exploziv! culisele schimbării şefului de la dacia...jurnal de argeş - pag 3 blitz blitz blitz...

20
Ș tiu, vor fi destule fețe bisericești și destui primari din Argeș care vor scoate rictusuri și vor spune în gând câteva înjurături după ce vor citi acest editorial. Însă nu se mai poate altfel. Pentru că de ani de zile deschiderile de an școlar în Argeș și în toată țara au devenit niște adu- nări comunisto-religioase în care ac- centul se pune pe oficialități și fețe bisericești și nu pe bucuria copiilor. Și aceleași deschideri abundă în dis- cursuri insipide, incolore și seci. Și nu e normal, e aberant, e penibil. A ți realizat vreodată, domnu- le inspector general Dumitru Tudosoiu, că din păcate părerile elevilor argeșeni nu mai contează și că prioritatea se pune pe imaginea de suprafață a școlilor, pe ambițiile directorilor și orgoliile profesorilor într-un procent covârșitor? Î mi aduc aminte de deschiderile de an școlar de acum două-trei decenii, când eram elev la Școala nr. 3 sau la Liceul Nicolae Bălces- cu, actualul Colegiu Brătianu. Doar profesori și elevi. Atât. Și, peste toți și toate, bucuria sinceră a începerii unui nou an școlar și a revederii cu colegii. Nu vedeam sutană de preot moralist sau picior de primar, vice- primar sau alt oficial. Accentul se punea pe școală, nu pe imagine. A cum nu mai există deschidere de an la vreo școală ori liceu din Argeș fără preot și primar sau alt ofi- cial. Toate deschiderile de an școlar s-au transformat într-o goană grega- ră după buchete de flori, în trotuare pline cu mașini, ”garnisite” cu slujbe sforăitoare și cu discursuri de doi lei ale oficialităților. De ani de zile. An de an. I -a întrebat vreodată cineva pe co- piii din Argeș cum ar vrea să fie pentru ei anii de școală? S-a gândit vreodată cineva, vreun inspector ge- neral, primar, prefect sau președinte de Consiliu Județean să facă un sondaj printre elevi legat de viziu- nea lor asupra școlii și structurii ei? Nu, din păcate. Pentru că sistemul educațional în Argeș și în toată țara a intrat într-o inerție păguboasă și păcătoasă. Tocmai elevii, ”materia primă” a oricărei școli, au ajuns să fie considerați o masă de manevră. O masă în care se bagă meditații mai mult sau mai puțin forțat și la prețuri considerabile. Prea puțini elevi mai sunt lăsați să gândească liber și efici- ent, să își dezvolte ideile. Și e păcat, pentru că școala argeșeană încă are destui tineri cu minți strălucite. M -aș bucura mult ca în viitor să aflu de exemple de școli din Argeș cu deschideri de an diferite de cele de până acum. Cu deschideri de an școlar normale, frumoase, simple. Denis Grigorescu Punctul pe Y Preoţii şi primarii nu au ce căuta la deschiderile de an şcolar! pag. 9 pag. 20 Degradarea podurilor de la intrarea în Piteşti încaieră Primăria cu constructorul Vicele Apostoliceanu: ”Acum doi ani, domnul Bobi Marinescu m-a amenințat voalat” În replică, omul de afaceri Bobi Marinescu spune: ”Cum și cu ce să îl ameninț? Că îl tund sau ce? Nu e adevărat!” pag. 3 NR. 1261 FONDAT ÎN 1994 Săptămânal de informaţii diverse 12 - 18 septembrie 2018 20 pagini 1 leu Prima zi de şcoală la Lexford Castel Instituţia de învăţământ este şi şcoală gimnazială din acest an Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia ”E vorba de implicarea unor oameni din staff-ul lui Antoine Doucerain în unele acţiuni politice”, dezvăluie primarul Mioveniului ”Și, din câte am auzit, vor fi și alte schimbări la Dacia, vor fi și unii români afectați din cauza acelor acțiuni politice”, completează edilul Ion Georgescu pag. 7 Istoria unei averi făcute pe Transfăgărăşan Dosarul albirii nevestei lui Chiriloiu, în serial (1) pag. 10 Se îngroaşă gluma în dosarul blocului de 10 etaje din centrul Piteştiului Dr. Irimia cere în instanţă suspendarea lucrărilor invocând statutul de sit urban al terenului Şeful de la Cultură, Cristian Cocea: „Nu s-a solicitat un aviz” pag. 4-5

Upload: others

Post on 07-Jan-2020

44 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Știu, vor fi destule fețe bisericești și destui primari din Argeș care

vor scoate rictusuri și vor spune în gând câteva înjurături după ce vor citi acest editorial. Însă nu se mai poate altfel. Pentru că de ani de zile deschiderile de an școlar în Argeș și în toată țara au devenit niște adu-nări comunisto-religioase în care ac-centul se pune pe ofi cialități și fețe bisericești și nu pe bucuria copiilor. Și aceleași deschideri abundă în dis-cursuri insipide, incolore și seci. Și nu e normal, e aberant, e penibil.

Ați realizat vreodată, domnu-le inspector general Dumitru

Tudosoiu, că din păcate părerile elevilor argeșeni nu mai contează și că prioritatea se pune pe imaginea de suprafață a școlilor, pe ambițiile directorilor și orgoliile profesorilor într-un procent covârșitor?

Îmi aduc aminte de deschiderile de an școlar de acum două-trei

decenii, când eram elev la Școala nr. 3 sau la Liceul Nicolae Bălces-cu, actualul Colegiu Brătianu. Doar profesori și elevi. Atât. Și, peste toți și toate, bucuria sinceră a începerii unui nou an școlar și a revederii cu colegii. Nu vedeam sutană de preot moralist sau picior de primar, vice-primar sau alt ofi cial. Accentul se punea pe școală, nu pe imagine.

Acum nu mai există deschidere de an la vreo școală ori liceu din

Argeș fără preot și primar sau alt ofi -cial. Toate deschiderile de an școlar s-au transformat într-o goană grega-ră după buchete de fl ori, în trotuare pline cu mașini, ”garnisite” cu slujbe sforăitoare și cu discursuri de doi lei ale ofi cialităților. De ani de zile. An de an.

I-a întrebat vreodată cineva pe co-piii din Argeș cum ar vrea să fi e

pentru ei anii de școală? S-a gândit vreodată cineva, vreun inspector ge-

neral, primar, prefect sau președinte de Consiliu Județean să facă un sondaj printre elevi legat de viziu-nea lor asupra școlii și structurii ei? Nu, din păcate. Pentru că sistemul educațional în Argeș și în toată țara a intrat într-o inerție păguboasă și păcătoasă. Tocmai elevii, ”materia primă” a oricărei școli, au ajuns să fi e considerați o masă de manevră. O masă în care se bagă meditații mai mult sau mai puțin forțat și la prețuri considerabile. Prea puțini elevi mai sunt lăsați să gândească liber și efi ci-ent, să își dezvolte ideile. Și e păcat, pentru că școala argeșeană încă are destui tineri cu minți strălucite.

M-aș bucura mult ca în viitor să afl u de exemple de școli din

Argeș cu deschideri de an diferite de cele de până acum. Cu deschideri de an școlar normale, frumoase, simple.

Denis Grigorescu

Punctul pe YPreoţii şi primarii nu au ce căuta la deschiderile de an şcolar!

pag. 9

pag. 20

Degradarea podurilor de la intrarea în Piteşti încaieră Primăria cu constructorul Vicele Apostoliceanu: ”Acum doi ani, domnul Bobi Marinescu m-a amenințat voalat” În replică, omul de afaceri Bobi Marinescu spune: ”Cum și cu ce să îl ameninț? Că îl tund sau ce? Nu e adevărat!”

pag. 3

NR. 1261FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

12 - 18 septembrie 201820 pagini 1 leu

Prima zi de şcoală la Lexford Castel Instituţia de învăţământ este şi şcoală gimnazială din acest an

Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia

”E vorba de implicareaunor oameni din

staff -ul lui Antoine Doucerain în unele

acţiuni politice”, dezvăluie primarul

Mioveniului

”Și, din câte am auzit, vor fi și alte schimbări la Dacia, vor fi și unii români afectați din cauza acelor acțiuni politice”, completează edilul Ion Georgescu

pag. 7

Istoria unei averi făcute pe Transfăgărăşan

Dosarul albirii nevestei lui Chiriloiu, în serial (1) pag. 10

Se îngroaşă gluma în dosarul blocului de 10 etaje din centrul Piteştiului Dr. Irimia cere în instanţă suspendarea lucrărilor invocând statutul de sit urban al terenului

Şeful de la Cultură, Cristian Cocea: „Nu s-a solicitat un aviz”

pag. 4-5

Page 2: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

De când are un consilier personal cu refl exe de Van Damme, pe Luiza Dobrescu, primărița Ioana Jenica Dumitru de la Ștefănești se poate dedica cu succes activităților

culturale, altele decât cele organizate de Lavinia Năstase.

Stop, fashionisto! Pe aici nu se trece, că altfel ți-o iei cât zece...

Din Din

Culise...Culise...

Mare viitor are prefectul Emilian Dragnea, dacă până și Veorica a ajuns să facă mișto de el.

Auzi, Șerbane? Prefectul ăsta al vostru nu e băiatu’ ăla de-l tot trimite Dan Manu

după țigări, iar el vine cu trabucuri pentru Mânzână..?

Primarul Cornel Ionică, un Meșter Manole al blocurilor ce se ridică azi ca să se dărâme mâine.

Vicele Apostoliceanu și consilierul Gentea declară război Statului Portofel, mai exact

dezvoltatorilor imobiliari care își bat joc de piteșteni.

Am o veste bună, copii! Până faceți voi 18 ani, Piteștiul va deveni un

Manhattan în ritmul în care aprobăm construcția de zgârie nori...

Ce nu ți-e clar, Matei? Cine nu se urcă în tren cu noi împotriva rechinilor imobiliari, rămâne în afara listei la viitoarele alegeri...

Sorin Apostoliceanu, viceprimar Pitești, sau nicio veste bună nu vine fără una proastă: „Societatea Apă-Canal ur-mează să implementeze, de la anul, un proiect pentru redimensionarea conduc-telor în tot orașul. Într-adevăr, va fi un mare deranj în următorii cinci ani, dar unul necesar". Cătălin Rădulescu, deputat PSD,

zice că, dacă divă nu ești, nimic nu ești: „Am citit și eu scrisoarea doamnei Firea. Nu este nici ombilico del mondo, nici divă hollywoodiană, ca să ne spună ce să facem. Cam atât”. Narcis Sofianu, PNL, îl atacă pe Iani

Popa la inteligență: „Pe domnul Popa Ion vreau să îl îndemn să facă un Fan Club Dăncilă și el să fi e președinte, pentru că poate mai găsește pe cineva ca el”.

Ionuţ Moșteanu, deputat USR, a căzut pradă tristeților de toamnă: „Te-leormanizarea României este un fenomen trist. PSD-iștii din teritoriu nu sufl ă în fața lui Dragnea”. Simona Bucura Oprescu, deputat

PSD, ne anunță că recolta de prune e bună și nici cea de struguri nu e mai pre-jos: „Așadar, vom avea o toamnă plină din toate punctele de vedere”. Narcis Sofianu, PNL, a identifi cat

singurul bărbat din PSD Argeș: „Trebuie să o spun și o felicit pentru asta că Simona Bucura Oprescu are mai multă bărbăţie decât mulţi dintre parlamentarii PSD din Argeș”. Simona Bucura Oprescu, deputat

PSD, sau ce naște din pisică...: „Eu am avut șansa să învăț la școala C. Nicolescu”.

Schimbare majoră în organigrama (neofi cială) a Primăriei Ștefănești. De când edilul Ioana Jenica Dumitru a simțit nevoia unei protecții sporite împotriva stresului generat de fosta sa prietenă și consilier personal, Lavinia Năstase, pe fi rmament a apărut un nou ajutor. Are charismă și mușchi de Jean Claude van Damme și se numește Lu-iza Dobrescu. Ofi cial, ea este consilier personal al primăriței, cu atribuții ex-tinse pe linie de ADP. Neofi cial, este bodyguard, secretar personal (i-a ținut locul cu succes doamnei Matea în pe-rioada în care aceasta s-a afl at în con-cediu) și, mai nou, și viceprimar. Iar oamenii sunt pe deplin mulțumiți de noul vice femeie de la Ștefănești, atâta vreme cât îndeplinește cu brio munca de teren a vechiului vice Mihalcea, a că-rui prezență e din ce în ce mai discretă și secretă, atât prin localitate, cât și la birou.

Că Luiza este extrem de efi cientă și o protejează din plin pe primăriță de asaltul Laviniei o demonstrează chiar lamentațiile acesteia din urmă, care se vaită tot mai des că nu poate intra în primărie și la ”prietena Ioana”decât cu însoțitor, fi indcă se teme că o bate noua consilieră personală. Adică Luiza Do-brescu (foto). Am trăit s-o vedem și pe asta, o Lavinie timorată și pusă la colț. Bravo, domnișoara „viceprimar” Luiza Dobrescu! V-ați mai făcut rost de o se-siune de acatiste de la Lavinia!

Copil de edil şi copil de constructor, împreună în Tunisia

Fiți pe fază, că se bagă pui! Băiatul unui edil dintr-o localitate limitrofă Piteștiului și feciorul unui constructor controversat și cam ciripitor de felul lui au fost de curând într-o excursie peste hotare. În Tunisia, la cămile, spun sursele noastre. Nimic neobișnuit până aici. Puteau merge și într-o croazieră pe fundul Atlanticului, să vadă epava Titanicului, dacă au bani și tensiune arterială potrivită unui astfel de demers. Cu totul altfel stau lucru-rile când afl ăm că domnul constructor îl vizitează acasă pe edilul respectiv și participă la licitații pentru construirea de drumuri în localitate. Ba, mai recurge și la presiuni să câștige licitațiile, iar edilul face fețe-fețe și nu mai știe cum să gestioneze situația, dând impresia că este captiv într-o relație toxică și cu parfum de corupție!

