pog oan a

r. Do o ra

Du sila

p. C

om

en

zi

R ud a ri lo r

Ard ei

izv. Accelere scu

Cet

atii

izv. Haciugi

TIRNAVA MARE

O LT

OLT

OLT

TIRNAV

A MAR

E

L. La ita

la culDo am nei

l. Bile a

l. Po drag elu

l. Podra gu

l. Avrig

La cul lui Bindea

L. Riura

LacuriDum brava

Lacuri

Oc na

Lacul Ta u

La culOasa Mica

Ieze ru MareIe zeru Mic

L. Gura Riului


68

Depozite rurale În mediu rural au fost identificate un număr de 75 spaţii de depozitare care, în general, sunt terenuri neamenajate, dispuse prin Hotărârea Consiliului Local, administrate de către primării. Conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor toate spaţiile de depozitare din zona rurală urmând să se reabiliteze până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei şi reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere. Aceste spaţii de depozitare a deşeurilor din judeţul Sibiu însumează o suprafaţă estimată de aproximativ 50ha, având un volum estimat de deşeuri depozitate de 175.000 m³.

Section 1.01 Proiecte existente în Judeţul Sibiu. În judeţul Sibiu au fost implementate mai multe proiecte finanţate prin intermediul programului Phare CES 2003-2005.

- Colectare selectivă şi transfer a deşeurilor menajere în Mediaş, - Sistem integrat de colectare a deşeurilor de ambalaje provenite din deşeuri menajere solide

în vederea valorificării acestora, în Municipiul Mediaş - Proiect ECOROM Ambalaje - Proiect pentru implementarea unui sistem simplu, eficient şi durabil de gestionare a

deşeurilor locale Oraşul Agnita, - Colectarea selectivă a deşeurilor menajere, în scopul reducerii deşeurilor nedegradabile de

pe raza oraşului Cisnădie. - Gestionarea integrată a deşeurilor menajere în 20 de localităţi ale zonei “Mărginimea

Sibiului”, - Proiect pentriu implementarea uni sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale al

Oraşului Avrig - Sistem zonal de gestionare deşeuri urbane, Consiliul Local al Oraşului Copşa Mică -

Proiect Zone defavorizate Min. Mediului

Proiecte PHARE-CES 2003

Proiecte PHARE-CES 2005

Alte proiecte

St. Dumbraveni

St. Atel

St. Bratei

St. Medias

H. Tirnava

St. Copsa

Mica

St. Micasasa

H. Agirbiciu

St. Seica Mare

H. Veseud

H. Hasag

H. Loamnes

Baile OcnaSibiului

St.Ocna Sibiului

St. Sibiu

H. Sibiu-Grupa Selimbar

H. Casolt

H. Mohu

H. Vesteni

H. Mirsa

St. Talmaciu

St. Turnu Rosu

St. Racovita

St. Valea Marului

St. Avrig

St. PorumbacuH. Sarata

H. Scoreiu

H. CirtaSt. Arpas

H. Hosman

H. Rosia

H. Cornatel

H. VurparH. Nocrich

H. Tichindeal

H. Altina

St. AgnitaH. Benesti

H. Vard

St. CristianSibiu

St. Orlat

H. Sibiel

H. Sacelu Sibiu

H. Aciliu

St. Saliste

H. Tilisca

St. Apoldude Sus

H. Apoldu de Jos

St. MiercureaSibiului

VeltRo ma nesti

Pa ucea

Va le a Lunga

BLAJEL

BAZNA

Bo ian

Bazna-Ba i

CurciuGia cas

Erne a

Sm ig

Alm a

DIRLOS

Sarospe Tirna ve

HOGHILAG

Prod

LASLEA

Valchid

Flo restiRo and ola

Cop sa Mare

BRATEIU

ATEL

BIERTAN

Dupus

Buzd

TIRNAVA

Co loniaTirnava

Che slerVa leni

MICASASA

Ta p u

SEICAMICA

Agirb ic iu

Soa la

AXENTESEVER

Ighisu No u

Motis

VALEA VIILOR

MOSNANe msa

Alm a Vii

Richis

Nou Sa sescMalincra v

Stejarisu IACOBENI

Teline

Retis

BRADENI

Ne tus

Noistat

Mo vile

Alb i

So ro stin

Bo arta Pe tis

Ve se udHasagSad inca

Bro steniSEICA MARE

Mighindo ala

PAUCA

LUDOS

LOAMNES

APOLDU DEJOS

SLIMNIC

Rusi

Pre saca

Arm eni

Alam orSing atin

Top irce a

Pa dureni

Boga tuRom a n

Mind ra

SURA MARE

SURA MICA

TILISCA

Am na sApo ld u de Sus

Ac iliu

Rusc iori

Ga le s

Cab anaSaliste Cab ana

Po pa sulMarginim ii

Ma g

Gusu

Ca ba naMiercurea Dea l

Rod

Sac elSib ie l

Vale

Fintinele

ORLAT

CRISTIAN

Dob irca

POIANASIBIULUI

JINA

GURARIULUICrint Ca ba na Fintine le

Ca b ana Gura Torturii

Cab anaGitul Be rb ec ului

Pa ltinis

Cab anaOasa

Cab ana Sa nta

Cab ana

Cab anaTarta ra u

Sa du V.Sa durel

Cab ana Pre jb a

Fund ul Riului

La zaret

Pa ltin

Ca ba naVa le a Oltului

Lotrio ara

SADU

Cab ana Va le aSad ului

RIU SADULUIC iup ari

Beb erani Bo ita

Ta lma ce l

Co loniaTa lm ac iu

Bra du

Cisna dioara

Prislo p

Trainei

Cab ana Curm atura

SELIMBAR

Bung ard Ca so lt

Vestem

Ca b anaFintinita

Mohu

TURNU ROSU

Seb esude Jos Se be su d e Sus

Sa ca da te

POPLACA

Ham ba

Da ia

Nou

VURPARNOCRICH

ROSIA

Tichinde al

Cornate lNuce t

BuiaSa lca u

Ghija sa d e Jos

ALTINA

MIHAILENI

Ghija sa d e Sus

Ra va sel

Stenea

Mo arda s

Metis

Vece rd

Pelisor

Zlag na

Bene sti

Co ve s

Ruja

Vard

Ve seud

Sa ra turi Bai

Ighisu Vechi

BIRGHIS

Apo s

Dea lu Frum o s

Merg hind eal

BRUIU

CHIRPAR

Sasa us

Gherd ea l

No u Ro ma n

Poie nita

Ilimb av

Fofe lde aHo sm a n

MARPOD

Som artin

CIRTA

PORUMBACU DE JOS

ARPASUDE JOS

CIRTISOARA

RACOVITA

Glim bo ac a

Mirsa

Sarata

Porum ba cu d e Sus

Cab anaFata Pa durii

Score iu

Colun

Ca ba naBilea-Ca sc ad a

Cab anaBilea -Lac

Ca b anaPoiana Ne am tului

Ca ba naBa rca ci

Ca ba na Suru

Cab ana Neg oiu

Ca b ana TurnuriCab ana Po drag u

RASINARI

Releu TV

ARPASUDE SUS

Toc ile

Glajarie

Bara j CibinCoa da Lac ului

Ro zd esti

Curp atul

TALMAC IU

SALISTE

MIERC UREA SIBIULUI

AVRIG

DUMBRAVENI

MEDIAS

C OPSAMIC A

OCNA SIBIULUI

SIBIU

CISNADIE

AGNITA


69

Impactul deşeurilor asupra mediului Atât depozitele de deşeuri orăşeneşti şi comunale cât şi cele industriale, au impact negativ asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, a pânzei freatice, a solului, degradarea calităţii aerului ambiental şi disconfort pentru populaţia limitrofă.

Sol Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de amenajare, exploatare, refacere ecologică şi post-monitorizare. Din acest motiv închiderea depozitelor de deşeuri neamenajate şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate se impune cu necesitate.

Apă Lipsa unor sisteme de captare a levigatului produs pe depozitele de deşeuri, duce la scurgeri ale acestuia în apele de suprafaţă şi pânza freatică. De asemenea sunt întâlnite des situaţii de depozitare în albiile apelor de suprafaţă a deşeurilor menajere şi a celor industriale,cu preponderenţă a deşeurilor rezultate din exploatarea forestieră.

Aer Aerul este un vector de propagare a unor particule de deşeuri în toţi factorii de mediu. Datorită fenomenului de autoaprindere a gazelor au loc incendii ce poluează puternic cu Cox, NOx, dioxine, pulberi în suspensie şi sedimentabile. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.

Floră, faună Acestea sunt afectate indirect prin intermediul aerului, solului, precipitaţiilor şi apei. În plus, biocenozele din vecinătatea depozitelor se modifică în sensul că în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate (urzica, turiţa) iar unele mamifere, păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana în deşeuri.

6.4 Alimentarea cu energie si gaze naturale Alimentarea cu energie electrică a. Surse de producere a energiei electrice Judeţul Sibiu este un producător de energie electrică atât printr-o serie de hidrocentrale (amplasate pe râurile Sadu, Olt, Cibin), microhidrocentrale şi minihidrocentrale (pe râurile Cibin, Sadu, Răşinari, Sebeş, Răcăriţa) şi o centrală electrică de termoficare.

Centrale hidroelectrice a) Sadu V (pe râul Sadu), Pinst = 27,4 MW, Emed = 54,5 Gwh/an, Nr. grupuri – 2P x 7,7 + 1F x 12, Lac de acumulare – Negovonu – Vtot = 6,4 mil. m.c. Vutil = 5,8 mil. m.c. P.I.F. – 1955; 1963 b) Sadu I (pe râul Sadu), Pinst = 2,9 MW, Emed = 4,8 Gwh/an, Nr. grupuri – 3F x 0,63 + 1F x 1

Lac de acumulare – Sadu I – Vtot = 0,1 mil. m.c. P.I.F. – 1986; 1987 c) Sadu II (pe râul Sadu), Pinst = 1,54 MW, Emed = 5,5 Gwh/an, Nr. grupuri – 4F x 0,385

Lac de acumulare – Sadu II –Vtot = 0,4 mil. m.c. Vutil = 0,2 mil. m.c. P.I.F. – 1906 d) Arpaşu (pe râul Olt), Pinst = 14,2 MW, Emed = 36,4 Gwh/an, Nr. grupuri – 2k x 7,1

Lac de acumulare – Arpasu –Vtot = 7,3 mil. m.c. Vutil = 1,2 mil. m.c. P.I.F. – 1991; 1992 e) Scoreiu (pe râul Olt), Pinst = 14,2 MW, Emed = 36,4 Gwh/an, Nr. grupuri – 2k x 7,1

Lac de acumulare – Scoreiu –Vtot = 5,2 mil. m.c. Vutil = 0,9 mil. m.c. P.I.F. – 1992; 1993

70

f) Gura Râului (pe râul Cibin), Pinst = 3,7 MW, Emed = 12,4 Gwh/an

Centrale hidroelectrice de mică putere şi microhidrocentrale a) Gura Râului (pe râul Cibin) Pi = 1,7 MW, Emed = 5,795 Gwh/an b) Sadu Sat (pe râul Sadu) Pi = 0,15 MW, Emed = 0,57 Gwh/an c) Tălmaciu (pe râul Sadu) Pi = 0,25 MW, Emed = 0,6 Gwh/an d) Răşinari (pe râul Răşinari) Pi = 0,09 MW, Emed = 0,38 Gwh/an e) Sebeşu de Jos (pe râul Sebeş) Pi = 0,03 MW, Emed = 0,09 Gwh/an f) Mârşa 1(pe râul Răcăniţa) Pi = 0,16 MW, Emed = 0,63 Gwh/an g) Mârşa 2 (pe râul Răcăniţa) Pi = 0,07 MW, Emed = 0,23 Gwh/an În judeţul Sibiu sunt amenajate microhidrocentrale pe următoarele amplasamente:

Beneficiar Amplasament Denumire Sit Natura 2000 Observaţii

S.C. HIDROART

S.R.L.

Râul Lotrioara, comuna Boiţa

Proiectul se desfăşoară în interiorul sitului SCI

Frumoasa şi SPA Frumoasa

Proiect în procedura de

avizare

Primăria Gura Rîului

Râu Mare Cibin, amonte de lacul de acumulare Gura Rîului




avizare

A.F. KLINGEIS FRANT ŞI REGINA

Râul Cîrţişoara aval cascada Bîlea până în aval Cabana Bîlea Cascadă

Piemontul Făgăraş Proiect avizat

S.C. HIDROCLEAR

S.R.L.

Porumbacu de Sus, Valea Râului Mare, jud. Sibiu

SCI M-ţii Făgăraş şi în vecinătatea SPA

Piemontul Făgăraş


avizare ICPE

ELECTROCOND TECHNOLOGIES

S.A.

Râul Sadu, intravilan şi extravilan Sadu şi Cisnădie



Proiect avizat

Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu, adresa 7887/15.10.2009

Programul “Electrificare 2007-2009” a asigurat cofinanţarea proiectelor de investiţii pentru electrificarea localităţilor, prin acordarea de transferuri către bugetele locale din bugetul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (ulterior redenumit Ministerul Administraţiei şi Internelor), în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie. Până la 30 iunie 2009, termenul limită de depunere a proiectelor pentru acest program, au întocmit documentaţiile următoarele administraţii locale: Porumbacu, Jina, Sălişte, Tălmaciu, Cristian, Orlat, Şura Mare, Loamneş.

Energia electrică livrată clienţilor la nivelul anului 2008 de către Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Transilvania Sud prin Sucursala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Sibiu se clasifică după tipul consumatorilor astfel:

- Mari consumatori – 44% - Consumatori casnici – 35% - Mici consumatori – 21%

b. Reţele de transport a energiei electrice Teritoriul judeţului Sibiu este străbătut de următoarele magistrale de transport a energiei electrice:

71

LEA 400 kV simplu-circuit

Ţânţăreni – Sibiu Sibiu – Braşov Iernut – Sibiu Mintia – Sibiu Volumul de instalaţii – 247,8 km

LEA 220 kV dublu-circuit

Lotru – Sibiu Volum de instalaţii – 217,1 km

LEA 110 kV Sibiu – Copşa Mică –Mediaş – Aurel Vlaicu - Dumbrăveni – Daneş Aurel Vlaicu – Agnita Aurel Vlaicu – Tîrnăveni – Iernut Sibiu – Ucea – Victoria – Făgăraş – Hoghiz Sibiu S – Cisnădie – Mîrşa – Cârtişoara Sibiu – CHE Sadu – CHE Lotru Blaj – Micăsasa – Tîrnăveni Sibiu S – SRA Independenţa Sibiu S – Sibiu N Volum de instalaţii – 499 km

c. Reţelele de distribuţie de înaltă tensiune (110 kv)

LEA 110 kv, Sibiu – Copşa Mică – Mediaş – Aurel Vlaicu – Dumbrăveni – Daneş Aurel Vlaicu – Agnita Aurel Vlaicu – Târnăveni – Iernut Sibiu – Ucea – Victoria – Făgăraş – Hoghiz Sibiu S – Cisnădie – Mârşa – Cârtişoara Sibiu – CHE Sadu – CHE Lotru Blaj – Micăsasa – Târnăveni Sibiu S – SRA Independenţa Sibiu S – Sibiu N Volum de instalaţii – 499 km

d. Reţele de distribuţie publică de medie tensiune Judeţul Sibiu distribuţia pe medie tensiune se face la 20 kv. În mediul urban se întâlnesc reţele subterane (LES 20 kv – 354 km) iar în mediul rural reţele aeriene (LEA 20 kv – 1.494 km). Aceste reţele sunt destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici, edilitari, terţiari, inclusiv al acelor consumatori industriali de puteri reduse. e. Staţii de transformare Sucursala de Transporturi Sibiu are în gestiune şi exploatare, pe teritoriul judeţului Sibiu staţia de conexiuni şi transformare 400/220/110 kv Sibiu Sud, care are în componenţă: - staţia 400 kv cu o putere instalată 2 x 400 MVA - staţia 220 kv cu o putere instalată de 2 x 200 MVA - staţia 110 kv cu o putere instalată de 2 x 25 MVA Pe teritoriul judeţului Sibiu sunt următoarele staţii de transformare 110 kv/MT: Sibiu N, Aeroport, Dumbrava, Independenţa, Mârşa, Cârtişoara, Cisnădie, Sadu I, Sadu II, CHE Sadu V, CHE Cibin, Orlat,Jidoala, Mediaş, Târnava, Aurel Vlaicu, Micăsasa, Copşa Mică, Agnita. Staţiile sunt de tip aerian, cu clădiri pentru partea de medie tensiune, comandă, protecţie şi control, în regim de un nivel. Staţiile asigură la un grad de siguranţă ridicat conexiunea între liniile de transport, repartiţie şi cele de distribuţie, permiţând legătura între surse şi consumatorii zonali.

72

f. Reţele de distribuţie de joasă tensiune Reţelele urbane din judeţ (LEA 0,4 kv) sunt subterane în zonele centrale şi aeriene în cele periferice. În mediul rural sunt numai reţele aeriene pozate pe stâlpi de beton. Lungimea totală a liniilor de joasă tensiune este de 2.656 km (LEA 0,4 – 1.679 km, LES 0,4 kv – 977 km). În judeţ sunt 925 posturi de transformare (putere – 325 MVA). Posturile de transformare care alimentează reţelele de joasă tensiune sunt de tip aerian în mediul rural şi în cabină de zidărie (sau înglobate în construcţii) în mediul urban. În judeţul Sibiu, pe raza localităţilor, posturile de transformare sunt de două tipuri: - posturi de transformare de reţea la care sunt racordate toate tipurile de consumatori: casnici, sectorul terţiar, iluminat public; - posturi de transformare de abonat care deservesc unităţi economice, spitale, grupuri şcolare, baze sportive, unităţi hoteliere etc.

reţelele de iluminat public din localităţile judeţului nu respectă întotdeauna nivelurile de iluminat impuse de normele în vigoare.

g. Principalii indicatori energetici teritoriali ai judeţului Sibiu a) Densitatea de linii LEA – medie tensiune / km2 I1 = LEA MT/s, I1 = 0,26 km/kmp Această valoare este sub media pe ţară (0,38), în parte datorită profilului muntos al judeţului.

b) Densitatea de linii LEA – JT/s; I2 = LEA 0,4 kv/s I2 = 0,29 km/kmp o valoare mult sub media pe ţară (0,51). c) Repartiţia liniilor de medie tensiune pe post de transformare I3 = LES + LEA MT/post = 1,75 km/post, valoare apropiată de media pe ţară (1,81) d) Repartiţia liniilor de joasă tensiune pe post de transformare I4 = LES + LEA JT/post, I4 = 2,48 km/post O valoare apropiată de medie pa ţară (2,57). Tendinţa actuală este de a avea lungimi reţele de joasă tensiune cât mai mici pe post de transformare şi posturi de transformare mai multe şi de puteri mai mici.

Disfuncţionalităţi în producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice Necesitatea găsiri unor surse de producere a energiei care să utilizeze resurse locale, neconvenţionale, regenerabile, care să reducă dependenţa de reţelele de transport şi să îşi aducă aportul la echilibrarea proceselor de mediu, în plan regional şi naţional. Liniile de transport a energiei electrice realizate înainte de 1990 nu au beneficiat decât în mică măsură de reparaţii capitale. În prezent, datorită gradului înaintat de uzură al unor echipamente şi materiale electroenergetice, se poate spune că starea tehnică a acestor reţele nu este satisfăcătoare. Majoritatea echipamentelor primare şi secundare din staţiile de transformare au o uzură fizică şi morală. Reţelele de distribuţie (pe medie şi joasă tensiune) prezintă unele disfuncţionalităţi legate de existenţa unor gospodării în mediul rural neelectrificate, de iluminat public deficitar într-o serie de localităţi din mediul rural, precum şi de nesistematizarea reţelelor urbane edilitare (ceea ce conduce la unele perturbaţii în funcţionarea unora în cazul intervenţiei la cele învecinate).

73

Resurse energetice regenerabile Directiva 2009/28/EC a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, impune obiectivul de a creşte cota de energie regenerabilă din consumul final brut la nivelul Uniunii de la 8,5% în 2005 la 20% în 2020. În 1997 Comisia Europeană a propus ca Uniunea să atingă cota de 12% de energie regenerabilă până în 2010. Au fost adoptate Directive pentru sectoarele de electricitate şi transport care au stabilit ţinte naţionale sectoriale. În 2005 s-a atins cota de 8,5%, în 2006 de 9,2% însă rapoartele recente indică faptul că este puţin probabil că se vor atinge obiectivele pentru vreunul din cele două sectoare pentru anul 2010. Recenta ţintă pentru anul 2020 de 20% din consumul final brut de energie include şi ţinta de 10% biocarburanţi în totalul consumului de carburanţi în transporturi.

Distribuţia teritorială a energiilor regenerabile în România

I II III IV V VI VII VIII Energie solară ü ü ü Energie eoliană ü ü ü ü Biomasă ü ü ü ü ü Geotermică ü ü Hidro ü ü ü ü

www.mmediu.ro/biroul_de_presa/comunicate_de_presa/08_August_2007/Energii_Regenerabile.ppt Energia solară După cum se observă din schema de mai sus, în judeţul Sibiu nu sunt condiţii propice exploatării energiei solare pentru producerea electricităţii pe scară mare; utilizările acestei energii se vor limita la prepararea apei calde. Prin H.C.J. 125/27.08.2009 s-a aprobat participarea şi cofinanţarea Consiliului Judeţean Sibiu în proiectul “Utilizarea energiei solare pentru prepararea apei calde menajere în instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Sibiu” din cadrul „Programului de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului” pentru:

• Spitalul de Psihiatrie “Dr. Gheorghe Preda”, Sibiu; • Centrul de recuperare şi reabilitare pentru tineri cu handicap, Tălmaciu; • Centrul de recuperare şi reabilitare pentru persoane cu handicap, Tălmaciu; • Unitatea de Asistenţă Medico-Socială, Sălişte.

Energia eoliană Principalele dezavantaje ale acesteia sunt resursa energetică relativ limitată, inconstanţa datorită variaţiei vitezei vântului, numărul redus de amplasamente posibile, poluarea vizuală şi sonoră, vibraţiile, eventualele pericole asupra ecosistemelor din împrejurimi.

http://www.mmediu.ro/biroul_de_presa/comunicate_de_presa/08_August_2007/Energii_Regenerabile.ppt

74

În Podişul Transilvaniei, exceptând partea înaltă a Podişului Tîrnavelor, valorile medii anuale ale vitezei vântului sunt de numai 1-2 m/s, din acest motiv această zonă nu este una propice instalării unor astfel de câmpuri eoliene

Biomasa Potenţialul de biomasă pe sorturi şi regiuni ale României se prezintă după cum urmează:

Regiune Biomasă forestieră mii t/an

Deşeuri lemnoase mii t/an

Biomasă agricolă mii t/an

Biogaz mil. mc/an

Deşeuri urbane mii t/an

Delta Dunării - - - - - Dobrogea 54 19 844 71 182 Moldova 166 58 2332 118 474 Carpaţi 1873 583 1101 59 328 Platoul Transilvaniei 835 252 815 141 548 Cîmpia de Vest 347 116 1557 212 365 Subcarpaţi 1248 388 2569 177 1314 Cîmpia de Sud 204 62 3419 400 1350

Sursa: MECMA, http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/potential_energetic.pdf Este de remarcat că jud. Sibiu face parte dintr-o regiune cu resurse medii de biomasă, exploatarea acestui tip de resursă fiind posibilă în anumite limite, aceasta trebuind să urmeze ciclurile economice din sectoarele productive. Pe de altă parte utilizarea biomasei ca alternativă la încălzirea cu gaze naturale este o soluţie viabilă, în perspectivă, pentru înlocuirea combustibililor fosili a căror rezerve sunt epuizabile. Prin H.C.J. 134/2005, s-a aprobat participarea Consiliului Judeţean Sibiu alături de Consiliul Local al comunei Aţel şi parteneri privaţi, în proiectul „Combustibilii ecologici – o şansă pentru agricultură”. În vederea implementării acestui proiect, prin aceeaşi hotărâre, s-a aprobat participarea Consiliului Judeţean Sibiu la constituirea unei societăţi comerciale de producere a combustibililor ecologici, precum şi achiziţionarea unor imobile – terenuri proprietate privată, ce urmau să constituie aportul în natură al judeţului la capitalul social al societăţii. Proiectul, care prevedea construirea unei rafinării de biodiesel, a fost abandonat de către partenerul din Germania, însă din partea C.J.S. există în continuare interes pentru promovarea unor astfel de iniţiative. Alimentarea cu energie termică În judeţul Sibiu există importante resurse naturale energetice – gaze naturale şi mase lemnoase. Rezervele de gaze naturale se află în jumătatea de nord a judeţului. Deasemenea unul din atuurile judeţului este existenţa unei reţele de distribuţie a gazelor naturale amplă şi bine dezvoltată.

În prezent, 98 localităţi au alimentare cu gaze în funcţiune iar la nivelul întregului judeţ este în derulare un program de extindere a reţelei de gaze către noi localităţi. Acest fapt constituie un punct tare pentru domeniul alimentării cu energie termică. Conform datelor furnizate de I.N.S., la nivelul anului 2009, în judeţul Sibiu erau alimentate în sistem centralizat cele două municipii: Sibiu şi Mediaş, opt oraşe: Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Sălişte, şi Tălmaciu.

La nivelul judeţului, cantitatea totală de energie termică distribuită, la nivelul anului 2009 era de 678.820 Gcal, din care 646.969 Gcal au fost utilizate de către populaţie.

În cea mai mare parte sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice nu au mai putut face faţă necesităţilor existente din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi conductelor de transport şi a lipsei resurselor financiare necesare atât pentru reparaţii capitale sau parţiale cât şi pentru întreţinere.

http://www.minind.ro/domenii_sectoare/energie/studii/potential_energetic.pdf

75

Situaţia serviciilor publice de alimentare cu energie termică în judeţul Sibiu la 30.09.2009

Operator

Valoarea reviziilor şi reparaţiilor planificate

pentru 2009

Valoarea reviziilor şi reparaţiilor

realizate

Gradul de realizare a reparaţiilor planificate

Total branşamente existente în funcţiune

Gradul de contorizare a branşamentelor Total

apartamente racordate la

sistemul centralizat

Încălzire Apă caldă de consum

mii lei mii lei % % % S.C. Energie Termică S.A.

Sibiu 0 0 0 30 50 50 424

S.P. Copşa Mică 0 0 0 1 100 100 30

S.C. Nuonsib S.R.L. Sibiu 462,91 24 5,19 968 95 95 965

Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

În această situaţie, faţă de perioada precedentă, alimentarea cu căldură în sistem centralizat s-a restrâns. Ea este prezentă doar în municipiul SIBIU unde media cantităţii de energie livrată pentru o locuinţă este de cca. 10,55 Gcal/an, aparent convenţional, mult scăzută faţă de cantitatea necesară de 14 Gcal/an, aparent parţial în oraşele Copşa Mică, Dumbrăveni şi Tălmaciu. În municipiul Sibiu încălzirea şi prepararea apei calde menajere se realizează prin 26 centrale termice (şi 5 puncte termice) dotate cu cazane mici moderne care utilizează gaze naturale.

