fabric area uleiului din floarea soarelui

5/20/2018 Fabric Area Uleiului Din Floarea Soarelui

1/26

Fabricarea uleiului din floarea soarelui

1


2/26

CUPRINSUL

CAPITOLUL IINTRODUCERE...............................................................................................................4

CAPITOLUL II - PROCESUL TENOLO!IC............................................................"2.1 Consideraii teoretice asupra presrii.....6

2.2 FIuxul tehnologic al prelucrrii seminelor de floarea-soarelui...112.3 re!entarea principalelor etape din procesul tehnologic.................................13

CAPITOLUL III - SCE#A DE !ENERARE A DE$EURILOR............................%"3.1. re!entarea de"eurilor.................................................................................................1#

3.1.1. Co$i si impuriti de la seminele de floarea-soarelui....................................1#

3.1.2. %roturile.........................................................................................................1&

3.1.3. 'm(ala$e....2)

3.1.* aleii deteriorai2) 3.1.+. ,ligii u!ai si filtrele cu plci "i rame..2)

CAPITOLUL I&- !ESTIONAREA DE$EURILOR DE $ROT DIN PROCESULDE O'(INERE A ULEIULUI DE FLOAREA-SOARELUI)))))))))..*%*.1. re!entare de"eu..21

*.2. odul de colectare a de"eurilor..22

*.3. /epo!itare0 transport0 alorificare..23

*.*. alorificarea "rotului..2+

'I'LIO!RAFIE)))))))))))))))))))))))))))..*+

2


3/26

CAPITOLUL I INTRODUCERE

'gricultura a aut dintotdeauna un rol deose(it de important in de!oltarea

economiei0 indeplinind o serie de functii cu caracter economic si social.

n rol aparte in aceasta grupa de materii prime egetale il constituie uleiul

egetal. leiul egetal este lipsit de colesterol "i conine aci!i gra"i nesaturai0 stimulea!

meta(olismul lipidic "i actiea! ficatul0 scade colesterolul0 se diger u"or. ,re(uiefolosit cel preparat prin presare la rece0 din semine nencl!ite 4ulei de msline0 de

porum( sau floarea--soarelui - n acest ca!0 dac se specific pe etichet5.

leiurile "i grsimile egetale 4fig.15 se gsesc n natur n esutul plantelor0 fiind

concentrat n semine0 n pulp0 n sm(urele fructelor0 n tu(erculi sau n germeni. entru

ara noastr principal materie prim o repre!int plantele oleaginoase productoare de

semine.

/intre plantele oleaginoase n care uleiul este concentrat n semine amintim7floarea soarelui0 soia0 rapia8 ca plante productoare de fructe oleaginoase7 mslinul0

cocotierul0 palmierul8 tu(erculi oleagino"i produc arahidele0 iar germeni oleagino"i

conine porum(ul.

Ca materii prime n ntreprinderile de ulei din 9omnia se folosesc seminele

plantelor oleaginoase "i germenii de porum( 4de"euri oleaginoase5.

:eminele oleaginoase se compun din dou pri principale7 mie!ul "i coa$a.

ie!ul cuprinde em(rionul0 dou cotiledoane "i esutul nutriti0 denumit

endosperm. Cotiledoanele "i endospermul cuprind su(stane nutritie de re!er0 care se

consum n perioada iniial a de!oltrii plantei noi din em(rion.

Coa$a constituie neli"ul exterior al seminelor "i are rolul de a le apra mpotria

deteriorrilor de ordin mecanic 4"ocuri50 chimic 4aciunea ga!elor "i aerului5 "i (iochimic

4aciunea en!imelor5.

3


4/26

9aportul cantitati ntre mie! "i coa$ aria! n limite destul de largi. 'stfel7 la

seminele de floarea soarelui0 coninutul de coa$ este 23 ; 2ipide sunt esteri ai alcoolilor cu aci!ii gra"i. ?n funcie de natura alcoolilor

coninui n molecula lor0 lipidele se clasific astfel7 lipide simple "i lipide complexe.

roteinele se cumulea! mai ales n mie!ul seminelor0 n timp ce coa$a conine o

cantitate mic de proteine. ?n timpul pr$irii seminelor0 proteinele sufer modificri

structurale0 dintre care cea mai important o constituie denaturarea termic.