Poliţia Piteşti, Poliţia Locală şi Primăria, impotente în faţa contrabandiştilor de ţigări din Piaţa Ceair

Am scris de zeci de ori în ultimii ani despre contrabandiștii de țigări din Piața Ceair. Și, cu excepția unor amenzi minuscule și de ochii lumii și a unor mașini de Poliție postate câteva ore în zonă, nu s-a făcut nimic. Iar contrabandiștii și-au văzut de lucru în continuare fericiți. Nici Poliția Pitești, nici Poliția Locală sau angajați ai Primăriei nu îi deranjează, ba chiar am văzut unii agenți care trec respectuos pe lângă cei care vând ţi-gări. Problema e că evaziunea a crescut, iar contrabandiștii în Piața Ceair s-au înmulțit, numărul lor ajungând la aproape 20. Plus că își afi șează mașinile scumpe chiar lângă locurile unde spun în gura mare: ”Țigări! Țigări!”. Și, în caz că Poliția Pitești și Poliția Locală stau prost la capitolul informatori, le dăm un pont: contrabandiștii pot fi găsiți în număr maxim în Piața Ceair între orele 8.30 și 10.30 și apoi de la ora 15.30 până la 17.30.

Noul Jean Claude van Damme de la Primăria Ştefăneşti

ELECTRO-CUTARE

Page 3: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

Jenica Dumitru, o eternă școlăriță în funcția de primar al Ștefăneștiului.

Ultima oară am fost la școală la cursurile de bune maniere ale Laviniei Năsta-se. Degeaba, că Lavinia tot nu și-a revenit...

Dacă și Țuțuianu de la Dâmbovița e invidios pe infrastructura noastră rutieră, e clar că trebu-ie să ne mutăm în alt județ.

Nelule, județ mai înfl oritor ca Argeșul eu n-am văzut în ultima vreme! La voi, bășina porcului răsare direct din asfalt...

Primarii de Mioveni și Pitești, băgându-l la mijloc pe directorul francez de la Dacia,

Antoine Doucerain, schimbat intempestiv din funcție.

Autobuzule, mașină mică, La Paris, cu Antonică!Că-i place și lui Ionică!

Narcis DulicăDuminică 9 septembrie, Narcis Dulică, șeful

Biroului de Ordine Publică al Poliției Loca-le Pitești, a salvat viața unui bărbat. Afl at în timpul liber, Narcis Dulică a văzut un bărbat semiinconștient întins pe iarbă și i-a acordat primul ajutor, făcându-i respirație gură la gură până la sosirea echipajului SMURD a cărui intervenție o solicitase. Pentru gestul său de nota 10, Jurnalul de Argeș îl declară pe Narcis Dulică - Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Președintele PNL Argeș, Adrian Miuţescu criti-că cele mai recente declaraţii făcute de către pre-ședintele PSD, Liviu Dragnea.La o lună de zile de la protestul din data de 10 august, Liviu Dragnea a susţinut, la o televiziune națională, că mitingul din 10 august a fost fi nanțat din plan extern, a avut o organizare paramilitară și că a fost o tenta-tivă de lovitură de stat. Adrian Miuţescu, liderul PNL Argeș a fost prezent, ca protestatar, la mitin-gul din data de 10 august și declară următoarele:

„Am fost prezent la mitingul din data de 10 august, alături de mai mulţi colegi ai mei din PNL Argeș. Noi am fost acolo ca persoane fi zice, ca oameni nemulţumiţi de modul cum înţelege acest guvern să conducă ţara. Nu ne-a organizat nimeni paramilitar. Și nici nu am fost plătiţi din străinătate. Oricine a venit la acea manifestaţie publică înţelege că declaraţia lui Dragnea este o enormitate, acolo au fost oameni normali care nu mai suportă stagnarea, sărăcia și sfi darea. Cine să ne plătească? Cine să ne organizeze paramilitar? Liviu Dragnea seamănă cu Ion Iliescu, la mine-riade, când spunea că manifestanţii sunt golani, sunt fasciști, că sunt plătiţi cu dolari din exterior. Vă mai amintiţi? Este incredibil că acest Liviu Dragnea a întors România în 1990. Dacă vrem să ajungă România, vreodată, să se asemene cu cele-lalte ţări europene, va trebui ca românii să nu mai voteze cu PSD. Iată unde ne-a adus acest partid!”

M.T.

„Dragnea se aseamănă cu Iliescu, a întors România în 1990”

Două lucrări date în folosință acum patru ani au fost realizate defec-tuos și pun în pericol siguranța circulației. Afi rmația îi aparține viceprimarului Sorin Apostoliceanu, care ne-a mai declarat și că acum doi ani omul de afaceri Bobi Mari-nescu, patronul Star Trading (una dintre fi rmele ce au realizat lucrările la podul de peste Râul Doamnei), l-a amenințat voalat.

Mai multe surse ne-au declarat chiar că Bobi Marinescu ar fi venit de curând în Primăria Pitești și că l-ar fi amenințat pe vicele Apostoliceanu, după ce acesta și-a exprimat public nemulțumirea pri-vind calitatea lucrărilor la cele două po-duri. Sorin Apostoliceanu neagă, însă, acest zvon: ”La mine nu a venit dom-nul Marinescu, poate la colegi, nu știu. Eu am băgat niște colegi în Comisia de disciplină pentru că nu au făcut ce tre-buie legat de cele două poduri și pentru că nu au luat măsurile legale. Ultima oară l-am văzut pe domnul Bobi Ma-rinescu acum doi ani, când a avut un ton agresiv la adresa mea. A fost așa, o amenințare voalată, legată de discuții cu privire la podul de peste Râul Doamnei. De atunci nu l-am mai văzut deloc, nici măcar întâmplător”.

„Podul peste Râul Doamnei este distrus total”

În ceea ce-i privește colegii din Pri-măria Pitești pe care i-a băgat în Comi-sia de disciplină, Sorin Apostoliceanu spune că această decizie este legată, în primul rând, de problemele cu podul de peste râul Argeș. ”Colegii mei trebuia să ia măsuri împotriva constructorului. Noi în februarie am făcut prima adresă ca să repare acele rosturi care sunt rupte. Am mai făcut apoi o adresă în aprilie și apoi s-a mai făcut o adresă, după ce au venit cei de la ADR Sud Muntenia și au constatat și ei problemele. Degeaba am vorbit cu colegii, nu au avut reacție. De-abia după ce am ieșit eu în presă a venit o adresă de la constructor că până pe 29 septembrie face reparațiile necesare”, ne-a declarat Sorin Apostoliceanu.

Tot viceprimarul Piteștiului mai spu-ne că ”podul peste Râul Doamnei este distrus total. Legat de acest pod, i-am solicitat unui proiectant să ne spună la cât se ridică reparațiile. După ce ni se va comunica suma, o să scoatem la

licitație lucrarea și, în același timp, pen-tru suma respectivă vom da în judecată atât proiectantul, cât și pe cei doi con-structori asociați acolo și dirigintele de șantier. Din expertiza tehnică pe care noi o avem, reiese că podul a fost făcut defectuos. Și cine a greșit trebuie să plă-tească”.

Ce spune Bobi Marinescu: „Domnul viceprimar poate să vorbească despre orice, dacă știe. Dacă nu știe, să tacă, să își vadă de treaba lui”

Am luat legătura și cu omul de afa-ceri Bobi Marinescu, pentru a comenta afi rmațiile viceprimarului Sorin Apos-

toliceanu. ”Domnul viceprimar poate să vorbească despre orice, dacă știe. Dacă nu știe, să tacă, să își vadă de treaba lui. Eu am executat un proiect. Dacă l-am executat greșit, să mă dea în judecată, n-am nicio problemă. Dar să arunci niște cuvinte fără să știi despre ce e vor-ba e altă treabă”.

Legat de faptul că l-ar fi amenințat pe viceprimarul Piteștiului, Bobi Marinescu spune: ”Cum adică l-am amenințat? Cum să fac așa ceva? Și după doi ani vine și spune că l-am amenințat? Să îmi spună mie în față că l-am amenințat! Cum și cu ce să îl ameninț? Că îl tund sau ce? Nu e ade-vărat!”.

Degradarea podurilor de la intrarea în Piteşti încaieră Primăria cu constructorul Vicele Apostoliceanu: ”Acum doi ani, domnul Bobi Marinescu m-a amenințat voalat” În replică, omul de afaceri Bobi Marinescu spune: ”Cum și cu ce să îl ameninț? Că îl tund sau ce? Nu e adevărat!”

Cât au costat cele două poduri cu problemeProiectul ”Modernizare Pod peste Râul Doamnei” a fost fi nalizat pe 29 iu-

nie 2014. Valoarea totală a proiectului, fi nanțat prin fonduri europene, a fost de 3.737.466,53 lei, din care contribuția proprie a Primăriei în proiect a fost de 101.743,02 lei. Investiția a fost realizată de asocierea dintre fi rmele Star Trading Impex SRL, a omului de afaceri Bobi Marinescu, și Zeus SA, a lui Grigore Dobre, proiectantul fi ind Europroject Partner SRL din Târgoviște.

Cel de-al doilea proiect, ”Modernizare Pod Argeș”, fi nanțat tot prin fonduri eu-ropene, a fost fi nalizat pe 23 iunie 2014, având o valoare totală de 6.993.646,65 lei, din care contribuția Primăriei a fost de 198.949,25 lei. Proiectantul investiției a fost IPTANA SA. Lucrările au fost realizate tot de fi rmele Star Trading Impex SRL și Zeus SA. Material realizat de Denis Grigorescu

Page 4: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

Se îngroaşă gluma în dosarul dezvoltatorului imobiliar SC Titidan

Dr. Irimia invocă în instanţă ridicarea blocului de 10 etaje pe un sit urban şi cere suspendarea lucrărilor

Când au cumpărat, patronii SC Titidan au luat la cunoștință că terenul se afl ă pe un sit urban

În ultima ședință (7 septembrie) din dosarul amintit, una publică, de altfel, am asistat la o încercare de intimidare a redacţiei „Jurnal de Argeș” venită din partea avocatului fi rmei SC Titidan. Acesta, considerând că dezvăluirile din „Jurnal de Argeș” ar aduce atingere ima-ginii clientului său, a cerut expres ca ședinţa să nu fi e înregistrată de jurnaliștii prezenţi în sală, lucru pe care, de altfel, ziarul nostru nici nu intenţiona să-l facă fără o solicitare către instanţă, dat fi ind faptul că simpla prezenţă în sala de judecată a unor ziariști este nu doar legală, ci și sufi cientă pentru documentarea unui material jurnalistic.

Ceea ce a încins spiritele, mai apoi, în re-spectiva ședinţă este tocmai aspectul invocat prin avocat de dr. Tiberiu Irimia, referitor la situl urban „B-dul Republicii”, sit datat în sec. XVI-XX , potrivit „Listei monumentelor istorice - 2015, Judeţul Argeș”, actualizate în 2018. Un sit pe care se regăsește și nr. 54 - adresă la care fi gurează și blocul gigant afl at în construcție.

„Nu înțeleg nici în acest moment de ce Pri-măria nu recunoaște că autorizația de constru-ire a fost eliberată cu încălcarea legii. Această autorizare nu a ținut cont că era o zonă con-struită protejată istoric, zonă afl ată pe lista monumentelor istorice a judeţului Argeș. Situl urban b-dul Republicii e înscris în Lista mo-numentelor istorice la nr. crt. 130, cod AG-ÎI-S-B-13432, cu mențiunea că orice intervenție de construire sau desfi ințare asupra imobilului trebuie făcută cu avizul Ministerului Culturii, obținut prin DJCPN Argeș”, a declarat, luni, pentru „Jurnal de Argeș”, dr. Tiberiu Irimia, reclamant în dosarul în care SC Titidan și Pri-măria Pitești au calitatea de pârâte.

De altfel, în 2013, când SC Titidan SRL cumpăra terenul de la fostul proprietar - OMV Petrom - se obliga prin contractul de vânzare-cumpărare „să respecte și să preia ori-ce obligații cu privire la statutul arheologic al imobilului care ar fi stabilite în viitor” și decla-ra că are cunoștință în acest sens de conținutul unei adrese de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură și Patrimoniul Naţional Argeș (nr.170 din 27.02.2012). Numai că șase ani mai târ-ziu, în 2018, SC Titidan începe ridicarea blo-cului de 11 etaje pe același teren, fără să aibă nevoie de vreun aviz al aceleiași DJCPN ca să obțină autorizația de construire.

Lucrările de construire în buricul Piteștiului, lângă Cen-trul de Afaceri Business Forum, a blocului (2 S+P+10E) dezvoltatorului imobiliar SC Titidan SRL au ajuns deja pe rolul Tribunalului Argeș. Asta după ce unii dintre vecini au cerut suspendarea executării actului adminis-trativ, suspendarea efectelor autorizației de construcție și suspendarea lucrărilor de construire a noii clădiri gigant. Este vorba despre un dosar în care pârâți sunt dezvoltatorul imobiliar și Primăria Pitești, iar recla-mante - mai multe părți, printre care și dr. Tiberiu Irimia (proprietarul unei case afl ate în apropierea noii clădiri). Despre neregulile invocate de proprietarii locuințelor din vecinătatea viitorului bloc „Jurnal de Argeș” a scris în mai multe rânduri, în multe dintre ele regăsindu-se și motivele pentru care s-a ajuns în instanță. La termenul din 7 septembrie 2018, avocatul reclamanților a invo-

cat un aspect asupra căruia Primăria Pitești se ferește să facă vreun comentariu: faptul că, potrivit „Listei monumentelor istorice - 2015, Judeţul Argeș”, imobilul cu nr. 54 (la care fi gurează acum blocul dezvoltatorului SC Titidan SRL) s-ar ridica pe un sit urban. Un detaliu care schimbă datele problemei, în sensul că, dacă e adevărat, asta atrage nulitatea de drept a autorizației de construcție. La pachet cu o altă neregulă semnalată în instanță, aceea a studiului de însorire atașat dosaru-lui de autorizare, în care se arată, culmea absurdului, că vechile construcții (P+1) n-o umbresc pe cea nouă, de zece etaje, deși necesar de luat în calcul, logic și edifi catoar pentru situația locatarilor din zonă (cărora nimeni nu le-a cerut vreun acord) ar fi fost să se arate în ce măsură noua construcție gigant le umbrește pe cele existente.