Principale date caracteristici: În municipiul Mediaş, încălzirea şi prepararea apei calde se realizează printr-un număr de 14 centrale termice ale unităţilor de învăţământ, instituţii publice, societăţi comerciale şi prin centrale termice individuale ale persoanelor fizice (locuinţe), care utilizează gaze naturale. Sunt utilizate de asemenea convectoare cu gaze şi boilere electrice. Lungimea reţelelor termice: 83 km. Centralele vechi de cartier sunt în conservare. În oraşul Agnita, centralele termice nu mai funcţionează din anul 2000, uzura lor fizică depăşind 95%. Încălzirea se realizează în mod individual prin surse proprii – microcentrale de apartament sau sobe. În oraşul Copşa Mică există două centrale termice; în oraşul Dumbrăveni există 1 centrală termică care funcţionează parţial. În oraşul Tălmaciu cererea pentru energie termică în sistem centralizat a fost doar pentru 2.800 m2,, ceea ce reprezintă doar 10 scări din 7 blocuri de apartamente, deci aproximativ 12% din capacitatea iniţială. În cea mai mare parte vechii utilizatori şi-au realizat surse noi proprii pentru încălzire.

Alimentarea cu gaze naturale În judeţul Sibiu există bogate resurse de gaze naturale, acestea constau în câmpurile de gaze amplasate în jumătatea de nord a judeţului.

Câmpurile de gaze naturale existente pe teritoriul judeţului Sibiu se află în următoarele locaţii:

Nr crt.

Localitate Unitate administrativ teritorială

1 • Loamneş • Sădinca

Com. Loamneş

76

• Alămor 2 • Copşa Mică Or. Copşa Mică 3 • Axente Sever

• Şoala Com. Axente Sever

4 • Ruşi Com. Slimnic 5 • Petiş Com. Şeica Mare 6 • Bazna

• Velţ Com. Bazna

7 • Ţeline • Retiş

Com. Brădeni

8 • Alţana Com. Alţana 9 • Barghiş Com. Berghiş 10 • Agnita Or. Agnita 11 • Chirpăr

• Săsăuş Com. Chirpăr

12 • Nocrich Com. Nocrich 13 • Ilimbav Com. Maprod 14 • Noul Săsesc Com. Laslea 15 • Alma Com. Alma

Conductele magistrale de transport gaze de înaltă presiune, aparţinând sistemului naţional de transport gaze, traversează teritoriul judeţului în principal pe direcţiile sud-est / nord-vest /nord. În judeţul Sibiu nu există şi nu sunt prevăzute depozite de gaze naturale.

În reţeaua de transport gaze aferentă judeţului Sibiu există două staţii de compresiune: S.C. Botrca şi S.C. Brateiu.

În prezent există 106 de localităţi racordate la sistemul naţional de gaze, 6 localităţi în curs de racordare şi 31 de localităţi propuse pentru racordare în viitor.

În tabelul următor este prezentată dinamica alimentării cu gaze naturale la nivelul localităţilor judeţului Sibiu:

Anul Localităţi* Lungimea simplă a conductelor (km)

Volumul gazelor naturale distribuite (mii m3) Total Uz casnic

1995 65 936,9 546.405 291.295 2000 88 1.120,1 431.924 251.665 2001 92 1.143,3 425.412 230.234 2002 96 1.189,6 351.235 186.733 2003 99 1.220,0 322.919 175.437 2004 103 1.274,4 330.647 141.377 2005 103 1.264,6 305.880 148.923 2006 104 1.377,9 244.661 136.443 2007 48** 1.365,2 224.426 126.005 *Municipii, oraşe, comune, sate http://www.sibiu.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=474 **Municipii, oraşe, reşedinţe de comune (ale unităţilor administrativ teriroriale) - Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu

• Numărul total de abonaţi – utilizatori de gaze naturale, la nivelul judeţului este de 54.865 abonaţi, dintre care:

- abonaţi casnici - 40.051 = 73 % - abonaţi industrie - 1.600 = 3 % - abonaţi instituţii - 13.214 = 24 %

În ianuarie 2009 situaţia reţelei de alimentare cu gaze naturale se prezenta astfel: Reţeaua de gaze naturale

http://www.sibiu.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=474

77

Existentă Reabilitată Extindere 923,97 km 116,97 km 9,45 km

situatia_utilitatilor_09.pdf CJS

Gazele naturale sunt utilizate pentru consumul casnic la prepararea hranei, pentru încălzire cu sobe, pentru încălzirea şi prepararea apei calde menajere folosind instalaţii individuale de încălzire centrală sau instalaţii publice de distribuţie a energiei termice iar în industrie în scopuri tehnologice. În localităţile: Cisnădioara, Hamba, Orlat, Poplaca, Pelişor şi Răşinari sunt în curs de lucrări de alimentare cu gaze naturale.

6.5 Telecomunicaţii şi mass-media Modernizarea sistemului de telefonie şi asigurarea serviciilor de specialitate în localităţi cu peste 1000 de locuitori situează judeţul Sibiu pe un loc avansat ca număr de abonamente telefonice şi ca număr de abonaţi particulari. La ora actuală o serie de localităţi dispun de unităţi de poştă, centrale telefonice şi echipamente digitale şi s-au creat condiţiile tehnice necesare conectării la internet a şcolilor şi primăriilor din localităţile în care s-au instalat aceste centrale digitale.

Activitatea de poştă şi telecomunicaţii

Denumire UM 2005 2006 2007 3520 Unităţi de poştă Unit. 175 175 175 5706 Corespondenţă şi imprimată Mii buc. 2.360 2.310 3.100 5707 Colete poştale Mii buc. 35 30 25 5708 Trimiteri recomandate Mii buc. 695 582 665 5709 Trimiteri cu valoare declarată Mii buc. 18 11 15 3554 Abonamente telefonice – reţea fixă total Nr. 98.625 86.731 113.711 5710 Convorbiri tehnice interne interurbane Mii min. 19.550 17.100 19.143 5711 Convorbiri telefonice interne locale Mii min. 138.400 121.346 112.434 5712 Convorbiri telefonice internaţionale Mii min. 4.860 430 14.922 5713 Convorbiri telefonice fix – mobil Mii min. 15.646 15.196 32.996 5714 Convorbiri telefonice fix – fix Mii min. 1.150 3.730 79.871 5715 Convorbiri telefonice acces special internet Mii min. 43.411 37.496 12.602

Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu În ceea ce priveşte piaţa operatorilor de telecomunicaţii, aceasta este în prezent destul de matură şi este reprezentată şi în judeţul Sibiu şi în Regiunea Centru de marii furnizori naţionali, ca de exemplu RDS - Romania Data Systems, Astral, Sobis, Verena, Romtelecom ş.a. Gradul de acces la informaţie poate fi pus în evidenţă şi prin existenţa în anul 2007 a 110.868 de abonamente la TV şi 104.031 la radio, în contextul în care există 19 staţii de televiziune şi 22 de staţii de radioemisie. Curba ascendentă pe care a urmat-o activitatea de radio şi televiziune este evidenţiată în următorul tabel, pus la dispoziţie de către Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu. În ultimi 10 ani ROMTELECOM a avut o politică consecventă în alinierea la noile tehnologii utilizate în statele dezvoltate. Şi în judeţul Sibiu s-a trecut la o modernizare a tehnologiei prin instalarea de centrale telefonice digitale în 7 localităţi urbane (Sibiu, Mediaş, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Tălmaciu) şi în alte 45 localităţi rurale (tabel 1). De asemeni s-au realizat reţele de fibră optică (pentru distribuţie regională, judeţeană şi locală) la care au fost conectate toate centralele digitale din judeţ. Lungimea reţelelor cu cablu cu fibră optică este de 306 km, din care 226 km pentru reţele interurbane şi 82 km reţele urbane.

78

Reţeaua subterană de tip clasic totalizează 1.022 km din care 253 km în canalizaţie (în municipii şi oraşe) şi 798 în săpătură. În mediul rural reţelele telefonice sunt de tip aerian (420 km). Magistrale de cabluri de fibră optice ce străbat judeţul Sibiu sunt: Sebeş – Sibiu – Făgăraş – Braşov Sibiu – Copşa Mică – Mediaş – Târgu Mureş Municipiile Sibiu şi Mediaş sunt noduri regionale. Judeţul Sibiu mai este străbătut de următoarele cabluri a) Cablu coaxial magistral - Sibiu – Copşa Mică – Mediaş – Sighişoara - Copşa Mică – Blaj – Alba Iulia b) Cabluri coaxiale de înaltă frecvenţă şi joasă frecvenţă: - Făgăraş – Avrig – Tălmaciu – Sibiu – Sebeş – Alba Iulia - Râmnicu Vâlcea – Sibiu Legăturile prin radiorelee (6 linii) totalizează 144 km şi sunt asigurate prin staţii de radiorelee amplasate în Sibiu, Păltiniş, Loamneş, Vurpăr, Răşinari, Râul Sadului (Beberani).

Date generale ale reţelei de telefonie fixă S-au instalat cabluri de fibră optică (FO) în reţeaua regională, judeţeană şi locală, la care au fost conectate toate centralele digitale din judeţ Abonaţi telefonici conectaţi la reţeaua fixă ROMTELECOM, în judeţul Sibiu: 109.425 Principalele disfuncţionalităţi pentru domeniul telecomunicaţiilor sunt legate de întreţinerea şi modernizarea echipamentelor; telefonizarea judeţului fiind asigurată majoritar în sistem mobil. Aria de acoperire a reţelelor de comunicaţii şi internet, pe zone, se prezintă astfel:

• Ţinutul Sibiului (Ocna Sibiului, Cisnădie, Tălmaciu, Cristian, Şura Mare, Şura Mică, Slimnic, Şelimbăr)

− operatori telecomunicaţii: telefonie Romtelecom, reţea internet Romtelecom, S.C. KATV STAR, Dolce, S.C. Atlas S.R.L.;

− operatori cablu: S.C. KATV STAR S.R.L. Cisnădie, DIGI TV, S.C. Comăniciu Sistem, S.C. Atlas S.R.L.;

• Ţara Oltului (Arpaşu de Jos, Turnu Roşu, Porumbacu de Jos, Racoviţa, Avrig, Cîrţa, Cîrţişoara)

− operatori telecomunicaţii: telefonie Romtelecom, reţea internet Romtelecom şi CDS Cisnădie, S.C. KATV S.R.L.;

− operatori cablu: TV S.C. Spin S.R.L., SIO Electronic; • Mărginimea Sibiului (Jina, Boiţa, Sălişte, Tilişca, Poiana Sibiului, Râul Sadului, Sadu,

Răşinari, Gura Rîului, Orlat): − operatori telecomunicaţii: telefonie Romtelecom, CDR RDS, Orange, Cosmote,

reţea internet Romtelecom, Orange, Zapp, CDR RDS; − operatori cablu: S.C. KATV STAR Cisnădie, CDR RDS, LED COM S.R.L. Sibiu,

DIGI TV Dolce, TV Romtelecom, S.C. Comanici Cable Sistem TV. • Valea Hîrtibaciului (Agnita, Roşia, Nocrich, Marpod, Mihăileni, Bîrghiş, Chirpăr,

Brădeni, Bruiu): − operatori telecomunicaţii: telefonie Romtelecom, Romtelecom Clicknet, Cosmote,

reţea internet Romtelecom, INNET; − operatori cablu GEMISOFT – TV;

• Valea Tîrnavelor (Moşna, Aţel, Dumbrăveni, Valea Viilor, Brateiu, Biertan, Micăsasa, Hoghilag, Copşa Mică, Axente Sever, Şeica Mică, Tîrnava, Blăjel, Bazna, Dîrlos):

79

Repartiţia fondului funciar petipuri majore de folosinţă

56%

7%

37%

AgricoleForestiereAltele*

Repartiţia terenurilor agricole pecategorii de folosinţă

37,8%35%

24,6% 0,9%1,7% Arabil

PăşuniFâneţeViiLivezi

− operatori telecomunicaţii: telefonie RDS, Romtelecom, Orange, Telesone, Vodafone, Zapp, S.C. ADLER, reţea internet S.C. GLOBUS Axente Sever, Teleson Sighişoara, Romtelecom, S.C. Carosystem Copşa Mică, Zapp, Birotec, Caro System, S.C. ADLER, S.C. Global Service, cablu Romtelecom, TV cablu Fresh Tîrnăveni;

• Ţara Secaşelor (Miercurea Sibiului, Loamneş, Apoldu de Jos, Ludoş, Păuca) − operatori telecomunicaţii: telefonie Romtelecom, reţea internet Romtelecom,

Cosmote, Orange. Gradul de acces la informaţie poate fi pus în evidenţă şi prin existenţa în anul 2007 a 110.868 de abonamente la TV şi 104.031 la radio, în contextul în care există 19 staţii de televiziune şi 22 de staţii de radioemisie. Curba ascendentă pe care a urmat-o activitatea de radio şi televiziune este evidenţiată în următorul tabel, pus la dispoziţie de către Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu. 7. Zonificarea teritoriului Utilizarea terenurilor Suprafaţa administrativă a judeţului Sibiu este de 543.248 ha, ponderea principală fiind reprezentată de terenuri agricole şi terenuri cu vegetaţie forestieră, restul terenurilor ocupând doar 7% din suprafaţa totală.

Sursa datelor: Raport privind starea mediului pe anul 2008

• Terenurile agricole, cu o suprafaţă totală de 3.071,5 km2, cuprind zone arabile, cu o pondere de 37,8 %, păşuni – 35 %, fâneţe – 24,6 %, ş.a. reprezintă macro-zona cu cea mai mare întindere din teritoriul judeţean. Ponderea cea mai mare în cadrul zonei agricole, o au suprafeţele cultivate cu cereale, celelalte terenuri au ponderi mici în raport cu acestea: plante tehnică – 0,45 %, legume – 1,1 %, vii – 0,9 % şi livezi – 1,7 %. Lipsa amplorii unor suprafeţe agricole cu culturi alternative celor cerealiere, diminuează diversitatea zonării agricole ce are ca rezultat o economie agrară neflexibilă. Zonarea după producţia agricolă împarte teritoriul judeţean în patru arii distincte, după cum urmează:

- zona de creştere a animalelor şi cultură cerealieră situată în estul şi vestul mun. Sibiu. Caracteristica zonei este creşterea bovinelor, ovinelor şi porcinelor; producţia vegetală fiind corelată cu aceste activităţi. În partea de sud a zonei se află bazine pomicole cum sunt cele de la Cisnădie, Cisnădioara, Răşinari, Poplaca;

- zona viticolă, de creşterea a animalelor şi cultură cerealieră, cuprinde partea de nord a judeţului – Podişul Transilvaniei;

80

- zona de cultură cerealieră şi de creştere a animalelor care acoperă partea colinară, central estică, având ca axă valea Hârtibaciului;

- zona de păşuni de munte având ca trăsătură principala producţie animalieră, care acoperă sudul şi sud-vestul judeţului.

• Suprafaţa silvică a judeţului era de 1.863,9 km2, ocupând peste o treime din suprafaţa totală, din aceasta peste jumătate este afectată pădurilor de protecţie. Pădurile din zona muntoasă a judeţului sunt destinate în mare parte protecţiei mediului şi climatului, în cadrul acestora existând parcuri naturale. Pădurile sunt administrate prin cele 8 ocoale silvice respectiv: Sibiu, Agnita, Arpaş, Avrig, Dumbrăveni, Mediaş, Miercurea Sibiului, Valea Cibinului – Sălişte.

Dinamica fondului forestier din Judeţul Sibiu 2006 - 2008 Suprafaţa UM 2006 2007 2008

Fond forestier total mii ha 186,781 198,268 190,037 din care: sector privat mii ha 10,889 11,447 14,421

Păduri total, din care: mii ha 183,666 192,874 187,755 Răşinoase mii ha 68,103 72,327 70,443 Foioase mii ha 115,463 120,547 117,312 Împăduriri ha 362,56 512 668

• Terenurile neagricole totalizează 9,2 % din suprafaţa judeţului, cea mai mare parte a acestora fiind ocupată de intravilane 2,1 % şi drumuri şi căi ferate 1,5 %. Apele curgătoare şi suprafeţele ocupate de ape au o pondere de 1,1 % din suprafaţa totală, iar terenurile neproductive sunt în proporţie de 4,4 %. Este de remarcat o pondere redusă a suprafeţelor de sol neexploatate economic ceea ce constituie o caracteristică pozitivă a bilanţului teritorial judeţean.

• Evoluţia suprafeţelor mari, afectate folosinţelor consacrate din spaţiul judeţean, în perioada 1971 – 2001 este următoarea:

Suprafaţa 1971 2001 Km2 % Km2 %

Totală 5.422,0 100 5.432,5 100 Agricol din care: 3.215,8 58,2 3.071,5 56,5 Arabil 1.304,8 23,9 1.164 21,43 Păşuni 1.118,8 20,6 1.072 19,73 Fâneţe 668,8 12,3 754 13,87 Vii 45,6 0,86 27,6 0,50 Livezi 78,0 1,47 52,8 0,97

Silvic 1.843,4 34,0 1.863,9 34,3 Alte suprafeţe 362,7 6,8 432,5 9,2

În decursul perioadei analizate s-au modificat în principal suprafeţele aflate într-o relaţie strânsă cum sunt cele ale localităţilor şi terenurilor agricole. Creşterea suprafeţei utilizate de intravilane şi căi de comunicaţii s-a mărit în detrimentul suprafeţei agricole care a scăzut cu cca. 2 %. În cadrul suprafeţei cu folosinţă agricolă zonele funcţionale care au înregistrat scăderi au fost terenurile arabile, păşunile, viile şi livezile. Suprafeţele agricole care s-au extins, în perioada analizată, au fost fâneţele care au crescut cu 1,5 %.

Zone funcţional - spaţiale

81

În raport cu profilul ocupaţional al unităţilor administrativ teritoriale se disting patru zone, cu structuri economice diferite. Abordarea acestor calităţi funcţional spaţiale din punct de vedere al relaţiilor economice şi de schimb ca scop adoptarea şi materializarea unor politici de amenajare unitare. Cadrul natural şi regional creează condiţiile macro-zonării teritoriului judeţean prin relief, sistemul hidrografic şi principalele căi de comunicaţie. Se conturează astfel două unităţi zonale situate în nordul şi sudul judeţului: valea şi podişul Târnavelor şi respectiv zona montană şi sub-montană. Centrul teritoriului judeţean este divizat prin existenţa axei regionale Braşov – Sibiu – Deva, care a potenţat aşezările din zona sa de influenţă care a devenit o arie urbanizată, având ca centru mun. Sibiu. Se pot defini astfel cele patru zone funcţional-spaţiale prin următoarele caracteristici economico-sociale şi de dezvoltare: 1. Zona montană şi sub-montană (sudică) caracterizată printr-un profil primar şi industrial. Agricultura are ca suport pajiştile, fâneţele şi zonele cultivabile din luncile râurilor, fiind profilată pe creşterea animalelor (ovine şi bovine), pomicultură şi culturi vegetale. Silvicultura este o ramură importantă având ca resursă fondul forestier ce acoperă o importantă parte a acestei zone funcţionale. Activităţile secundare sunt prezente în zona joasă în centrele urbane şi în comunele mari – Tălmaciu, Orlat, Sadu, Gura Râului – în care există unităţi ale industriei prelucrătoare şi energetice. Datorită potenţialului său important această zonă constituie o atracţie turistică de importanţă regională şi naţională. Activităţile turistice se desfăşoară în zona montană – creasta munţilor Făgăraş şi munţii Cibinului şi în zona colinară sub forma agro-turismului – Răşinari. Poiana Sibiului. 2. Zona urbană, polarizată de sistemul urban din jurul mun. Sibiu are un profil ocupaţional dominat de industrie şi servicii. Agricultura acestei zone este profilată pe culturi vegetale – cereale, plante tehnice şi legume – care furnizează materii prime şi produse pentru industria alimentară şi pieţele urbane locale. Activităţile secundare, tradiţionale în această zonă, sunt preponderent din domeniul industriei prelucrătoare – aparatură, construcţii de maşini, ind. alimentară, ind. uşoară – ceea ce a consolidat un mediu industrial şi tehnic ce constituie potenţialul cel mai important al zonei. Sectorul terţiar este bine reprezentat de servicii din sfera comerţului, turismului, administraţiei şi serviciilor publice. În această zonă se află cele mai numeroase şi mai importante dotări pentru administrarea diferitelor activităţi economice, servicii publice de învăţământ şi ocrotirea sănătăţii, o importantă dotare turistică. Potenţialul turistic al zonei îl constituie în mare măsură patrimoniul construit de interes naţional şi zonal, aflat în majoritate în mun. Sibiu. 3. Zona centrală, cu profil preponderent primar şi cu servicii, este o zonă rurală, slab urbanizată, unicul oraş – Agnita – găsindu-se în partea de est a acesteia. Agricultura este bazată pe culturi vegetale – cereale, cartofi, legume – şi creşterea animalelor – păsări şi bovine. Pădurile au suprafeţe reduse, fiind constituite în majoritate din zone de producţie. Serviciile sunt de nivel local, existând un deficit de dotări publice în domeniile educaţiei de nivel mediu şi al ocrotirii sănătăţii – spitale şi policlinici – precum şi al celor legate de echipările de bază ale localităţilor. Turismul este în principal de tranzit, fiind determinat în principal de monumentele şi siturile istorice existente în zonă. 4. Zona de nord, cu profil primar şi industrial se întinde de-a lungul văii Târnavei Mari, fiind polarizată de centre urbane ca Mediaş, Copşa Mică şi Dumbrăveni.

82

Sectorul primar este reprezentat de activităţile industriei extractive a gazului metan şi cele agricole. Agricultura zonei este diversificată aceasta cuprinzând activităţi viticole, de creştere a animalelor şi culturi vegetale, ceea ce conferă un plus de dinamism acestei ramuri. Pe lângă industria extractivă în zonă sunt prezente industriile prelucrătoare, fiind concentrate în principal în vest, în mun. Mediaş, Copşa Mică, Mârşa ş.a. Serviciile prezente în zonă sunt de interes zonal, mun. Mediaş se constituie într-un centru polarizator, de echilibru, pentru partea de nord a judeţului. Turismul este în general de tranzit fiind legat de patrimoniul construit, din zona centrală a Transilvaniei, aparţinând civilizaţiei feudale.

• Problemele ce apar în fiecare din zonele descrise mai sus sunt create de disfuncţionalităţile impuse de mediul fizic, natural şi antropic, sau de ineficienţa unor activităţi economice, îşi pun amprenta asupra folosirii terenurilor. În zona sudică condiţionarea strictă impusă dezvoltării de către cadrul natural reduce gama direcţiilor de evoluţia structurilor economice. Tradiţionalismul activităţilor primare din această zonă este greu de depăşit prin amplificarea rolului unor centre rurale cu funcţii complexe. Potenţialul turistic al zonei exploatat în prezent doar pe plan local, va fi în continuare dificil de pus în valoare, în lipsa unui transport regional eficient economic. Zona urbană din jurul mun. Sibiu este afectată de problemele transformărilor sectorului secundar şi de dezvoltarea infrastructurilor majore. Nevoia de terenuri pentru industrie şi locuire face ca în numeroase localităţi ale zonei să existe o presiune continuă asupra terenurilor agricole. Un mare număr de localităţi aparţinătoare se vor confrunta în viitor cu probleme generate de investiţiile din industrie şi servicii, în special în partea de sud şi vest a zonei. În ceea ce priveşte zone mediană rurală a judeţului se deosebesc două categorii de probleme, prima legată de structura economică, predominant primară a acesteia şi a doua legată de lipsa armăturii de centre polarizatoare, care să dinamizeze activităţile zonei. În sfârşit, în zona nordică, problemele principale sunt puse de reconversia industrială, înlăturarea efectelor poluării, eficientizarea activităţilor agricole şi crearea unei dotări turistice la nivelul exigenţelor actuale, care să valorifice potenţialul existent. II. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ 1. Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic Analiza datelor furnizate de recensăminte arată că populaţia Judeţului Sibiu a avut o evoluţie ascendentă în perioada 1930-1977, volumul acesteia sporind cu peste 170.000 de locuitori în intervalul celor 47 de ani. Cea mai importantă creştere – de aproximativ 16% – s-a înregistrat în perioada 1966-1977. După 1977 dinamica populaţiei Judeţului Sibiu a avut un trend negativ constant. Astfel, dacă la recensământul din 1977 populaţia totală era de 481.645 de locuitori, aceasta a scăzut continuu ajungând în anul 2002 la cifra de 422.224, ceea ce procentual reprezintă, o descreştere cu 12%.

83

Sursa datelor: Prelucrare baza de date TEMPO online

Din 1992 până în 2002 populaţia s-a micşorat cu 30.649 de locuitori (6.8%), cea mai importantă scădere înregistrându-se între 2001-2002 când populaţia s-a diminuat cu 21.040 de locuitori (4.7%).

Figura nr. 2: Evoluţia populaţiei Judeţului Sibiu în perioada 1992-2002

400000

410000

420000

430000

440000

450000

460000

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002


Până în anul 1977, ritmul de creştere a populaţiei Judeţului Sibiu a fost relativ similar cu cel al populaţiei României. Pe perioada 1977-1992, contrar tendinţei înregistrată la nivel naţional, populaţia Judeţului Sibiu a avut o evoluţie descendentă. În perioada 2002-2009 trendurile se inversează, cu scăderea populaţiei la nivel naţional cu 1,5% şi cu relativă creştere la nivelul judeţului cu 0,3%.


Figura nr. 1: Evoluţia populaţiei Judeţului Sibiu la recensăminte

306984 335116372687

414756

481645452873 422224

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002

84

Dinamica populaţiei în perioada anterior amintită nu a avut aceeaşi tendinţă la nivel de unitate administrativ teritorială. În Judeţul Sibiu, scăderi mai importante ale numărului populaţiei (cu peste 4%) s-au înregistrat în deosebi în comunele din estul şi sud-vestul judeţului: Ludoş: -5.0%; Păuca: -12.3%; Micăsasa: -4.0%; Tilişca: -4.2%; Jina: -4.2%; precum şi în oraşele: Mediaş: -7.9% şi Agnita: -3.,%. Localităţile în care populaţia s-a menţinut la un nivel relativ constant sunt: Şeica Mare: -0.2%; Apoldu de Jos: -0.1%; Gura Râului: 0.4%; Şeica Mică: 0.6%; Blajel: 1.1%; Orlat: 0.6%; dar şi oraşele: Avrig : 0.4%; Cisnădie: 0.6%; Dumbrăveni: 0.6%; Ocna Sibiului: 1.3% şi Sălişte: 1.6%. În celelalte localităţi ale judeţului populaţia a avut o tendinţă de creştere. Cele mai importante creşteri (cu peste 10%) s-au înregistrat în Roşia: 10.5%; Moşna: 10.5%; Hoghilag: 10.8%; Târnava: 10.9%; Brateiu: 13.0%; Şura Mică: 14.2%; Bruiu: 14.3%; Cristian: 17.5%; Marpod: 18.0%; Chipar: 19.2%; Şelimbăr: 20.9% şi Şura Mare: 25.8%. Densitatea populaţiei Densitatea populaţiei Judeţului Sibiu înregistrată în anul 2009 a fost de 78.3 loc/km². Raportată la densitatea populaţiei României această valoare este mai mică. În comparaţie însă cu densitatea populaţiei la nivel de regiune, ea este mai ridicată. În mediul urban densitatea populaţiei din Judeţul Sibiu depăşeşte atât media pe ţară cât şi media pe regiune.