@liceridele sunt grsimi egetale0 care dup starea lor de agregare se mpart n7

grsimi lichide sau uleiuri "i grsimi solide la temperatura mediului am(iant. >a rndul

lor uleiurile se mpart n uleiuri sicatie0 semisicatie "i nesicatie. ?n contact cu aerul0

uleiurile sicatie au proprietatea de a se transforma dup +-6 !ile ntr-o pelicul elastic "ire!istent la intemperii.

Aaharurile sunt su(stane extractie nea!otate0 care se gsesc n seminele

oleaginoase0 sunt mai u"or sau mai greu asimila(ile0 n funcie de grupa din care fac

parte.

'pa se gse"te n seminele oleaginoase n proporie aria(il0 n funcie de

categoria seminelor "i calitatea lor.

rin industriali!are0 dupa extragerea uleiului 4fig.15 0 rmn "roturile0 utili!ate casursa de protein in hrana animalelor si materie prim pentru concentrate de proteine n

industria me!elurilor. /in co$ile seminelor se fa(ric furfurolul folosit n industria

fi(relor artificiale0 a maselor plastice. cinate0 co$ile se folosesc la fa(ricarea dro$diei

fura$ere0 circa 1+) Bg ton produs.D1E

*


5/26

Fi,. % Ulei de floarea-soarelui +/

CAPITOLUL II

PROCESUL TENOLO!IC

*.% Considera0ii 1eore1ice asu2ra 2res3rii

resarea este operaia prin care se separ su( aciunea unor fore exterioare

componentul lichid 4uleiul5 dintr-un amestec lichid-solid 4 mcintur oleaginoas5. >a

presare re!ult uleiul (rut de pres "i (rochenul. peraia de presare este cunoscut ca

cea mai eche metod de o(inere a uleiurilor egetale comesti(ile. ?n pre!ent ea se

reali!ea! cu prese mecanice de mare randament0 cu funcionare continu0 fiind practica(andonat utili!area preselor discontinui0 hidraulice. rin procedeul de presare se poate

o(ine o separare a uleiului de pn la #)G#+=0 restul uleiului fiind o(inut prin

extracie cu di!olani. /in aceast cau! sunt supuse procesului de presare numai

materiile prime oleaginoase a cror coninut in ulei dep"e"te 3)=. Cele cu un coninut

mai mic sunt supuse direct procesului de extracie0 deoarece randamentul sc!ut nu

$ustific cheltuielile materiale generate de aceast metod de o(inere a uleiului (rut.

rocesul de presare a mcinturii oleaginoase are loc su( influenta forelor de

compresiune ce iau na"tere in presele mecanice. ?n aceste condiii particulele de

mcintur fiind presate unele de altele0 ncepe procesul de separare a uleiului de fa!a de

gel. >a nceput au loc separarea uleiului reinut la suprafaa particulelor de forele de

suprafa ale cmpului molecular0 prin canalele ce se formea! intre particule. >a o

anumit presiune ncepe deformarea "i comprimarea puternic a particulelor0 ceea ce

prooac eliminarea uleiului ce se gsea nainte n capilarele particulelor.

Cnd spaiul dintre suprafeele particulelor deine att de mic nct pelicula de

ulei este supus forelor de reinere exercitat de am(ele suprafee ale particulelor0 uleiul

nu mai poate fi eliminat0 pelicula se rupe n mai multe locuri0 iar suprafeele particulelor

se ating "i ncepe a"a-numita (richetare0 adic formarea (rochenului .

+


6/26

resarea mcinturii repre!inta una dintre cele doua operatii finale ale procesului

tehnologic de o(tinere a uleiului (rut. entru fa(ricatiile de ulei care nu au extractie0

presarea incheie procesul de o(tinere a uleiului (rut.

resarea este operaia prin care se separ su( aciunea unor fore exterioare

componentul lichid 4uleiul5 dintr-un amestec lichid-solid 4mcinatura oleaginoas5. >a

presare re!ult uleiul (rut de pres "i (rochenul.

peraia de presare este cunoscut ca cea mai eche metod de o(inere a

uleiurilor egetale comesti(ile. ?n pre!ent ea se reali!ea! cu prese mecanice de mare

randament0 cu funcionare continu fiind practic a(andonat utili!area preselor

discontinui hidraulice.

rin procesul de presare se poate o(tine o separare a uleiului de pana la #)=-

#+=0 restul uleiului fiind o(tinut prin extractie cu di!olanti.U1ilae 2en1ru 2resare

?n ca!ul o(inerii uleuilui numai prin presare7

- la o singura treapta se utili!ea!a prese mecanice de prese cu presare

finala0 care reali!ea!a maximum 3-6= ulei remanent in (rochen8

- la doua trepte de presare se pot folosi in prima treapta prese cu presare

moderata0 iar in a doua0 prese de presare finala. In practica sunt

cunoscute tipuri constructie care asigura procesul de presare in douatrepte in acelas utila$0 cu doua camere de presare.