Bloc de 10 etaje pe un teren înghesuit şi care fi gurează

la nr. 54 (facsimil) pe un sit urban

Flacăra Centenarului s-a aprins la Zilele Comunei Rucăr!

Expopastoralis, sărbătoarea anuală a comunei Rucăr a avut loc anul acesta în zilele de 8 - 9 sep-tembrie. Fixată în jurul datei de 8 Septembrie, praznicul Nașterii Fecioarei Maria, și deriva-tă din sărbătoarea tradițională pentru zona Muscel – Bran, cu numele de „răvășitul oilor”, sărbătoarea rucărenilor este motivată de cobo-râtul oilor de la munte și expoziția cu vânzare a produselor specifi ce, cum ar fi bulzul copt pe jar, brânza de burduf în coajă de brad, pastrama și multe-multe altele. Odată cu prezentarea pro-duselor alimentare specifi ce zonei montane au loc și expoziții-concurs legate de activitatea de creștere a animalelor. Au fost expoziții-concurs pentru câini de rasă, născuți și antrenați pentru pază și lupta cu sălbăticiunile, precum și pentru cabaline și taurine. Concursul dintre câini a fost arbitrat de rucăreanul Vali Teușan și de primarul orașului Predeal, Sebastian Pleșieru, doi chino-logi pasionați și cu mare experiență.

Dle primar Ionel Dulamă, când a început orga-nizarea sărbătorii anuale Expoastoralis în comuna Rucăr?

- Din câte știu, pentru prima dată s-a organizat sărbătoarea anuală Expopastoralis în anul 1980, când conducerea primăriei Rucăr era asigurată de doamna primar Lucia Mălăcea și de viceprimarul Victor Pîrnuță, unchiul actualului viceprimar, Nelu Pîrnuță. Importanţa deosebită a acestei sărbători, cărui

fapt se datorează?- Activitatea de bază a rucărenilor a fost, este și va fi

creșterea animalelor, în principal oi, vite, cai și câini. Acesta este motivul pentru care ne bucurăm atunci când vin animalele de la munte și cu această ocazie se face un fel de bilanț anual. Legat de creșterea animalelor, ce ne puteţi spu-

ne?- Sunt crescător de animale din tată-n fi u și consi-

der că încă mai sunt multe de făcut în acest dome-niu. Dacă ar fi să vorbesc doar despre importanța ameliorării raselor ne-ar apuca dimineața. În orice caz, repet, sunt multe de făcut privitor la creșterea animalelor. Anul acesta, în toată ţara se aniversează Cente-

narul Marii Uniri, iar comuna Rucăr a contribuit serios la realizarea acestui obiectiv.

- Vineri, 7 septembrie, s-a aprins Flacăra Centena-rului în localitatea noastră, iar la festivitate au par-ticipat, și le mulțumesc prin intermediul dvs, sena-torul Adrian Țuțuianu, care are o legătură puternică cu comuna Rucăr, vicepreședinții CJ Simona Brătu-lescu și Ion Mânzână, subprefectul Adrian Bughiu, directorul Muzeului Județean Cornel Popescu, pre-cum și președintele pensionarilor argeșeni, domnul Vasile Negoescu. S-au depus coroane de fl ori de către autoritățile locale și județene la toate cele trei monu-mente, adică în parcul Podișor, la Monumentul Răz-boiului de Independență, în centru la Monumentul Primului Război Mondial și în Grădina Publică la Monumentul celui de-al II-lea Război Mondial. To-tul a culminat cu frumoasa paradă militară a Batali-onului 30 Vânători de Munte Dragoslavele. Dle primar, în încheiere, ce mai doriţi să

adăugaţi?- Aș vrea să mulțumesc tuturor participanților

la sărbătoarea comunei Rucăr, la care adaug pe președintele Consiliului Județean, doctorul Dan Manu, prefectul Emilian Dragnea, senatorii Marin și Stocheci, deputata Simona Bucura Oprescu și nu în ultimul rând Jurnalului de Argeș.

A consemnat Cristian VASILE

Page 5: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

SC Ultra Master Pro cu sediul in Pitesti, bd. N.Balcescu, nr.1, bl.L6,sc.A, parter, în cadrul

cadrul proiectului „DEZVOLTAREA S.C.

ULTRA MASTER PRO SRL PRIN ACHZIŢIA DE ECHIPAMENTE DE UL-

TIMĂ GENERAŢIE”, SMIS 104385 fi nanţat din POR 2014-2020,

ANUNTA DEMARAREA PROCESULUI DE RECRUTARE IN VEDEREA OCUPARII

URMATOARELOR POSTURI:

Tehnician instalatii electrice - 4 posturi;

Director tehnic - 1 postPersonalul va fi recrutat de administrator in urma

participarii la interviu in care vor fi testate teoretic si practic cunostintele candidatilor in domeniul insta-latiilor electrice si utilizarii echipamentelor specifi ce acestui domeniu.

Modalitatea de depunere a candidaturii – CV de-pus la sediu sau pe e-mail: [email protected]. Telefon contact: 0728043615.

ULTRA MASTER PRO se angajeaza sa asigure egalitatea de sanse si de tratament intre angajati, egalitatea de gen si nediscriminarea in cadrul rela-tiilor de munca de orice fel. Unul din posturile nou create se adreseaza persoanelor din categorii defavo-rizate defi nite conform legislatiei in vigoare.

Un liceu din Curtea de Argeş a primit numele Regelui Mihai. Principesa Maria, prezentă la eveniment

Vineri, 7 septembrie, Alteța Sa Regală Principe-sa Maria s-a afl at într-o vizită la Curtea de Argeș. Principesa Maria a luat parte la festivitatea dedicată schimbării denumirii Liceului Tehnologic Forestier în Liceul Tehnologic „Regele Mihai I”. În conti-nuarea vizitei, Principesa Maria s-a recules la mor-mintele Regelui Mihai I și Reginei Ana de la Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală și a depus fl ori la mormintele Regilor și Reginelor României din Ca-tedrala Mânăstirii Curtea de Argeș. De asemenea, Alteța Sa Regală a participat, la Muzeul Municipal din Curtea de Argeș, în prezența unui public nu-meros, la o triplă lansare de carte regală: volumul pentru copii și tineri „Elena a României. Regina-ma-mă, regina suferinței și a speranței” de Adrian Cio-roianu și Alexandru Groza, „Margareta. Portretul Reginei” de Sandra Gătejeanu-Gheorghe și „Mihai I al României. Regele nostru. Mărturii, experiențe, amintiri regale”, antologie coordonată de Alexandru Muraru. Cu această ocazie, au luat cuvântul Ștefan Dumitrache, director al Muzeului Municipal și Ma-rian Ghiță, directorul Bibliotecii Municipale. Eveni-mentul de lansare s-a încheiat cu o sesiune de auto-grafe oferite de Alteța Sa Regală.

Denis Grigorescu

Joi 13 septembrie se întrerupe apa caldă în mai multe blocuri din centrul Piteştiului

Societatea Apă Canal 200 S.A anunţă că furnizarea apei potabile este întreruptă în data de 13.09.2018, între orele 08:00 – 14:00, fi ind afectaţi utilizatorii din b-dul I.C. Brătianu, blocurile C1 – C3,D1,D2, D4 și Ofi ciul de Cadastru. Oprirea furnizării apei este necesară pentru cuplarea conductei nou execu-tată la conducta existentă. M.S.

Că nu s-a solicitat niciun astfel de aviz am afl at chiar de la directorul DJCPN Argeș, Cristian Cocea, care a încercat să ne lămurească asupra procedurii pentru astfel de situații.

Pentru blocul în construcţie al SC Titidan a fost solicitat vreun aviz din partea direcţiei pe care o conduceţi?

- Nu s-a solicitat un aviz din partea Direcției Județene pentru Cultură, conform Legii 422, pentru blocul des-pre care facem vorbire. Având în vedere amplasamentul

construcţiei la care se lucrează, pe un sit urban, era nevoie de un aviz din partea Direcţiei Judeţene pentru Cul-tură ?

- Pentru a vedea dacă este sit urban sau nu ar fi fost nevoie de documentație tehnică, adică să văd cartea funciară... Nu pot să-mi dau cu părerea fără să am aceste documentații. În procesul de avizare pentru obținerea autorizației de construcție, un dezvoltator se duce întâi la Primărie și cere un certifi cat de urbanism, un act informativ în care i se spune care este regimul, ce restricții există pentru ce vrea el să facă în zona respectivă, pe care o arată, conform unei cărți funciare, și i se pune în ve-dere să obțină diverse tipuri de avize, în funcție de ce vrea el să facă. Asta o face Serviciul de Urbanism al Primări-

ei Pitești și al oricărei primării, pentru că acolo există delimitarea zonelor de protecție a monumentelor și a situ-rilor urbane, conform unui PUG. În lista monumentelor istorice, situl ur-ban Bulevardul Republicii este descris marcându-se niște puncte informative de limită, niște numere, dar pentru precizarea la amănunt scrie “delimi-tare conform PUG avizat”. Adică, Primăria deține un PUG în care situl urban este descris foarte clar.

„Petrom a cerut în 2012 certifi cat de urbanism și în el se menționa că terenul este sit urban”

Dar în 2012 aţi răspuns fostu-lui proprietar, SC Petrom, care avea nevoie să știe dacă suprafaţa pe care intenţiona să construiască e în sit ur-ban sau nu....

- Petrom, în momentul respectiv a cerut un certifi cat de urbanism și în acela se menționa că terenul acela este în sit urban. Îmi spunea chiar Primăria Pitești lucrul acesta.... Dacă la momentul respectiv,

2012, acela era sit urban, nu este și acum? Ce putea să schimbe situaţia de atunci și până acum?

- Petrom s-a dus și a arătat, cu documentația aferentă, unde vrea

să construiască și ce vrea să constru-iască... Primăria s-a uitat pe PUG-ul avizat și a văzut că terenul este în situl urban și l-a trimis la mine la aviz, ceea ce s-a și obținut. Atunci, să vă întreb altfel. În 2012

locul acela era sit urban? Numărul acela (54) era situat într-un sit urban?

- Intrăm într-o zonă în care terme-nii se cer foarte clar precizați, pentru că un număr poștal se poate schim-ba. De asemenea, la un număr poștal pot să existe mai multe loturi cu mai mulți proprietari, unele să fi e incluse în sit-ul urban, altele să nu fi e incluse în situl urban, conform PUG-ului avi-zat. Eu nu-mi permit să fac speculații asupra amplasării blocului respec-tiv, pentru că eu nu am niciun fel de documentație primită de la primărie. E un proces acolo, sunt niște oameni care se judecă. Eu nu am căderea de a mă pronunța în favoarea niciunei părți. Ceea ce pot să spun eu e că nu am primit nicio informație de genul acesta, nicio solicitare.

„Depinde ce îi dă primăria în respectivul certifi cat de urbanism” Dar, la nivel teoretic, ne puteţi

spune în ce condiţii se poate ridica o clădire pe un sit urban?

- Există, fără îndoială, niște restricții pe care i le pune primăria ca intervenție, care țin de descrierea ace-lui sit urban: ce parametri avem în acel sit urban, ce coefi cienți de urbanism, cât de mare trebuie să fi e imobilul, ce regim de înălțime există (P plus nu știu cât...). Depinde ce îi dă primăria în respectivul certifi cat de urbanism. Toate limitările în care trebuie să se încadreze respectivul dezvoltator imo-biliar/beneficiar/constructor/propri-etar, ce e el, sunt precizate în actele de urbanism emise de primărie: în certifi catul de urbanism sunt datele mari ale zonei, apoi avizele specifi ce care vor spune că trebuie să prevezi niște parcări, n-ai voie să construiești mai mult de..., că trebuie să folosește material de tipul ăsta etc. Trebuie să se încadreze în condițiile de urbanism date prin certifi cat și în avizele respec-tive și atunci va obține o autorizație de construire. Dacă nu le respectă sau dacă există suspiciuni, poate fi sesizată o structură care se numește Disciplina în construcții. Este o parte terță, care poate face o analiză, după ce verifi că dacă se respectă disciplina în construcții sau nu se respectă. Eu nu pot să apreciz respectivul proiect... pentru că n-am niciun fel de hârtie. Nu știu unde-l pune, cum îl pune, ce regim a emis... Nici n-am văzut documentația.

„Publicarea scrisorii mele a avut un feedback incredibil de bun”

Asta declară dr. Tiberiu Irimia, care adaugă: ”Am primit peste 100 de mesaje de încurajare, sunt oameni necunoscuți care m-au oprit pe stradă sau m-au căutat acasă să mă felicite și să-mi mulțumească pentru curajul declarației mele, alături de «Jurnalul de Argeș». Există speranța sinceră, bazată și pe încrederea în declarația domnului consilier local Cristian Gentea, liderul grupului majoritar PSD din Consiliul Local Pitești, că a venit momentul să se stopeze abuzurile unor dezvoltatori imo-biliari susținuți de funcționari din Primăria Pitești. Apreciez cu respect faptul că singurul om politic important care s-a delimitat clar de aceste abuzuri este domnul Cristian Gentea. (...) «Jurnalul de Argeș» este un suport mo-ral atât pentru mine, cât și pentru mulți alți argeșeni nedreptățiți. Le mulțumesc tuturor și va promit că mă voi lupta cu toate mijloace-le legale pentru dreptate și adevăr, pentru ca Piteștiul să nu iasă din tiparul orașelor europe-ne cu adevărat frumoase și de viitor”.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Cum s-a “adaptat” PUG-ul în-tre momentul 2012 și momentul 2018 fi x pe nevoile dezvoltatorilor imobiliari, care nu mai au, astfel, nevoie de vreun aviz al DJCPN, ar putea explica Primăria Pitești, prin arhitectul-șef. Asta dacă ar vrea! Redacţia „Jurnal de Argeș” a transmis, în acest sens, o soli-citare (în baza Legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public) și așteaptă un răs-puns.