Densitatea populaţiei în 2009

total urban rural România 90.1 384.2 46.5 Centru 74.0 244.7 36.6 Sibiu 78.3 227.8 33.5

Sursa datelor: Baza de date TEMPO online La nivel de unitate administrativ teritorială, valorile cele mai ridicate sunt regăsite, aşadar, în mediul urban şi în special la nivelul oraşelor municipiu, Sibiu având o densitate de 1305.5 loc/km², iar Mediaş de 849.2 loc/km². Există însă şi oraşe cu o densitate a populaţiei foarte scăzută, exemplu în acest sens fiind Miercurea Sibiului cu 49.5 loc/km², Ocna Sibiului cu 50.6 loc/km² şi Sălişte cu 30.9 loc/km². În ceea ce priveşte mediul rural, majoritatea comunelor au o densitate redusă, însă 5 comune au peste 100 loc/km²: Brăteiu, Poplaca, Poiana Sibiului, Cristian şi Tarnava. Comunele în care densitatea populaţiei este extrem de scăzută (sub 25 loc/km²) acoperă în general centrul şi vestul judeţului (Râu Sadului: 5.9 loc/km²; Bruiu: 8.0 loc/km²; Boiţa: 10.1 loc/km²; Jina: 12.6 loc/km²; Mihăileni: 12.9 loc/km²; Chirpăr: 16.0 loc/km²; Cârtişoara: 14.3 loc/km²; Porumbacu de Jos: 17.0 loc/km²; Brădeni: 17.2 loc/km²; Ludoş: 17.3 loc/km²; Merghindeal: 18.9 loc/km²; Răşinari: 20.2 loc/km²; Marpod: 21.1 loc/km²; Bârghiş: 21.6 loc/km²; Altina: 21.9 loc/km²; Nocrich: 24.8 loc/km². Structura pe medii Cea mai mare parte a populaţiei Judeţului Sibiu este concentrată în oraşe, din totalul celor 424.855 de locuitori înregistraţi în anul 2009, 284.792 (67.0%) trăind în mediul urban. 54.3% din populaţia urbană este concentrată în Municipiul Sibiu, iar 18.6% în Municipiul Mediaş. Distribuţia locuitorilor în celelalte oraşe se prezintă astfel: Cisnădie – 5.7%, Avrig – 5,0%, Agnita – 3.9%, Dumbrăveni – 2.9%, Copşa Mică – 1.9%, Miercurea Sibiului – 1,5%, Ocna Sibiului – 1.5%, Sălişte – 2.1% Tălmaciu – 2.6%.

85

După cum indică şi graficul de mai jos, comparativ cu distribuţia populaţiei României pe medii rezidenţiale, ponderea populaţiei din urban este mai ridicată decât media la nivel naţional.


Structura pe sexe În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei Judeţului Sibiu pe sexe se obsevă că ponderea populaţiei masculine este relativ similară cu cea a populaţiei feminine. Acest echilibru între ponderea populaţiei de sex masculin şi cea de sex feminin se regăseşte în majoritatea oraşelor şi comunelor din Judeţul Sibiu. Există însă câteva localităţi în care ponderea populaţiei feminine depăşeşte ponderea medie: Municipiul Sibiu: 53.2%; Mediaş: 51.7%; Turnu Roşu: 53.2%; Orlat: 51.5%; Apolodu de Jos: 52.4%; Poiana Sibiului: 55.5%; Cartişoara: 51.6%. Analizând datele comparativ cu România se constată că structura pe sexe este aproape identică cu cea înregistrată la nivel naţional.

Fig.5. Structura populaţiei judeţului Sibiu pe sexe, 2009


Romania

masculin

48.6% 51.4%

48.9% 51.1%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Sibiu

feminin

86

Structura pe vârste Structura pe vârste este o componentă majoră a populaţiei datorită consecinţelor sale sociale. Ea imprimă o serie de caracteristici stilului de viaţă începând cu patternurile de consum economic şi terminând cu comportamentele culturale. Structura pe vârste este rezultatul acţiunii evenimentelor de dinamică demografică precum creşterea/scăderea natalităţii sau creştere/scăderea migraţiei. În anul 2009 populaţia vârstnică avea o pondere ridicată (17,7%), ceea ce înseamnă că populaţia Judeţului Sibiu era afectată de procesul de îmbătrânire demografică.


După cum indică şi graficul de mai sus, în perioada 2000-2009 acest proces s-a accentuat, ponderea populaţiei vârstnice crescând de la 14.3% în 1992 la 16.3% în 2000, în timp ce ponderea populaţiei tinere a scăzut de la 24.4% la 19.2%. Scăderea ponderii tinerilor a urmat un trend descendent, ajungând în 2009 la 15,7%, în timp ce ponderea vârstnicilor a ajuns la 17,7%. Raportul de dependenţă după vârstă reprezintă raportul dintre numărul populaţiei de vârstă tânără (0-14 ani) şi cel al populaţiei de vârstă bătrână (peste 60 de ani) şi respectiv numărul populaţiei de vârstă adultă (15-59 ani). Acest raport nu trebuie confundat cu raportul de dependenţă economică. El exprimă de fapt numărul persoanelor de vârstă inactivă care revin, în medie, la 100 persoane de vârstă activă. În Judeţul Sibiu, în anul 1992 raportul de dependenţă a fost de 63 de persoane inactive ce revin la 100 de persoane active, iar în 2001 acesta a scăzut ajungând să fie de 55 la 100. În anul 2009 valoarea raportului de dependenţă era de 40 la 100, scădere datorată tendinţelor de creştere a vârstei de pensionare în ultimii ani, tendinţelor de creştere a duratei medii a vieţii, variabile ce impun transferul de la segmentul de populaţie vârstnică a grupei de vârsta de 60-64 ani către segmentul de populaţie adultă, ceea ce schimbă metoda de calcul a indicatorului.

Mişcarea naturală şi migratorie Mişcarea naturală Mişcarea naturală a populaţiei constituie, alături de mişcarea migratorie, una dintre componentele care determină evoluţia în timp a unei populaţii. Mişcarea naturală surprinde două fenomene demografice: natalitatea şi mortalitatea.

15.724.4

66.6 61.3

17.7 14.3

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

0-14 ani 15-59 ani peste 60 ani

Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă

2009 1992

87

Natalitatea este exprimată cantitativ prin rata brută a natalităţii care reprezintă numărul născuţilor vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată de timp (în general un an calendarisitc). Natalitatea este un fenomen demografic sensibil la schimbările de ordin socio-economic.

Mişcarea naturală - 2009

Rata natalităţii Rata mortalităţii Sporul natural

Romania 10.4‰ 12.0‰ -1.6‰

Centru 11.0‰ 11.2‰ -0.2‰

Sibiu 11.6‰ 10.7‰ 0.9‰ Sursa datelor:INSSE, baza de date TEMPO online

În anul 2009, rata natalităţii în Judeţul Sibiu a fost superioară faţă de media înregistrată la nivel naţional şi regional: 11.6‰ comparativ cu 10.4‰ şi respectiv 11.0‰.

Mişcarea naturală în 2009 în mediul urban


Romania 10.3‰ 9.9‰ 0.4‰ Centru 10.5‰ 10.0‰ 0.5‰ Sibiu 10.8‰ 10.4‰ 0.4‰

Sursa datelor:INSSE, baza de date TEMPO online

După cum se poate observa din tabelele de mai sus, rata natalităţii în Judeţul Sibiu reflectă tendinţa la nivel naţional, în sensul că valorile înregistrate în rural sunt mai mari decât cele din urban (13.1‰ comparativ cu 10.8‰).

Mişcarea naturală în 2009 în mediul rural


Romania 10.4‰ 14.6‰ -4.2‰ Centru 11.8‰ 13.0‰ -1.2‰ Sibiu 13.1‰ 11.3‰ 1.8‰

Sursa datelor:INSSE, baza de date TEMPO online Totuşi există pentru anul 2009 variaţii importante ale ratei natalităţii în mediul rural, de la 6.1‰ în Birghiş, 6.0‰ în Apolodu de Jos, 6.4‰ în Alma la 21.1‰ în Roşia, 23.5‰ în Nocrich, 23.6‰ în Iacobeni şi 24.1‰ în Mihăileni. Spre deosebire de media la nivel naţional, în Judeţul Sibiu rata natalităţii în mediul rural este mai mare, în timp ce pentru mediu urban valorile sunt relativ similare pentru nivelele teritoriale analizate.

Mortalitatea ca fenomen demografic este influenţată de o serie de factori ecologici, sociali şi economici cum ar fi de exemplu, nivelul de educaţie şi accesul la serviciile medicale. Mortalitatea exprimă în esenţă intensitatea deceselor în ansamblul unei populaţii. Ea se măsoară prin rata brută a mortalităţii – numărul de decedaţi la 1000 de locuitori.

Pentru Judeţul Sibiu rata mortalităţii are o valoare mai scăzută decât media înregistrată la nivel naţional şi decât cea de la nivel regional. În mediul rural însă rata mortalităţii este mai mare. Analiza datelor la nivel de unitate administrativ teritorială arată că valorile cele mai ridicate ale ratei de mortalitate se regăsesc în: Ludoş: 32.8‰; Biertan: 19.6‰; Micăsasa: 17.1‰; Brădeni: 17.9‰; Apolodu de Jos: 16.1‰, iar valorile cele mai scăzute în: Marpod: 4.3‰; Şura Mare: 6.3‰; Şeica Mică: 6.4‰; şi Valea Viilor: 6.5‰.

88

Sporul natural este un indicator care reflectă echilibrul între cele două componente ale mişcării naturale: natalitatea şi mortalitatea. Sporul natural indică cu cât creşte în mod natural o populaţie şi se calculează ca diferenţă între numărul de naşteri şi numărul de decese care au avut loc într-un an, raportată la volumul populaţiei. În Judeţul Sibiu sporul natural în anul 2009 a avut o valoare pozitivă, spre deosebire de cea înregistrată la nivel naţional: 0.9‰ faţă de -1.6‰. Există diferenţe între rural şi urban, sporul natural în mediul urban fiind pozitiv iar în rural negativ, la nivel regional şi naţional. La nivelul judeţului sporul natural este pozitiv pentru ambele medii de rezidenţă, dar cu valoare mai mare pentru rural, pe seama natalităţii crescute de aici. La nivel de localitate sporul natural variază de la valorile cele mai ridicate în Mihăileni: 10.1‰; Brăteiu: 12.2‰; Hoghilag: 10.9‰; Vurpar: 12.1‰; Iacobeni: 13.1‰; Nocrich: 15.5‰, la valori de sub -6‰ în Ludoş: -23.6‰; Apoldu de Jos: -10.1‰; Micasasa: -9.4‰; Birghiş: -7.5‰; Biertan: -6.9‰ şi Sadu: -6.6‰. Aceste comune se află o parte în zona de nord-est şi alta în zona vestică a judeţului.

Mişcarea migratorie Alături de natalitate şi mortalitate, mişcarea migratorie contribuie la creşterea sau descreşterea unei populaţii. Migraţia internă reprezintă totalitatea deplasărilor însoţite de schimbarea definitivă a domiciliului între unităţile teritorial-administrative ale unei ţări. Ea este o componentă esenţială a proceselor de dezvoltare fiind corelată cu schimbările economice, de structură socială sau calitate a vieţii. Dacă înainte de 1989 sensul fluxurilor migratorii interne a fost cu precădere de la sat la oraş şi de la zonele mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic spre cele dezvoltate, după 1997 acest sens s-a inversat, numărul celor sosiţi în rural devansându-l pe al celor stabiliţi în urban. Mişcarea migratorie este surprinsă prin intermediul soldului migratoriu, calculat ca diferenţă între stabilirile şi plecările cu domiciliu raportată la 1000 de locuitori. În anul 2009 în Judeţul Sibiu acesta a avut valoarea de 0.9‰. Datele la nivel de unitate teritorial administrativă arată că cele mai multe localităţi au avut un sold migratoriu pozitiv. Comunele în care acesta a avut valorile cele mai ridicate (peste 10‰) sunt: Şelimbăr: 50.1‰; Şura Mare: 22.3‰; Şura Mică: 17.4‰; Marpod: 17.2‰; Cârţa: 12.2‰; Birghiş: 10.3‰; Orlat: 10.2‰; Porumbacu de Jos: 10.1‰; Cârţişoara: 10.0‰. Există însă comune care au înregistrat solduri migratorii negative foarte mari: Jina: -16.1‰, Brădeni: -9.3‰, Bruiu: -9.2‰, Iacobeni: -9.0‰, Poiana Sibiului: -8.7‰; Râul Sadului: -8.1‰. În ceea ce priveşte mediul urban, doar oraşele Cisnădie, Copşa Mică, Miercurea Sibiului şi Tălmaciu au avut un sold migratoriu pozitiv. 2. Resursele umane Starea de sănătate Starea de sănătate a populaţiei poate fi surprinsă prin indicatori precum speranţa de viaţă la naştere, rata mortalităţii infantile, numărul cazurilor de îmbolnăviri. Speranţa de viaţă la naştere exprimă numărul mediu de ani pe care i-ar putea trăi un individ în condiţiile în care mortalitatea ar avea intensitatea anului de referinţă. Speranţa de viaţă la naştere este un indicator atât al stării de sănătate cât şi al dezvoltării unei populaţii.

Speranţa de viaţă la naştere 2009 total femei bărbati

România 73,33 77,09 69,68 Centru 73,62 77,24 70,12 Sibiu 73,28 76,88 69,74

Sursa datelor: INSSE, baza de date TEMPO online

89

Aşa cum relevă datele prezentate în tabelul de mai sus, speranţa de viaţă la naştere a populaţiei Judeţul Sibiu este uşor mai mică decât media naţională. Totodată, valorile speranţei de viaţă la naştere sunt mai mici decât cele înregistrate la nivel naţional şi regional pentru femei, dar uşor mai mari pentru bărbaţi comparativ numai cu nivelul naţional. Acest fapt relevă un deficit în starea de sănătate a populaţiei Judeţului Sibiu comparativ cu judeţele aceleiaşi regiuni de dezvoltare. Rata mortalităţii infantile sau frecvenţa deceselor sub 1 an raportată la totalul născuţilor vii dintr-o perioadă determinată este un alt indicator care reflectă starea de sănătate a unei populaţii. După cum se poate observa şi din tabelul de mai jos, rata mortalităţii infantile la nivelul Judeţului Sibiu a scăzut în 2001 comparativ cu 1999, de la 16.3‰ la 15.4‰.

Rata mortalităţii infantile (la 1000 de născuţi vii)

1999 2001 2009 România 18.6‰ 18.4‰ 10.1‰ Centru 16.9‰ 15.2‰ 10.0‰ Sibiu 16.3‰ 15.4‰ 8.6‰ Sursa datelor: Raportul Naţional al Dezvoltării Umane – România, 2000 şi INSSE, baza de date TEMPO online

Atât în anul 1999 cât şi în 2001 mortalitatea infantilă a avut valori mai scăzute decât media naţională ea păstrându-se însă aproape de nivelul înregistrat la nivel de regiune. În ultimii ani valorile indicatorului au scăzut considerabil, ceea ce indică un acces mai bun al tinerelor familii la asistenţă medicală de specialitate. Referitor la numărul de cazuri de infecţii şi boli parazitare, cele existente la nivelul Judeţului Sibiu sunt aproape duble faţă de cele de la nivel naţional. Cazurile de TBC sunt însă mult mai puţin numeroase. Trebuie menţionat că regiunea Centru are cea mai mică rată a cazurilor noi de TBC. Se poate afirma că la nivelul Judeţului Sibiu populaţia are un nivel mai ridicat al calităţii vieţii decât media pe regiune, ştiut fiind faptul că aceste cazuri de îmbolnăviri au o frecvenţă ridicată în mediile sărace. În ceea ce priveşte dotarea serviciilor medicale, comparând principalii indicatori de ocrotire a sănătăţii (paturi în spitale la 1000 de locuitori, medici la 1000 de locuitori şi personalul sanitar mediu ce revine la 1000 de locuitori) se observă că valorile înregistrate la nivel de judeţ, deşi uşor mai ridicate, sunt foarte apropiate de cele de la nivel regional şi naţional.

România Centru Sibiu Paturi în spitale 137420 17319 2896 – la 1000 de loc – 6.4 6.9 6.8 Medici 50386 5673 1076 – la 1000 de loc – 2.3 2.2 2.5 Personal sanitar mediu 129673 15542 2869 – la 1000 de loc – 6.0 6.2 6.7

Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, 2009 În anul 2009 în Judeţul Sibiu, funcţionau 10 spitale, un centru de diagnostic şi tratament, 2 dispensare, 9 creşe, 9 policlinici, 4 unităţi medico-sociale, 18 cabinete medicale şcolare, 50 de cabinete medicale de medicină generală (dintre care 1 în sectorul public), 272 de cabinete medicale de familie, 317 cabinete stomatologice (dintre care 47 în sectorul public), 113 de farmacii dintre care 103 private. Serviciile medicale erau asigurate de 1076 de medici (dintre care 957 în sectorul public), 370 stomatologi (dintre care 107 în sectorul pulic), 237 farmacişti (dintre care 22 în sectorul public), 2869 cadre sanitare medii (dintre care 2138 în sectorul public).

90

Cadrele medico-sanitare din Judeţul Sibiu

Categorii de cadre medicale sector public sector privat total medici 957 119 1076 stomatologi 107 263 370 farmacişti 22 215 237 personal mediu 2138 731 2869


Forţa de muncă Populaţia activă civilă a judeţului Sibiu a crescut în perioada 2002-2009 cu 3,2%, de la 179,7 mii persoane la 185,5 mii persoane. Creşterea la nivel naţional a acestei categorii de populaţie a fost de doar 0,3% în aceeaşi perioadă de referinţă, fapt explicabil şi prin trendurile evolutive diferite ale populaţiei la cele două nivele teritoriale. Populaţia ocupată a judeţului a crescut în schimb în perioada 2004-2008 cu 8,7%, a regiunii Centru cu 3,9% şi a ţării cu 6,2%, ceea ce relevă o resursă de muncă importantă la nivelul judeţului. Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN 2, 2009

Activitatile economiei nationale

TOTAL

Romania Sibiu mii pers procente % mii pers procente % 8410,7 100,0 170,2 100,0

Agricultura, silvicultura si pescuit 2410,7 28,7 27,6 16,2 Industrie: din care 1773,6 21,1 52,4 30,8 Industria extractiva 73,2 4,1 2,1 4,0 Industria prelucratoare 1490,8 84,1 46,2 88,2 Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat 75,3 4,2 1,3 2,5 Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare 134,3 7,6 2,8 5,3 Constructii 626,1 7,4 12 7,1 Comerţ cu ridicata şi cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor 1138,2 13,5 24,2 14,2 Transport si depozitare 418,9 5,0 10,6 6,2 Hoteluri si restaurante 125,3 1,5 3,9 2,3 Informatii şi comunicatii 125 1,5 1,4 0,8 Intermedieri financiare si asigurari 113,3 1,3 2,7 1,6 Tranzactii imobiliare 48,9 0,6 0,7 0,4 Activitati profesionale, ştiintifice şi tehnice 164,3 2,0 2,1 1,2 Activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport 207,4 2,5 5,9 3,5

Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public 230,1 2,7 4,3 2,5 Invatamant 413 4,9 9,2 5,4 Sanatate si asistenta socială 407,6 4,8 8,1 4,8

91

Activităţi de spectacole, culturale si recreative 67,1 0,8 1,5 0,9 Alte activităţi de servicii 141,2 1,7 3,6 2,1

Sursa datelor: INSSE, baza de date TEMPO online Structura populatiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale relevă ponderi mai importante de ocupare la nivelul judeţului comparativ cu nivelul naţional în: industrie, în special industria prelucrătoare, comerţ, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante, învăţământ, indermedieri financiare şi servicii administrative. Populaţia ocupată pe sectoare arată că în judeţul Sibiu sectorul terţiar este cel mai bine reprezentat (46%), urmat de secundar (37,8%) şi de primar (16,2%), având ponderi în terţiar şi secundar peste mediile naţionale (42,8% şi respectiv 28,5%). Populaţia salariată scade pe fondul crizei economice instalate după 2008, însă intensitatea manifestată la nivelul judeţului este similară situaţiei naţionale, mult mai redusă comparativ cu palierul regional, ceea ce relevă o situaţie mai bună a judeţului comparativ cu cele învecinate.

Evoluţia numărului mediu de salariaţi în judeţul Sibiu, 2008-2009 2008 2009 Evolutie 2009/2008 Romania 5046317 4774263 -5,4%

Regiunea CENTRU 632847 586433 -7,3% Sibiu 122491 115929 -5,4%

Sursa datelor: INSSE, baza de date TEMPO online Examinând structura salariaţilor pe activităţi economice se observă că cea mai mare parte a populaţiei salariate lucrează în 2009 în industria prelucrătoare: 31.5%. Această valoare este mai mare decât media la nivel naţional. 16.2% dintre forţa de muncă salariată activează în domeniul comerţului, 7.4% în învăţământ, 8.2% în construcţii, iar 6.3% în sectorul sănătăţii. Cu excepţia comerţului, ponderile pentru toate celelalte domenii de activitate sunt mai mici decât media naţională. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în ceea ce priveşte agricultura şi industria extractivă unde ponderea salariaţilor este de mai mică decât media pe ţară. Repartiţia pe cele trei sectoare de activitate indică peste 54% salariaţi în servicii, peste 44% salariaţi în secundar şi în jur de 1,5% în sectorul primar. Analiza ponderii veniturilor necesare pentru asigurarea nevoilor de bază ale familiei (fig. de mai jos) evidenţiază într-o anchetă realizată la nivelul judeţului că pentru asigurarea condiţiilor minime de supravieţuire veniturile sunt suficiente pentru 38,6% dintre respondenţi, dar 43,4% dintre subiecţi reclamă insuficienţa veniturilor necesare nevoilor familiale.

Sursa: Masterplanul de Asistenţă Socială a judeţului Sibiu, pentru 2010-2020

92

Lipsa sau insuficienţa veniturilor a determinat apariţia numeroaselor situaţii de dificultate în rândul respondenţilor - persoane care trăiesc singure, familii de vârstnici sau familii cu copii, preponderent din regiunile „Zona Secaşelor” şi „Valea Oltului”. Din totalul familiilor cu copii, 77,8% au trecut prin situaţii dificile cum ar fi: restanţe la plata utilităţilor; împrumuturi pentru a cumpăra alimente, îmbrăcăminte, încălţăminte; ameninţări cu închiderea apei, curentului electric, gaze naturale, din cauza neplăţii facturilor, evacuarea din locuinţă din cauza datoriilor, etc. Analiza datelor rezultate din interviuri, în raport cu grupa de vârstă arată că cele mai frecvente situaţii de dificultate sunt suportate de persoane cu vârste cuprinse între 41-50 ani, dar valori semnificative sunt întâlnite şi la celelalte categorii de vârstă. În anul 2009 rata şomajului în Judeţul Sibiu era mai mică decât media regiunii Centru, dar mult mai mare faţă de cea la nivel naţional. Graficul de mai jos arată că aici şomajul avea la începutul anului 2008 cea mai mică valoare (3,1%), însă ea creşte alarmant până la sfârşitul lui 2009, depăşind valoarea mediei naţionale.


La sfârşitul anului 2009 erau înregistraţi 15315 şomeri, dintre care 72,8% beneficiau de indemnizaţie de şomaj, iar 27,2% nu beneficiau de nici un sprijin. Dintre beneficiarii de indemnizaţie de şomaj, peste 93% erau şomeri cu experienţă în muncă.

Şomeri inregistraţi pe categorii, după nivelul şcolii absolvite, în 2009 Total 15315 % - Primar, gimnazial si profesional 10685 69,8 - Liceal si postliceal 3303 21,6 - Universitar 1327 8,7 Beneficiari de indemnizatie de somaj (someri cu experienta in munca) si beneficiari de indemnizatie de somaj (someri fara experienta in munca) 11154 % - Primar, gimnazial si profesional 7004 62,8 - Liceal si postliceal 2995 26,9 - Universitar 1155 10,4

93

Beneficiari de indemnizatie de somaj (someri cu experienta in munca) 10394 % - Primar, gimnazial si profesional 6826 65,7 - Liceal si postliceal 2697 25,9 - Universitar 871 8,4 Beneficiari de indemnizatie de somaj (someri fara experienta in munca) 760 % - Primar, gimnazial si profesional 178 23,4 - Liceal si postliceal 298 39,2 - Universitar 284 37,4

Persoane care nu beneficiaza de drepturi baneşti 4161 % - Primar, gimnazial si profesional 3681 88,5 - Liceal si postliceal 308 7,4 - Universitar 172 4,1


III. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR Economia judeţului În scopul evidenţierii performanţei economice a judeţului Sibiu considerăm important caracterizarea poziţiei sale la nivel regional, dar şi în context naţional cu ajutorul unui indicator relevant şi anume produsul intern brut (PIB). Acest indicator reprezintă suma utilizărilor finale de bunuri şi servicii ale unităţilor instituţionale rezidente (consum final efectiv, formare bruta de capital fix) plus exporturile minus importurile de bunuri şi servicii (definiţie INS – Institutul Naţional de Statistică). Analizând datele din tabelul alăturat se constată că judeţul Sibiu generează un procent important de 18,26% din totalul PIB-ului Regiunii Centru, înregistrând o mică scădere faţă de anul anterior. Raportat la nivelul ţării, jud Sibiu deţine 1,4% în 2007, în scădere faţă de 2006 când a participat cu 2,2% din total PIB. În evoluţie trendul PIB-ului este unul pozitiv, de la an la an aprope triplându-se pe intervalul de timp 2002-2007. Această creştere cu 268% pentru perioada analizată a fost mai mare decât cea la nivel regional cu 264%, dar inferioară cu 5 procente celei de la nivel naţional ce a înregistrat o creştere de 273% . Evoluţia PIB-ului din Judeţul Sibiu în perioada 2002-2007 comparativ cu România şi Regiunea Centru

PIB (mil. lei) 2002 2003 2004 2005 2006 2007 România 152.017,0 197.427,6 247.368,0 288.954,6 344.650,6 416.006,8 Reg. Centru 18.671,9 23.990,4 29.095,8 33.143,2 40.291,2 49.416,7 Sibiu 3.357,0 4.121,4 5.169,7 6.103,1 7.637,5 9.026,3

Sursa - Anuarul Statistic al României 2008, Baza Tempo a Institutului Naţional de Statistică

Indicatorul PIB pe cap de locuitor al judeţului relevă faptul că în anul 2007 acesta a avut o valoare de 21330,90 în 2007 în creştere faţă de anul anterior cînd a fost de 18050,47 şi mai mare totodată faţă de valorile înregistrate la nivel de regiune 19579,47 şi cele de la nivel naţional – 19135,41. Aceste valori evidenţiază poziţia solidă a economiei judeţului Sibiu la nivel naţional, o bună atractivitate pentru mediul de afaceri si pentru viitoare investiţii.