?n figura 2 este repre!entata o presa moderna0 pentru presarea preliminara de tipul

celor constrite in pre!ent in tara noastra. 'ceast pres poate reali!a la prelucrarea

seminelor de floarea-soarelui 1+) t semine2* ore0 cu 1


7/26

Fi,.* Presa 5ecanic3 2en1ru 2resare 2reli5inar3 5odera13 de 5are ca2aci1a1e1-(atiu8 2-carcasa sistemului de acionare8 3-camera de presare8 *-ax cu melci8 +-con de

reglare8 6-"nec de alimentare8


8/26

,ehnologiile pre!entate schematic n figura 3 sunt aplicate la fa(ricarea uleiului

egetal0 precurirea cu 2= si )0+= impuriti0 presare0 mcinare0 operaii preliminare de

o(tinere a uleiului din floarea soarelui prin presare.D*E

#


9/26

Fi,.6 Sc7e5a de 2roces 1e7nolo,ic de ob0inere a uleiului de floarea-soarelui

&

:eminte de floarea-soarelui cu *)=ulei011= umiditate0 *= impuritati

recurire cu 2= impuriti

/epo!itare

recurire cu )0+= impuriti

resare la rece

/e o!itare

cinare

r ire la +)J 3) min

?m(uteliere

Filtrare 1

Kidratare

Centrifu are

scare

Filtrare 2

lei (rut de resa


10/26

*.* FIu8ul 1e7nolo,ic al 2relucr3rii se5in0elor de floarea-soarelui.

Fa(ricile de ulei moderne includ n fluxul tehnologic de o(inere a uleiului (rut

prin presare utila$e de mare capacitate0 cu randamente ridicate "i un nalt grad de

mecani!are "i automati!are. tila$ele folosite depind "i de natura materiei prime

oleaginoase trecute la prelucrare.

entru o(inerea prin presare a uleiului (rut din floarea-soarelui0 fluxul tehnologic

este pre!entat schematic n fig.*.

/in celulele silo!ului0 seminele snt diri$ate cu transportorul 1 "i eleatorul 2 la

cntarul 3 "i de acolo0 n (uncrul tampon *. /in acesta0 seminele trec prin curitorul +0

electromagneii rotatii 60 cntarul < n (uncrul tampon #. Cu a$utorul eleatorului &

seminele snt ridicate deasupra to(elor de spargere 11 "i reparti!ate n ele cu a$utorultransportorului 1). rin cdere li(er0 materialul trece pe sitele plane 120 de unde0 cu

transportorul 130 toctura este trecut direct la aluri0 n timp ce restul materialului trece

la separatoarele cu aspiraie 1*. /in acestea0 mie!ul spart cu coa$0 coa$a cu mie! "i coa$a

curat snt diri$ate cu redlerele 1+0 16 "i 220 la ma"inile de control 1&0 n timp ce mie!ul

ntreg0 cu transportoarele 1< "i 220 eleatorul 2+ "i transportorul 26 este trecut direct la

aluri.

/e la separatoarele de control0 coa$a curat este diri$at la suflanta 2#0 care otransport la centrala termic. 'mestecul de semine ntregi "i coa$ ntreag0 prin

intermediul eleatorului 320 se trece napoi la to(a de spargere pentru retur 33. raful

uleios captat de filtrele cu saci 3) este preluat de transportorul 220 care-1 duce la piciorul

eleatorului 2) "i de aici la aluri.

/e la secia de desco$ire0 materialul desco$it este diri$at cu transportorul 26 n

(uncrul 3+ pentru mie!uri. Cu eleatorul 360 materialul desco$it este ridicat la cntarul

3


11/26

pentru ndeprtarea !aului. leiul purificat parial de re!iduri trece la re!erorul cu

agitator +20 se filtrea! n filtrele +* "i se pompea! la depo!it0 dup ce n preala(il a fost

cntrit la cntarul ++.