De amintit că, la același termen din 7 septembrie, Tiberiu Irimia a invocat, prin avocat, și aspec-te legate de studiul de umbrire, uluitor prin tupeu, prezentat de dezvoltator. „Studiul de însori-re atașat dosarului de autorizare se termină cu o concluzie ha-lucinantă cum că «proprietățile vecine (în general case cu regim de înălțime P+1 etaj) nu umbresc viitoarea construcție de 11 etaje».

Acest studiu de însorire (întocmit în glumă, din punctul meu de vedere) a fost atașat la dosar, ne-fi ind solicitat prin certifi catul de urbanism (cum era obligatoriu să fi e solicitat)”, a explicat luni, pen-tru “Jurnal de Argeș”, dr. Tiberiu Irimia.

Amintim că medicul piteștean trăgea, într-un număr precedent al ziarului nostru, un semnal de alarmă referitor la cum s-a pu-tut aproba ridicarea unei clădiri gigant într-o zonă în care, până acum câțiva ani, regimul de înălțime nu depășea P+3, fără ni-ciun fel de înștiințare a vecinilor și fără acordul acestora (înștiințările făcute de Primărie în vederea avi-zării planului de detaliu au fost făcute pe numele unor foști pro-prietari, unii chiar decedați de aproape două decenii, proprietari care, evident,... nu s-au opus.

Culmea studiului de însorire! Casele P+1 nu umbresc blocul de 10 etaje

Şeful de la Cultură, Cristian Cocea: „Nu s-a solicitat un aviz”

Page 6: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMENTAT

PARTER ȘI ETAJ SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A,

ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP, PRETABIL PENTRU:

BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Nebunie de nebunie! După ce liderul PSD Liviu Dragnea a dezvăluit o tentativă de asa-sinat în care rolul lui era acela de victimă, alte cazuri se ivesc acum în atenţia gospodinelor vaccinate. Zilele trecute, un lider ALDE de la Câmpulung a fost ţinta unui atentat cu coastă de porc împuţită, la un restaurant de fi ţe din munici-piu. Dacă nu ţinea nasul dea-supra cărnii prăjite cu „arome divine” - chestia asta chiar e trecută în meniu! - adevăratul liberal s-ar fi trezit cu putrezi-ciunea în stomac.Chestia de la Câmpulung chiar s-a întâmplat! Aia cu Dragnea nu o cunosc, doar am auzit de ea. Acesta este și motivul pentru care am decis să evoc toate tentativele cunoscute de eliminare a pre-ţioșilor noștri lideri politici.

Cazul 1: Emilian Dragnea, în prezent prefect de Argeş

Pe 16 martie 2017, Guvernul României, prin mișelul premi-er Sorin Grindeanu, a decis să-l distrugă pe subprefectul Emili-an Dragnea și l-a numit prefect al judeţului Argeș. Asasinatul nu a reușit, deși Dragnea a ajuns la limita dezastrului, fi ind pus în funcţie. Ulterior, premierul a fost demis, iar Dragnea încă supravie-ţuiește tentativei. Nu se știe cât va mai rezista!

Cazul 2: Dan Manu, acum preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş

Spilcuitul berevoeștean care n-a prins sclavia umană pe meleaguri natale a fost în atenţia ucigașilor pe când își practica profesia de medic legist. Chemat de urgen-ţă să supravegheze o necropsie, Manu a făcut un atac de panică - nu un infarct, cum sperau unii! - atunci când incizia la nivelul gâtului celui mort a declanșat un spasm de trezire la viaţă a deceda-tului. Ulterior s-a afl at că nimic nu este ceea ce pare, nici măcar în viaţa de dincolo, așa că Manu a fost pus să autopsieze un întreg judeţ cu corpul în Argeș și sufl e-tul împărţit între Prahova, Dolj, Dâmboviţa și Teleorman.

Cazul 3: Simona Brătulescu şi Ion Mânzână, vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean

Adjuncţii lui Manu de la CJ au fost aproape de moarte chiar după alegerile din 2016. De bucurie că

a ajuns mini-șefă, Simona a pe-trecut un week-end relaxant pe asfalt, acolo unde a desenat un șotron. A sărit, a tot sărit, iar la un moment dat a vrut să mar-cheze căsuţa cu procentul parti-dului - 4! Chiar în acel moment, lui Nelu Mânzână i-a căzut ţigara din gură - era și el pe arătură! - și s-a repezit să-și recapete chișto-cul, punându-i piedică Simonei. Ambii s-au julit, dar au supravie-ţuit. Se spune că în spatele asasi-natului - tentativei, mă rog! - s-ar fi afl at colegi din ambele partide.

Cazul 4: Şerban Valeca, în prezent senator şi lider PSD

Cel mai interesant caz de elimi-nare brutală din această viaţă, dar și din viaţa politică l-a avut ca su-biect pe șeful PSD Argeș, Șerban Valeca. De fapt, a fost vorba de o tentativă de sinucidere, știut fi ind faptul că liderul de partid con-sumă foarte multe pateuri de la “Iepurașul” din Câmpulung. Pe bune, din nou! Există și martori!

Cazul 5: Ion Georgescu, fost, actual şi viitor primar la Mioveni

Teoretic, aici e vorba de o ches-tie ca la Valeca, deși este exclusă implicarea produselor de patise-rie. Să explic: nu e tentativă de asasinat, ci tot de sinucidere. Păi, ce primar se apucă să facă spital și catedrală dacă nu are anumite gânduri?! Nu putea să se apuce de mall și fântână cântătoare?

Cazul 6: Adrian Miuţescu, consilier judeţean şi lider PNL

Aici lucrurile sunt foarte clare! Iani Popa a plecat, iar Eugen Nae a rămas. Ultimul încă citește ma-nualul despre cum să scoţi cuiul de la grenadă fără să dai cu cioca-nul. Norocul lui Miuţescu!

Cazul 7: Cornel Ionică, actual primar de Piteşti

Primarul Piteștiului a fost ţinta unui atac masiv în 2016, chiar în ziua alegerilor locale. 601 de pi-teșteni înarmaţi cu buletine de vot primiseră misiune de a-l asasi-na pe eternul vice al lui Pendiuc, însă întârzierea unor autobuze Publitrans comandate de fostul primar, dar și nesimţirea unora de a închide secţiile de vot la ora 21.00 au făcut ca Ionică să scape nevătămat. Piteștiul nu a avut același noroc!

Un pamfl et deCătălin Ioan Butoiu

Înaintea lui Dragnea, şi lideri politici din Argeş au fost ţinte ale ucigaşilor plătiţi bine(O RELATARE AIURITOR DE INCENDIARĂ DESPRE CUM AR FI PUTUT SCĂPA ARGEŞUL NU DOAR DE PESTA PORCINĂ, CI ŞI DE CONDUCĂTORI)

Bătăușii și-au achiziționat topoare de la un magazin din Bascov cu o oră înainte de încăierare

După cum precizează procuro-rii în rechizitoriu, în confl ict au fost implicați și ulterior inculpați 11 membri ai grupării Bascov-Schiau și 13 membri ai grupării Pitești. De unde a început con-fl ictul? Cu o zi înainte de încă-ierare, pe 25 septembrie, ”unul dintre membrii grupării Bascov, respectiv inculpatul Dragomir Ionuț, poreclit Ursul, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea gurii inculpatului Frăsineanu Ion, poreclit Zabar, care face par-te din gruparea Pitești. Pe fondul acestui confl ict, cele două cla-nuri au hotărât să se întâlnească în centrul comunei Bascov, pe 26 septembrie 2017, pentru a tranșa disputa”, se precizează în rechi-zitoriul procurorilor Parchetului Judecătoriei Pitești.

Interesant este faptul că, cu o oră înainte de încăierare, o parte dintre membrii clanului Schiau și-au cumpărat cozi de topoare și topoare de la un magazin din Bascov, achizițiile fi ind surprinse pe camerele de supraveghere din magazin între orele 8.30 și 8.51.

Legat de arsenalul folosit în în-căierare, acesta a fost unul foarte mare: pistoale, săbii, cuțite, to-poare, furci, pietre, securi, bâte, crose de golf, târnăcoape, bastoa-ne telescopice și țevi metalice.

În patru dintre mașinile distruse s-au găsit numeroase săbii

La scurt timp după încăierare, polițiștii au percheziționat pa-tru dintre mașinile distruse, ce aparțineau romilor din Schiau. Toate erau înmatriculate în stră-inătate și în ele au fost găsite nu-meroase săbii, precum și o crosă de golf.

Una dintre mașinile parcate, un Fiat Albea aparținând unui pro-fesor din Bascov, a fost victimă colaterală în încăierare. Inițial, profesorul a depus plângere, ce-rând să îi fi e reparată mașina, însă în cele din urmă s-a înțeles cu romii care i-au distrus lune-ta automobilului, aceștia plătind toate daunele și scăpând astfel de un nou dosar.

Unul dintre romi, cu topor și pistol în mijlocul străzii

Faptul că centrul comunei Bas-cov a devenit terenul unei bătăi

ca în „Șapte păcate” e atestat și de mai multe fi lmări obținute de polițiști de la martori. Pe una dintre fi lmări se vede cum Mihai Tănase, unul dintre inculpați, îl împușcă în piept pe Petrișor Gardian, fapt atestat ulterior și de certifi catul medico-legal. Și tot în fi lmări se vede cum, în afară de pistol, Mihai Tănase se îndreaptă amenințător către gruparea adversă cu un topor în cealaltă mână.

Ce e foarte ciudat este faptul că pistolul folosit de Mihai Tăna-se nu a fost găsit. ”Organele de poliție nu au identifi cat pistolul folosit de inculpatul Tănase Mi-hai și nici muniția aferentă, deși au fost efectuate percheziții la domiciliul inculpatului”.

Trei romi au încercat să elibereze un membru al clanului în timp ce acesta era încătușat de șeful Poliției Bascov

Tot în rechizitoriu se mai pre-cizează că subcomisarul Marius Aioanei, pe atunci șeful Poliției Bascov, ”cu prilejul încătușării inculpatului Gardian Antinovici, a fost bruscat de către inculpații Gardian Fernando, Mustață Ion Marian și Mustață Ion, care l-au împins, cu scopul de a îl ajuta să fugă de la fața locului pe primul inculpat”.

Numai că sosirea forțelor de or-dine le-a stricat planul celor trei.

Denis Grigorescu

În perioada 14-16 septembrie, Secretariatul General al Ministe-rului Apărării Naţionale organi-zează la Bușteni manifestări de-dicate celebrării Marii Uniri și a 90 de ani de la inaugurarea Cru-cii eroilor Neamului de pe mun-

tele Caraiman. Vor fi amenajate expoziţii, vor fi prezentate fi lme și cărţi, vor avea loc sesiuni de comunicări și depuneri de coroa-ne, iar invitaţi de seamă precum ministrul Apărării și Principele Radu vor asista și la un spectacol

susţinut inclusiv de formaţiile ar-tistice ale cercurilor militare din Curtea de Argeș și Câmpulung Muscel. Manifestările se vor în-cheia cu o vizită la Muzeul Peleș.

C.I.B.

Musceleni la Crucea Caraiman

Pistolul folosit în încăierarea romilor de la Bascov, dispărut fără urmă

Săptămâna trecută, la Judecătoria Pitești trebuia să fi e un nou termen în procesul celor 24 de romi care acum aproape un an, pe 26 septembrie 2017, s-au bătut în centrul comunei Bascov cu bâte, topoare și cuțite, mai multe persoane fi ind rănite și șase mașini fi ind avariate. Instanța a decis amânarea procesului pentru 9 oc-tombrie. Vă prezentăm în cele ce urmează detalii inedite din acest dosar, care la vremea respectivă a făcut înconjurul țării.

Page 7: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

”Și, din câte am auzit, vor fi și alte schimbări la

Dacia, vor fi și unii români afectați din cauza acelor

acțiuni politice”, completează edilul Ion Georgescu

Săptămâna trecută a făcut multe valuri anunțul legat de pleca-rea intempestivă a lui Antoine Doucerain din funcția de director general Dacia, după doar patru luni în funcție. Asta cu atât mai mult cu cât, cu trei zile înainte de anunțul plecării sale, Doucerain participase, alături de soție și fi ică, la București, la Parada Dacia 50, eveniment prin care uzina de la Mioveni a sărbătorit o jumăta-te de secol de existență.Practic, Antoine Doucerain este directorul cu cel mai scurt mandat din istoria uzinei de la Mioveni. În comunicatul de presă ofi cial s-a precizat doar că acesta și-a încetat activitatea ”din motive perso-nale”. Pe surse, se vorbește chiar de un ușor atac cerebral. Legat de motivele plecării lui Doucerain, au apărut mai multe speculații și variante, una dintre acestea fi ind legată și de un confl ict cu suc-cesorul său, Jérôme Olive, Alliance Regional SVP – Manufacturing, Supply Chain & Process Engineering pentru regiunea Eurasia, cel căruia îi era subordonat.

”E vorba de implicarea unor oameni din staff-ul lui Antoine Doucerain în unele acţiuni politice”

EXPLOZIV! Primarul Mioveniului explică plecarea intempestivă a şefului Dacia:

Ion Iordache, vicelider SAD: ”Domnul Maure mi-a spus că domnul Doucerain are probleme reale de sănătate”

Ion Iordache, viceliderul Sindicatului Dacia, spune că „domnul Doucerain n-a avut confl icte cu domnul Olive. Eu am avut o întâlnire cu domnul Nicolas Maure, fostul director Dacia, acum director pe Euro-pa de Est, în care am mare în-credere. Domnul Maure mi-a spus că domnul Doucerain are probleme reale de sănătate, a fost la un control și s-a stabilit că e bolnav. Domnul Antoine Doucerain este în concediu medical, din câte știu. Urmea-ză ca zilele acestea să vină în lo-cul său domnul Jerome Olive, fostul director general Dacia”.