94

Tabelul alăturat prezintă în lipsa unor date oficiale curente depre indicatorul PIB date oferite de Comisia Naţională de Prognoză pentru anii 2008, 2009 şi prospective pentru restul perioadei. Evoluţia prognozată a PIB-ului în perioada 2008 – 2012

PIB (mil. lei) 2008 2009 2010 2011 2012 România 503.958,7 531.300,0 568.500 612.000 664.700 Reg. Centru 60.54,2 63.287,0 67.730,8 72.775,3 78.927,5 Sibiu 11.392,3 12.125,8 12.984,0 13.969,2 15.169,9

Sursa - Intitutul Naţional de Statistică şi Comisia Naţională de Prognoză

Evoluţia mediului economic În anul 2008, în Sibiu existau 12.136 întreprinderi/unităţi economice, dintre care 10819 microîntreprinderi, 1216 întreprinderi mici, 318 mijlocii şi 61 mari. Trebuie precizat că întreprinderea activa este entitatea care, din punct de vedere economic este activă (în perioada de observare), respectiv realizează bunuri sau servicii, înregistrează cheltuieli şi întocmeste bilanţ contabil (INS). Evoluţia numărului întreprinderilor active pe activităţi ale economiei naţionale în perioada 2000-2007

Activităţi secţiune CAEN 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total 6.411 6.415 6.701 7.734 8.827 9.755 10.463 11.494 12.136 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 201 196 211 222 216 242 267 281 270 Pescuit şi piscicultură 1 4 4 5 6 7 3 6 7 Industria extractivă 3 5 6 11 18 19 16 20 25 Industria prelucrătoare 1.194 1.239 1.294 1.455 1.584 1.64 1.661 1.671 1803

Energie electrică şi termică, gaze şi apă 13 14 15 17 13 14 14 16 18 Construcţii 307 368 402 520 647 796 960 1257 1.302 Comerţ 3.396 3.11 2.857 3.006 3.229 3.434 3.552 3.664 3.773 Hoteluri şi restaurante 270 295 390 451 516 546 588 645 679

Transporturi, depozitare şi comunicaţii 326 374 426 501 610 695 794 965 1065 Intermedieri financiare :2 : 82 83 92 110 113 126 144 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 390 521 720 1098 1471 1752 1961 2261 2413 Învăţământ inclusiv cursuri profesionale diverse 13 12 15 23 24 37 52 61 64

2 Lipsă date

95

Sănătate şi asistenţa socială 124 120 130 169 195 227 246 255 265 Alte activităţi ale economiei naţionale 173 157 149 173 206 236 236 266 308

Sursa - Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu În economia judeţului predomină microîntreprinderile, cu un procent de 87,15% şi întreprinderile mici cu 9,79% din total. Ponderea cea mai mare a unităţilor locale active la nivelul anului 2008 se regăseşte, conform calculelor realizate pe baza tabelului de mai jos, în domeniul comercial 31,16%, în industria prelucrătoare 12,87% şi în construcţii 12,05%. În ceea ce priveşte evoluţia ca număr al întreprinderilor active s-a înregistrat per total o creştere cu 89% în anul 2008 faţă de anul 2000. Fiecare activitate în parte a cunoscut creşteri pe toată perioada, cele mai importante fiind cele din industria extractivă + 733%, din pescuit şi piscultură + 600%, tranzacţii imobiliare şi alte servicii + 518%, învăţământ inclusiv cursuri profesionale diverse + 392%, construcţii +324%. Unităţile locale active agricultură, industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi şi clase de mărime, în anul 2008

Activităţi economice (secţiuni CAEN, Rev.2)

Număr unităţi

Total

Din care pe clase de mărimi după numărul de salariaţi:

0-9 10-49 50-249 250 şi peste Sibiu 12414 10819 1216 318 61 Agricultură, silvicultură şi pescuit 267 235 27 4 1 Industrie extractivă 30 19 7 0 4 Industrie prelucrătoare 1598 1086 326 152 34 Energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 15 7 5 2 1 Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 72 50 14 6 2 Construcţii 1497 1276 177 37 7 Comerţ cu ridicata şi amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor 3869 3474 341 51 3 Transport şi depozitare 933 830 78 18 7 Hoteluri şi restaurante 685 595 78 12 0 Informaţii şi comunicaţii 424 385 34 5 0 Intermedieri financiare şi asigurări 147 138 8 1 0 Tranzacţii imobiliare 384 370 13 1 0 Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 1299 1259 36 4 0 Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 536 476 38 20 0

96

Învăţământ3 67 65 2 0 0 Sănătate şi asistenţă socială 242 229 10 3 0 Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 88 78 8 2 0 Alte activităţi de servicii 261 247 14 0 0

Sursa - Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Analiza cifrei de afaceri evidenţiază faptul că judeţul Sibiu deţine 2,4% din valoarea indicatorului la nivel naţional, ocupând locul şapte şi 23% din ponderea Regiunii Centru, în 2007, ocupând locul doi, după Braşov. Pe lângă evoluţia ascendentă a acesteia, se observă că ponderea cea mai mare din cifra de afaceri, la nivel judeţean, o deţine domeniul comerţului, cu 35% din total, pentru anul 2007, fiind urmat de industria prelucrătoare, cu 28% din total. Evoluţia cifrei de afaceri din unităţile locale active în perioada 2005-2007

Denumire 2005 2006 2007 Cifra de afaceri din unităţile locale active Sibiu 11.060 14.120 18.502 - Industria extractivă 1.521 2.050 1.991 - Industria prelucrătoare 2.959 3.765 5.256 - Energie electrică şi termică, gaze şi apa 328 - 234 - Construcţii 743 1.216 1.802 - Comerţ 3.928 5.073 6.553 - Hoteluri şi restaurante 117 179 225 - Transport, depozitare şi poşta 1.002 1.225 1.489 - Tranzacţii imobiliare 364 499 778 - Învăţământ 3 4 7 - Sănătate şi asistenţă socială 24 29 52 - Alte activităţi 71 80 115 Cifra de afaceri la nivel naţional 514.070 625.275 772.262 Cifra de afaceri la nivelul Regiunii Centru 53.884 66.109 81.065

Sursa - Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Deşi industria prelucrătoare absoarbe conform datelor statistice din tabelul următor cea mai mare parte din investiţiile brute în anul 2008, corelarea acestui indicator cu tabelul de mai sus privitor la cifra de afaceri a acestei activităţi se constată o creştere a performanţei economice însă nu la fel de importantă ca cea din activităţile comerciale, care cu investiţii mai mici obţine o cifră de afaceri superioară industriei prelucrătoare. Trebuie precizat deasemenea că industria prelucrătoare absoarbe forţă de muncă (53.500) dublu faţă de comerţ (26.800). Se poate trage concluzia existenţei unei productivităţi scăzute a muncii în ceea ce priveşte industria prelucrătoare şi a unei slabe performanţe economice ca cifră de afaceri obţinută în raport exclusiv cu forţa de muncă ocupată în domeniu. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale, în anul 2008

Activităţi (secţiuni CAEN, Rev. 2) Milioane RON (preţuri

curente) 2008 Judeţul Sibiu 3645 Industrie extractivă 622 Industrie prelucrătoare 901 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă si aer condiţionat 50

3 Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comercial

97

Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare a terenurilor 68 Construcţii 371 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor 699 Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi de curier 439 Hoteluri şi restaurante 106 Informaţii şi comunicaţii 39 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor 304 Învaţământ 1 Sănătate şi asistenţă socială 24 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 21

Sursa - Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Analiza mediului de afaceri prin prisma unor indicatori structurali cum sunt PIB-ul şi investiţiile identifică o poziţie economică bună a judeţului Sibiu în raport cu regiunea din care face parte, dar şi cu mediile înregistrate la nivel regional. Judeţul este atractiv prin prisma forţei de muncă, a iniţiativelor de afaceri exprimate prin creşterea constantă a întreprinderilor active şi a investiţiilor. Orientarea mediului de afaceri, susţinută de trendul ultimilor ani, evidenţiază direcţionarea către domenii din sfera serviciilor de transport, hoteliere, tranzacţii imobiliare şi intermedieri financiare. Acestea cunosc o expansiune deosebită în ultimii ani pe fondul accelerării schimburilor de mărfuri şi a activării pieţei de capital. Resurse umane Capitolul de forţă de muncă este tratat în cadrul structurii activităţilor economice prin prisma accesibilităţii veniturilor prin muncă salarială (mediul privat a firmelor înregistrate la Registrul Comerţului– 2009). În anul 2009 erau înregistrate la Registrul Comerţului un număr de 11.888 de firme private. Conform datelor de mai jos se observă un trend ascendent al numărului de firme ce au înregistrat salariaţi în perioada 2005-2009. Per total se constată o creştere de aproximativ 43% în anul 2009 raportat la anul 2005. Pe sectoare de activitate cea mai mare creştere o înregistrează numărul de firme din sectorul primar cu 70% în 2009 faţă de 2005, o creştere medie de 47,42% în sectorul terţiar şi o creştere mai mică de 17,25% în sectorul secundar.

Evoluţia numărului de firme cu salariati pe sectoare de activitate in perioada 2005-2009

Sursa – Date prelucrate din Baza de date Borg Design cf. cu înregistrările Registrului Comerţului

98

În 2009 existau 7709 firme cu salariaţi din care 6586 sunt microîntreprinderi, 851 sunt întreprinderi mici, 130 întreprinderi mijlocii, 123 întreprinderi mari şi 19 întreprinderi foarte mari. Se observă din aceste date că predominante sunt microîntreprinderile ce reprezintă 85,43% din totalul firmelor cu salariaţi. Situaţia firmelor din judeţul Sibiu după clasa de mărime în anul 2009

Clasa de mărime după numărul de salariaţi Număr de firme 2009 Microîntreprinderi 1-10 6 586 Întreprinderi mici 11-50 851 Întreprinderi mijlocii 51-100 130 Întreprinderi mari 101-500 123 Întreprinderi foarte mari >501 19

Tabelul următor prezintă ponderea pe sectoare de activitate a salariaţilor înregistrati de firme la nivel de unitate administrativ teritorială. Analiza în teritoriu evidenţiază faptul că în majoritatea UAT-urilor predomină activităţile terţiare, iar în cazul localităţilor Alma, Bîrghiş, Cârţişoara, Ludoş, Merghindeal, Mihăileni, Tilişca, aceste activităţi sunt exclusive în cadrul muncii salariate. Munca salarială din sectorul secundar este predominantă în oraşul Agnita, Cisnădie, Tălmaciu şi în zonele rurale ale localităţilor Apoldu de Jos, Axente Sever. Cârta, Nocrich, Poplaca, Şura Mică şi Valea Viilor. Sectorul primar este dominant ca muncă salariată în mai puţine localităţi şi anume: Alţina, Bruiu, Chirpăr, Râu Sadului. Prepoderenţa se consideră a fi prezentă în cazurile în care munca salariată în sectorul respectiv depăşeşte 50% din total. Evidenţa forţei de muncă salariate a judeţului Sibiu reflectă o situaţie des întâlnită în economia românească şi anume faptul că mediul urban absoarbe un număr mai mare de salariaţi şi are totodată un panel economic mai diversificat, în timp ce în mediul rural numărul salariaţilor este în general foarte mic de ordinul zecilor de salariaţi preponderent ocupaţi în activităţi terţiare dominate de comerţ. De aici rezultă probleme în obţinerea de venituri, nivel de trai, posibilităţi de câştig salarial, acces la credite şi alte probleme în lanţ ce ţin de lipsa unei activităţi economice remunerată constant. Există şi excepţii în ceea ce priveşte ocuparea în mediul rural, dar se referă la unităţi administrativ-teritoriale aflate în apropierea oraşelor (Şelimbăr). În acest context devine prioritară existenţa unor politici de atragere a investiţiilor directe către zonele deficitare ca performanţă economică prin acordarea de facilităţi de ordin fiscal (taxe şi impozite locale), acces la concesionări de terenuri din domeniul public, atitudine ofensivă a autorităţilor locale în prezentarea avantajelor competitive ale localităţilor pe care le reprezintă la nivel regional, naţional şi internaţional (prezenţă în cadrul diferitelor târguri de prezentări, seminarii, întâlniri pe domenii de activitate ce pot fi dezvoltate local. Nu trebuie neglijată deasemenea oportunitatea accesării de fonduri comunitare nerambursabile accesibile în mediul rural prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi prin Programele Operaţionale destinate diferitelor sectoare de activitate. Dezvoltarea de parteneriate public-privat constituie şi ea o structură importantă ce poate ajuta la dezvoltarea economică a mediului rural.

99

Agricultura Suprafaţa agricolă a judeţului Sibiu reprezintă 16% din suprafaţa agricolă a Regiunii Centru situându-se pe locul 4 după judeţele: Mureş, Harghita şi Alba. Structura fondului funciar agricol pe categorii de folosinţă Fondul funciar - este constituit din terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sunt detinute sau de domeniul (public, privat, cooperatist, obstesc etc.) din care fac parte (INS). Din întreaga suprafaţă a judeţului Sibiu aproximativ 30% este ocupată de munţi, 50% dealuri şi podiş, restul reprezentându-l aria depresionară de contact desfăşurată între cele două trepte de relief, din aceste motive structura agriculturii corespunde specificului geografic al zonei. Conform datelor oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică, judeţul Sibiu beneficiază de un fond funciar agricol care reprezintă 56,4% din suprafaţa totală la nivelul anului 2008. Dinamica fondului funciar agricol în perioada 2005-2008 evidenţiază o foarte uşoară creştere a suprafeţei agricole utilizată în total suprafaţă de numai 0,05% în anul 2008 comparativ cu anul 2005.

Suprafaţă fondului funciar dupa modul de folosinţă în perioada 2005-2008 Modul de folosinta a fondului funciar

Anul 2005 Anul 2008 Anul 2010 Hectare % Hectare % Hectare %

Total 543248 100 543248 100 543248 100 Agricola 306192 56,36 306375 56,40 305458 56,23 Arabila 115874 37,84 116881 38,15 116981 38,30 Pasuni 106886 34,91 107424 35,06 107705 35,26 Finete 75780 24,75 74263 24,24 73017 23,90 Vii si pepiniere viticole 2759 0,90 2690 0,88 2691 0,88 Livezi si pepiniere pomicole 4893 1,60 5117 1,67 5064 1,66 Terenuri neagricole total 237056 43,64 236873 43,60 237790 43,77 Paduri si alta vegetatie forestiera 204124 37,57 201057 37,01 201930 37,17 Ocupata cu ape, balti 6023 1,11 6045 1,11 5945 1,09 Ocupata cu constructii 11336 2,09 12684 2,33 13248 2,44 Cai de comunicatii si cai ferate 8333 1,53 8082 1,49 7873 1,45 Terenuri degradate si neproductive 7240 1,33 9005 1,66 8794 1,62

Sursa: INSSE – Baza Tempo Se remarcă faptul că suprafaţa arabilă reprezintă numai 38,15% din suprafaţa agricolă ceea ce reprezintă o valoare mică nu foarte viabilă economic având în vedere totodată că o altă mare parte din terenurile agricole, 35,06%, sunt ocupate de păşuni. Caracteristice fondului funciar al judeţului Sibiu evidenţiază un potenţial bun pentru activitatea de creştere a animalelor având învedere procentul mare al păşunilor în totalul suprafeţei arabile. Structura producţiei vegetale Indicatori prin care am caracterizat structura producţiei vegetale la nivel de judeţ sunt suprafaţa cultivată cu principalel culturi şi producţia medie la hectar în conformiate cu datele oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică. Indicatorul suprafaţa cultivată cu principalele culturi reprezintă suprafaţa însamanţată sau plantată în ogor propriu, în anul agricol de referinţă sau în anii precedenti (culturi bienale, trienale sau perene), cu o cultura principala care ocupa terenul pe cea mai mare perioada de timp a anului (INS). Tabelul alăturat prezintă suprafaţa cultivată cu principalele culturi în evoluţie pentru perioada 2005-2009 în conformitate cu datele curente oferite de statistica oficială. Se constată o

100

reducere cu aproximativ 30% a suprafeţei cultivate în anul 2009 faţă de anul 2005, în timp ce terenul arabil în repaus a crescut cu 36,36% în aceeaşi perioadă. Cea mai mare parte a terenurilor arabile sunt destinate la nivelul ultimului an de analiză cerealelor pentru boabe – 67,35%. Alte culturi ce ocupă suprafeţe mai importante sunt furajele verzi cu o pondere de 16,10% din total şi culturile de cartofi prezente pe 8,63% din terenurile arabile. Totuşi unele suprafeţe de culturi au avut regresii importante în ceea ce priveşte evoluţia în perioada analizată

Suprafaţa cultivată cu principalele culturi în perioada 2005-2009

Principalele culturi Ani

2005 2006 2007 2008 2009 Hectare Hectare Hectare Hectare Hectare

Total 78858 62653 51474 53124 55422 Cereale pentru boabe 47204 39258 34680 36650 37331 Grau si secara 14555 9657 7821 8598 8173 Secara 404 268 24 101 282 Grau - total 14151 9389 7797 8497 7891 Grau comun 13918 9389 7797 8495 7889 Grau dur 233 : : 2 2 Orz si orzoaica 4048 2496 944 2546 2794 Orz 1585 733 356 562 588 Hamei 21 21 20 20 20 Ovaz 1445 1014 319 1184 1144 Porumb boabe 26083 25059 24888 23316 23985 Leguminoase pentru boabe 133 198 23 50 160 Mazare boabe 67 139 22 10 127 Fasole boabe 66 58 1 40 33 Plante uleioase 146 213 763 696 844 Floarea soarelui 140 68 178 47 353 Rapita : 124 502 544 247 Soia boabe 6 6 83 105 162 Sfecla de zahar 185 242 498 346 757 Plante medicinale si aromatice 3 6 : 4 7 Cartofi - total 5490 5211 4664 5000 4783 Cartofi timpurii,semitimpurii si de vara 20 20 82 18 10 Cartofi de toamna 5470 5191 4582 4982 4773 Legume - total 3081 3076 2359 3120 3419 Tomate 407 425 344 413 397 Vinete 65 45 22 73 77 Ceapa uscata 514 534 323 542 505 Usturoi uscat 155 160 127 131 147 Varza alba 732 753 611 753 798 Ardei 148 145 149 137 131 Radacinoase comestibile 418 441 358 439 455 Legume cultivate in câmp : : 1166 1533 1844

101

Legume proaspete din gradinile familiale 1165 1185 1184 1453 1447 Furaje verzi din teren arabil 22311 14255 9562 8068 8925 Furaje perene 20242 11911 7984 6859 7394 Lucerna 5511 5933 4974 4988 5245 Trifoi 900 917 323 136 183 Furaje verzi anuale 2069 2344 1578 1209 1531 Porumb verde furajer 714 632 1347 904 821 Radacinoase furajere 1404 1379 92 745 737 Capsunerii pe rod - total 3 3 : : : Capşunerii pe rod 2 3 1 4 1 Flori si plante ornamentale : 1 : 3 3 Livezi pe rod 3907 2702 2180 2071 2114 Suprafata serelor : : 5 : : Teren arabil in repaus 27387 35356 24936 37430 37347

Sursa: INSSE – Baza Tempo Analizând datele tabelului de mai sus observăm o tendinţă de modificare a suprafeţei terenurilor după destinaţia culturilor. Astfel unele culturi se restrâng precum cele destinate furajelor verzi ce reprezintă în 2009 numai 40% din valoarea anului 2005 şi s-a aflat în descreştere progresivă pe perioada analizată. Alte culturi ce înregistrează regres sunt livezile pe rod ce scad cu 46% în perioada 2005-2009 şi terenurile destinate cartofilor ce scad deasemenea cu 13% în aceeaşi perioadă. Creşteri importante în destinaţia terenurilor s-a înregistrat în cazul culturii de soia boabe a cărei suprafaţă cultivată s-a multiplicat de 27 de ori în perioada 2005-2009. Este cea mai spectaculoasă creştere constatată la nivel de judeţ în contextul indicatorului analizat. Un trend ascendent înregistrează deasemenea suprafeţele cultivate cu plante uleioase +478%, sfecla de zahăr + 309%, floarea soarelui + 152%, rapiţa + 100%, legume total + 10%. Un alt indicator analizat este producţia medie la hectar care se referă la cantitatea de produse brute (pe fiecare cultura) obţinută pe unitatea de suprafaţă cultivată (INS). Analiza producţiei medii obţinute la hectar în perioada 2005-2009 nu relevă situaţii deosebite aceasta variind în funcţie de lucrările de ameliorare efectuate, de posibilităţile de irigare, şi nu în ultimul rând de condiţiile meteorologice.

Producţia medie la hectar la principalele culturi în perioada 2005-2009

Principalele culturi Ani

2005 2006 2007 2008 2009 Kg/ ha Kg/ ha Kg/ ha Kg/ ha Kg/ ha

Cereale pentru boabe 3190 3093 2387 3207 3123 Grâu şi secara 2972 2463 2274 2878 2665 Secara 2735 2754 2500 3703 1954 Grâu - total 2979 2455 2273 2868 2690 Grâu comun 2987 2455 2273 2868 2690 Grâu dur 2459 :4 : 2000 2500 Orz şi orzoaică 2046 2391 1940 2158 1826 Orz 2161 2881 2065 2616 2412

4 Lipsă date

102

Hamei 1000 714 2000 1500 1000 Ovaz 1747 2022 1796 1773 1680 Porumb boabe 3564 3473 2446 3536 3534 Mazăre boabe 1269 1259 727 1100 772 Fasole boabe 1197 1293 : 1750 1697 Floarea soarelui 957 1426 904 1191 977 Rapiţă : 1339 1042 1590 1397 Soia boabe 1167 833 1229 1162 1463 Sfeclă de zahar 36027 50021 32657 33572 36439 Cartofi - total 12942 17758 15498 15771 17408 Cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară 17350 14200 20183 11778 13000 Cartofi de toamnă 12926 17772 15414 15785 17418 Tomate 9356 12209 10137 11429 11602 Ceapa uscată 8138 12408 9415 12823 11453 Usturoi uscat 7774 3938 5126 5672 6075 Varză albă 13816 19321 16830 17291 19571 Ardei 4311 8055 8523 9905 10328 Furaje perene 10230 19412 15505 17629 17463 Lucernă (în echivalent masă verde) 16775 26282 19200 19936 19896 Trifoi (în echivalent masă verde) 15556 19856 13718 19147 17355 Furaje verzi anuale 12080 13774 13556 24356 19050 Porumb verde furajer 16196 20397 13607 27541 25240

Sursa: INSSE – Baza Tempo Pe suprafeţele agricole ale judeţului Sibiu se practicată cultura mixtă – a cerealelor, viticultura, pomicultura şi creşterea animalelor, activităţile având ponderi diferite în producţia agricolă determinate de relief şi baza pedologică. Teritorial, zona de sud-est a judeţului este caracterizată prin creşterea animalelor bovine, ovine şi porcine, a culturilor cerealiere în principal a porumbului şi a pomiculturii. Partea central estică de pe valea Hîrtibaciului, este zonă de cultură cerealieră şi de creştere a animalelor.

Structura producţiei animaliere Structura producţiei animaliere este caracterizată prin doi indicatori ce oferă date despre efectivele de animale la sfârşitul anului şi despre animalele ce revin la 100 de ha de teren. Tabelul următor evidenţiază situaţia efectivelor de animale din judeţ în evoluţie pentru perioada 2005-2009. Se observă din analiza datelor existente scăderi ale efectivelor de bovine, vaci, bivoliţe şi junici, porcine, păsări, păsări outoare adulte în proporţii variabile de cca. 10%-15% din fiecare categorie. Cea mai drastică scădere o are efectivele de iepuri ce reprezintă în anul 2009 numai 35% din câţi existau în 2005. În ceea ce priveşte efectivele de scrofiţe pentru reproducţie, ovine, oi şi mioare, caprine, capre, cabaline şi familiile de albine se constată creşteri modeste, cu excepţia caprinelor şi caprelor a căror creştere reprezintă un plus de 50% între începutul şi sfârşitul perioadei de analiză. Efectivele de animale pe categorii de animale la sfârşitul anului în perioada 2005-2009

Categorii de animale Ani

2005 2006 2007 2008 2009 Număr Număr Număr Număr Număr

103

Bovine 53040 51740 52500 49731 48388 Vaci,bivolite si juninci 35557 35682 34815 32739 32306 Juninci 3496 2398 2077 2172 2259 Vaci si bivolite 32061 33284 32738 30567 30047 Porcine 113276 133319 123714 99972 98932 Scroafe de prasilă 8014 9046 7461 7595 7604 Scrofite pentru reproducţie 1231 1323 1393 1358 1268 Ovine 506964 493543 448040 511746 550905 Oi si mioare 425928 423538 386704 446686 483602 Caprine 11806 12668 15498 16577 18461 Capre 9010 9672 11726 12529 13573 Cabaline 12334 12662 16055 18006 12435 Cabaline de munca 10828 11759 13489 16839 12435 Pasari 829958 931507 964825 815192 732213 Pasari ouatoare adulte 630759 680462 814869 678086 608613 Familii de albine 25311 23180 24259 25747 27163 Iepuri 13939 11389 19684 6006 4971

Sursa: INSSE – Baza Tempo Tabelul următor prezintă în comparaţie şi în evoluţie pentru perioada 2005-2009 animale ce revin la 100 ha de teren pentru judeţul Sibiu, Regiunea Centru şi România. Analizând datele existente se observă o situaţie de avantaj competitiv în comparaţie cu regiune şi ţara în ceea ce priveşte efectivele de porcine, a scroafelor de prăsilă şi în mod excepţional în ceea ce priveşte ovinele şi caprinele ale căror valori le depăşesc cu mult pe cele înregistrate la nivel regional şi cu şi mai mult valorile naţionale.

Animale ce revin la 100 ha teren, pe principalele categorii de animale la sfârşitul anului în perioada 2005 – 2009 la nivel de ţară, regiune şi judeţ

Categorii de animale

Macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe

Ani 2005 2006 2007 2008 2009

Număr Număr Număr Număr Număr Bovine TOTAL 20,9 21,6 21,4 20,4 19,1 - Regiunea CENTRU 23 23,7 22,6 21,4 20,5 - Sibiu 18,7 19,7 20,2 18,3 18,5 Vaci bivoliţe şi juninci TOTAL

13,3 13,3 13,2 12,4 11,9 - Regiunea CENTRU 15,2 15 14,6 14 13,4 - Sibiu 12,6 13,6 13,4 12,1 12,4 Porcine TOTAL 73,7 76,2 75,7 70,8 65,9 - Regiunea CENTRU 109,3 111,4 111,1 96,1 83,8 - Sibiu 106,6 136 161,9 110,4 106,6 Scoafe de prasilă TOTAL 5,5 5,8 5,1 4,3 4,1 - Regiunea CENTRU 9,1 9,5 7,8 7 5,8 - Sibiu 7,5 9,2 9,8 8,4 8,2 Ovine şi caprine TOTAL 60,7 61,9 70,9 74,3 76,4

104

- Regiunea CENTRU 92,6 91,6 103 105,5 106,6 - Sibiu 183,3 193 178,1 194,5 217,9 Oi, mioare şi capre TOTAL 51,5 52,6 60,1 63,3 65,1 - Regiunea CENTRU 79,5 78,7 90 90,3 92,5 - Sibiu 153,7 165,1 153,1 169,1 190,3

Sursa: INSSE – Baza Tempo Posibilităţile agricole ale judeţului Sibiu sunt modeste în ceea ce priveşte cultura cerealieră şi tehnologică datorită caracteristicilor de mediu specifice zonei geografice aparţinătoare. Totodată aceste caracteristici potenţează cultura legumicolă şi cea horticolă din păcate insuficient exploatate şi aflate conform datelor statistice într-un evident regres. Creşterea animalelor pentru lapte, carne şi blană beneficiază de factori favorabili din punct de vedere al terenurilor dar şi a condiţiilor de mediu. Acestă situaţie este evidenţiată pozitiv de valorile superiare celor de la nivel de regiune şi ţară în ceea ce priveşte efectivele de porcine, ovine şi caprine. Priorităţile activităţilor agricole presupune sprijinirea producătorilor prin consiliere în vederea conştientizării avantajelor asocierii ca producători în sensul unui mai bun acces la sprijin financiar nerambursabil prin intermediul politicii agricole comune, al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, dar şi pentru obţinerea de credite bancare destinate investiţiilor specifice. Activitatea de creştere a animalelor este important a fi considerată un avantaj competitiv al judeţului şi sprijinită pentru a se dezvolta. Această activitate realizată în mod performant poate constitui un mod de dezvoltare economică al comunităţilor din mediul rural. Parteneriatele public-privat pentru constituirea unor reţele de desfacere a produselor agricole pentru a exclude intermediarii ar reprezenta o acţiune cu efecte pozitive asupra: - veniturilor la bugetul local/judeţean prin colectare de taxe şi impozite cu scoaterea de sub evaziune a unor activităţi, - obţinerea unor venituri legitime ale producătorilor în relaţia directă cu cumpărătorii şi; - obţinerea de către cumpărători a unor preţuri avantajoase, mai scăzute decât cele obţinute de la intermediari. Zonarea pedologică – starea de calitate a solurilor În judeţul Sibiu formele de relief – deal, podiş, zona premontană şi montană sunt predominante, zonele joase de câmpie fiind localizate aproape în exclusivitate pe luncile principalelor cursuri de apă care străbat judeţul: Târnava Mare, Cibin, Bazinul Secaşelor (Mare şi Mic), fiind constituite din suprafeţe relativ restrânse. Tipurile de sol întâlnite pe suprafeţele de câmpie aparţin în exclusivitate categoriei de teren arabil şi fac parte din clasa argiluvisolurilor, subclasele brune argiloiluviale şi brune luvice, dar şi pe suprafeţe restrânse cernoziomice şi soluri bălane.