Fi,. 4. Flu8ul 1e7nolo,ic de ob0inere a uleiului bru1 de floarea-soarelui 2rin 2resare

10 1)0 130 1+. 160 1


12/26

*.6 Pre9en1area 2rinci2alelor e1a2e din 2rocesul 1e7nolo,ic

Precur30irea- seminele sunt curaate pentru ndepartarea impuritilor organice

neoleaginoase0 organice oleaginoase4 semine seci0 semine car(oni!ate0 sprturi sau

semine din alte sorturi decat cel receptionat5. Curirea se face in doua etape7 inainte de

depo!itare si la trecerea in fa(ricatie. rocedeele de separare a impuritatilor sunt

urmatoarele 7 separarea pe (a!a diferentei de marime0 pe site cu miscarea rectilinie0

circulara0 i(ratorie si separarea pe (a!a de masa olumica cu a$utorul aerului. tila$ele

folosite la curarea seminelor sunt urmatoarele 7 i(roaspiratorul :agente0 care se

foloseste la precurire si care indepartea!a +)= din impuritati0 postcuratitorul uhler0

etc.

#3cinarea- mcinarea este operaia o(ligatorie in pregatirea materialului pentruextragerea uleiului. cinarea reali!ea!a ruperea mem(ranelor si destramarea structurii

oleoplasmei celulare care contine uleiul. ,ehnic macinarea reali!ea!a o deteriorare a a

presare re!ult uleiul (rut de pres "i (rochenul.

12


13/26

Fil1rarea; este operaia de separare a fa!elor ului amestec eterogen solid-lichid

prin trecerea amestecului printr-o suparafata sau printr-un strat filtrant0 care retine fa!a

dispersa 4sedimentul solid5 si lasa sa treaca fa!a dispersanta 4filtratul5. ite!a de filtrare

depinde de mai multi factori0 ca 7 presiune0 structura si grosimea stratului de sediment0

arco!itate0 respecti temperatura la care se face filtararea. ite!a de filtrare scade o data

cu cresterea asco!itatii care0 la randul ei0 aria!a iners proportional cu temperatura

lichidului. In practica0 cresterea temperaturii de filtrare este limitata de considerente

tehnologice. 'stfel la filtrarea uleiului (rut de presa0 temperatura maxima de filtrare

tre(uie sa fie de a toatetipurile de uscatoare0 conditia de (a!a este reducerea umiditatii semintelor la ;*=0 cu

consum energetic sca!ut0 fara ca semintele sa depaseasca temperatura de si + >

utili!ndu-se ma"ina de do!at fr presiune 4 fig. +5. D*E

Fi,. ; A5balarea uleiului de floarea soarelui "/

13


14/26

De2o9i1area ; se reali!ea! prin sistemul paleti!are0 n maga!ii rcoroase0

aerisite0 curate0 ferite de nghe0 depo!itate la intuneric sau la lumina !ilei la temperatura

de 2)-21)C "i o umiditate relati a aerului de maxim #+-&)= 4fig. 65.

Fi, " Pale1area a5balaelor de ulei floarea soarelui"/

CAPITOLUL 6SCE#A DE !ENERARE A DESEURILOR

1*


15/26

:chema de generare a de"eurilor o(inute n cadrul procesului de o(inere a

uleiului de floarea-soarelui este pre!entat n figura


16/26

Fi, +. Sc7e5a de ,enerare a de>eurilor.

16

recurire cu 2= impuriti

/epo!itare

recurire cu )0+= impuriti

resare la rece

/e o!itare

cinare

r ire la +)J 3) min

?m(uteliere

Filtrare 1

Kidratare

Centrifu are

scare

Filtrare 2

lei (rut de resa

:eminte floarea-soarelui

:eminte floarea-soareluifara 2= impuritati

:eminte floarea-soareluifara 2= impuritati

:eminte floarea-soareluifara impuritati



lei0 crud

lei filtrat

lei 0 am(ala$e

'm(ala$e cuulei0 paleti

Se5in1e? coi? i52uri1a1i

Se5in0e 2ierdu1e

Se5in1e? coi? i52uri1a1i

Se5in1e? coi? 5ie9

Se5in1e? coi? 5ie9

Se5in1e

Ulei? sro1

Ulei? sus2ensii

ierdu1

A5balae de1eriora1e?e1ic7e1e? ulei

Pale1i s1rica1i?a5balae u9a1e? ulei

lei0 crud

lei0 crud

lei 0 agenttermic

lei

Ulei

Ulei? sus2ensii


17/26

6.%. Pre9en1area de>eurilor

6.%.%. Coi si i52uri130i de la se5in0ele de floarea-soarelui se gsesc n

proporie de #-12= din totalul cantitii de materie prim .