Jérôme Olive a mai condus Dacia în perioada 2010-2013.

Jérôme Olive a obţinut di-ploma de inginer a Institutu-lui Catolic de Arte și Meserii (ICAM) în anul 1980. Cariera sa la Renault a început în 1982, la uzina de la Sandouville, unde a ocupat diferite posturi în do-meniul fi abilizării proceselor de fabricaţie și de mentenanţă.

”Cred că cei de la Renault și-au dat seama de erorile pe care le-a făcut domnul Doucerain”

Am stat de vorbă și cu Ion Georgescu, primarul de la Mioveni, legat de plecarea in-tempestivă a șefului Dacia. Cum comentaţi plecarea

lui Antoine Doucerain din fruntea Dacia după doar pa-tru luni?

- Cred că cei de la Renault și-au dat seama de erorile pe care le-a făcut domnul Doucerain. Despre ce erori este vorba?- E vorba de implicarea unor

oameni din staff -ul lui Antoine Doucerain în unele acțiuni po-litice, cred. Vă referiţi la acel e-mail

trimis de un șef de serviciu de la Dacia care a încercat să saboteze mitingul PSD de la București, interzicând trans-portatorilor agreaţi să închiri-eze autobuze?

- Da. Și este vorba și de alte acțiuni. Dumneavoastră i-aţi in-

format pe cei de la Renault le-gat de acel e-mail prin care s-a încercat sabotarea mitingului PSD?

- Nu. Eu știu că francezii sunt niște oameni informați. Și, din câte am auzit, vor fi și alte schimbări la Dacia, vor fi și unii români afectați din cauza acelor acțiuni politice. Înţeleg că sunteţi supărat

pe ultimul director general Dacia. Aș vrea să vă întreb care a fost directorul general Dacia cu care aţi colaborat cel mai bine?

- Pentru mine, cel mai bun director general din istoria Dacia rămâne Francois Four-mont. Iar pe locul al doilea l-aș situa pe Nicolas Maure.

Cine e şeful de la Dacia care a încercat să pună beţe în roate mitingului PSD

Daniel Sebastian Ghenciulescu, șef serviciu în cadrul Uzinei Dacia de la Mioveni, a încercat să pună bețe în roate mitingului PSD din 9 iunie de la București, miting la care au participat aproximativ 4.000 de oameni din Argeș. Concret, pe 7 iunie, cu două zile înainte de miting, Daniel Sebastian Ghenciulescu a trimis următorul mesaj de pe e-mailul de serviciu mai multor co-legi de la uzină și fi rmelor ce asigură transportul salariaților Gru-pului Renault România: „Ținând cont că sâmbătă în București se organizează un meeting politic, vă notifi căm să nu alocați acestei acțiuni autobuzele din parcul dumneavoastră care sunt implicate în trsp salariaților Grupului Renault România (Pitești, Mioveni, București). Contăm pe reactivitatea dumneavoastră și confi rmarea recepționării notifi cării”.

Material realizat de Denis Grigorescu

Primarul Georgescu aruncă nucleara

în cazul schimbării de pe platforma Mioveni

Page 8: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesLudovic Balint şi Petre Vezeanu, doi monştri sacri ai automobilismului piteştean

Apare Uniunea Județeană a Cooperativelor Meșteșugărești

1950. Apare Uniunea Județeană Argeș a Cooperativelor Meșteșugărești, printre primele unități din Pitești, Cooperativa De-servirea, în prezent Atcom.

În anul 1955 Piteștiul avea 38.333 de locuitori

1955, februarie 21. În Pitești, la efectuarea recensământului populației, așezarea Pitești avea 38.333 de locuitori, din care 15% lucrau în industrie, reprezentând atunci 35% din cetățenii activi.

Piteștenii au luat la cunoștință constituirea Pactului Militar de la Varșovia

1955, mai 14. Cetățenii și ofi cialitățile din Pitești au luat la cunoștință constituirea Pactului Militar de la Varșovia, România stat fondator, structură defensivă, afl ată sub comanda superioară so-vietică, desfi ințat după 1990.

În 1981 Piteștiul avea 141.498 de locuitori

1981. Evidențele ofi ciale înscriu, la Pitești, 141.498 de locuitori, locul 15 pe țară. Împreună cu localitățile suburbane, peste 220.000 de cetățeni.

Este dat în folosinţă Complexul Naţional de Caiac-Canoe de la Budeasa

1984. Este dat în folosinţă Com-plexul Naţional de Caiac-Canoe de la Budeasa-Bascov, Pitești, pistă, 1.000 de metri, tribună, 1.000 de locuri, hotel și restaurant.

Simfonia lalelelor, ediţia a VII-a

1984, aprilie 27-29. Simfonia la-lelelor, ediţia a VII-a, expun 27 de unităţi specializate din ţară. Festi-valul-concurs Dansul fl orilor (de societate), premieră naţională, di-rector artistic, Viorel Năstase, de-venit tradiţional.

Zilele culturii tunisiene1984, mai 4-8. În Pitești, Zile-

le culturii tunisiene, la deschidere ambasadorul acestei ţări în Româ-nia, Mohamed Moktar El Zannad, reprezentanţi ai Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străi-nătatea, ziariști, oameni de artă.

Ansamblul folcloric Dorul, turneu în Cehoslovacia şi Franţa

1984, iunie 10-28. Ansamblul folcloric Dorul din Pitești, director artistic Dorin Oancea, dirijor Emil Tănase, turneu artistic în Cehoslo-vacia și Franţa, marcând 30 de ani de la înfi inţare și 15 ani de la pri-mul spectacol pe o scena pariziană (august 1969).

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Ludovic Balint s-a născut pe 2 februarie 1948 la Brașov și a debutat în lumea curselor auto pe 2 mai 1975, în rol de navigator la Raliul Tineretu-lui de la Brașov. Navigator sau copilot, Petre Vezeanu este cel care orchestrea-ză succesul echipajului în motorsport indiferent că vorbim despre rally-raid, off -road, raliu sau curse de regu-laritate. Ambii piloți au făcut parte din echipa Dacia, una din cele mai înalte năzuințe pe care le putea avea un pilot la vremea respectivă.

M.I.

Ludovic Balint - șase titluri de Campion Național Absolut

1975 este anul în care Ludo-vic Balint își face debutul și în Campionatul Național de Rali-uri, acolo unde obține titlul de Vicecampion Național la Clasa Dacia 1300, grupa 1. În anul următor, Loți avea să obțină pri-mul titlu de Campion Național la Viteză pe Circuit, ispravă pe care avea să o repete în anii 1977 și 1978, ani în care obține titlul și în Campionatul Național de Viteză în Coastă. 1980 este anul în care pilotul își face transferul la echipa Dacia, una din cele mai înalte năzuințe pe care le putea avea un pilot la vremea aceea. Încet-încet vine speciali-zarea pe domeniul raliurilor și, alături de Constantin Zărnescu, obține șase titluri de Campion Național Absolut de Raliuri în anii 1981, 1982, apoi în 1986 și 1987, urmând să revină în 1989 și 1991. Ultimul titlu de Cam-pion Național de Raliuri avea

să fi e câștigat alături de Gabi Stroescu în anul 1993. În aceas-tă perioadă a câștigat și patru titluri de campion național cu echipa Dacia. Ludovic Balint a fost desemnat de revista Auto Top în anul 1993 ca fi ind cel mai bun automobilist al anilor 1978-1993, conform clasamen-telor întocmite la acea vreme de Federația Română de Automo-bilism și Karting.

Ludovic Balint și-a pierdut viața într-un stupid accident de circulație

O altă distincție care a arătat importanța pe care Loți Balint a avut-o pentru automobilismul românesc a fost aceea de a-i fi fost conferit titlul de Maestru al Sportului în anul 1979, fi ind de altfel declarat cel mai bun au-tomobilist al României în anii 1984, 1987, 1989, 1991 și 1993. De departe, cea mai interesantă apreciere de care s-a bucurat Loți a fost aceea în care despre el se spunea ca era singurul pilot din lume care reușea să facă din Da-cia o Lancia. Ludovic Balint și-a pierdut viața într-un stupid ac-cident de circulație. Accidentul s-a petrecut în data de 1 februa-rie 1994, cu numai o zi înainte de a împlini vârsta de 46 de ani, Dumnezeu luând parcă hotărâ-rea să îl ducă în cursa vieții lui după 150 de zile de comă pro-fundă, în data de 22 iulie 1994. Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile care se pot spune des-pre Ludovic Balint, primul pi-lot care a dominat raliurile din țara noastră în anii ‘80 și care a fost socotit drept unul dintre cei

mai buni (dacă nu cel mai bun) pilot român din istorie. Iată ce a spus pilotul Dan Nirișteanu despre Ludovic Balint: ”A fost literalmente omorât în 1991 de un inconștient din Moldova, de peste Prut, care - conducând o Lada cu volan pe dreapta - a intrat în depășirea unei coloane auto militare și a ciocnit frontal automobilul pe care îl condu-cea Loţi (n.a. - Ludovic Balint), care se deplasa spre București. A stat în moarte clinică, conectat la aparate, mai mult timp, fără șanse de revenire”.

Palmares impresionantInternaţional: Raliu: 1978 Ra-

liul Gunaydin loc VII cls. Ge-neral, 1980 Raliul Dunării-Da-cia loc VII cls. general, loc IV - Cupa Păcii și Prieteniei, 1981 Raliul HEBROS loc XII cls. ge-neral, loc II la clasa 1300, 1984 Raliul Nisipurile de Aur loc XV cls. general, loc IV grupa A, loc I clasa 1300, 1985 Raliul Portu-galiei loc XIX cls. general, loc XI grupa A, loc II clasa 1300, 1985 Raliul Dunării-Dacia loc VII cls. general, loc I grupa A, loc I clasa 1300, 1987 Raliul Nisipurile de Aur loc XI cls. ge-neral, loc III clasa 1300, 1987 Raliul Dunării-Dacia loc I cls. general, fi ind singurul sportiv român care se poate mândri cu asemenea performanţă. 1990- Raliul Gunaydin loc VIII cls. general, loc I clasa 1300, 1992- Raliul Nisipurile de Aur loc XV cls. general, loc VII clasa 1300.

Naţional: Raliu: 1981 Cam-pion absolut, cu Dacia Pitești, 1981 Campion grupa V, cu Dacia Pitești, 1982 Campion absolut, cu Dacia Pitești, 1982 Campion grupa C, cu Dacia

Pitești, 1986 Campion absolut, cu Dacia Pitești, 1986 Campion grupa C, cu Dacia Pitești, 1987 Campion absolut, cu Dacia Pi-tești, 1987 Campion grupa C, cu Dacia Pitești, 1989 Campion absolut, cu Dacia Pitești, 1989 Campion grupa C, cu Dacia Pitești, 1991 Campion absolut, cu Dacia Pitești, 1991 Campi-on grupa C, cu Dacia Pitești, 1993 Campion absolut, cu Da-cia Pitești, 1993 Campion grupa H, cu Dacia Pitești. Viteză în coastă: 1977 Campion clasa V, cu Universitatea Brașov, 1978 Campion clasa V, cu Universi-tatea Brașov. Viteză pe circuit: 1976 Campion clasa V, cu Uni-versitatea Brașov, 1977 Campi-on clasa V, cu Universitatea Bra-șov, 1978 Campion clasa V, cu Universitatea Brașov.

Petre Vezeanu, omul din spatele cortinei

În anii ’60, Petre Vezeanu ieșea la rampă. Petrică, cum îi spuneau apropiații, a fost unul dintre cei mai prolifi ci naviga-tori din istoria motorsportului românesc. A bifat o serie de participări în afară, dar a fost încununat cu lauri și pe plaiuri mioritice. Vezeanu și-a început cariera de navigator alături de Florin Popescu, un ”om calm” în ceea ce privește competițiile. Cei doi au devenit cunoscuți în cercurile vremurilor cu o poves-te greu de digerat astăzi în lumea motorsportului. ”Vezi, Petrică, am impresia că avem o pană pe partea ta!”. Vezeanu coboară, se uită la roțile de pe partea lui, urcă la loc, își prinde centura, casca, apoi îi spune lui Florin. “Nu-i pe partea mea!”. A urmat perioada de ”ucenicie” alături de Marin Dumitrescu. Așa cum o spune și Nea Marin, debutul său alături de Vezeanu a avut loc în 1968 în Raliul României. Petri-că era cunoscut pentru calmul de care dădea dovadă indiferent de situație, lucru de apreciat pentru un navigator. Dumitres-cu și Vezeanu reușeșc să genere-ze acea legătură specială dintre pilot și navigator și la fi nal se impun. Tot atunci s-a afi rmat și Eugen Ionescu-Cristea, „șeful generației următoare”. Poves-tea este cu happy end pentru că echipajul Dumitrescu- Vezeanu câștigă Raliul României. Din 1970, Vezeanu devine navigato-rul lui Eugen Ionescu-Cristea. Cei doi vor trece de greutățile din motorsport până în 1975, când Petrică se urcă pe scaunul din dreapta al mașinii pilotate de Ștefan Iancovici. Cu astfel de ași ai volanului în stânga și cu o măiestrie în calcul, Petre Vezea-nu devine repede unul dintre cei mai de succes navigatori.

În cariera sa, Vezeanu cucerește 9 titluri de Campion Național de Raliuri: 1969, 1970, 1975, 1976 (2), 1977, 1979, 1980 (2). Dintre acestea, două titluri au fost de Campion Național Ab-solut. De asemenea, Vezeanu câștigă alte 5 titluri de Campion Național cu echipa Întreprin-derii de Automobile Pitești. Cu un astfel de palmares și cu o atitudine demnă de un învingă-tor, Petrică este numit în 1975 Maestru al Sportului și pus în funcția de antrenor al echipei naționale de raliuri între anii 1976 și 1980. Se stinge din viață în 1981, în Franța.