Forma de relief Categoria de folosinţă Tipuri de sol

(i) Deal şi podiş

1. Arabil 2. Fâneţe şi pajişti naturale 3. Păşuni

a) Argiluvisoluri b) Cambisoluri c) Soluri neevoluate d) Molisoluri

Zona premontană

1. Arabil 2. Fâneţe şi pajişti naturale 3. Păşuni

a) Argiluvisoluri b) Cambisoluri c) Soluri neevoluate d) Soluri hidromorfe

Zona montană 1. Fâneţe şi pajişti naturale 2. Păşuni

a) Cambisoluri b) Spodosoluri

105

c) Soluri neevoluate Sursa: Inspectoratul de Protecţia Mediului Sibiu

Din suprafata totala a judeţului de 543.248 ha, 307.149 ha reprezinta teren agricol. Suprafaţa arabilă (116.404 ha) este repartizată în patru clase de pretabilitate având urmatoarele suprafeţe:

- clasa a II - a –13. 423 ha – 11,5 % - clasa a III -a – 57. 703 ha – 49,6 % - clasa a IV -a – 37.831 ha – 32,5% - clasa a V - a - 7. 472 ha – 6,4%

Chiar dacă nu au fost evidenţiate, se regăsesc, pe suprafeţe relativ restrânse şi în principal pe terenuri arabile, şi soluri din clasa I de fertilitate.

Article II. Repartiţia aproximativă a solurilor pe categorii de folosinţă evidenţiază următoarea situaţie:

Categoria de folosinţă Clasă de fertilitate

%

Arabil

II III IV V

11 50 33 6

Vii şi livezi III IV

40 60

Fâneţe, pajişti, păşuni şi alte categorii

III IV V

50 30 20

Din suprafaţa totală a principalelor categorii de folosinţă, o pondere însemnată o reprezintă solurile din clasele de fertilitate III şi IV, chiar şi pentru categorii ca fâneţe şi păşuni. Pe solurile din această categorie predomină culturile cerealiere, cultura porumbului şi plantelor tehnice: cartofi şi floarea soarelui. Pe zonele de câmpie de pe luncile principalelor râuri (clasa II de fertilitate) se practică legumicultura şi cultura cerealelor. Plantaţii cu suprafeţe relativ reduse, sunt amplasate şi pe forme de relief înalte (dealuri şi podişuri) încadrate în grupele de fertilitate III şi IV.

Principalele restricţii ale calităţii solurilor Degradarea solurilor ca efect al fenomenelor naturale: eroziuni, alunecări, exces de umiditate, surpări, sărături, etc. se manifestă pe 160.389 ha. Dintre acestea se remarcă zone ca: Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Apold, Păuca, Loamneş, Rusciori, Slimnic, Marpod, Pelişor, Valea Viilor, Chesler, Apoş, Motiş, Veseud, Bazna, Dârlos, etc. Degradarea solurilor ca rezultat al activităţilor antropice se remarcă în zona Copşa Mică - Mediaş ca urmare a proceselor tehnologice de prelucrare a sulfurilor polimetalice. Acestea produc o creştere accentuată a concentraţiei la niveluri toxice şi au drept rezultat o degradare a suprafeţei de teren din arealul Copşa Mică. Silvicultura Fondul forestier Pădurile sunt administrate prin cele 8 ocoale silvice respectiv: Sibiu, Agnita, Arpaş, Avrig, Dumbrăveni, Mediaş, Miercurea Sibiului, Valea Cibinului – Sălişte. În judeţul Sibiu, gradul de împădurire a judeţului Sibiu este de 37% din suprafaţa totală comparativ cu cel al României de 27% din suprafaţa totală.

106

În ceea ce priveşte evoluţia suprafeţei fondului forestier, datele statistice existente pentru perioada 2006-2008 evidenţiază o creştere de 6 % în 2007 faţă de 2006, urmată de una mai mică de doar 1,7% în 2008 comparativ cu 2006. Este de remarcat faptul că suprafaţa fondului forestier creşte în sectorul privat cu 32,4% în perioada analizată, iar suprafaţa împăduririi aproape că se dublează în 2008 faţă de 2006. Evoluţia suprafeţei fondului forestier în perioada 2006-2008

Judeţul Sibiu UM 2006 2007 2008 Suprafaţa fondului forestier - total mii ha 186,781 198,268 190,037 din care: sector privat mii ha 10,889 11,447 14,421 Suprafaţa pădurilor mii ha 183,666 192,874 187,755 Răşinoase mii ha 68,103 72,327 70,443 Foioase mii ha 115,463 120,547 117,312 Suprafaţa împăduririi ha 362,56 512 668

Sursa - Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Activitatea Direcţiei Silvice Sibiu se desfăşoară pe o suprafaţă de 120477,7 ha, din care 63656,4 ha fond proprietate publică a statului, 51607,4 ha fond forestier proprietate a persoanelor juridice (unităţi teritorial administrative, composesorate, biserici, şcoli), 948,0 ha fond forestier proprietate a persoanelor fizice şi 4265,9 ha păsuni împădurite. Acest fond forestier este repartizat pe zone geografice după cum urmează: 40545,4 ha situate în zona de munte, 69032,4 ha situate în zona de deal şi 10899,9 ha situate în zona de câmpie. Posibilitatea anuală a pădurilor proprietate publică a statului în anul 2008, este de 235.9 mii mc. Volumul masei lemnoase destinate tăierii, aferent anului de producţie 2008, a fost de 230 mii mc, 97 % din posibilitatea anuală. În 2008 s-au pus în circuitul economic 209 mii mc, reprezentând 91% din volumul masei lemnoase destinată tăierii şi 89% din posibilitatea anuală. Pentru anul 2009 s-a alocat un volum de masă lemnoasă destinat tăierii de 204 mii mc, adică 87% din posibilitatea anuală. Posibilitatea anuală a suprafeţelor forestiere aparţinând altor deţinători, administrate de către D S Sibiu pe bază de contract, este de 143,4 mii mc, din care unităţi teritorial – administrative 112,3 mii mc, composesorate 21,0 mii mc, instituţii de cult şi învăţământ 1,5 mii mc, persoane fizice 0,2 mii mc şi păşuni împădurite 8,4 mii mc. În 2008 s-a dat în producţie volumul de 101,0 mii mc, reprezentând 70% din posibilitatea anuală. Din volumul total de masă lemnoasă valorificat, 46,5% din masa lemnoasă s-a valorificat prin vânzarea pe picior iar 53,5% s-a exploatat în prestări servicii exploatate sau regie proprie de către ocoalele silvice Productivitatea medie a pădurii este de 5,8 mc/an/ha, depăşind media pe ţară de 5,4 mc /an /ha.

Producţia fizică u.m. planificat realizat % Masa lemnoasă total mii mc 230,0 205,6 89,4% Carne de vânat tone 7,0 10,6 151,4% Păstrăv de consum tone 40,0 11,5 28,6% Fructe de pădure tone 50 183,8 367,6% Ciuperci comestibile tone 50 21,7 43,4%

Sursa - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov, adresa nr.7472/16.10.2009 Cifra de afaceri propusă a se realiza în anul 2009 este de 33.000 mii lei, din care masa lemnoasă reprezintă aproximativ 70 %, diferenţa din vânătoare, produse piscicole (păstrăv de consum, puiet pentru populări şi repopulări, icre), şi alte produse ale pădurii. Pe termen mediu D S Sibiu îşi propune o creştere a CA cu 4-5 % în fiecare an, urmând ca în anul 2012 să realizăm o CA de 37.000 mii lei.

107

Indicatorul privind volumul de masă lemnoasă pus în circuitul economic, reprezentat în tabelul următor, arată o scădere la 35% în 2008 faţă de valorile utilizate în 2006. Evoluţia volumul de masă lemnoasă pus în circuitul economic în perioada 2006-2008

UM 2006 2007 2008 Volumul total de masă lemnoasă, din care mii mc 452,2 468,3 160,7 Răşinoase mii mc 204 211,1 94,3 Fag mii mc 121,3 112,4 39,6 Stejar mii mc 63,7 64,3 15,1 Diverse specii tari mii mc 65,6 74,6 11,3 Diverse specii moi mii mc 7,6 6 0,4

Sursa - Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu Situatia principalilor indicatori din program la 31 decembrie 2008 Principalii indicatori privind regenerarea pădurilor evidenţiază realizări peste planurile propuse iniţial în procente pornind de la 1,7 în ceea ce priveşte lucrările de curăţire în arboret tânăr şi până la 34% la indicatorul regenerarea naturală a pădurilor.

Regenerarea pădurilor total realizat în 2008 u.m. plan realizat % Regenerarea pădurilor total, din care: ha 264 283,0 107,2% regenerări naturale ha 50 67,0 134,0% împăduriri ha 214 216,0 100,9% Evaluarea masei lemnoase mii mc 177 201,0 113,6% Lucrări de îngrijire în arborete tinere: ha 2.291 2.557,4 111,6% degajări ha 367 376,4 102,6% curăţiri ha 499 507,4 101,7% rărituri ha 1.425 1.673,6 117,4% elagaj ha 0 0,0

Sursa - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov, adresa nr.7472/16.10.2009 Cifra de afaceri în silvicultură realizat în 2008

Indicatorul u.m. plan realizat % Cifra de afaceri mii lei 32.000 33.788,0 105,6% Investiţii - total, din care: lei 5.525 4.215,4 76,3% fonduri bugetare lei 701 562,5 80,2% fonduri extrabugetare lei 2.438 1.590,0 65,2% fonduri proprii lei 2.386 2.062,9 86,5% Livrari pe piaţa intra şi extracomunitară (export)

mii euro 250 282,0 112,8%

Profit brut mii lei 2.860 2.860,5 100,0% Sursa - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov, adresa nr.7472/16.10.2009

În ceea ce priveşte indicatorul cifra de afaceri realizată în 2008 se observă un excedent de 5,6% a cifrei de afaceri realizate raportat la cea planificată, creştere având drept cauză exclusiv exporturile pe piaţa intra şi extracomunitară care au fost cu 12,8% mai mari decât planificat, în timp ce investiţiile au fost mai slabe decât se aştepta. Situatia principalilor indicatori din programul anului 2009

U.M. Propuneri 2009

Sarcini sintetice Regenerări total, din care: ha 320

108

Sursa datelor:

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov, adresa nr.7472/16.10.2009 Propunerile pentru anul 2009 în ceea ce priveşte regenerările de păduri le depăşesc pe cele realizate în 2008 cu 13,7% după cum rezultă din datele Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov. Sarcini sintetice – Propuneri regenerări total păduri în 2009

Sursa:Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov, adresa nr.7472/16.10.2009 În privinţa performanţelor economice în silvicultură aşteptate în anul 2009, acestea sunt inferioare celor din 2008 cu aproape 20%. Cifra de afaceri – propuneri în 2009

Indicatorul U.M. Propuneri 2009

Cifra de afaceri mii lei 30.000,00 Investiţii - total, din care: mii lei 1.800,00 fonduri bugetare mii lei 0 fonduri extrabugetare mii lei 0 fonduri proprii mii lei 1.800,00 Livrări pe piaţa intra şi extracomunitară mii euro 350 Profit brut mii lei 3.300

Sursa - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov, adresa nr.7472/16.10.2009

Producţia fizică – propuneri în 2009

U.M. Propuneri 2009

Masa lemnoasă total mii mc 204 Carne de vânat tone 18 Vânat viu tone 0 Păstrăv de consum tone 15 Fructe de pădure tone 190

regenerari naturale ha 120 împăduriri ha 200 Evaluarea masei lemnoase mii mc 185 Lucrări de îngrijire în arborete tinere, STAT, din care:

ha 2.031

degajări ha 289 curăţiri ha 321 rărituri ha 1.421 elagaj ha 0

U.M. Propuneri 2009

Sarcini sintetice Regenerări total, din care: ha 320 regenerari naturale ha 120 împăduriri ha 200 Evaluarea masei lemnoase mii mc 185 Lucrări de îngrijire în arborete tinere, STAT, din care: ha 2.031 degajări ha 289 curăţiri ha 321 rărituri ha 1.421 elagaj ha 0

109

Ciuperci comestibile tone 40 Sursa - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov, adresa nr.7472/16.10.2009

Alţi indicatori – propuneri în 2009

U.M. Propuneri 2009

Număr mediu de personal permanent număr 425 Număr mediu de personal sezonier număr 15 Fond salarii personal permanent mii lei 9.400 Fond salarii personal sezonier mii lei 99

Sursa - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Braşov, adresa nr.7472/16.10.2009 În urma analizei efectuate se pot identifica o serie de probleme ale silviculturii, precum: - existenţa unor resurse nepuse în valoare din cauza lipsei de accesibilitate a fondului forestier din unele zone; - menţinerea în producţie a unor utilaje care sunt depăşite tehnic şi/sau moral şi de productivitate slabă; - dotarea insuficientă cu mijloacele de producţie moderne, necesare în desfăşurarea obtimă a activităţilor silvice legate de producerea puieţilor forestieri, exploatările forestiere, transportul masei lemnoase, întreţinerea drumurilor forestiere, etc.;

Vânătoarea şi pescuitul Direcţia Silvică gestionează un număr de 17 fonduri de vânătoare situate în zona de deal şi de munte, cu o suprafaţă totală de 211.476 ha din care pădure 96.968 ha. În judeţul Sibiu există un număr de 37 fonduri de pescuit în apele de munte din care 25 sunt râuri ce însumează 806,5 km iar 12 sunt lacuri cu o suprafaţă totală de 652,7 ha. Direcţia Silvică Sibiu gospodăreşte un număr de 15 fonduri de pescuit, râuri cu o lungime de 475,5 km şi un număr de 11 fonduri de pescuit, lacuri cu o suprafaţă de 592,7 ha. În administrarea Agenţiei Domeniilor Statului Sibiu sunt inventariate 479,45 ha luciu de apă reprezentând amenajări piscicole aflate în perimetrul localităţilor Ocna Sibiului, Loamneş, Săcel şi Brădeni. Turismul În prezent, pe tot cuprinsul judeţului sunt răspândite 112 unităţi de cazare, hoteluri, moteluri, cabane, vile, pensiuni turistice şi agroturistice cu o capacitate de cazare de 4449 locuri. Între atracţiile turistice ale judeţului, de o importanţă majoră este staţiunea montană Păltiniş, cea mai înaltă staţiune climaterică din ţară (1450 m) şi staţiunile balneo-climaterice Ocna Sibiului recunoscută prin factorii naturali de climă (nămol, lacuri sărate, helioterme) şi Bazna, a cărei primă instalaţie balneară a intrat în funcţiune în anul 1843. Situata într-un loc cu frumuseţi de basm din Munţii Făgăraş, pe o peninsula a lacului Bâlea, Cabana Bâlea Lac este un loc foarte solicitat de montaniarzii ce parcurg traseele de creastă ale Alpilor Transilvaniei (cum li se spune Munţilor Făgăraş). Monumentele dacice de la Tilişca şi Arpaşul de Jos, cele romane de la Boiţa (Caput Stenarum), Guşteriţa (se presupune a fi Cedonia), urmele medievale de ordinul zecilor răspândite în zona Sibiului, Târnavei, Avrigului şi Mărginimii Sibiului, constituie un tablou complet al evenimentelor petrecute de-a lungul timpului întregit şi de bogata reţea de muzee municipale şi săteşti. Muzeul Brukenthal (el însuşi un monument de arhitectură barocă, cea mai veche instituţie de acest fel din ţară), muzeele de istorie, de istoria farmaciei, armelor şi trofeelor de vânătoare, de istorie naturală şi muzeul civilizaţiei populare tradiţionale Astra din Dumbrava Sibiului, unul dintre puţinele muzee din lume care surprind evoluţia geniului

110

popular şi tehnic, casele şi locurile legate de numele personalităţilor acestor meleaguri, constituie tot atâtea obiective de atracţie pentru turişti. Aşezat în centrul ţării, acolo unde se întâlnesc dintotdeauna drumurile ce au legat teritoriile istorice româneşti, Sibiul a fost şi rămâne o punte de legătură şi de circulaţie a valorilor materiale şi spirituale, leagăn de străveche cultură şi civilizaţie, zona de simbioză între cultura românească şi cea a naţionalităţilor conlocuitoare. Având în vedere amplasarea sa geografică, precum şi cadrul natural deosebit, turismul sibian are vechi tradiţii şi un potenţial bogat şi divers Resurse turistice naturale majore Caracteristicile principale ale ansamblului resurselor turistice din judeţul Sibiu sunt diversitatea şi valoarea ridicată raportată la oferta turistică a României. Resursele turistice naturale variază de la peisaj alpin la forme de relief speciale, în timp ce resursele turistice antropice cuprind mai multe subcategorii principale (etno-folclorice, istorico-arhitecturale, religioase), a căror importanţă este amplificată şi de caracterul multicultural din zonă. Inventarierea resurselor turistice s-a bazat în principal pe analize şi validări de informaţii din următoarele surse: - Liste oficiale cu diverse categorii de resurse turistice (de exemplu lista elementelor de patrimoniu cultural, lista monumentelor UNESCO, lista siturilor Natura 2000 etc.) - Cataloage şi portaluri cu informaţii turistice - Chestionarele completate de către primării (răspunsurile la întrebări privind resursele turistice) - Răspunsuri relevante în cadrul interviurilor semi-structurate

Pornind de la inventarierea cadrului natural din judeţul Sibiu – particularităţi ale reliefului, pitorescul peisajelor, zone protejate – cu accent pe valenţele turistice (exploatate sau potenţiale) ale diverselor elemente identificate şi analizate, considerăm ca reprezentând principalele resurse turistice naturale din judeţ obiectivele de mai jos: 1 Zona Bâlea 2 Peisajul submontan şi montan al zonei Răşinari – Păltiniş (elemente naturale de interes ridicat: Curmătura Ştezii, Păltiniş) 3 Factorii terapeutici de la Ocna Sibiului 4 Factorii terapeutici de la Bazna 5 Zona Avrigului

Resurse turistice naturale secundare au fost considerate următoarele obiective: ZONA munţilor Cindrel şi Lotru (vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Cindrel (6), Vf. Frumoasa (7), Vf. Ştefleşti (8), Vf. Şerbota (9), Vf. Oaşa Mare (10), Vf. Onceşti (11); lacuri: Iezerul Mic (6), Iezerul Mare (7); cursuri de apă / văi / chei: Valea Frumoasei (12), Valea Sadului (13), Cheile Cibinului (14), Defileul Oltului (15); zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA-SCI Frumoasa (16); zone protejate: Parcul Natural (PN) Cindrel (17), Rezervaţia Naturală (RN) Şuvara Saşilor (18), Calcarele cu hippuriţi de la Cisnădioara (19), Monument al Naturii (MN) Masa Jidovului (20), La Grumazi (20), Pintenii din Coasta Jinei (21); alte zone: Platoul Diavolului (22), Crinţ (23), Fântânele (24))

ZONA munţilor Făgăraş (vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Negoiu (25), Vf. Vânătoarea lui Buteanu (26), Vf Laiţa (27), Vf. Scara (28), Vf. Suru (29), Vf. Paltinu (30); lacuri: Avrig (31), Podragu (32), Podrăgel (33), Doamnei (34), Călţun (35); cursuri de apă / văi / chei: cursul şi valea Laiţa (36), Arpaşul Mare (37), Podragu

111

(38); zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA - Piemontul Făgăraş (39); SPA Avrig – Scorei – Făgăraş (40), SCI Făgăraş (41), SCI Mlaca Tătarilor (42), SCI Oltul mijlociu – Cibin – Hârtibaciu (43); zone protejate: PN Golul Alpin Făgăraş (44), RN Arpăşel (45), RN Lacul Tătarilor (46), RN Calcare Eocene Turnu Roşu (47); alte zone: Chica Petrilor - Vf. Tătaru (48), Muchia Albotei (49), Muchia Buteanului (50), Muchia Bâlei (51))

ZONA Podişului Hârtibaciului (zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA - Podişul Hârtibaciului (52), SCI Insulele stepice de lângă Slimnic (53); SCI Păduri de Stejar Pufos de la Petiş (54); zone protejate: MN Canionul de la Mihăileni (55), RN Dealul Zackel (56); alte zone: Heleşteele de la Brădeni (57)) ZONA Podişului Târnavelor (zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA Podişul Hârtibaciului (51), SCI Sighişoara (58) SCI Păduri de Stejar Pufos de pe Târnava Mare (59), SCI Movilele de la Păucea (60)) ZONA Podişului Secaşelor (zone protejate: RN Heleşteele de la Mândra (62), MN Vulcanii noroioşi de Haşag (63)) SPA – Sit de Protectie Avi-faunistică – reţeaua Natura 2000, SCI – Sit de Importanţă Comunitară – reţeaua Natura 2000, PN – Parc Natural, MN – Monument al Naturii, N – Rezervaţie Naturală Resurse turistice antropice „majore” Principalele atracţii turistice antropice ale judeţului Sibiu sunt enumerate mai jos (au fost excluse din aceste reprezentări staţiunile Ocna Sibiului, Păltiniş şi Bazna, dar şi zona Bâlea Lac datorită puternicului caracter natural al acestora): ♦ Municipiul Sibiu ♦ Zona Mărginimii Sibiului (elemente de interes ridicat şi cel mai bine exploatate turistic sunt Sălişte – Sibiel – Gura Râului, Respectiv Cisnădie – Cisnădioara) ♦ Satul Biertan ♦ Municipiul Mediaş Resurse turistice antropice „secundare” au fost considerate următoarele obiective: ♦ Zonele etno-folclorice - categorii de resurse: Meserii / Activităţi: Mărginimea Sibiului (oierit, cojocărit, pielărie, ţesătorie, pălărieri, iconari), Ţara Oltului (sticlărie, creşterea animalelor), Valea Hârtibaciului (împletituri din nuiele), Valea Târnavelor (tâmplărie, dogărie, căldărărit, feronerie). Tradiţii şi sărbători: Mărginimea Sibiului (obiceriuri de Crăciun, obiceiuri de nuntă, „Udatul Ionilor”), Valea Hârtibaciului (Sărbătoarea Lolelor), Podişul Secaşelor („Butea Feciorilor”, „Boul Înstruţat”). ♦ Bisericile fortificate (pe Valea Hârtibaciului: Alţâna, Brădeni, Dealu Frumos Hosman, Merghindeal, Movile, Slimnic, Stejărişu, Şura Mare; pe Valea Târnavelor: Agârbiciu, Alma Vii, Axente Sever Aţel, Bazna, Brăteiu, Biertan, Copşa Mare, Curciu, Dârlos, Ighişu Nou, Mălâncrav, Moşna, Şeica Mică, Valchid, Valea Viilor, Velţ; în zona Mărginimii Sibiului: Cristian) ♦ Palate / castele / fortificaţii (în zona Mărginimii Sibiului: Cetatea Salgo, Conacul Barcianu, Cetăţile de laTilişca; în Ţara Oltului: Palatul de vară Brukenthal, Cetatea Landskrone, Cetatea Turnu Roşu, ansamblul fostei Mănăstiri Cisterciene de la Cârţa; pe Valea Târnavelor: Castelul Apafi, Conacul Apafi, Castelul Bolyai; în Podişul Secaşelor: Palatul Brukenthal de la Micăsasa) ♦ Gastronomia şi viticultura

112

♦ Muzeele ♦ Lacurile: „negovanu – Sadu” pe râul Sadu, „Gura Râului” pe râul Cibin, „brădeni” şi „Brădenii” pe râul Hârtibaciu şi „Ighiş” pe râul Ighiş şi alte acumulări (iazuri, heleştee) ♦ Alte oraşe (Agnita, Tălmaciu, Avrig, Dumbrăveni) ♦ Domeniul schiabil ♦ Evenimente / festivaluri: festivalul internaţional de teatru Sibiu, Sibiu jazz festival, artmania, târgul olarilor, festivalul brânzei şi ţuicii, festivalul naţional al tradiţiilor populare, festivalul bujorului de munte, festivalul sus pe muntele din Jina, târgul creatorilor populari, festivalul medieval „cetăţi transilvane”, raliul Sibiului, redbull romaniacs ♦ Mocăniţa de pe valea Hârtibaciului (resursă turistică „latentă”, cu potenţial de dezvoltare) Conform datelor rezultate în urma inventarierii structurilor de cazare din judeţul Sibiu, acesta dispune de un număr de 518 unităţi de cazare, dintre care cele mai multe sunt de tip pensiune turistică rurală (159), urmate fiind de categoria generică de pensiune turistică (124) şi cea de pensiune turistică urbană (66). În privinţa locurilor de cazare disponibile, capacitatea de cazare a pensiunilor turistice rurale reprezintă mai puţin de o cincime din total (18%), cea mai mare capacitate având-o hotelurile (aproximativ 28%). Cumulativ însă, structurile de tip pensiune reunesc aproape jumăte din totalul locurilor de cazare disponibile din judeţ (44,6%); ponderi importante mai deţin şi cabanele şi hostelurile, cu 9% şi respectiv 7,6% din total. Peste 30% din capacitatea de cazare inventariată nu este clasificată conform standardelor Ministerului Turismului. Capacităţii de cazare în anul 2009

Tipuri unităţi

Clasificate Inventariate (în circuit turistic)

Număr unităţi

% din total

unităţi

Număr locuri

% din total

locuri

Număr unităţi

% din total

unităţi

Număr locuri

% din total

locuri Apartamente de închiriat 1 0,3% 2 0,02% 18 3,5% 117 0,9%

Cabane 11 3,3% 464 5,2% 36 7,0% 1.173 9,1% Camere de închiriat 14 4,2% 152 1,7% 17 3,3% 176 1,4%

Camping 2 0,6% 120 1,3% 2 0,4% 120 0,9% Hostel 8 2,4% 389 4,3% 18 3,5% 984 7,6%

Hotel 32 9,5% 3.107 34,6% 39 7,5% 3.584 27,8%

Motel 7 2,1% 257 2,9% 8 1,5% 281 2,2% Pensiune turistică 69 20,6% 1.218 13,6% 124 23,9% 2.144 16,6

% Pensiune turistică rurală 125 37,3% 1.865 20,8% 159 30,7% 2.332 18,1

% Pensiune turistică urbană 61 18,2% 1.173 13,0% 66 12,7% 1.278 9,9%

Vile 5 1,5% 236 2,6% 31 6,0% 704 5,5% TOTAL 335 100% 8.983 100% 518 100% 12.893 100%

Sursa – Ministerul Turismului Niveluri de confort în anul 2009

Niveluri confort

Clasificate Inventariate (în circuit turistic)

Număr unităţi

% din total

unităţi

Număr locuri

% din total

locuri

Număr unităţi

% din total

unităţi

Număr locuri

% din total

locuri Fără categorie - - - - 65 12,5% 1.745 13,5% 1 floare / stea 16 4,8% 593 6,6% 21 4,0% 673 5,2%

113

2 flori / stele 171 50,7% 3.459 38,5% 213 40,9% 4.081 31,7% 3 flori / stele 121 35,9% 3.088 34,4% 179 34,3% 4.334 33,6% 4 flori / stele 25 7,4% 1.481 16,5% 38 7,3% 1.674 13,0% 5 flori / stele 4 1,2% 362 4,0% 5 1,0% 386 3,0% TOTAL 337 100 8.983 100 521 100 12.893 100

Sursa – Ministerul Turismului Cererea turistică în judeţul Sibiu şi în zona de sud a Transilvaniei În general, interesele turiştilor pentru zona de sud a Transilvaniei se concentrează în ultimii ani pe axa Braşov – Sibiu – Sighişoara, cu toate posibilităţile de practicare a turismului pe care le oferă şi zonele adiacente acestor centre urbane.