Caracteristicile semintelor de floarea-soarelui se pot o(sera n figura #7

- marime7 mica-medie8

- form7 u"or alungit8

- culoare7 cenu"iu spre negru8

- textura7 fin.

Fig. #. Co$i de semine Da decorticare0 nsa nu toate co$ile se indepartea!a din mie!ul oleaginous0 ci0

functie de procesul tehnologic aplicat in mie! se lasa # ; 12 = coa$a. :emintele de

floarea ; soarelui cu continut ridicat de ulei0 asa cum este ca!ul soiului romanesc

L9ecordM care se prelucrea!a curent in fa(ricile noastre contin 22 ; 2< = co$i. asa

hectolitrica a co$ilor este 1+ ; 2) Bghl.

?n general co$ile seminelor de floarea ; soarelui se folosesc la ora actual drept

com(usti(il ieftin in ca!anele generatoare de a(uri din centralele termice ale fa(ricilor si

in focarele instalatiilor de uscare a semintelor cu ga!e de ardere. D2E

Compo!itia chimica elemetara a co$ilor 4 in = 5 7

- car(on +10)

1


18/26

- hidrogen +0&

- oxNgen si a!ot *+0)

- sulf )01

6.%.*. $ro1urile 4fig. &5 sunt su(produsele cele mai importante ale industriei

uleiurilor egetale. 'ceasta se explica prin cantitatile mari re!ultate 4 3) ; *) = la

semintele decortica(ile si 6) ;


19/26

depo!itea! ntr-un container de form cu(ic cu dimensiunea de 1 m. et-urile sunt

transportate la fa(rica de o(inere a acestora la o perioad de 3) !ile.

6.%.4. Pale0ii de1eriora0i.

aleii 4fig.&5 deteriorai se repar la atelierul de tmplrie0 iar resturile rmase se

or depo!ita n maga!ia de lemn "i se or transporta ulterior la o fa(rica de lemn pentru

construcia mo(ilei sau a altor o(iecte din lemn.

Fi,. %. Pale0i"/

6.%.;. T3B3li,ii u9a0i si fil1rele cu 2l3ci >i ra5e

,lugii u!ai sunt confecionati din material inoxida(il0 iar filtrele cu placi si

rame sunt confectinate din fonta si pan!a. ,aalugii rupti dar si filtrele cu placi si rame se

colectea! "i depo!itea! 4separat5 ntr-un container de form cu(ic cu dimensiunea de

1m0 dup care se transport la o secie de fa(ricare a acestora. D*E

CAPITOLUL I&

1&


20/26

!ESTIONAREA DE$EURILOR DE SROT DIN PROCESUL DEO'(INERE A ULEIULUI DE FLOAREA-SOARELUI

4.%. Pre9en1are de>eu

$ro1urilesunt su(produsele cele mai importante ale industriei uleiurilor egetale.'ceasta se explica prin cantitatile mari re!ultate 4 3) ; *) = la semintele decortica(ile si

6) ;


21/26

turakg C2#01#3#&1022 = 4*5

4.*. #odul de colec1are a de>eurilor

Colectarea de"eurilor industriale repre!int operaia ce nsumea! actiitile de

strngere0 prelucrare "i transport a acestor de"euri n ederea reutili!rii sau alorificrii

lor.

peraia de colectare a de"eurilor industriale se reali!ea! su( urmtoarele forme7

recolectarea0 care este o operaie de strngere "i depo!itare pe timp limitat a

de"eurilor industriale0 reali!at prin sericii organi!ate m cadrul ntreprinderii

industriale8

Colectarea propriu-!is0 care este operaia de ridicare "i transport a de"eurilor de

la punctele de precolectare la centrele de colectare sau instalaiile de alorificare0

reali!at prin sericii sau ntreprinderi de colectare reali!ate. D2E

%rotul este colectat n containere speciale de form cilindric cu diametru de 1 m

"i nlimea de 106 m0 confecionat din metal "i * roi pentru un transport mai u"or.

@olirea containrului se face !ilnic.

hrVhAVcilindrubazeicilindru

== 2

4+5

32))).2+6.116)+) cmV

cilindru ==

3201 mVcilindru =

Cderea "rotului n container se face imediat dupa ce acesta a trecut prin fa!a de

presare.