Petre Vezeanu (stânga), unul dintre cei mai apreciaţi co-piloţi ai echipei IAP

Ludovic Balint a fost socotit unul dintre cei

mai buni piloţi români

Page 9: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

În fi ecare săptămână, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să populari-zeze noutăţile editoria-le care există în fondul său de carte, fi e că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau despre lucrări știinţifi ce.

Din domeniul dreptului, vă recomandăm: „Eu și UE” (Lu-xemburg, Editura Ofi ciul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2017); Klaus - Dieter Borchardt, „ABC-ul dreptului Uniunii Euro-pene” (Luxemburg, Editura Ofi -ciul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2017); „O cronologie a cenzurii în România” (București, Editura Tritonic, 2016).

În domeniul fi losofi ei, vă re-comandăm: Marius Andreescu, „Să fi i în lume și totdeauna mai presus de lume: Religie, Filozofi e și Drept” (Craiova, Editura Site-ch, 2018); Alina Albert, „O călă-torie dincolo de moarte”, Louise L. Hay, „Culori și numere: ghidul tău personal pentru a te pune la unison cu vibrațiile pozitive în viața de zi cu zi” (Brașov, Editura Adevăr Divin, 2014). Pentru cititorii interesați de

lumea politicii, recomandăm ur-

mătoarele titluri: Andrei Marga, Romeo Couți, „România înt-o lume în schimbare: interviuri cu Andrei Marga” (Cluj Napoca, Editura Ecou Transilvan, 2013); Nicolae Melinescu, „Nevoia de românism: convorbiri, comenta-rii” (Târgoviște, Editura Cetatea de Scaun, 2015); Nicolae Grosu, „Carieră de scucces de la tinerețe pân’ la bătrânețe” (Cluj Napoca, Editura Ecou Transilvan, 2015). Iubitorilor de poezie le re-

comandăm următoarele ti-

tluri: Radu Teculescu, „Poeme” (București, Editura Ars Docenti, 2018); Ilie Iulian Popescu, „Poe-zii” (2017); Simona Dobrin, „M-a picurat cu soare” (București, Edi-tura Astralis, 2017).

Cei care vor să citească acasă cărţile menţionate mai sus sunt invitați la Secţiile de Împrumut – Știinţă și Tehnică, respectiv Be-letristică ale Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu „ Argeș.

Daniela Tudose - bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii

În anul Centenarului, Primăria, Consiliul Local și Centrul Cultural Mio-veni vă invită la un concert extraordinar susținut de maestrul Tudor Gheorghe, intitulat „Tot ce-i româ-nesc nu piere”. Concertul-eveniment va avea loc în data de 28 octombrie, la Casa de Cultură a Sindica-telor „Dacia” Mioveni, de la ora 19.00.

Maestrul Tudor Gheor-ghe ne propune un spec-tacol într-o formulă unică, avându-i alături pe dirijo-rul și orchestratorul Ma-rius Hristescu și Orchestra

Concertino din Chișinău. Veți putea reasculta melo-dii care au intrat în patri-moniul muzical național, precum „Acolo este țara mea”, „Muică, toți suntem un neam” și multe alte me-lodii ce emană un puternic sentiment de naționalism și patriotism, așa cum ne-a obișnuit ”olteanul univer-sal” în spectacolele sale.

Biletele se găsesc la Cen-trul Cultural Mioveni și la Casa de Cultură a Sindica-telor „Dacia” Mioveni, de luni până vineri, între ore-le 09.00 – 16.00, în limita locurilor existente. D.G.

Tudor Gheorghe, concert extraordinar la Mioveni

Duminică, 9 septembrie, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, a avut o întâlni-re cu Preafericitul Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Biserica Ortodoxă Română a fost și va rămâ-ne stâlpul pe care s-a construit istoria acestui neam. Atât istoria poporului român, cât și a Bisericii Ortodoxe, este direct și strâns legată de Argeș, teme care au fost abordate în cadrul întâlnirii. Întâistătătorul Bisericii Or-todoxe Române a punctat faptul că proiectele Consiliului Județean Argeș - “Respect pentru Valorile Naționale”, “Flacăra Centenarului” și “Chemarea

de la Golești” - au la bază tocmai aceste aspecte, promovând aceleași principii, precum respectul și promo-varea valorilor naționale și a eroilor acestui neam, unitatea și pacea socia-lă. Tocmai de aceea, Preafericitul Pă-rinte Daniel a dat binecuvântarea sa “Chemării de la Golești”, semnată pe 18 august 2018, la Conacul Golești, de către Consiliul Județean Argeș, Academia Română, regizori, actori, sociologi, mari personalități din lu-mea universitară. Cu această ocazie, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ro-mâne i-a înmânat președintelui Dan Manu “Diploma Omagială”, în semn

de prețuire și recunoștință pentru merite deosebite în păstrarea credinței ortodoxe și promovarea identității și unității poporului român precum și medalia “Regele Ferdinand I” – Fău-ritorul Marii Uniri.

La rândul său, președintele Consi-liului Județean Argeș, Dan Manu, i-a oferit Preafericitului Părinte Da-niel trofeul “Omul de fi er”, simbo-lul Argeșului și Muscelului, în semn de apreciere pentru efortul depus în susținerea valorilor naționale și pen-tru unitatea poporului român.

M.S.

Patriarhul Daniel s-a întâlnit cu preşedintele CJ Argeş

Luni, 10 septembrie, a început noul an școlar și la Lexford Castel, școală, grădiniță particulară și after school din Pitești. Situată pe strada Petre Ispirescu, Lexford Castel este din

acest an și școală gimnazială. Având în vedere dotările interioare și profe-sionalismul celor 26 de cadre didac-tice, putem spune că Lexford Castel este cea mai modernă școală privată

gimnazială din Pitești. Ca urmare a performanţelor obţinute de-a lungul timpului, școala primară de la Lex-ford Castel a primit anul acesta acre-ditare. De asemenea, a fost autorizată și școala gimnazială.

În prima zi de școală, 100 de copii, preșcolari și elevi de gimnaziu, au tre-cut pragul instituției de învățământ Lexford Castel. Cei mai emoționați au fost micuții dintr-a întâia, care pășesc pentru prima oară pragul școlii, însoțiți de părinți sau de rude.

Managerul Cătălin Gherzan și di-rectorul școlii, Elena Purcărea, i-au așteptat pe tinerii învățăcei cu săli modern dotate și noi profesori, dar și cu aceleași promisiuni care s-au adeverit în fi ecare an de la existența acestui proiect de succes: dezvoltare individuală și de grup a elevilor, me-diu prietenos, atenția cuvenită din partea profesorilor. M.T.

Prima zi de şcoală la Lexford Castel. Instituţia de învăţământ este şi şcoală gimnazială din acest an

Se lansează noul număr al revistei de literatură Cuvântul Argeşean

Miercuri, 12 septembrie, de la ora 15,00, în Sala Simpozion a Centrului Cultural de la Casa Cărții va avea loc lansarea nou-lui număr al revistei de literatură Cuvân-tul Argeșean. Evenimentul editorial se va desfășura în cadrul Cenaclului „Armonii Argeșene”, manifestări organizate în cola-borare cu Liga Scriitorilor Români, Filiala Argeș. M.S.

Lectură-spectacol a poetei Alexandra Maria Bulgar la Centrul Cultural Piteşti

Joi, 13 septembrie, de la ora 17,00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții, Centrul Cultural Pitești organizează o lectură-spectacol susținută de poeta Alexandra Maria Bulgar. Elevă la Colegiul Național „Zinca Golescu”, Alexandra Maria Bulgar a frecventat conștiincioasă Cenaclul „Sind Junior” și vrea să devină medic, la fel ca părinții ei. În mai 2017 a lansat la Biblio-teca Județeană Argeș primul volum, inti-tulat „Visând spre răsăritul iubirii”. M.S.

Reședinţa de vară a patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române a fost locul în care sâmbăta trecută s-a săvârșit Sfânta Liturghie de către Preafericitul Părinte Patriarh Da-niel. Mai-marele bisericii noastre a fost primit cu fl ori la Schitul Dra-goslavele și le-a vorbit pelerinilor veniţi din toată ţara despre valo-rile creștine ale poporului român, după care i-a binecuvântat pe toţi și le-a urat succes la școală tuturor copiilor. După slujbă, patriarhul Bisericii Ortodoxe a dăruit schitu-

lui un set de vase sfi nte liturgice realizate la atelierele Patriarhiei Române și mai multe cărţi, toate primite de stareţul arhimandrit Pavel Toderiţă. Schitul Dragos-lavele a fost loc de odihnă și cu-getare pentru primul patriarh al României Mari, Miron Cristea, ulterior găzduindu-i și pe Justini-an Marina și pe ceilalţi patriarhi români. Acest lăcaș de cult nu ţine de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, ci direct de Patriarhia Română. C.I.B.

Patriarhul Daniel a binecuvântat copiii la Schitul Dragoslavele

Page 10: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

După acuzațiile procurorului Theodor Duțu de la Parchetul

de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș, fi rul roșu al activității

infracționale a fost urmărit de judecătorul Ioan Fundătureanu, care

a dat o condamnare la trei ani de închisoare

Nevasta lui Chiriloiu și edilul Vasile Avram din Arefu au schimbat amplasamentul terenului... pe Transfăgărășan

După ce, în luna august 2006, începea urmărirea penală împotriva fostului primar al comunei Arefu, Vasile Avram, a secreta-rei Ana Stanciu și a soților Alina și Armand Chiriloiu, un an mai târziu, dosarul penal era trimis spre jude-care, prin rechizitoriul din 2 martie 2007 al Parchetu-lui de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș, semnat de procurorul Th eodor Duțu. Au fost atunci trimiși în judecată doar primii trei, respectiv edilul pentru abuz în serviciu contra intere-selor publice, fals intelec-tual și uz de fals, secretara sub învinuirea de abuz în serviciu și uz de fals, iar angajata pe atunci a Oco-lului Silvic Vidraru, Alina Chiriloiu, recte soția di-rectorului Direcției Silvice Argeș, pentru fals material în înscrisuri ofi ciale și com-plicitate la abuz în serviciu. Conform rechizitoriului, toți trei, care aveau calitatea de inculpați, au fost acuzați că au contribuit, prin încăl-carea legii, la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 10 hectare de pădure în fa-voarea unei moștenitoare și apoi la schimbarea ampla-samentului terenului fores-tier în zona turistică Piscu Negru, din Munții Făgăraș. Benefi ciarul acelui teren a fost, potrivit procurorilor, Armand Chiriloiu, soțul Elenei Alina Chiriloiu, fost șef al Ocolului Silvic Vidra-ru, fost șef al unei direcții din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, în-tors în 2003, pentru un an, la Direcția Silvică Pitești. În rechizitoriu se arată că acesta încheiase anterior, cu persoana care solicitase reconstituirea dreptului de proprietate acte de vânzare-cumparare pentru terenul în cauză și a reprezentat-o ofi cial (e vorba de mătușa Rodica Trelea din Rădăuți), fără a avea procura specială și autentică pentru pune-rea în posesie. Cum spu-neam, Armand Chiriloiu a fost inițial cercetat și el în acest dosar, însă ulterior a fost scos de sub urmărire penală. Dosarul a fost îna-intat de procurori Judecă-toriei Curtea de Argeș. A urmat un drum sinuos prin instanțele argeșene, pentru că Alina Chiriloiu și fostul primar Avram Vasile s-au luptat, la pachet (au avut și același avocat), să scape de învinuiri, mai ales că Jude-cătoria Curtea de Argeș i-a condamnat inițial la 3 ani de închisoare! Într-un fi -nal, la Tribunalul Argeș s-a găsit un complet dispus să șteargă cu buretele faptele califi cate anterior de cole-gii lor magistrați ca fi ind

infracțiuni, iar condamna-rea a fost înlăturată împre-ună cu toate consecințele derivate din aceasta. Curtea de Apel Pitești a casat, la rândul ei, sentința penală a Judecătoriei Curtea de Argeș. Completul format din președintele Doru Mercan, judecător D. Di-aconu și judecător E.M. Rusu s-au pronunțat astfel în hotărâre defi nitivă în data de 29 ianuarie 2010.

Judecătorul Fundătureanu: „Ceea ce s-a urmărit de către inculpata Chiriloiu Alina Elena (împreună cu soțul său) a fost valorifi carea acestui teren”

Iată însă ce scrie în sentința penală de la fond completul de judecată din Curtea de Argeș, condus de judecătorul Ioan Fun-dătureanu, care a condam-nat-o pe 11 martie 2008 pe Alina Chiriloiu la trei ani de închisoare: „Elementul fundamental care a format convingerea instanței vis-a-vis de vinovăția inculpaților a rezultat din constatarea faptului că terenul retroce-dat numitei Trelea Rodica a fost vândut ulterior pune-rii în posesie, în proporție de 1/2 din suprafață, după cum o atestă și contractul de vânzare 2737/04.12.2003 depus la dosar, de către această martoră, chiar in-culpatei Chiriloiu Alina Elena și soțului acesteia, Chiriloiu Armand, persoa-ne care s-au implicat activ și în derularea celorlalte contracte de vânzare-cum-părare. Într-un fel, acest as-pect îl putem urmări ca un fi r roșu pe întreaga durată a desfășurării activității infracționale de către cei trei inculpați, pentru că, în defi nitiv, ceea ce s-a ur-mărit de către inculpata Chiriloiu Alina Elena (îm-

preună cu soțul său) a fost valorifi carea acestui teren, cu un potențial atât de ri-dicat. Practic, prin neinclu-derea celorlalte două per-soane, Dumitrache Aurel și Rozeanu Elena, în rândul persoanelor îndreptățite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra celor 10 ha (în fapt 9,75 ha), te-ren cu vegetație forestieră, unită cu prezența inculpa-tei Chiriloiu Alina Elena în ședința din data de 22 mai 2002 a Comisiei Lo-cale de Fond Funciar Are-fu și acceptul celorlalți doi inculpați ca semnăturile ei să apară pe actele comisiei pentru a conferi legalitate acestor acte, deși exista un confl ict clar de interese, ur-mate de șirul de ilegalități săvârșite de către inculpații Avram Vasile (mai ales) și Stanciu Ana ce au dus la punerea în posesie a numi-te Trelea Rodica, al cărei mandatar era chiar soțul inculpatei Chiriloiu Alina Elena, formează convin-gerea existenței din partea celor trei inculpați a unui concert fraudulos ce a avut ca intenție retrocedarea în mod nelegal a suprafeței de teren menționate numitei Trelea Rodica”.