Interese ale turiştilor în judeţul Sibiu: Cadrul natural – preponderent zonă de podiş, mărginită la sud de Munţii Carpaţi; atracţiile generice sunt legate de pitorescul peisajelor, roadele agriculturii tradiţionale, care s-a putut păstra de-a lungul timpului, respectiv de turismul montan şi anumiţi factori curativi (apă, nămol, aer ozonat). Turişti interesaţi: În special turişti români din jumătatea de sud a ţării, incluzând ca pieţe importante Bucureştiul, alături de Constanţa, Craiova sau Ploieşti, dar şi din judeţele limitrofe şi apropiate (de exemplu, Alba, Mureş, Cluj) sau chiar din Moldova (Galaţi, Iaşi). Un profil de turist întâlnit adesea sunt persoanele peste 40 de ani, cu venituri medii, aflaţi în concediu de odihnă (sejur de 6-7 zile), iar pentru turismul de weekend segmentele cele mai importante par a fi bucureştenii şi tinerii din Sibiu. Destinaţii reprezentative din judeţ: Mărginimea Sibiului, Valea Avrigului, Păltiniş, Zona Cisnădioara – Sadu, zona Bâlea şi perimetrul Valea Avrigului – Porumbacu – Cârţişoara – Arpaş, staţiunea Păltiniş, Gura Râului, Ocna Sibiului, Bazna. Tezaurul cultural – cu accent pe arhitectură, religie, istorie; principalele repere sunt cetăţile, bisericile fortificate şi castelele medievale, bisericile din lemn, reminescenţele cetăţilor dacice, muzeele. Turişti interesaţi: Largă diversitate a categoriilor de turişti – practic, „produsul cultural” cu faţetele sale diverse este una din sursele de interes pentru marea majoritate a celor ce sosesc în Sudul Transilvaniei. De menţionat ca segmente distincte sunt străinii (Germania, Austria, Olanda, Franţa, Asia, Statele Unite, Anglia, etc.) de vârstele a doua şi a treia veniţi în circuite culturale ale României sau Transilvaniei, respectiv tinerii (mai ales români) amatori de atmosferă medievală sau de muzică în cazul evenimentelor cultural-artistice. Destinaţii reprezentative din judeţ: Oraşele Sibiu şi Mediaş (cu toate atracţiile lor culturale – arhitectură, muzee, etc.); Bisericile fortificate cele mai reprezentative şi bine păstrate (bisericile-cetăţi): Biertan, Valea Viilor, Mălâncrav, Moşna, Dealu Frumos, Bazna, Axente Sever, Copşa Mare, Alma Vii; Muzeul de icoane pe sticlă de la Sibiel Leagănul tradiţiilor – o particularitate a axei culturale o reprezintă păstrarea vie a tradiţiilor, a meşteşugurilor şi în general a vieţii tradiţionale şi aspectului străvechi (sate unde se menţine atmosfera patriarhală). Turişti interesaţi: În general, turişti străini din Germania, Franţa, Anglia, Statele Unite – o primă categorie sunt cei cu venituri medii şi peste, cu înclinaţie spre cultură, cu o anumită pregătire, de vârsta a doua şi a treia, iar o altă categorie ar fi „turiştii activi”, mai tineri, adepţii unei vacanţe de „educaţie culturală”, cu rucsacul în spate sau pe bicicletă Destinaţii reprezentative din judeţ: Mălâncrav, Biertan, Floreşti, Alma Vii, Valea Viilor, Moşna, Alţâna, Gura Râului, Jina, Sibiel, Sălişte, Tilişca, Rod (cu menţiunea că în unele sate din Mărginimea Sibiului factorul modern este mai prezent) Alte interese ale turiştilor: - Turismul de business: seminarii, conferinţe, training, team building

114

- Turismul de weekend şi turismul de sărbători - Turismul pentru elevi şi tineri - Silvoturism, vânătoare şi pescuit, echitaţie - Turismul gastronomic - Interese combinate Preferinţa turiştilor sosiţi în judeţul Sibiu (cca 325 mii/an) a fost concentrată pe structurile de cazare de tip hotel, peste 60% dintre turiştii români alegând acest tip de cazare; ponderea turiştilor străini care au optat pentru cazarea într-un hotel a fost mai mare (76%), în detrimentrul unor tipuri de cazare precum motelurile, cabanele şi pensiunile. Procente asemănătoare din totalul turiştilor (aproximativ 20%), atât români, cât şi străini, s-au înregistrat pentru structurile de tip pensiune turistică urbană şi rurală. Un alt parametru important al activităţii turistice îl reprezintă echiparea zonelor turistice cu infrastructuri care să faciliteze accesul turiştilor şi desfăşurarea în bune condiţii a programelor. Acest parametru trebuie pus în relaţie cu densitatea şi valoarea resurselor aflate în zonele turistice, care impun o ordine de prioritate pentru echiparea localităţilor din aceste arii. PATN secţiunea VIII –Turism, aprobat prin Legea 190 / 2009 stabileşte pentru fiecare judeţ densitatea resurselor şi tipul de probleme de infrastructură existente în unităţile administrative cu vocaţie turistică.

Unităţi administrativ-teritoriale cu concentrare mare a resurselor turistice cu probleme ale infrastructurii

UAT cu concentrare mare de resurse turistice

Resurse naturale

Resurse antropice

Cu probleme ale infrastructurii specific

turistice

Cu probleme ale infrastructurii

tehnice Or. Agnita x x Or. Cisnădie x x Or. Miercurea Sibiului x x x Or. Dumbraveni x x Alma x x x Alţina x x x Apoldu de Jos x x x Arpaşu de Jos x x x Aţel x x Axente Sever x x x Brateiu x x x Brădeni x x x Cârţa x x x Cristian x x Dârlos x x Gura Râului x x Iacobeni x x x Jina x x x Laslea x x x Merghindeal x x x x Moşna x x x x Nocrich x x Orlat x x

115

Poiana Sibiului x x x x Porumbacu de Jos x x x Râu Sadului x x x Roşia x x x Slimnic x x Şeica Mare x x x Şeica Mică x x x x Turnu Roşu x x x Vurpăr x x x x

Sursa datelor: Legea nr.242/2009

Unităţi administrativ teritoriale cu concentrare foarte mare a resurselor turistice care au probleme ale infrastructurii

UAT cu concentrare foarte mare de resurse turistice

Resurse naturale

Resurse antropice


specific turistice


tehnice Mun. Sibiu x Mun. Mediaş x x Or. Avrig x x Or. Ocna Sibiului x x Or. Sălişte x x Or. Tălmaciu x x Bazna x x x x Biertan x x x Boiţa x x x Cârţişoara x x Răşinari x x Sadu x x Tilişca x x x Valea Viilor x x x


1. Zone cu potenţial turistic complex şi de mare valoare

Municipii Sibiu Oraşe Avrig, Cisnădie, Tălmaciu, Sălişte, Comune Arpaşu de Jos, Cârţa, Cârţişoara, Gura Râului, Jina,

Orlat, Poplaca, Porumbacu de Jos, Racoviţa, Răşinari, Râu Sadului, Sadu, Turnu Roşu


2. Zone cu potenţial turistic ridicat

Municipii Mediaş Oraşe Dumbrăveni, Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului, Comune Aţel, Apoldu de Jos, Bazna, Biertan, Blăjel, Brădeni, Brateiu, Dârlos, Hoghilag, Iacobeni,

Laslea, Merghindeal, Moşna, Nocrich, Poiana Sibiului, Slimnic, Şura Mare, Tilişca, Valea Viilor


Pe baza acestor datelor privind potenţialul turistic s-a realizat o sinteză a gradului de atractivitate şi ale problemelor de infrastructură tehnică şi specifică:

116

Zone cu concentrare mare şi foarte mare a resurselor turistice cu probleme ale infrastructurii

UAT cu concentrare mare

Resurse naturale

Resurse antropice

cu probleme ale infrastructurii

specific turistice

cu probleme ale infrastructurii

tehnice Sibiu şi Mărginime Indici atractivitate =1,8 probleme inf. = 1,73 Ţara Oltului Indici atractivitate =1,6 probleme inf. = 1,8 Valea Târnavelor Indici atractivitate =1,64 probleme inf. = 2,27 Valea Hârtibaciului Indici atractivitate =1,25 probleme inf. = 1,75 Podişul Secaşelor Indici atractivitate =1,5 probleme inf. = 1,5

Sursa datelor: Prelucrare date Legea nr.242/2009

Caracteristicile geografice, istorice şi tradiţionale ale judeţului Sibiu îl situează printre regiunile atractive din punct de vedere turistic atât pe plan intern cât şi la nivel european. Priorităţile turismului sibian trebuie să aibă în vedere rezolvarea problemelor ce ţin de accesibilitate : infrastructură tehnică (unele zone turistice şi nu numai sunt lipsite de căi de acces), dar şi cea edilitară. Deasemenea este necesar a se realiza o promovare activă a ofertei turistice a zonei prin evidenţierea specificului fiecărei locaţii şi a tipului de turism ce-l promovează. IV. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL 1. Regiunea de dezvoltare în care este cuprins judeţul şi regiunile vecine Judeţul Sibiu este amplast în partea de sud-vest a regiunii de dezvoltare Centru care se învecinează cu toate celelalte regiuni de dezvoltare, cu excepţia Bucureştiului. O caracteristică importantă a acestei regiuni fiind relativa sa izolare de restul teritoriului naţional datorată lanţurilor montane care o mărginesc pe laturile de sud, est şi vest. Din această situaţie rezultă o serie de servituţi în asigurarea legăturilor cu celelalte regiuni ale ţării, aceste relaţii concentrându-se pe trecătorile şi văile montane ce traversează Carpaţii (vl. Oltului, vl. Mureşului, vl. Oituzului, sa.). Municipiul şi judeţul Sibiu s-a constituit pe baza acestor relaţii, ca poartă de acces la intersecţia unor astfel de axe, care leagă Transilvania cu Banatul şi cu Muntenia.

2. Coridoare de transport, oraşe-poartă Unul din elementele principale ale contextului suprateritorial este reţeaua da axe majore de transport care se materializează prin drumuri naţionale, expres, autostrăzi şi căi ferate principale. Coridorul transeuropean IV este cea mai importantă axă ce străbate teritoriul regional şi judeţean, făcând legătura dintre sud-estul continentului şi ţările din vestul Europei. Cele două ramuri ale acestui coridor, rutier şi feroviar, traversează judeţul Sibiu prin partea de sud-vest – ramura rutieră – şi prin nord – ramura feroviară, ieşind din ţară prin judeţul Arad. Următoarea categorie de axe importante ce traversează judeţul este cea a marilor fluxuri naţionale şi internaţionale, care sunt reprezentate prin traseele selectate pentru autostrăzile Bucureşti – Borş (în execuţie) şi Bucureşti – Nădlac şi drumurile expres. Prima traversează judeţul în partea de nord, în apropierea oraşelor Agnita şi Dumbrăveni, afectând o zonă redusă

117

din teritoriul judeţean. Cea de a doua, trece prin proximitatea mun. Sibiu, fiind de aşteptat ca influenţa sa asupra judeţului să fie majoră. De mare importanţă este şi traseul Sibiu – Mediaş – Miercurea Ciuc, prevăzut a se dezvolta ca traseu de drum expres, menit a asigura legătura cu zonade N-E a regiunii Centru. Legată de accesul în regiune este şi problema oraşelor poartă care asigură accesul în regiunea, acestea fiind dotate cu infrastructuri majore de transport şi telecomunicaţii – autostrăzi, aeroporturi, terminale intermodale, sa. Municipiile situate în poziţii cheie din teritoriul regional pot îndeplini rolul de oraşe poartă: Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca, Tg. Mureş. Poziţia mun. Sibiu ca oraş poartă în sud-vestul regiunii Centru este una favorizată, acesta dispunănd de un aeroport internaţional şi fiind plasat la intersecţia unor trasee cu potenţial de a deveni infrastructuri majore de transport (coridorul transeuropean IV, autostrăzi).

3. Poli de dezvoltare externi/poli interni cu efect extrajudeţean Un alt element principal în dinamica regională este centrul cu influenţă extrajudeţeană, sau poli de dezvoltare, care exercită o atracţie deosebită faţă de celelalte centre urbane din spaţiul regional. Având în vedere clasificările SPESP, ESPON, PlanetCense etc. şi în relaţie cu ierarhizarea pe ranguri stabilită prin Legea nr. 351/2001, polii urbani de dezvoltare propuşi pentru a asigura dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi din România şi a promova o structură flexibilă şi dinamică a acesteia, se consideră a fi următorii:

• Poli metropolitani cu vocaţie internaţională: - municipiul Bucureşti (peste 1.000.000 locuitori) – rangul 0 – capitala României, centru de dezvoltare de foarte mare atractivitate, inclus în reţeaua continentală ca metropolă de categoria a 4-a; - Timişoara, Constanţa (300.000 – 1.000.000 locuitori), Cluj şi Iaşi – municipii de rangul I situate pe axe majore de transport, cu nivel economic ridicat, identitate istorică şi culturală bine definită, cu influenţă la nivel european.

• Poli naţionali şi potenţial metropolitan (250.000 – 1.000.000) – rangul I– centre reprezentative la nivel naţional, care pot dezvolta servicii terţiare de nivel metropolitan, nivel economic ridicat, centre culturale şi universitare cu identitate recunoscută, municipiile Braşov, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Galaţi

• Poli supraregionali (50.000 – 249.999 locuitori): - Bacău, Oradea, Ploieşti, Brăila – rangul I – şi Arad, Târgu Mureş – rangul II – centre regionale situate în partea superioară a acestei categorii, majoritatea cu populaţie peste 200.000 locuitori, cu premise favorabile de afirmare (aeroport, situare pe coridoare trans-europene de transport, cu învăţământ universitar şi anumite funcţiuni specializate “de excelenţă;

• Poli regionali (50.000 – 249.999 locuitori): - municipii – rangul II –majoritatea fiind reşedinţe de judeţ, centre economice şi administrative importante cu influenţă la nivel regional, bine relaţionate în teritoriu, conectate la reţeaua naţională sau europeană de transport.

• Poli regionali cu specificitate funcţională: - municipiile Baia Mare, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Suceava, Tulcea (50.000 – 249.999 locuitori) – rangul II – centre cu influenţă regională, reşedinţe de judeţ, pe poziţii de portal pentru unele zone turistice importante la nivel naţional şi internaţional şi de importanţa funcţiunilor culturale şi universitare.

• Poli subregionali (20.000 – 49.999 locuitori):

118

- municipii (rangul II –Mediaş, Miercurea Ciuc, Odorheiul Secuiesc, sa.) sau oraşe (rangul III), centre cu rol de echilibru la nivel judeţean, al căror rol polarizator trebuie consolidat pentru susţinerea dezvoltării echilibrate a reţelei urbane.

• Poli locali (sub 20.000 locuitori) - localităţi urbane, în mare majoritate oraşe mici (rangul III), cu rol de servire în spaţiul rural, cu nivel de dezvoltare şi dotare foarte diferit. O categorie specială, favorizată, o constituie oraşele staţiuni turistice care, deşi cu dimensiune demografică redusă, pot avea un rol important la nivel naţional şi regional.

În acest sens municipiul Sibiu se situează în categoria centrelor regionale, având funcţii de nivel extrajudeţean în domenii cum sunt: învăţământul universitar, cultură şi patrimoniu cultural, industrie şi tehnologie, servicii economice, turism. Ceilalţi poli cu influenţă în spaţiul regional sunt Braşov, Cluj-Napoca şi Tg. Mureş care au o populaţie mai numeroasă, o economie mai dezvoltată, şi ocupând o poziţie superioară în ierarhia centrelor (Braşov şi Cluj-Napoca sunt centre de rang 1). În partea de nord a judeţului se află mun. Mediaş care se dezvoltă ca un pol de echilibru în raport cu mun. Sibiu, care se impune ca centru coordonator şi nod pe căile de transport, situat pe coridorul transeuropean IV. Dintre centrele de rang II, cu influenţă în spaţiul regional se pot aminti: Odorheiul Secuiesc, Miercurea Ciuc, Sebeş, Sf. Gheorghe, Sighişoara, Tuzla.

4. Zone metropolitane, periurbane Zonele metropolitane şi periurbane sunt ansambluri de localităţi din imediata vecinătate a marilor centre polarizatoare cu care acestea dezvoltă relaţii de colaborare; existând centre în regiune care au dezvoltat în mod tradiţional aceste sisteme de localităţi. În regiunea Centru, şi NV există două centre de rang I (Braşov şi Cluj-Napoca), cu zone metropolitane potenţiale care tind să polarizeze o mare parte din activităţile de nivel regional din zona centrală a Transilvaniei. Acestea sunt relaţionate prin traseul noii autostrăzi Bucureşti – Borş, care constituie o axă diagonală a zonei centrale a ţării. Faţă de această axă se amplasează celelalte centre cu rol de polarizare din regiune, mun. Sibiu situându-se la o distanţă aproximativ egală de cei doi poli majori. Poziţia sa fiind contrabalansată de mun Tg. Mureş, cu o dezvoltare similară şi având o zonă periurbană ce necesită o dezvoltare în sistem. Zona periurbană a mun. Sibiu este alcătuită din oraşe – Avrig, Cisnădie, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte, Tălmaciu – şi comune – Cristian, Orlat, Poplaca,Răşinari, Şelimbăr, Şura Mare, Şura Mică, - aflate în proximitatea acestuia şi având cu acesta relaţii tradiţionale. Sistemul de localităţi format în zona periurbană a municipiilor cu rol regional conferă acestora o pondere superioară în dinamica de nivel interjudeţean şi naţional.

Pentru dezvoltarea spaţială echilibrată a spaţiului regional, identificarea polilor de dezvoltare este considerată elementul cheie a dezvoltării în profil teritorial. Ca atare, se impune ca principală opţiune a politicilor de dezvoltare spaţială formarea, consolidarea şi distribuţia echilibrată a acestor poli.

Politicile de integrare a judeţului în spaţiul regional şi naţional se vor orienta spre conformarea cât mai avantajoasă a acestor elemente ale contextului suprateritorial. Realizarea acestor politici depinde atât de administraţia locală cât şi de cea centrală, care urmăreşte crearea infrastructurilor majore şi dezvoltarea cadrului macroeconomic la nivel regional şi naţional. Partea a II-a: Diagnostic, priorităţi

119

Diagnosticul are ca scop integrarea rezultatelor fazei precedente, în vederea evidenţierii, pe domenii şi componentele analizate, a următoarelor aspecte: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, riscuri, implicaţii spaţiale. Diagnosticul general evaluează decalajul dintre situaţia actuală şi cea considerată necesar a fi atinsă pentru orizontul de timp stabilit, in ceea ce priveşte populaţia, activităţile economice şi aspectele structurii teritoriale ale judeţului. Problemele identificate pot fi de diferite grade de complexitate şi de amploare teritorială, acestea se vor organiza pe domenii în cadrul unei analize SWOT . Pe baza problemelor identificate se stabilesc priorităţile de intervenţie în cadrul domeniilor analizate.

V. ANALIZA SWOT A. STRUCTURA TERITORIULUI Mediul natural

Puncte tari Puncte slabe Biodiversitatea - Biodiversitatea mediului natural impune

existenţa unor arii de protecţie a zonelor valoroase (monumente şi rezervaţii naturale) - Existenţa unor cantităţi importante de resurse naturale (gaze naturale, sate, păduri etc.)

- Peisaj montan spectaculos, propice amplificării şi diversificării turismului montan în toate formele lui

- Depăşirea sistematică a indicatorilor de calitate a mediului faţă de normele standardizate în zona Copşa Mică

- Inexistenţa staţiilor de epurare a apelor uzate pentru localităţile urbane Agnita, Dumbrăveni, Tălmaciu, Ocna Sibiului

- Depozite menajere (9 în mediul urban, 113 în mediul rural) care nu respectă normele autorizării din punct de vedere al protecţiei mediului, fără amenajări specifice

- Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai ales pentru teren arabil şi păşuni - Varietatea ecosistemelor, habitatelor şi

speciilor de plante şi animale sălbatice locale şi punerea lor sub regim de ocrotire

- Fond funciar forestier, care reprezintă aproape 30 % din suprafaţa judeţului, superior mediei pe ţară, din care 70 % sunt păduri cu rol de protecţie a mediului

- Existenţa unor resurse de ape minerale şi nămoluri terapeutice folosite în scopuri balneo-turistice

Poluarea aerului - Nu sunt probleme semnificative din punct de vedere al poluării aerului - Nu sunt instalaţii mari de ardere, combinate

chimice sau petrochimice,incineratoare de deşeuri,pe teritoriul jud.Sibiu

- Sunt 4 staţii de monitorizare automată a calităţii aerului

- Sunt promovate investiţiile în tehnologiile ecologice

- Existenţa unui Masterplan privind

- Traficul auto ridicat - Lipsa centurii ocolitoare în municipii şi oraşe - Parc redus de vehicule ecologice pentru transportul

public - Suprafeţe reduse de spaţii verzi în mediul urban

120

infrastructura de transport - Existenţa unui Masterplan pentru sistem

integrat de management al deşeurilor Calitatea apelor - Existenţa unui Masterplan privind

alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în judeţul Sibiu

- Existenţa unui Masterplan privind extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din regiunile Mediaş, Agnita, Dumbrăveni, judeţul Sibiu

- Sunt depuse multe proiecte pentru accesarea de alte fonduri pentru realizarea infrastructurii hidroedilitare pentru localităţile care nu sunt cuprinse în Masterplan

- Resursele cantitative de apă sunt suficiente; 86,13% din resursele de apă sunt corespunzătoare calitativ (categoria a II-a, bazinul Olt)

- Nu există probleme semnificative din punct de vedere al poluării rezultate din industria zootehnică

- Sunt în execuţie lucrări de corecţie a torenţilor

- Sunt în actualizare studiile de inundabilitate - Există un Plan judeţean de apărare

împotriva inundaţiilor - Tendinţa de reducere a consumului de apă

- Sunt identificate 14 zone în care apele subterane

prezintă grad ridicat de poluare cu nitraţi - Infrastructura de alimentare deficitară - Infrastructura de canalizare deficitară - Lipsa contorizării consumului de apă în mediul

rural - Lipsa terenurilor disponibile pentru perdelele de

pădure - Reţelele vechi de alimentare cu apă - Pierderi mari la alimentarea cu apă - Peste 50% din analizele efectuate arată că apa din

sistemul centralizat nu este corespunzătoare calitativ

- Captarea şi tratarea apei este deficitară

Calitatea solurilor - Studiu privind decontaminarea zonei Copşa Mică. - Există o inventariere a siturilor contaminate - Se fac lucrări de împădurire a zonelor cu

risc de alunecări de teren - Se folosesc îngrăşămintele naturale

- Situri contaminate şi costuri mari pentru

decontaminarea siturilor contaminate - Există zone care prezintă pericol de alunecări de

teren - Nu sunt identificate toate zonele în care solul

prezintă fenomene de eroziune - Nu există unităţi specializate de decontaminare în

caz de poluare accidentală - Practicarea sporturilor extreme în zone

neamenajate (Hill Climbing) Patrimoniul natural - Au fost preluate în management şi custodie cele mai importante arii protejate şi se lucrează la planurile de management. - Pondere ridicată de arii naturale protejate

de interes naţional şi comunitar - Capital natural valoros - Grad de antropizare scăzut, pondere ridicată

a habitatelor naturale şi seminaturale - Masterplan pentru sistem integrat de

management al deşeurilor - Plan Judeţean de Gestiunea Deşeurilor - Masterplan pentru infrastructura de apă şi

- Capacitate administrativă scăzută - Grad de informare şi conştientizare redus la nivelul

comunităţilor locale - Lipsa procedurilor de monitorizare a speciilor şi

habitatelor de interes comunitar

121

apă uzată Oportunităţi Ameninţări

- Tehnologii noi, ecologice pentru fermele zootehnice.

- Disponibilitatea Regiei Naţionale a Pădurilor de a reîmpăduri terenurile

- Finanţări UE, PNDR (Măsura 125) - Implicarea ONG-urilor în problemele de

mediu

- Lipsa suportului financiar de întreţinere al aparaturii de monitorizare a aerului

- Nerealizarea măsurilor din planul de acţiuni în cazul redeschiderii activităţii S.C. Sometra S.A. Copşa Mică

- Reducerea spaţiilor verzi urbane

- Disponibilitatea fondurilor UE, bugetare - Implicarea ONG-urilor în problemele de

mediu

- Schimbările climatice care pot duce la fenomene extreme de inundaţii/secetă

- Nerespectarea planurilor de inundabilitate - Acordarea de către autorităţile publice a avizelor

de construcţie în zonele inundabile - Fonduri UE şi naţionale (împădurirea

terenurilor, îmbunătăţiri funciare) - Lipsa lucrărilor de îmbunătăţiri funciare

- Existenţa fondurilor UE: plăţi măsuri agromediu Axa 2, LEADER, Axa 4, POS Mediu Axa 4, POR, LIFE+

- Existenţa unor organisme ca: GAL, ONG, ULBS, ARPM Sibiu.

- Existenţa POS Mediu

- Neîndeplinirea obiectivelor prin neatingerea indicatorilor negociaţi în domeniul protecţiei naturii

- Absorbţie scăzută de fonduri - Neconcordanţe legislative şi transpunerea

incompletă a prevederilor directivelor UE - Posibilitatea apariţiei blocajelor în cofinanţarea

proiectelor. Zone de risc natural

Puncte tari Puncte slabe - Există planuri de apărare împotriva inundaţiilor,

incendiilor - Planul de analiză şi acoperire al riscurilor - Capacitate de intervenţie (voluntariat,

profesionişti)

- Lipsa personalului şi echipamentului specializat pentru intervenţie în caz de accidente cu substanţe periculoase

- Lipsa planurilor digitizate (GIS) - Absenţa mijloacelor de intervenţie aeriană

Oportunităţi Ameninţări - Fonduri UE prin diverse programe de finanţare - Nu au fost identificate

Patrimoniul construit

Puncte tari Puncte slabe - Numărul mare de zone, situri şi obiective

construite cu valoare de patrimoniu, clasificate în raport cu interesul suscitat la nivel naţional (Legea nr. 5/2000) sau local (Lista M.C.P.N stabilită prin OM 2361 din 12-07-2010, publicată în M.O. 670/1-10-2010).

- Amploarea, valoarea şi dispunerea patrimoniului construit în zone compacte constituie un potenţial turistic şi cultural important.