4.6. De2o9i1are? 1rans2or1? Balorificare

21


22/26

/epo!itarea primar a "rotului se face n containere de 6 m3n hal de depo!itare

and urmtoarele dimensiuni7 lungimea de < m0 limea de *m0 nlimea de * m.

Containere sunt achi!iionate din comer "i sunt pre!ute cu roi pentru un

transport mai u"or "i confecionate din metal.

Cantitatea de "rot colectat n + !ile7

++) Bg "rot!i x + !ilesptmn O 2


23/26

,ransportul de"eului aflat n containere se face cu a$utrul unui motostiiutor ce se

afl n cadrul societii0 pn la container mai mare.

/epo!itarea final se face n containere mari 4fig 115 cu o capacitate de umplere

de aproximati 2) m3. ,ransportul acestora se face cu o ma"in special pn la ferma de

porci.

Fig. 11. Container cu capacitate de 2) m3 .D6E

*.*. alorificarea "rotului

23


24/26

%roturile au fost utili!ate in ultima reme ca fura$ cu precadere su( forma

amestecurilor in nutreturi com(inate.

?n procesul de o(tinere si prelucrare a uleiurilor egetale re!ulta o serie de

su(produse si deseuri0 care se utili!ea!a asta!i pe scara mare. /espre o alorificare

rationala a acestora in tara noastra se poate or(i a(ia dupa nationali!are. alorificarea

complexa a intregii game de su(produse si deseuri are ca urmare o sensi(ila reducere a

pretului de costal uleiului finit si mareste renta(ilitatea intreprinderilor din ramura

industriei de uleiuri egetale. In plus0 in cantitati importante de su(produse si produse de

alorificare a deseurilor sunt lirate la export.

%roturile se folosesc in !ootehnie ca unul din componentele de (a!a ale fura$elor

concentrate pentru hrana animalelor. nele sroturi contin su(stante cu character toxic sau

cu gust neplacut ceea ce impune ca la desolenti!are si toastare sa se faca un tratamenthidrotermic suplimentar.

Pxist o mare aria(ilitate a compo!iiei chimice a "roturilor "i a turtelor.

'"a dup cum se o(ser0 dac seminele de floarea soarelui nu sunt decorticate0

"roturile care re!ult dup extragerea uleiului au un coninut mai redus n protein "i mai

ridicat n celulo!. roteina din aceste "roturi este deficitar n li!in0 dar are un coninut

ridicat n metionin.

Calitatea acestor "roturi depinde de cantitatea de co$i pe care o conin0 acesteafiind (ogate n celulo! "i chiar n lignin.

>a monogastrice0 acest coninut n celulo! are efect negati asupra digesti(itii

su(stanelor nutritie "i a energiei "i din aceast cau! se recomand utili!area acestora n

hrana rumegtoarelor. %roturile de floarea soarelui au un coninut redus n Ca.

Comparati cu alte oleaginoase0 seminele de floarea soarelui nu conin factori

antinutritii. Condiiile tehnice de calitate ale "rotului de floarea soarelui0 utili!at ca

materie prim n industria de fura$e com(inate0 impun respectarea urmtoarelor

caracteristici7 un aspect de mas mcinat0 fr particule arse sau mucegite0 de culoare

al(-cenu"ie0 cu un miros specific 4nu de mucegai0 de acru sau ncins50 cenu" (rut

maximum &= "i minimum 3)= protein (rut. D+E

?n figura 12 este pre!entat schema de alorificare a srotului.

2*


25/26

Fi,. %* Sc7e5a de Balorificare a >ro1ului

i(liografie

2+

/epo!itare

alorificare

Container 2) m3

Ferma de animale


26/26

1. ra(ie @. ; Lrocedee "i tehnologii mecanice de prelucrare "i alorificare a de"eurilor

industrialeM ; note de curs pentru cicluri de studii postuniersitare0 acu0 1&&&8

2. Cio(anu /. ; Linimi!area sc!mintelor tehnologice n industria alimentar prinalorificarea su(produselor "i de"eurilorM- ol II0 Ia"i0 Pco!one0 2))+8

*. Qedeff .0 9aeica I.0 o"neguu P. ; La"ini "i instalaii pentru protecia factorilor

de mediu "i prelucrarea "i alorificarea de"eurilorM04catalogul european de de"euri5

acu0 1&&& 8

+. oeru @.0 u!drea /. ;L ,ehnologia uleiurilor egetaleR0 ucuresti0 Pd. ,ehnic0 1)8

6. xxx ; images.google.ro8

fabric area uleiului din floarea soarelui

Documents