Acum vedeți de ce n-are ursul coadă? Practic, fami-lia Chriloiu a centrat și tot ea a dat cu capul în cazul unui teren din care jumă-tate a ajuns fi nalmente în proprietatea ei.

(VA URMA) Material realizat

de Alina Crângeanu

Istoria unei averi făcute pe Transfăgărăşan

Dosarul albirii nevestei lui Chiriloiu, în serial (1)

Într-o „informare” pe care ne-a expedi-at-o în august, în nume personal și pe e-mail-ul redacției, directorul Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu (foto), se arată deranjat că mai facem referire la dosarul penal în care soția sa, Alina Chiriloiu, ba chiar și domnia sa au avut calitatea de inculpați în 2006. Ba, mai mult, ne ceartă și ne sfătuiește să ne găsim mai multe surse de informare. Ei bine, din dorința de a aprofunda subiec-tul, am consultat întregul ”Dosar Chiri-loiu”, de la geneză și până la casare. Și pentru că am găsit atâtea lucruri intere-sante, ba chiar incredibil de interesante, vă prezentăm, în serial, cum au ajuns să fi e urmăriți penal Armand Chiriloiu și soția sa. Și cum i-au trimis procurorii în judecată pentru implicare în retroceda-rea unui teren în suprafață de 10 hectare pe Transfăgărășan, care teren a ajuns în mare parte chiar la ei, via mătușa de la Rădăuți, pe care au ajutat-o, chipurile, să îl obțină. De ce mai dezgropăm morții?!, se întreabă unii. În primul rând, pentru că faptele s-au întâmplat și reprezintă un modus operandi în trasferul păduri-lor din proprietatea statului în mâinile potentaților vremii. În al doilea rând, pentru că este vorba despre un personaj, recte directorul Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu, pus de stat ca să îi ape-re averea, calitate în care susține că face

numeroase demersuri. Numai că demer-surile sale nu vizează gulerele albe ale județului- parlamentari, prefecți, chestori și comisari-șefi de poliție (unii dintre aceștia amici sau cunoștințe de ale sale), care au profi tat de funcție ca să-și tele-porteze terenuri sau păduri pe malul ba-rajului Vidraru, pe Transfăgărășan sau în alte localități din județ cu mare potențial imobiliar. Și nu ultimul rând, pentru că de pădurea de pe Transfăgărășan, din punctul Capra, pentru care soția lui și-a riscat pielea, a benefi ciat din plin Armand Chiriloiu. Chiar și în acest an, când a mai vândut o halcă din terenul cumpărat de la mătușa din Rădăuți!

Sentinţa de la fond, prin care Alina Chiriloiu a fost condamnată la 3 ani de închisoare. Interesant, și asta subliniază și judecătorul,

Direcţia Silvică Argeș nu s-a constituit parte civilă

Page 11: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

Un salvamontist argeşean a escaladat Vârful Mont Blanc

Nenumărate și pline de povești sunt căile muntelui. La sfârșitul lui august a.c, sal-vamontistul argeșean Gabriel Ruică (49 ani), supranumit și Yogi, a urcat alături de soție pe cel mai înalt vârf din Euro-pa Vestică- Mont Blanc (4810 m) din masivul Alpi. Într-un interviu acordat Jurnalului de Argeș, salvamontistul reconstituie traseul, dar ne vorbește și despre relația sa cu muntele.

Gabi Ruică practică yoga, soția e medic de familie

Nu are alpiniști în familie, dar iubește muntele și nu poate sta departe de el. Din '90 s-a alătu-rat ca voluntar salvamontiștilor argeșeni și, de atunci, n-a mai plecat. De aceea, și în concediu, Gabriel Ruică, șeful grupei Sal-vaspeo Argeș, a mers tot pe mun-te, de data aceasta cu soția sa și câțiva prieteni. Au urcat pe Mont Blanc, căruia i se spune și Monte Bianco, pe ruta din Franța, căci

Muntele Alb e împărțit pe două hotare, Franța și Italia.

„Soția mea este medic de fami-lie, specializată în fi zioterapie, dar merge cu mine la munte. A mers și iarna, și vara. Nu are o pregătire foarte bună, dar are cunoștințe și un pic de antrena-ment”, ne spune alpinistul.

Colegii salvamontiști îi spun Yogi. Gabriel Ruică practică yoga, dar porecla sa provine din desenele animate, ne spune el.

Tot el ne-a descris traseul de pe Mont Blanc: „Traseul în sine nu este foarte difi cil, dar presu-pune o pregătire fi zică, tehnică, psihică, pentru că e, totuși, lung și ai nevoie și de o șansă de vre-me bună. Întotdeauna, vremea e hotărâtoare și în funcție de cum reușești să îți faci rezervări pe sus, pe la refugii, ai șanse mai mari să ajungi pe vârf sau mai puține. Noi am avut noroc de vreme bună. Chiar când am urcat a început să se strice ușor. După- masă, aveam șanse de ploi, dar am mers încet și, cumva, chiar pe vârf, am avut și noroc de vreme bună, în sensul că s-au spart norii și am văzut de

jur-împrejur. Cei care au fost îna-intea noastră, cu o oră nu prea au văzut nimic.”

Traseul de pe Mont Blanc l-au parcurs în aproape 10-11 ore dus-întors. „Chiar și eu am avut probleme cu aclimatizarea, m-a durut capul, însă pe soția mea, nu. Am mers în ritmul ei și al pri-etenilor, pentru a avea șanse mai mari să ajungem pe vârf împre-ună. Încet, cu pauze mai lungi, mai dese, mai scurte, am ajuns pe vârf. Nu e totul să ajungi pe vârf, trebuie să și cobori, iar coborârea e destul de lungă și, uneori, vlă-guitoare pentru unii”, a adăugat alpinistul.

Trebuie menționat că Gabriel Ruică a mai urcat pe vârful De-mirkazik (3756 m) din Turcia de trei ori. A fost și pe Musala (2925 m), Bulgaria. Monte Rossa (4,634 m), Matterhorn (4478 m) și Elbrus (5,642 m) sunt alte vârfuri pe care argeșeanul le-a escaladat în trecut. Pe plaiuri mi-oritice, Piatra Craiului, Bucegi, Apuseni, Retezat, Parâng, Bicaz, Ceahlau au fost bifate pe lista de călătorie a lui Gabi Ruică.

„Întotdeauna am visat să urc pe munte. Am copilărit în Pietroșani. Acum locuiesc în Pitești. N-am urcat pe munte în adevăratul sens al cuvântului până nu am terminat liceul. Apoi m-am apucat de alpinism, speo-logie și am intrat și în salvamont. Am știut atunci că asta vreau să fac. Au fost toate în paralel”, povestește „Yogi”.

Gabriel Ruică spune că a lucrat în cadrul CFR-ului până s-a an-gajat la Salvamont Argeș. I-ar fi plăcut să fi e geolog, dar, până la urmă, tot ceva legat de munte și-a dorit.

Ce te învață muntele, în per-spectiva lui Gabriel Ruică: „O comunicare mult mai bună cu oamenii. Te apropie de natură, de Dumnezeu în primă instanță. Totuși, nu mergem să cucerim ni-mic. Cine zice ca merge să cuce-rească, e o mare păcăleală. Dacă e o luptă, e doar cu tine însuți,

să îți depășești limitele fi zice, psi-hice”.

Pe munte, salvamontistul simte „liniște, pace sufl etească, bucurie, un amalgam de chestii foarte fru-moase, care te ridică și te înalță”, ne spune acesta.

Gabriel Ruică a călătorit cât alții în 10 vieți, vara, iarna, dar încă nu a apucat să aștearnă toate în-tâmplările pe hârtie. „Am coche-tat cu ideea de a scrie o carte, dar au scris alții destul, mai degrabă aș realiza un album foto. De mult așteaptă, dar n-am fi nalizat ni-mic”, adaugă salvamontistul.

Alpinistul Gabriel Ruică ne-a vorbit și despre familia Salva-mont Argeș, la care aspiră mulți tineri. „Colectivul e în continuă transformare, să sperăm că o să fi e și mai bun. Avem aspiranți noi, ne pregătim împreună și sperăm să facem o echipă tânără, care să preia, din timp, și cu suc-ces, atribuțiile noastre.”

„Muntele te ajută să comunici mai bine cu oamenii”

Următoarea ascensiune cu soția? „Avem mai multe planuri, dar să vedem ce și cum. Visăm la Gran Paradiso, poate și ceva din America de Sud, dar e o proble-mă fi nanciară”, povestește Gabri-el Ruică.

Cum muntele e același, dar ofe-ră mereu noi priveliști, argeșeanul nostru e fascinat de fi ecare traseu, chiar dacă a luat la picior aproa-pe fi ecare colțișor: „Ce să vă zic,

Făgăraș, Piatra Craiului, Rete-zat, te tot plimbi și întotdeauna găsești ceva nou, chiar și traseele pe care ai fost sunt diferite, pen-tru că le faci în momente diferite ale anului. N-aș putea spune că e ceva plictisitor sau că «am mai fost pe acolo, nu mai mă duc». Dacă ai ochi să vezi și ai sufl etul deschis, e ceva minunat.”

Articol realizat de Mari Tudor

„Dacă ai ochi să vezi şi sufl etul deschis, muntele e ceva minunat”

Ce e mai greu, să urci sau să cobori?

- De obicei, lumea spune că ur-carea e mai grea, dar coborârea e și mai grea, depinde de gradul de oboseală, fi ecare apreciază diferit. Hai, dăm bice, ajungem și, când ajungem, «se taie macaroanele». Hai, încă un pic, o pauză, mai bei un ceai și așa ajungi să te întorci. De exemplu, mulți vor să ajun-gă pe Moldoveanu (cel mai înalt vârf montan din România, 2544 m). Unii vor să ajungă rapid,

alții, doar să ajungă. Unii sunt pregătiți, urcă rapid, coboară și n-au nimic. Alții fac o zi întreagă. Fiecare în ritmul lui. În momen-tul în care vrei să faci ceva mai mult decât poți, nu-ți reușește. Cea mai grea misiune de sal-

vare?- Greu de spus, nu țin un jurnal.

Depinde ce impact are, cum o percepi. Unele sunt fericite, alte-le tragice. Ca exemplu, ceva mai recent, iarna trecută, am urcat cu 2 colegi în refugiul Viștea, să co-

borâm un grup de israelieni care au rămas acolo din cauza vremii nefavorabile. Cea mai grea ascensiune?- Unele sunt mai tehnice, ai ne-

voie de o pregătire tehnică în do-meniul alpinismului. La Elbrus a fost mult de urcat și m-a du-rut capul la coborâre. Au fost și alte vârfuri mai tehnice. Când te simți bine, nu poți spune că a fost greu, mai ales că nouă ne place ce facem. Este o pasiune mare.

„Lumea spune că urcarea e mai grea, dar coborârea e şi mai grea”

Gabi Ruică a urcat cu soţia pe cel mai înalt vârf din Alpi

Page 12: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

Modelele Dacia nu vor mai fi vândute sub sigla Renault

Grupul Renault nu va mai vinde mo-dele Dacia rebranduite sub sigla bran-dului francez în pieţe precum Rusia sau Brazilia, potrivit platformei Autonews. Producătorul auto vinde la ora actuală modele Dacia, precum sedanul Logan sau Sandero hatchback, rebranduite sub sigla Renault în pieţele din afara Europei, însă șeful diviziei de design, Laurens van den Acker, spune că aceas-tă practică va fi eliminată. „Scopul meu este să avem o linie globală Renault”, a transmis van den Acker, în condițiile în care unele modele Renault sunt de-rivate Dacia. „Vreau să opresc acest lu-cru”, a spus el. F. Silvestru

Încă două companii aleg să nu-şi majoreze investiţiile din Argeş

După ce Leoni Wiring Systems a ales Gorjul la începutul acestui an pentru a inaugura o nouă fabrică, încă două companii prezente în Argeș aleg să nu-și mai majoreze investițiile din județul nostru și să-și dezvolte afacerile in-vestind în alte zone. Astfel, compania Faurecia România, care deține de anul trecut o fabrică la Căteasca, subsidiara locală a gigantului francez Faurecia, cu aproximativ 110.000 de salariaţi și vân-zări globale de circa 17 miliarde euro, recrutează în prezent 156 de oameni în vederea extinderii producției la fabri-ca de componente auto din localitatea Budești, afl ată la 6 kilometri de muni-cipiul Râmnicu Vâlcea. La rândul său, Comdata Service, prezentă în Pitești, un furnizor de servicii de call center care a intrat pe plan local în urmă cu zece ani și care a ajuns la afaceri anua-le de aproape 160 milioane de lei și un număr de peste 3.000 de angajaţi, a în-fi inţat o nouă fi rmă în România care este activă pe același segment de activi-tate. Noua companie, deţinută integral de italienii de la Comdata, înfi inţată în Craiova sub numele New Call Service, a primit recent aproape 2 milioane de euro de la fi rma-mamă, cel mai proba-bil pentru extinderea operaţiunilor.