- Monitorizarea stării fizice a întregului patrimoniu cultural din judeţ se finalizează cu rapoarte lunare.

- Mărginimea Sibiului este o zonă etno-folclorică şi agroturistică consacrată

- Distribuţia teritorială a patrimoniului construit

este inegală, distingându-se două zone mari – Ţinutul Sibiului, Valea Târnavelor – în care, există peste 60 % din construcţiile cu valoare culturală din judeţ

- Prezenţa patrimoniul construit judeţean, în aproape toate unităţile administrativ-teritoriale, face ca monitorizarea şi intervenţia asupra acestuia să fie dificilă, cel puţin cu mijloacele existente la nivel local

- Numeroase zone istorice rurale şi urbane sunt amplasate în centrele localităţilor, punând probleme de restaurare, conservare şi valorificare nedistructivă în cazul intervenţiilor

122

- Disponibilitatea D.J.C.P. de a colabora cu administraţiile locale, precum şi alte instituţii şi organizaţii interesate, pentru un proiect comun privind cercetarea şi valorificarea arhitecturii de lemn cu valoare istorică şi urbanistică - biserici, edificii publice, locuinţe şi anexe.

- Numeroase iniţiative, publice sau private, ce urmăresc popularizarea zonelor mai puţin cunoscute ale judeţului - Ofertă turistică bogată în raport cu alte zone din

România. - Interes internaţional pentru anumite zone din judeţul Sibiu. - Deschiderea în Sibiu a Biroului Institutului European pentru Itinerarii Culturale - Fructificarea superioară a unor nişe în turism (cultură, sporturi extreme, ecoturism) - Extinderea domeniului schiabil atât în Cindrel,

cât şi în Făgăraş

urbanistice. - Un mare număr de monumente cu probleme de

structură necesită studii geotehnice şi de fezabilitate pentru lucrări de renovare sun de asemenea necesare studii de specialitate detaliate şi preluarea rezultatelor acestora în documentaţiile P.U.G.

- Inexistenţa unor plăcuţe de semnalare a monumentelor, a unor ghiduri în mai multe limbi. - Monumente istorice în stare avansată de degradare. - Lipsa actualizării PUG-urilor majorităţii localităţilor şi a documentaţiilor de urbanism pentru centrele istorice - Promovarea unor PUZ-uri cu POT şi CUT mari, în detrimentul spaţiilor verzi. - Slaba implicare a comunităţilor în salvarea şi conservarea monumentelor istorice - Lipsa unui personal specializat în renovarea patrimoniului cultural, la nivelul administraţiilor locale.

Oportunităţi Ameninţări - Diversificarea programelor de finanţare prin

accesarea fondurilor FEDR dar şi POR şi CULTURA 2007-2013

- Dezvoltarea turismului cultural şi înscrierea patrimoniului cultural material în trasee culturale judeţene, regionale şi naţionale

- Optimizarea parteneriatelor în dezvoltarea reţelelor centrelor istorice la nivel microregional, judeţean şi regional/naţional

- Cooperare regională a localităţilor ce fac parte din trasee culturale specifice

- Conştientizarea comunităţilor, sectorului privat şi a administraţiilor locale privind importanţa salvării patrimoniului cultural local

- Degradarea peisajului cultural şi natural prin amplasarea şi localizarea unor investiţii poluatoare

- Competiţia mare la nivel regional în accesarea fondurilor europene pentru infrastructura edilitară este în detrimentul reabilitării patrimoniul cultural material dar şi al activităţilor culturale specifice

- Pierderea identităţii locale şi zonale prin intensificarea fenomenului migraţiei şi depopulării satelor şi a localităţilor mic urbane

- Conservarea unor elemente de patrimoniul imaterial doar pe plan local/zonal fără nici un impact la nivel regional/naţional/european

Reţeaua de localităţi Puncte tari Puncte slabe

- Reţeaua de localităţi a judeţului este echilibrată ca număr, ierarhie şi distribuţie spaţială de ansamblu.

- Situarea localităţilor principale pe axul median N – S al judeţului şi pe coridorul trans-european nr. 6.

- Funcţiile diversificate ale localităţilor, cu o bună dezvoltare a activităţilor neagricole, în special în sectorul secundar, cu tradiţie în judeţ. Sectorul serviciilor şi turismul sunt în dezvoltare.

- Reţea de sate cu densitate mult sub media pe ţară, mărimea medie a unei comune este sub media pe ţară

- Densitatea mai mică de localităţi în jumătatea de est a judeţului şi în consecinţă o distribuţie inegală a populaţiei şi dezvoltării pe ansamblul judeţului

- Polarizarea celor două municipii produce segregarea reţelei de localităţi în două zone – nord şi sud

- Insuficienta dezvoltare a funcţiilor terţiare, în special în oraşe, dar şi în reşedinţele cu rol polarizator

- Reţea de dotări publice pentru învăţământ - Reţeaua dotărilor învăţământului primar şi

123

dezvoltată, cuprinzând toate treptele de învăţământ: preşcolar, gimnazial, liceal, profesional şi superior

- Existenţa în mun. Sibiu a unui centru universitar cu tradiţie (4 universităţi cu 25 de facultăţi), constituie un important potenţial zonal.

- Existenţa în judeţul Sibiu a unei reţele dezvoltate de formare/perfecţionare profesională

- Crearea unui Centru de Perfecţionare pentru Cadrele Didactice din Învăţământul Preuniversitar

gimnazial este dispersată, lipsa concentrării elevilor pune probleme de eficienţă a procesului de învăţământ şi de întreţinere / exploatare a imobilelor

- În mediul urban şcolile sunt suprautilizate, afectând de asemenea procesul educaţional

- Reţeaua de licee şi şcoli de specialitate este limitată doar la mediul urban. Oferta învăţământului mediu şi de specialitate este încă restrânsă din lipsa personalului didactic adecvat.

- Colaborare deficitară între facultate şi mediul socio-economic.

- Insuficienta dezvoltare a învăţământului de sprijin şi cel de la domiciliu pentru zona Hîrtibaci

- Reţeaua de dotări publice pentru ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială este diversificată şi relativ bine distribuită teritorial.

- Fonduri europene prin care se finanţează construcţia, reabilitarea şi dotarea cu aparatură a infrastructurii medicale.

- Legislaţie în vigoare privind vânzarea spaţiilor în care funcţionează cabinetele medicale

- Legislaţie favorabilă înfiinţării în mediul rural de: centre medicale multifuncţionale, puncte farmaceutice.

- Subdimensionarea dotărilor spitaliceşti şi concentrarea mare (60 %) a acestor dotări în mun. Sibiu, pun probleme de utilizare şi accesibilitate a acestor instituţii

- Slaba echipare a părţii de est a reţelei de localităţi cu spitale, policlinici şi cu dotări pentru protecţia socială a copiilor şi bătrânilor.

- Infrastructurile medicale vechi, nu mai sunt adaptate standardelor actuale de funcţionare. Necesitatea unui nou spital judeţean de urgenţă construit şi dotat la nivelul standardelor.

- Lipsa planificării teritoriale strategice, lipsa unui mecanism eficient de alocare a resurselor financiare în sistemul sanitar, ceea ce conduce la creşterea dezechilibrelor teritoriale.

- Reţeaua de dotări culturale este complexă beneficiind de prezenţa numeroaselor obiective din patrimoniul construit judeţean, care oferă un cadru adecvat acestor activităţi.

- Structuri aflate în subordinea Consiliului Judeţean Sibiu care au un impact pozitiv semnificativ asupra publicului.

- Bogăţia patrimoniului cultural imaterial la nivel judeţean, fiecare localitate mai păstrând, încă, elemente ale acestui patrimoniu

- Fiecare localitate rurală este înzestrată cu cămin cultural iar localităţile reşedinţă de comună au biblioteci comunale.

- Starea fizică necorespunzătoare a dotărilor culturale, funcţionalitatea neadaptată cerinţelor actuale produc disfuncţionalităţi în reţeaua dotărilor culturale

- Personalul ce deserveşte dotările culturale este nespecializat, gestionarea şi derularea activităţilor culturale se desfăşoară la un nivel scăzut

- Slaba notorietate a patrimoniului cultural material existent, datorată lipsei de promovare şi de cunoaştere.

- Infrastructura culturală locală (în mediul rural şi mic urban) depăşită fizic şi moral.

- Fondul locativ construit în mare majoritate din materiale neperisabile aflate în proprietate privată

- Tipologie a imobilelor de locuit, dominată de locuinţe individuale, locuinţele colective au o pondere redusă, fapt ce diminuează problemele specifice acestor unităţi locative

- Echiparea satisfăcătoare cu utilităţi a

- Numărul mare de cereri de locuinţe – în majoritate pentru închiriere şi în mediul urban – în raport cu ritmul construcţiei de locuinţe, pune probleme urbanistice şi investiţionale

- Dotarea locuinţelor cu instalaţii în mediul rural este deficitară la alimentarea cu apă, canalizare şi încălzire centrală

- Fondul locativ cu durata de servicii expirată

124

locuinţelor, pe ansamblul judeţului necesită lucrări de renovare, care, în special în mediul rural, nu pot fi suportate de locatari.

Oportunităţi Ameninţări - Existenţa programului guvernamental

„reabilitarea infrastructurii şcolare” - Posibilitatea accesării de fonduri europene - Înfiinţarea de campusuri / internate şcolare - Desfăşurarea unor programe de tip „After

School” pentru copiii cu probleme sociale - Înfiinţarea de Centre comunitare pentru copiii

cu cerinţe educative speciale axate pe consilierea acestora

- Înfiinţarea unui Centru pentru delincvenţă juvenilă şi comportament delincvent de către Poliţie în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu

- Lipsa interesului instituţiilor ca urmare a procedurii greoaie şi a personalului insuficient pentru accesarea fondurilor structurale

- Migraţia în creştere şi modificarea cifrei de şcolarizare

- Clădirile unităţilor de învăţământ nu sunt ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Sibiu ci ale Primăriilor

- Inexistenţa unui sprijin şi dificultăţi întâmpinate în găsirea unui loc de muncă pentru cei care iese din sistem după împlinirea vârstei legale

- Schimbări continue pe piaţa muncii, meseriile solicitate nu mai sunt de actualitate.

- Programe Operaţionale Regionale - Apariţia conceptului de centre multifuncţionale

care furnizează servicii integrate la nivel local acoperind nevoi multiple.

- Conform strategiei naţionale: o a fost conceput planul de acţiune la nivel

judeţean o a fost începută din 2007, implementarea

strategieila nivel judeţean.

- Creşterea presiunii exercitate de populaţia vârstnică asupra serviciilor medicale şi asupra sistemului de asigurări sociale de sănătate

- Investiţii în structurile existente care asigură servicii medicale necorelate integral cu politicile europene sau cu tendinţele demografice.

- Revendicarea şi/sau retrocedarea unor clădiri în care funcţionează unităţi sanitare.

- Diversificarea programelor de finanţare prin accesarea fondurilor FEDR dar şi POR şi CULTURA 2007-2013

- Dezvoltarea turismului cultural şi înscrierea patrimoniului cultural material în trasee culturale judeţene, regionale şi naţionale

- Optimizarea parteneriatelor în dezvoltarea reţelelor centrelor istorice la nivel microregional, judeţean şi regional/naţional

- Cooperare regională a localităţilor ce fac parte din trasee culturale specifice

- Conştientizarea comunităţilor, sectorului privat şi a administraţiilor locale privind importanţa salvării patrimoniului cultural local

- Conştientizarea comunităţilor şi administraţiilor şi a sectorului privat în păstrarea tradiţiilor şi a obiceiurilor locale

- Degradarea peisajului cultural şi natural prin amplasarea şi localizarea unor investiţii poluatoare.

- Competiţia mare la nivel regional în accesarea fondurilor europene pentru infrastructura edilitară este în detrimentul reabilitării patrimoniul cultural material dar şi al activităţilor culturale specifice

- Pierderea identităţii locale şi zonale prin intensificarea fenomenului migraţiei şi depopulării satelor şi a localităţilor mic urbane

- Conservarea unor elemente de patrimoniu imaterial doar prin artele spectacolului fără implicarea comunităţilor locale

- Conservarea unor elemente de patrimoniul imaterial doar pe plan local/zonal fără nici un impact la nivel regional/naţional/european

Infrastructuri tehnice

Puncte tari Puncte slabe Reţeaua de transport şi comunicaţie - În cadrul Regiunii Centru judeţul Sibiu ocupă

locul patru în ceea ce priveşte lungimea drumurilor publice

- Drumurile publice, în cea mai mare parte,

traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare

- Lăţimea platformei drumului nu este corespunzătoare, datorită frontului îngust al limitei de proprietate

- Drumurile judeţene şi comunale în mare parte nu

125

asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare - Din 132 poduri pe DJ analizate, 13 poduri

(9,85%) necesita refacere integrala, 37 poduri (28,03 %) necesita expertiza tehnica (reabilitare) si 80 poduri (62,12 %) necesita lucari de intretinere curenta si reparatii

- În judeţ există trei noduri de cale ferată: Sibiu, Copşa Mică şi Podul Olt. Prin aceste noduri de cale ferată se realizează legături atât cu toată ţara cât şi cu Europa Centrală şi de Vest.

- Starea tehnică a reţelei de cale ferată din judeţul Sibiu este în general bună

- Liniile electrificate reprezintă doar aproximativ 22% din total (semnificativ mai puţin decât media Regiunii Centru de aproximativ 47% şi media pe ţară de 30%), procent destul de scăzut, care denotă necesitatea de modernizare a reţelei.

Alimentarea cu apă - Localităţile fără sisteme centralizate de apă,

implementează proiecte sau au cel puţin un studiu de fezabilitate pentru sisteme de alimentare cu apă.

- Volumul actual al pierderilor de apă va scădea pentru că în oraşe începe înlocuirea reţelelor şi contorizarea consumului de apă cu cca 30-40%

- 37 de localităţi au sisteme de alimentare cu apă,

din care 8 localităţi din mediul urban, adică 71,4% din populaţia judeţului

- Din 87 localităţi situate în zona rurală în judeţul Sibiu – Sud, numai 13 localităţi beneficiază de apă tratată, restul distribuind apă netratată sau neavând sistem de alimentare cu apă

Canalizare - Unele localităţile (oraşe, sate) pot fi

conectate în mod eficient din punct de vedere al costurilor la o staţie de epurare prevăzută pentru o aglomerare cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi.

- Cu excepţia municipiului Sibiu, nu există staţii

de epurare a apelor uzate care să proceseze eficient apele uzate şi niciuna care să îndeplinească cerinţele reglementîrilor actuale ale UE.

- Nu există facilităţi acceptabile de depozitare a nămolului pentru zonele urbane, altele decât reşedinţele de judeţ

- Lipsa reţelei de canalizare în multe zone unde populaţia este branşată la reţeaua de alimentare cu apă, în special la casele private

- Sectuni deteriorate, conducte prăbuşite şi racorduri defecte

- Promovarea de PUZ-uri pentru ansambluri de locuinţe de mari dimensiuni care nu au asigurate şi reţelele necesare de alimentări cu apă şi ,mai ales,de canalizare,existând pericolul creşterii necontrolate de bazine vidanjabile.

Gestionarea deşeurilor - Masterplan pentru sistem integrat de

management al deşeurilor este în faza de Studiu de Fezabilitate

- Există în cadrul C.J.S. Unitatea de Implementare a Proiectului (U.I.P.)

- Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - Existenţa unui depozit ecologic - Sunt realizate staţii de transfer la Agnita,

Mediaş, Avrig. Sunt realizate staţiile de la Avrig, Sălişte.

- Există proiecte de colectare selectivă

- Colectarea selectivă la nivelul judeţului necesar a

fi amplificată. - Absenţa programelor educaţionale cu privire la

protecţia mediului - Nu există facilităţi de compostare în municipiul

Sibiu - Nu există facilităţi de reciclare pentru sticlă - Sunt necesare şi alte locuri de colectare a

deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (Agnita, Avrig, Sălişte)

- Depozitare necontrolată a deşeurilor din

126

- Înfiinţarea A.D.I. ECO Sibiu - Existenţa a 4 operatori zonali - Proiect “Parteneriat pentru un mediu curat,

minimizarea deşeurilor şi dezvoltarea durabilă în Regiunea 7 Centru” (Norvegia) pentru deşeuri din construcţii şi demolări, deşeuri periculoase din deşeurile menajere, compostare la domiciliu.

- Există locuri de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (Sibiu - 2, Mediaş - 1, Copşa Mică - 1)

- Este în construcţie o staţie de compostare la Avrig (existenta) şi propuse la: Tărnava şi Sura Mică

- Există contracte pentru deşeurile de origine animală; există firme pentru colectarea deşeurilor biologice şi chimice

- Interdicţia din strategia judeţeană actuală cu privire la incineratoarele de deşeuri.

construcţii şi demolări.

Alimentare cu energie termică - 106 localităţi au alimentare cu gaze în

funcţiune iar la nivelul întregului judeţ este în derulare un program de extindere a reţelei de gaze către noi localităţi.

- Sistemele centralizate de distribuţie a energiei

termice nu au mai putut face faţă necesităţilor existente din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi conductelor de transport

Alimentare cu gaze naturale - Rezervele de gaze naturale se află în

jumătatea de nord a judeţului Sibiu. - Existenţa unei reţele de distribuţie a gazelor

naturale amplă şi bine dezvoltată

- Necesitatea reabilitării şi extinderii în continuare

a reţelei de distribuţie a gazelor naturale pune probleme de finanţare şi asigurare a întreţinerii.

Alimentare cu energie electrică - În judeţ sunt amenajate hidrocentrale şi există

potenţal pentru amenajarea de microhidrocentrale.

- Până la 30 iunie 2009, pentru programul

“Electrificare 2007-2009” au întocmit documentaţiile următoarele administraţii locale: Porumbacu, Jina, Sălişte, Tălmaciu, Cristian, Orlat, Şura Mare, Loamneş.

Resurse energetice regenerabile - Utilizarea biomasei ca alternativă la

încălzirea cu gaze naturale este o soluţie viabilă, în perspectivă, pentru înlocuirea combustibililor fosili a căror rezerve sunt epuizabile.

- H.C.J. 125/27.08.2009 a aprobat participarea Consiliului Judeţean Sibiu la proiectul “Utilizarea energiei solare pentru prepararea apei calde menajere în instituţiile subordonate CJ Sibiu” din cadrul „Programului de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului”

- Nu sunt condiţii propice exploatării energiei

solare pentru producerea electricităţii pe scară mare; utilizările acestei energii se vor limita la prepararea apei calde.

- Exceptând partea înaltă a Podişului Tîrnavelor, valorile medii anuale ale vitezei vântului în judeţ sunt de numai 1-2 m/s, astfel acesta nu este propice instalării unor astfel de câmpuri eoliene.

127

Infrastructura de comunicare şi mass-media - Judeţul ocupă un loc avansat ca număr de

abonamente telefonice şi ca număr de abonaţi particulari.

- Localităţi dispun de unităţi de poştă, centrale telefonice şi echipamente digitale şi s-au creat condiţiile tehnice necesare conectării la internet a şcolilor şi primăriilor

- Principalele disfuncţionalităţi pentru domeniul

telecomunicaţiilor sunt legate de întreţinerea şi modernizarea echipamentelor; telefonizarea judeţului fiind asigurată majoritar în sistem mobil.

Oportunităţi Ameninţări - Existenţa masterplanurilor în domeniul

echipării cu infrastructuri de bază. - Fonduri U.E. (POS Mediu) - Alte fonduri

- Neimplementarea Masterplanurilor şi/sau strategiilor sectoriale

- Interesele economice din domeniul gestionării deşeurilor.

- Depăşirea termenelor asumate - Scăderea nivelului de trai al unor comunităţi

urmată de incapacitatea acestora de a face faţă cheltuielilor pentru utilităţi.

Zonificarea teritoriului Puncte tari Puncte slabe

- Patru zone cu profile variate asigurând un potenţial şi o dinamică a activităţilor economice la nivelul judeţului

- Două zone – de nord şi de centru – cu funcţii urbane dezvoltate şi profil economic diversificat, posedă potenţialul necesar dinamizării zonelor învecinate

- Presiune redusă asupra terenurilor agricole şi silvice, aceasta se manifestă în principal, în zona limitrofă a municipiilor

- Conştientizarea necesităţii funcţionării unor zone de protecţie a patrimoniului natural, aprobarea instituirii unor parcuri naturale, rezervaţii şi arii naturale protejate

- Inerţia zonelor de sud şi de centru ale judeţului, care datorită cadrului natural şi structurii aşezărilor au un profil economic dominant de activităţi din sectorul primar

- Reconversia industrială este principala problemă a zonelor urbane, a municipiilor Sibiu şi Mediaş. Necesitatea creării unei dinamici superioare în achiziţia şi schimbarea destinaţiei terenurilor în aceste zone pune probleme administrative şi edilitare

- Lipsa unei armături de centre intercomunale, în partea de est a judeţului şi în zona mediană rurală, face ca dinamica acestor zone să fie mai redusă faţă de restul teritoriului

- Destinaţia terenurilor nu este corelată cu obiectivele macro-economice, la nivel judeţean şi regional.

Oportunităţi Ameninţări - Complexitatea folosinţelor teritoriului judeţean

face ca potenţialul său economic să fie unul intre cele mai importante din regiune.

- Zonele cu mare biodiversitate şi cele de patrimoniu natural sunt rezerve importante pentru refacerea mediului natural.

- Extinderea necontrolată a zonelor intravilane sau a folosinţelor care pun în pericol mediul.

- Presiunea asupra unor folosinţe agricole şi silvice sau schimbări de destinaţie a terenurilor pot duce la schimbări ale structurii spaţiale majore.

B. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ ŞI FORŢA DE MUNCĂ

Puncte tari Puncte slabe - Evoluţie ascendentă a populaţiei, contrar

tendinţei înregistrată la nivel naţional - Ponderea populaţiei urbane este mai

− Scăderea numărului populaţiei : scăderi mai importante ale numărului populaţiei s-au înregistrat îndeosebi în comunele din estul şi

128

ridicată decât media regională şi naţională - Natalitate superioară în Judeţul Sibiu faţă de

media înregistrată la nivel naţional şi regional - Rata mortalităţii infantile a scăzut în 2009

comparativ cu 2001, de la 15.4‰ la 8.6‰ - Spor natural pozitiv pentru ambele medii de

rezidenţă, dar cu valoare mai mare pentru rural - Rată migratorie pozitivă (0.9‰), în

majoritatea localităţilor - Creşterea populaţiei active civile în perioada

2002-2009 cu 3,2% - Sectorul terţiar este cel mai bine

reprezentat (populaţia ocupată pe sectoare arată că în judeţul Sibiu 46% se află în servicii)

- Importantă resursă de muncă prin creşterea populaţiei ocupate în special în industria prelucrătoare, comerţ, transport şi depozitare

sud-vestul judeţului: Ludoş, Păuca, Micăsasa, Tilişca, Jina, precum şi în oraşele Mediaş şi Agnita. Aceasta zona se confruntă şi cu o rată a natalităţii destul de scăzută, o rată a mortalităţii ridicată ceea ce face ca sporul natural să inregistreze valori negative. În Jina sporul migrator are cea mai scăzută valoare

− Scăderea ponderii tinerilor de la 19.2% în 2000 la 15,7% în 2009

− Imbătrânirea demografică a populaţiei, ponderea populaţiei vârstnice crescând in anul 2009 de la 16.3%, valoarea inregistrată in 2000, la 17.7%, în timp ce populaţia tânară s-a diminuat

− Scăderea numărului mediu de salariaţi, pe fondul crizei economice instalate după 2008, cu 5,4% în 2009 faţă de anul anterior

− Insuficienţa veniturilor necesare nevoilor de bază familiale pentru mai mult de 40% din populaţia judeţului

- Rata şomajului in Judeţul Sibiu este, spre deosebire de situaţia inregistrată la nivel naţional, mult mai mare. In 2009 rata şomajului avea valoarea de 8.3%, cu 5 puncte procentuale mai mult faţă de 2008

Oportunităţi Ameninţări - Speranţa de viaţă la naştere (sau durata medie a

vieţii) a populaţiei judeţului Sibiu a crescut uşor în ultimii ani pentru ambele sexe, atât în mediul rural cât şi în cel urban.

- Populaţia regiunii va fi afectată de un proces accentuat de îmbătrânire; Regiunea Centru, fiind caracterizată de mortalitate şi nupţialitate mică

- Scăderea dramatică, la nivel regional, a efectivelor de populaţie la vârsta tânără 0-24 ani

C. STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE Industria, serviciile şi comerţul

Puncte tari Puncte slabe Mediul economic - Valori ale PIB-ului superioare pe cap de

locuitor celor înregistrate la nivel regional şi naţional;

- Creşterea constantă a valorilor PIB-ului în perioada analizată;

- creşterea constantă a numărului de întreprinderi active pentru toate activităţile economice analizate;

- Creşterea numărului de întreprinderi din sectorul terţiar

- În zonele rurale şi în unele oraşe, economie slab dezvoltată

- Microîntreprinderi majoritare – structuri mai vulnerabile la schimbările economice, la schimbările fiscale şi de legislaţie specifică

- Majoritatea agenţilor economici sunt angrenaţi în activităţi comerciale şi nu în cele de producţie care să poată crea valoare adăugată în mod viabil şi pe termen lung

- Accesibilitate slabă spre unele zone din judeţ ce împiedică mobilitatea forţei de muncă c[tre

129

- Eexistenţa unor oportunităţi de sprijin financiar nerambursabil în cadrul prin Programele operaţionale ale Uniunii Europene

centrele de dezvoltare.

Oportunităţi Ameninţări - Existenţa unor resurse naturale încă

neexploatate la cote maxime - Dezvoltarea infrastructurii naţionale de

transport care străbate Sibiul (noile autostrăzi, căi ferate).

- Promovarea regiunii şi judeţului de către investitori în mediul extern

- Actuala criză economică - Mediul politic instabil la nivel naţional - Legislaţie instabilă - Migrare a investitorilor înspre ţări cu fiscalitate

redusă - Volatilitatea sistemului fiscal şi a celui legislativ

şi birocraţie în raport cu autorităţile locale Agricultura

Puncte tari Puncte slabe - Bazinele hidrografice ale Oltului şi Tîrnavelor

– reprezintă un potenţial pentru agricultură şi energie

- Existenţa suprafeţelor cu păşuni şi fâneţe, cu posibilităţi de dezvoltare a sectorului zootehnic (ovine, caprine şi bovine)

- Existenţa la nivelul judeţului Sibiu a unor organizaţii / asociaţii profesionale importante în domeniul creşterii animalelor.

- Păstrarea tradiţiei creşterii animalelor şi fabricarea produselor lactate; posibilitatea creării unui brand renumit în ţară şi în străinătate

- Utilizarea pe scară redusă a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor care contribuie la obţinerea unor produse agricole cu grad redus de poluare, ecologice

- Existenţa teraselor viticole şi pomicole în Podişul Mediaşului şi Podişul Secaşelor, ce pot fi valorificate pentru dreptul de a cultiva

- Datorită reliefului parţial muntos, există zone întinse unde agriculttura este slab dezvoltată

- Lipsa dotării în agricultură, în fermele vegetale şi zootehnice, lipsa unor structuri asociative privind exploataţiile agricole

- Structuri de consultanţă şi auxiliare slab dezvoltate

- Îmbătrânirea forţei de muncă ocupate în agricultură.

- Grad ridicat de divizare a terenurilor; neacceptarea comasării terenurilor agricole şi asocierii.

- Scăderea numărului crescătorilor de bubaline şi lipsa unor măsuri de sprijin pentru această categorie de crescători

- Existenţa unui număr redus de centre de colectare şi prelucrare a produselor agricole care să corespundă standardelor Uniunii Europene

Oportunităţi Ameninţări

- Tendinţa în U.E. privind agricultura ecologică - agricultura extensivă.

- Existenţa susţinerii din anul 2010 a unor proiecte, prin măsuri active din PNDR, privind agricultura ecologică prin dezvoltarea unor tehnologii concepute să protejeze mediul

- Posibilitatea obţinerii de fonduri comunitare pentru finanţarea proiectelor privind măsurile active din PNDR

- Organizarea de expoziţii / seminarii/târguri în judeţ.

- Aplicarea defectuoasă a descentralizării cu influenţe negative în domeniul agriculturii (ex.: modul de înfiinţare a camerelor agricole judeţene)

- Eliminarea de pe piaţă a micilor producători agricoli care nu respectă legislaţia Uniunii Europene privind Politica Agricolă Comună

- Posibilitatea apariţiei unor fenomene imprevizibile: inundaţii, cutremure, care pun în pericol structuri antropice

- Schimbări climatice – încălzirea globală

130

Silvicultura, vânătoarea şi pescuitul

Puncte tari Puncte slabe - Varietatea ecosistemelor, habitatelor şi

speciilor de plante şi animale sălbatice aflate sub regim de ocrotire

- Suprafaţa fondului forestier constituie un important potenţial economic şi de mediu

- Derularea unor proiecte în parteneriat de promovare a Rezervaţiei Naturale Arpăşel

- Existenţa unor zone cu deficit de vegetaţie forestieră pe teritoriile ocoalelor silvice Sibiu, Mediaş şi Agnita

- Exploatarea vânatului existent în fondul forestier peste efectivele optime.

- Lipsa unor Programe de valorificare a deşeurilor şi evitarea depozitării lor în pădure.

Oportunităţi Ameninţări - Accesarea fondurilor Uniunii Europene

pentru proiecte ce vizează protecţia fondului forestier

- Depăşirea termenelor asumate de România privind creşterea suprafeţei fondului forestier.

Dezvoltarea rurală

Puncte tari Puncte slabe - Prezenţa unor resurse naturale variate (păduri,

păşuni alpine, parcuri, bazin hidrografic) - Resurse turistice naturale ce reprezintă sau

pot reprezenta atracţii de interes judeţean, regional şi naţional

- Conservarea în zonele rurale a tradiţiilor şi obiceiurilor folclorice

- Produse agricole variate şi ecologice - Sprijinul autorităţilor locale în vederea

demarării unor investiţii în plan local

- Lipsa de specialişti şi de coordonare pentru planurile de afaceri

- Lipsa promovării programelor de finanţare nerambursabile

- Promovarea slabă a datinilor, obiceiurilor şi legendelor locale

- Slaba dezvoltare a activităţilor cu caracter industrial în spaţiul rural

- Grad de informare şi conştientizare redus la nivelul comunităţilor locale.

Oportunităţi Riscuri - Posibilitatea susţinerii unei agriculturi

ecologice prin proiecte finanţate din PNDR - Posibilitatea asigurării serviciilor de

consultanţă agricolă şi de afaceri - Posibilitatea dezvoltării serviciilor sociale

prin depunerea de proiecte pe măsura 322 din PNDR

- Existenţa, de plăţi compensatorii, prin programe comunitare şi naţionale.

- Lipsa atitudinilor şi practicilor de tip asociativ în agricultură

- Slaba comercializare a produselor agricole şi artizanale

- Legislaţie incoerentă (reglementări interpretabile)

- Descentralizarea autorităţilor publice locale.

Turismul

Puncte tari Puncte slabe - Mărginimea Sibiului este o zonă etno-

folclorică şi agroturistică consacrată - Susţinerea dezvoltării turismului de către

autorităţile locale - Numeroase iniţiative, publice sau private, ce

urmăresc popularizarea zonelor mai puţin cunoscute ale judeţului

- Ofertă turistică bogată în raport cu alte zone din România.

- Interes internaţional pentru anumite zone din

- Inexistenţa unor plăcuţe de semnalare a monumentelor, a unor ghiduri în mai multe limbi.

- Pregătire insuficientă pentru managementul turistic şi personalul din turism

- Sărăcia din anumite localităţi - Inexistenţa unei instituţii specializate pentru

formarea personalului în turism - Lipsa promovării resurselor turistice

„alternative”, precum biodiversitatea faunei

131

judeţul Sibiu. - Deschiderea în Sibiu a Biroului Institutului

European pentru Itinerarii Culturale - Fructificarea superioară a unor nişe în turism

(sporturi extreme, ecoturism) - Extinderea domeniului schiabil atât în

Cindrel, cât şi în Făgăraş

şi florei - Monumente istorice sunt în stare avansată de

degradare - Măsurile pentru creşterea siguranţei

produsului turistic montan sunt încă în faze incipiente.

Oportunităţi Ameninţări - Diversificarea serviciilor turistice /

dezvoltarea serviciilor de divertisment şi agrement

- Accesarea fondurilor structurale disponibile în domeniul turismului

- Existenţa parteneriatelor externe şi interne de colaborare în domeniul turismului

- Poziţionarea în mijlocul ţării pe rute majore de transport şi existenţa aeroportului internaţional de la Sibiu

- Lipsa coeziunii / comunicării între autorităţile locale în privinţa dezvoltăreii turismului.

- Depopularea şi populaţia îmbătrânită din zonelor rurale

- Distrugerea mediului natural prin reglementarea şi controlul limitat al activităţii umane şi prin lipsa infrastructurii tehnice (canalizare / staţii de epurare)

- Creşterea decalajului de dezvoltare între oraşele mici şi Sibiu

D. CONTEXTUL SUPRATERITORIAL

Puncte tari Puncte slabe - Judeţul s-a constituit ca poartă de acces la

intersecţia unor astfel de axe, care leagă Transilvania cu Banatul şi cu Muntenia.

- Coridorul transeuropean IV este cea mai importantă axă ce străbate teritoriul regional şi judeţean

- Axe importante ce traversează judeţul reprezentate de marile fluxuri naţionale şi internaţionale, materializate prin traseele selectate pentru autostrăzile Bucureşti – Borş (în execuţie) şi Bucureşti – Nădlac şi drumuri expres.

- Apartenenţa judeţului la regiunea Centru, afectată de o relativă izolare de restul teritoriului naţional datorată lanţurilor montane care o mărginesc.

- Traficul important ce străbate judeţul crează probleme suplimentare de poluare şi perturbare a unor funcţii ale localităţilor afectate.

- Poziţia de pol regional cu specificitate funcţională, cu influenţă regională şi portal pentru zone turistice importante, cu funcţiuni culturale şi universitare, este încă neconsolidată.

Oportunităţi Ameninţări - Zona periurbană a municipiilor cu rol

regional poate conferi acestora o pondere superioară în dinamica de nivel interjudeţean şi naţional

- Ineficienţa politicilor de integrare a judeţului în spaţiul regional şi naţional orientate spre conformarea cât mai avantajoasă a infrastructurilor majore şi dezvoltarea cadrului macroeconomic.

132

ANEXE

Prioritizarea modernizării drumurilor judeţene în funcţie de importanţă şi de proiectele aprobate prin POR

Denumirea şi traseul drumului judeţean Coeficient de importanţă

Lungimea (Km)

Etapa 2010-2013

2014-2020

După 2020

DJ 106 (Sibiu - Agnita - Lim. jud. Mures) 34,36 75,274 2009

(Sibiu-Agnita)

*

DJ 106C (Sibiu – Cisnădie- Sadu) 32,00 5,892 * DJ 141A (Seica Mare - Mihaileni - int. DJ 106) 25,73 32,875 * DJ 141 (Mediaş-Moşna-Bîrghiş) 25,39 26,993 *

DJ 106D (DN1 - Cisnadie - intrare Rasinari - Poplaca - Sacel) 24,69 27,427

2010 (Rasinari-Orlat)

*

DJ 142E (Dîrlos - Alma - Dumbrăveni - Hoghilag - DN14) 23,38 14,68 *

DJ 106E (Cristian int.DN1)-Orlat-Sibiel-Vale-Sălişte-Galeş-Tilişca-Rod-Poiana Sibiului-Jina-lim.jud.Alba)

22,19 43,505 2009 (Jina-

Sugag) *

DJ 106G (Poiana-Miercurea-Apoldu de Jos-Ludoş-inters. DJ107B) 22,18 26,715 *

DJ 106R (Sibiu-Poplaca) 21,13 7,698 *

DJ 142J (Şeica Mare-Şeica Mică) 20,47 7,855 2012

H.G.577/1997

DJ 106A (Sibiu-Răşinari-Păltiniş-Şanta) 20,38 33,300 * DJ 106B (DN1-Ocna Sibiului-Loamneş-Şoroştin-Ţapu-DN14B) 20,06 37,428 *

DJ 107B (Lim.jud.Alba-Păuca-Alămor-Mîndra-Slimnic) 19,02 35,185 *

DJ 105D (DN1 - Cîrţa - Nou Român - Săsăuşi - Chirpăr - Vărd - Agnita) 18,79 28,4

2009 H.G.577/

1997

DJ 104G (Săcădate-Nucet-Cornăţel-Roşia Nou) 18,45 18,860 * DJ 143B (Sibiu - Rusciori - Mag - Amnaş - Apoldu de Jos (inters.DJ106G)) 17,18 25,209 *

DJ 141B (Saroş pe Tîrnave-Biertan-Richiş-DJ141) 16,73 18,680 * DJ 142G (Copşa Mică-Valea Viilor-Motiş - Mihăileni) 15,49 11,90 *

DJ 142B (Blăjel-Bazna-Boian-lim.jud.Alba) 15,10 11,612 * DJ 105 (Lim.jud.Braşov-Meghindeal-Dealu Frumos-Agnita) 14,82 11,323 *

DJ 105G (Avrig - Racoviţa - Tălmaciu - Sadu - Râu Sadului - Sădurel - lim. jud. Vâlcea) 13,79 45,920

2010 (Sadu-

Sadurel) *

DJ 106A1 (varianta Rasinari) 13,00 1,300 * DJ 104F (DN1-Săcădate-Glîmboaca-Colun-Nou Român-int.104E) 12,51 26,380 *

DJ 105P (Lim.jud.Braşov-Arpaşu de Sus-Cîrţişoara) 12,28 7,420 * DJ 106A2 (varianta Paltinis) 12,00 1,500 *

133

Denumirea şi traseul drumului judeţean Coeficient de importanţă

Lungimea (Km)

Etapa 2010-2013

2014-2020

După 2020

DJ 106S (DJ106-Daia-Roşia–Vurpăr) 11,21 15,600 * DJ 141E (DN14-(Colonia Tîrnava)- Tîrnava) 11,00 1,200 * DJ 105A (DJ106-Marpod-Ilimbav-Săsăuş-Şomartin-Bruiu-lim.jud.Braşov) 10,32 29,473 *

DJ 105J (Glîmboaca-Porumbacu de Jos- Porumbacu de Sus-Glăjărie) 9,64 13,672 *

DJ 142H (Bazna – Bazna Băi) 9,53 2,130 * DJ 105N (DJ105G(Gara Podu Olt)- Turnu Roşu) 9,00 2,237 * DJ 106J (DJ 106A - Gura Rîului - Orlat) 8,39 8,150 * DJ 143A (DN 14-Laslea-Rondola-Nou Săsesc-Sonde- Ruja –DJ106) 8,39 32,250 *

DJ 105E (Chirpăr - Ilimbav) 8,00 7,000 * DJ 106T (Ocna Sibiului-Topîrcea - int.DJ106G (Ludoş)) 7,92 13,425 *

DJ 105H (Arpaşu de Jos - Arpaşu de Sus) 7,26 6,080 * DJ 142F (DJ142E(Alma)-Aţel-DJ141B (Richiş)) 7,06 12,600 * DJ 106N (Păltiniş - Rozdeşti - Ştefleşti - Valea Frumoasei - DN67C) 7,00 34,500 *

DJ 142A (Lim.jud.Mureş-Curciu-Dîrlos-Mediaş) 6,84 14,520 * DJ 142C (Dumbrăveni-lim.jud.Mureş) 6,80 3,821 * DJ 104E (Şomartin (int.DJ105A)-Arpaşu de Jos (DN1)) 6,16 12,620 *

DJ 141C (Lim.jud.Alba – Broşteni – Bogatu – inters. DJ107B) 5,90 10,500 *

DJ 104D (Lim.jud.Braşov-Retiş-Brădeni) 5,79 8,550 * DJ 106M (Gura Rîului-Baraj Cibin-Coada Lacului) 5,20 7,500 * DJ 105K (Dealu Frumos-Sărături) 5,00 2,500 * DJ 143 (Lim.jud.Mureş-Iacobeni-DJ106) 5,00 6,004 * DJ 141D (lim. jud. Alba - Presaca - DJ 107B) 4,29 4,950 * DJ 105F (Avrig –Poiana Neamţului) 4,00 12,77 * DJ 106F (lim. jud. Alba - inters DN1 (Miercurea Sibiului)) 3,33 1,840 *

DJ 106P (Sădurel - Rozdeşti) 3,00 16,000 * DJ 151B (Lim. jud. Mureş - inters. DJ 142C) 2,00 4,680 *

Obiective afectate de inundaţii Localitate Drumuri / Cf

Km Poduri şi podeţe Obs.

Com ROSIA 2 Scurgeri de torenţi Mun.SIBIU 3 Revărsare curs de apă Or.TALMACIU 2 Revărsare curs de apă Or.CISNADIE 2 Revărsare curs de apă Or. AVRIG-BRADU 1 Revărsare curs de apă Com.ALTINA -/5 10 Revărsare curs de apă Com.ORLAT 2 Revărsare curs de apă Com.NOCHRICH 2 Revărsare curs de apă Com.ARPASU DE JOS

1 Revărsare curs de apă

Com.ROSIA -/2,65 Revărsare curs de apă Com. PORUMBACU DE JOS

1 Revărsare curs de apă

134

Com.RACOVITA 2 Revărsare curs de apă Com.PĂUCA 1 Revărsare curs de apă TOTAL -/7,65 29

Analiza nevoii de spaţii pentru instituţii (pe varianta I şi II) Varianta I 2010-2020

Sediu Caracteristici spaţiu

Nevoia de modernizare,

dotare, etc

Obiectivul Varianta II 2010-2020

Obs. Parteneriate pentru spaţii

1. Filarmonica

de Stat

Sata Thalia Monument istoric

Reabilitat Cafenea artistică, muzeu şi galerie expoziţională,

-Biblioteca muzicală

dinamizarea vieţii

muzicale, fidelizare

public

1. Filarmonica

de Stat

Parteneriat cu Biblioteca ASTRA ptr. deschidere filială muzicală cu personal detaşat

2.Teatrul GONG

Str. Odobescu Nu este monument istoric

deţine ateliere de producţie

Utilizarea atelierelor de producţie pentru activităţi educative

Participarea la actul creeaţie,

cursuri educative meserii

2.Teatrul GONG

Parteneriat cu Şcoala Populară de Arte şi Meserii pentru clase externe cursuri meserii

3.Biblioteca ASTRA

Corp A Corp B

Nu sunt monumente

Corp A necesită reabilitarea

Investiţie necesară

860.000 lei

Clasarea ca monument istoric şi

includerea

3.Biblioteca ASTRA

Parteneriat cu Biblioteca Medicală şi Filarmonica, Şcoala de Arte şi Meserii şi CNM ASTRA Parteneriate cu APL

4.CJCPCT Cindrelul

Junii

Str. Şcoala deÎnot Spaţiu închiriat

-birouri, depozit -chirie lunară 1950 euro

Nevoia urgentă a unui sediu adecvat

5.000.000 lei

Coordonarea eficientă a activitătăţii

aşezămintelor culturale

Conservarea şi

valorificarea patrimoniului

imaterial

4.Centrul Cultural

Transilvania

Sediu posibil : Str. Odobescu – mansardă Sală Sport – prin compartimentare : 63.000 lei A se vedea Nota1.

5.Şcoala Populară deArte şi Meserii

Str. Avram Iancu

Spaţiu insufient activit. educative meserii

Nevoia de spaţii externe pentru clase

de meserii

Educaţia continuă în

meserii tradiţionale – clase externe

x Parteneriate : - A.P.L - Teatru GONG

- C.N.M. ASTRA -ONG-uri meserii

6.C.C.I. Transilvani

a

Str. Tribunei

Spaţiu Muzeu Brukenthal, în comodat cu DJCCPCT Sibiu

Spaţiu suficient ptr. revistă ; insuficient ptr. un Centru Cultural Interetnic

Necesitatea clarificării rolului :

Centru sau revistă

culturală ?

Departament Promovare, Marketing şi

Editură

Reţea de Centre de Informare Turistică, difuzare presă, etc

7.CNM ASTRA

A se vedea Nota1

4 imobile, din care 2 imobile blocate de administraţie şi depozite (Piaţa Mică 11-12)

Spaţii insuficiente. 1. Achiziţia ½ din Piaţa Mică 12 Necesitatea construirii Muzeului Civilizaţiei Transilvane

5. C.N.M. ASTRA

Nota 1. Solicitările de spaţii prezentate mai sus au fost justificate în cap. III – Analiza Nevoilor. Locaţiile analizate, pentru acoperirea nevoilor de spaţii solicitate de instituţiile culturale, sunt prezentate în tabelul următor. Imobile din proprietatea CJ Sibiu – pe lista monumentelor istorice - utilizări posibile

Imobile proprietatea CJ Sibiu

Utilizări Posibile Observaţii

1. Sala Thalia - FILARMONICA DE STAT – există spaţiu pentru Biblioteca Muzicală – filială a Bibliotecii ASTRA

Investiţii în dotări

.2. Imobil Sibiu, str. 1. Integrarea în circuitul cultural Nu este utilizabil

135

Mitropoliei, nr. 2, în administrarea Direcţiei Generale pentru Protecţia Copilului

2. Îmbunătăţirea condiţiilor de organizare administrativă a instituţiilor culturale CNM ASTRA sau Muzeul Naţional Brukenthal

până la mutarea Direcţiei generale ptr. protecţia Copilului

3. Imobil Sibiu Piaţa Mare, nr. 12 - în prezent spaţiu închiriat Bibliotecii medicale aparţinând de Colegiul medicilor.

Recomandare – integrarea Bibliotecii Medicale şi a activităţilor Colegiului Medicilor în Biblioteca ASTRA Ambele soluţii se recomandă ca alternativă utilizării actuale Scenarii posibile: utilizarea spaţiului eliberat de 1.Centrul Cultural Interetnic şi Revista Euphorion sau 2. Amenajarea spaţiului ca cinematecă a CNM ASTRA, aici existând o mică sală de conferinţe(?) Necesită investiţie în reabilitare spaţii

Nu este utilizabil până după mutarea Bibliotecii Medicale şi Colegiului Medicilor la Biblioteca ASTRA sau în alte spaţii mai adecvate

4.. Ansamblu Bisericii Azilului – biserică şi azil de bătrâni, Sibiu, str. Azilului, nr. 4; str Turnului, nr. 2,8

Păstrarea funcţiunilor actuale şi asigurarea accesului turiştilor -restaurarea bisericii ca monument istoric

Nu este cazul

5. Muzeul Tehnicii Populare – Muzeul Civilizaţiei Populare ASTRA -

Necesită investiţii – a se vedea cap. III – analiza nevoilor Necesită investiţii în modernizări

6. Fosta casă a Asociaţiei Meseriaşilor (Casa Hermes) - Sibiu, Piaţa Mică, nr. 11, Piaţa Huet, nr. 11, în prezent Muzeul „Franz Binder” şi sediul administraţiei C.N.M. ASTRA.

Revenirea la destinaţia de Muzeu „Franz Binder” Eliberarea imobilului de depozite şi spaţii administrative prin mutarea acestora în spaţii adecvate

Necesită investiţii în restaurare imobil Piaţa Mică 11 (după mutarea administraţiei şi depozitelor)

7. Casă, studioul „Astra Film”, Sibiu, Piaţa Mică, nr. 12, Piaţa Huet, nr. 12 – C.N.M. ASTRA.

Clarificarea proprietăţii prin achiziţia ½ din imobil Mutarea spaţiilor administrative şi deschiderea unor galerii expoziţionale pentru valorificarea produselor culturale (parter) În prezent, laboratoare de restaurare, Studio ASTRA film

Necesită investiţii în reabilitarea spaţiului

8. Fosta Hală a Măcelarilor, actuala „Casa Artelor”, Sibiu, Piaţa Mică.

Păstrarea funcţiilor actuale Muzeul Emil Sigerus este deschis şi introdus în circuitele turistice muzeale C.N.M ASTRA

9 Sibiu, Bulevardul Spitalelor, str. Pompeiu Onofreiu, nr. 8,

Punerea în valoare a spaţiului conferindu-i funcţionalităţi cultural turistice: deschiderea galeriilor subterane ale cetăţii Sibiului şi introducerea în circuitul comercial şi turistic în prezent Spitalul de neurologie, construit pe bastionul Haller

Nu este cazul în orizontul 2010-2020

10. Str. Bastionului,colţ cu şoseaua Alba Iulia; str. Bastionului, nr. 1 - Bastionul Soldisch (al mercenarilor)

Sediu de instituţii culturale (spaţii administrative şi organizarea de activităţi cultural educative) Investiţii necesare: 3.360.000 lei Locaţie posibilă pentru 1. Ansamblu Profesionist Cindrelul Junii; 2. Şcoala Populară de Arte şi Meserii; 3. DJCCPCN Sibiu

Nu este utilizabil până după mutarea Complexului de servicii comunitare „Prichindelul”

11-Castelul Turnu Roşu, Boiţa, str. Traian, nr. 342, -Boarta, fostul castel Thobias, - Orlat, str. Grănicerilor, nr. 113 Ansamblul fostului sediu al Comandament Grăniceresc.

Au fost analizate la cap. VIII – ca posibile locaţii de muzee locale – comunitare, edificate de către comunităţi cu sprijinul CJ Sibiu – CNM ASTRA

Nu sunt adecvate pentru extinderea activităţii instituţiilor culturale judeţene

12. Şcoala de Hipo-acuzi – parcul ASTRA, Vechea Şcoală de Fete a Asociaţiunii ASTRA

Cel mai adecvat spaţiu pentru alocarea ca sediu la următoarele instituţii culturale: CNM ASTRA (administraţia, Centrul de Informare şi Documentare Cornel Irimie, alte servicii) , Centrul Judeţean de Creaţie Populară, Şcoala Populară de Arte şi Meserii, Revista Transilvania, revista Euphorion, şi asociaţii culturale: Asociaţiunea ASTRA, U.A.P., Uniunea Scriitorilor – filiala Sibiu , Uniunea Arhitecţilor, etc

Nu este utilizabil până după mutarea Şcolii de Hipo-acuzi într-un spaţiu modern, mai adecvat procesului de învăţământ

Situaţia pe judeţ a cererilor de locuinţe, după forma de proprietate şi mărime

136

Mărime Localitate

Formă proprietate

1 cam. 2 cam. 3 cam. 4-5 cam.

Total

Mun. Sibiu chirie 2.525 4.250 3.423 3.102 13.300 soc. 35 62 89 14 200 TOTAL Sibiu 2.560 4.312 3.512 3.116 13.500 Mun. Mediaş chirie 66 176 144 - 386 soc. 246 305 486 - 1.037 TOTAL Mediaş 312 481 630 1423 Agnita chirie 12 32 21 - 65 soc. 16 116 48 - 180 TOTAL Agnita 28 148 69 245 Avrig chirie - 2 2 - 4 TOTAL Avrig - 2 2 - 4 Cisnădie chirie 15 72 35 28 150 soc. 30 157 61 - 248 Copşa Mică chirie - 43 120 - 163 Dumbrăveni soc. - 2 2 - 4 TOTAL 45 274 218 28 565 Ocna Sibiului chirie - 8 7 - 15 TOTAL Ocna Sibiului

- 8 7 - 15

Tălmaciu chirie - 15 14 - 29 TOTAL Tălmaciu - 15 14 - 29 TOTAL 2.945 5.240 4.452 3.144 15.781 % 18,7 33,2 28,2 19,9 100

Ponderea salariaţilor pe sectoare de activitate la nivel de uat în anul 2009

Unitatea administrativ -teritorială %s sector primar % sector secundar % sector tertiar Municipiul Sibiu 0.74 37.82 61.44 Municipiul Mediaş 27.69 26.68 45.63 Oraş Agnita 1.92 71.37 26.72 Oraş Avrig 12.32 43.14 44.54 Oraş Cisnădie 2.93 64.84 32.23 Oraş Copşa Mică 0.00 66.21 33.79 Oraş Dumbrăveni 7.07 19.89 73.04 Oraş Miercurea Sibiului 28.86 35.23 35.91 Oraş Ocna Sibiului 1.92 32.57 65.52

137

Oraş Sălişte 3.57 28.43 68.00 Oraş Tălmaciu 1.61 77.22 21.17 Alma 0.00 0.00 100.00 Altina 57.69 0.00 42.31 Apoldu de Jos 0.00 87.42 12.58 Arpaşu de Jos 5.83 0.00 94.17 Atel 0.00 3.70 96.30 Axente Sever 0.00 66.39 33.61 Bazna 0.00 45.45 54.55 Biertan 3.39 42.37 54.24 Birghiş 0.00 0.00 100.00 Blăjel 0.00 1.92 98.08 Boiţa 13.64 9.09 77.27 Brădeni 0.00 0.00 0.00 Brateiu 42.27 39.18 18.56 Bruiu 85.71 0.00 14.29 Carta 20.00 50.00 30.00 Cârtişoara 0.00 0.00 100.00 Chirpar 66.67 0.00 33.33 Cristian 9.03 44.82 46.15 Darlos 8.04 25.00 66.96 Gura Râului 40.38 20.51 39.10 Hoghilag 20.00 0.00 80.00 Iacobeni 18.75 0.00 81.25 Jina 1.61 16.13 82.26 Laslea 22.73 9.09 68.18 Loamneş 28.57 14.29 57.14 Ludoş 0.00 0.00 100.00 Marpod 41.67 0.00 58.33 Merghindeal 0.00 0.00 100.00 Micasasa 0.00 23.64 76.36 Mihăileni 0.00 0.00 100.00 Mosna 28.13 21.88 50.00 Nocrich 0.00 60.58 39.42 Orlat 33.33 43.11 23.56 Pauca 40.00 0.00 60.00 Poiana Şibiului 0.00 1.19 98.81 Poplaca 0.00 97.78 2.22 Porumbacu de Jos 0.00 45.57 54.43 Racoviţă 0.00 12.50 87.50 Răşinari 12.16 32.88 54.95 Râu Sadului 76.92 12.82 10.26 Roşia 5.33 36.44 58.22

138

Sadu 20.15 21.64 58.21 Şeica Mare 0.00 33.04 66.96 Şeica Mica 8.12 13.20 78.68 Şelimbar 0.03 40.60 59.37 Slimnic 0.00 2.06 97.94 Şura Mare 10.46 44.77 44.77 Şura Mica 0.16 86.93 12.91 Târnava 26.19 9.52 64.29 Tiliţca 0.00 0.00 100.00 Turnu Roşu 0.00 41.67 58.33 Valea Viilor 26.09 52.17 21.74 Vurpăr 0.00 38.46 61.54

Sursa – Date prelucrate din Baza de date Borg Design în conformitate cu înregistrările Registrului Comerţului

faza i faza ii faza iii - consiliul judetean sibiu · 3 schematic, prelucrarea datelor care va duce...

Documents