F. Silvestru

Companii din Germania şi Luxemburg sunt interesate să preia Divizia Petrochimică Bradu

Până la termenul limită din 31 iulie 2018, patru fi rme au depus oferte in-dicative pentru activele Oltchim răma-se nevândute, se menţionează într-un anunţ al companiei publicat pe Bursa de Valori București (BVB) la sfârșitul săptămânii trecute. Pachetele de acti-ve rămase nevândute în urma primu-lui proces de vânzare sunt: pachetul 8 (Divizia Petrochimică Bradu - Pitești), pachetul 9 (Instalaţia Anhidridă Ftali-că), parţial Pachetul 7 (Instalaţia PVC II). Aiotec (Germania) este interesată să preia pachetul 7 și pachetul 8, Ni-mir Chemicals Pakistan Ltd (Pakistan) de pachetul 9, Vynova Holding (Lu-xemburg) de pachetul 7, pachetul 8 și pachetul 9, iar Mata Chemicals (Pakis-tan) de pachetul 9.

„În prezent, părţile interesate desfă-șoară proceduri de due diligence, ur-mând ca ofertele fi nale să fi e transmise până în data de 31 octombrie 2018”, se subliniază în anunţul Oltchim de pe BVB. F. Silvestru

Un e-mail sosit la începutul acestei luni pe adresa redacției noastre semnala o eventuală situație de confl ict între angajații și condu-cerea fabricii de prelucrarea lemnului de la Oarja, fabrică afl ată în portofoliul compa-niei turcești Yildiz. „La proaspăta fabrică de produse din lemn al concernului Yildiz au început demisiile în masă ale muncito-rilor români care au constatat pe propria piele ce înseamnă să fi i exploatat de stră-ini. Peste 60 de demisii în ultimele 2 luni (n.red.: iulie și august). Laboranți, ingineri automatiști, specialiști, stivuitoriști, munci-tori necalifi cați s-au săturat de promisiuni deșarte ale «turcului», care le-a promis la angajare că salariile vor crește după trei luni de activitate. Promisiune mincinoasă ce a determinat personalul angajat să părăsească prin demisie colectivul exploatatorilor turci. Umilirea, intimidarea și tegiversarea promi-siunilor sunt metodele clasice de lucru ale «ȘEFILOR TURCI» care afi rmă cu foarte mare convingere că în Yildiz ei sunt stăpâni, iar noi, românii, suntem sclavii lor”, se ara-tă în scrisoarea electronică trimisă redacției noastre. De asemenea, autorul acesteia dă de înțeles că societatea cu capital turcesc ar avea probleme și cu partenerii de afaceri, care ar fi început să rupă contractele cu aceasta.

Mihai Oprescu, ITM: „În sistemul nostru nu apare o asemenea stare de fapt, dar vom urmări ce se întâmplă acolo”

Pentru a lămuri lucrurile l-am contactat pe Mihai Oprescu, directorul Inspectora-tului Teritorial de Muncă Argeș, care, după

ce a verifi cat veridicitatea celor semnalate redacției noastre, ne-a declarat: „Noi am efectuat de-a lungul timpului mai multe controale acolo și am dat și niște amenzi, dar pe șantierul fabricii, nu în fabrică pentru că acolo nu am găsit nicio neregulă. Am ve-rifi cat cele semnalate de dumneavoastră atât în sistemul REVISAL, cât și în documen-tele noastre și nu am găsit nimic legat de o astfel de stare de lucruri; nu apar nici plân-geri la noi legate de așa ceva și nici în sistem nu apar valuri de demisii. Mișcarea forței de muncă de acolo este în limitele specifi ce

pieței muncii de la noi, deci nu pot confi rma existența a 60 de demisii sau a unor zeci de demisii de la Yildiz. Există, însă, și varian-ta în care oamenii ar fi încă în perioada de preaviz și atunci ei merg încă la serviciu și nu apar în sistem până la expirarea acestei perioade ca angajați care au renunțat la lo-cul de muncă. În perioada următoare vom urmări și noi situația de acolo să vedem dacă cele care v-au fost semnalate se confi rmă sau nu.”

Florin Silvestru

Tensiuni la Oarja, se vorbeşte despre zeci de demisii la fabrica turcilor de la Yildiz

Ministrul Mediului și Schimbărilor Cli-matice, Grațiela Gavrilescu, a anunțat că în perioada următoare va fi eliberat avizul de mediu pentru autostrada Si-biu-Pitești, cel mai important proiect de infrastructură rutieră din România. „De când am ajuns în minister, pe tot ceea ce s-a cerut de către Ministerul Transporturilor pentru Compania Naţională de Administrare a Infras-tructurii Rutiere am dat toate avizele. Nu se mai poate spune că proiectele de autostradă sunt întârziate de avi-zele de mediu. În perioada următoare vom elibera avizul de mediu pentru autostrada Sibiu-Pitești. În prezent, avem acord de mediu pentru 350 km de autostradă", a anunţat ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Graţiela Gavrilescu, în cadrul unei emisiuni de televiziune.

Zece ani de bâlbâială administrativă

Odiseea autostrăzii Sibiu-Pitești a în-ceput în urmă cu 10 ani, în perioada 2007-2008 fi ind o tentativă de licitaţie pentru cel mai așteptat proiect de infra-structură rutieră. În vara anului trecut, fostul director general al CNAIR, Ștefan Ioniţă, era încrezător și spera ca până la fi nele lui 2017 cele două loturi, respec-tiv 1 și 5, să aibă constructorii desem-naţi. „Tronsoanele de la Boiţa la Sibiu și de la Curtea de Argeș la Pitești, în total aproximativ 45 de kilometri, sunt prime-le loturi de autostradă scoase la licitaţie în acest an“, explica pentru Capital șeful CNAIR. Potrivit acestuia, dacă nu vor exista contestaţii, „până la sfârșitul anu-lui vom avea constructori pe cele două loturi de autostradă“. A trecut un an, nu avem constructor pe niciun segment din autostrada Sibiu-Pitești. Autostrada care ar urma să lege Sibiul de Pitești este una dintre cele mai mari lucrări de in-frastructură, cu o valoare de peste 3,2

miliarde de euro. După ce va obţine aprobările necesare, lucrările ar trebui să înceapă cel mai devreme în 2020.

Premierul Viorica Dăncilă face pe supărata în fața celor de la Dacia

Premierul Viorica Dăncilă a declarat vinerea trecută la Mioveni că a dispus trimiterea Corpului de control al prim-ministrului pentru a afl a cauzele pentru care este blocată demararea construirii tronsonului de autostradă Pitești-Sibiu. „Am discutat (cu ofi cialii de la Dacia – n. red.) despre autostrada Pitești-Sibiu, am explicat faptul că, într-adevăr, pe tronsonul 2 și 3 mai sunt probleme. Am trimis Corpul de control al prim-minis-trului pentru a verifi ca pe teren care sunt obstacolele, dacă ele într-adevăr există. Am înţeles că pe tronsonul 3 sunt câteva obstacole geologice, aș vrea să văd care sunt aceste probleme pentru a putea găsi o soluţie rapidă. Sunt convinsă că oame-nii nu mai au răbdare, oamenii își doresc autostrăzi în România. Știm că unele dintre obstacole sunt reale, nu vreau să bănuiesc pe nimeni de lucruri ascunse, dar au existat și obstacole care nu erau pliate pe realitate - știm de acei urși care nu existau, de acei lilieci care nu existau - și acest lucru ne face să fi m mult mai atenţi, ca să revigorăm un pic lucrurile”, a afi rmat prim-ministrul Viorica Dănci-lă, după vizita pe care a efectuat-o vineri la Dacia. Florin Silvestru

Şi Adient a coborât stacheta angajărilor la doar opt clase de şcoală

Prinsă în malaxorul crizei de forță de muncă, și fabrica Adient din Pitești (fostă Johnson Con-trols) a coborât stacheta condițiilor impuse la an-gajare și a majorat benefi ciile acordate celor care își aleg un job aici. Astfel, sub sloganul „Căutăm oameni harnici pentru meseria de tapițer!”, cei de la Adient încearcă să recruteze inclusiv muncitori necalifi cați, cărora le oferă tot felul de avantaje materiale, dar și califi carea la locul de muncă.

Iată ce cer și ce oferă cei de la Adient într-un anunț de angajare postat luna trecută: „ Salariu 2554 lei brut, care se va majora cu 50 lei din luna octombrie; Vei benefi cia de prime de vară, Paște și Crăciun; Orele suplimentare lucrate de tine vor fi plătite 200%/; Vei avea tichete de masă de 15 lei pentru fi ecare zi lucrată; De 8 martie angaja-tele vor primi 8 tichete cadou, iar angajații suma de 80 lei; Cu ocazia Crăciunului vei benefi cia de 8 tichete cadou, în valoare de 80 lei/; Ai o masă caldă cu doar 5,5 lei/zi; Dacă ești din Pitești, îți acordăm abonament gratuit Publitrans pe o linie; Dacă vii din afară localității, primii 20 km sunt plătiți de companie, iar pentru restul plătești un abonament, în funcție de localitatea de domiciliu; Pentru a învață meseria de tapiţer, din prima zi de angajare vei intra într-un pro-gram de pregătire; După 3 luni, vei primi card de sănătate Medlife; Pentru perioada de vară, compania oferă salariaților bilete pentru conce-diul de odihnă și tratament în valoare de 1300 lei/bilet, plus transportul gratuit, iar pentru un membru al familiei însoțitor i se oferă gratuit jumătate din valoarea biletului. Cerințe: Studii: minimum 8 clase; Dexteritate; Capacitatea de a lucra stând în picioare; Disponibilitate de lucru pe 3 schimburi; Seriozitate.”

Florin Silvestru

Ministrul Gavrilescu anunţă eliberarea avizului de mediu pentru Autostrada Piteşti-Sibiu

La inaugurarea de anul trecut, turcii promiteau marea cu sarea. Lucrurile s-au mai schimbat între timp...

Page 13: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

UNGHIURI DE VEDERE

PASIUNE! FC Argeș s-a impus la Timișoara după un meci nebun. Scorul a fost 2-3, piteștenii afl ându-se tot timpul în avantaj. Lăsând la o parte rezulta-tul, nu putem să nu subliniem pasiunea suporterilor piteșteni, care au fost alături de elevii lui Emil Săn-doi și în această ultimă etapă.

Emil Săndoi, portavocea fotbaliștilor de la FC Argeș care nu și-au mai primit primele.

Domnilor din Primăria Pitești, vreau să vă spun că unde primă de joc nu e, nimic nu e...

Deși șefi i grupării din Trivale susțin că la FC Argeș nu sunt probleme fi nanciare, din câte se pare, jucătorii pregătiți de Emil Săndoi încă nu și-au primit primele de victorie. În schimb, salariile fotbaliștilor și ale celor din staff -ul tehnic sunt la zi, nefi ind înregistrată nicio întârziere de plată.

Zvonul săptămânii!

Mijlocașul piteștean Ionuț Biceanu a devenit, încetul cu încetul, un jucător important în Liga I, fi ind în mo-mentul de față un fotbalist de bază la Astra Giurgiu. Biceanu a fost descoperit de antrenorul Ionuț Badea și adus la FC Argeș, provenind de la Școala de Fotbal Dani Coman. După falimentul FC Argeș, fotbalistul a fost înregimentat de CS Mioveni și, după mai multe evoluții bune, a intrat în vizorul mai multor echipe de Liga I. Însă, așa cum era normal, mijlocașul a ales Astra, acolo unde președinte executiv este chiar Dani Coman. Demn de reținut că, pe lângă faptul că a ajuns în primul eșalon fotbalistic al țării, Ionuț este și re-munerat regește. Acesta câștigă acum nu mai puțin de 6.000 de euro pe lună, sezonul trecut fi ind remunerat cu 4.500 de euro lunar. M.I.

Piteşteanul Ionuţ Biceanu a ajuns la un salariu de 6.000 de euro pe lună

Două medalii pentru piteşteni la Campionatul Naţional de Box

În perioada 3-8 septembrie 2018, la Piatra Neamț s-a desfășurat Campionatul Național de Box. Școala de box de la FC Argeș-CSM Pitești a obținut două medalii, una de aur și una de argint. Medalia de aur la categoria 54 kg a fost obținută de Adrian Preda, iar me-dalia de argint la categoria 70 kg de Cristea Eduard. Elevii pregătiți de Ioniță Mărășescu au obținut, așadar, și califi carea la Campio-natul European, competiție care va avea loc luna viitoare în Rusia. M.I.

În urmă cu câțiva ani, numele lui Rover Cârstea era pe buzele tu-turor, după un tur de campionat de excepţie, care l-a dus în curtea celor de la Poli Timișoara. Avea puțin peste 20 de ani și era pe val, însă pentru atacantul argeșean a

urmat un picaj de zile mari. Doar două goluri în tricoul bănăţenilor și a urmat un transfer la Chiajna, acolo unde a primit lovitura de graţie, și anume o accidentare gra-vă, care i-a dat peste cap cariera. S-a refăcut și a încercat să își relan-seze cariera acasă, dar fără succes. A urmat o aventură la Berceni, în care accidentările l-au pus din nou în genunchi, după doar cinci me-ciuri jucate.

După o pauză de aproape un an, Rică Neaga i-a întins o mână de ajutor și l-a chemat la reunirea lo-tului echipei dâmbovițene Urban Titu. În prezent fostul atacant al FC Argeș este în continuare le-gitimat la echipa din Dâmbovița și este remunerat pe lună cu doar 2.000 de lei. M.I.

Fostul atacant piteştean Rover Cârstea câştigă 2.000 de lei la Urban Titu

Cum vedeţi sportul argeșean din postura de subprefect?

- În principiu, sportul argeșean este în aceeași situație ca în momentul în care eram adjunct în cadrul DJST. Perioada de atunci și până acum este una scurtă, așa că nu pot spune că s-a schimbat ceva. Legat de modul în care sunt conectat la sportul argeșean, să știţi că sunt în fenomen. Nici nu prea aș avea cum altfel... pentru că sângele apă nu se face. Am participat la parti-dele formaţiilor din Argeș, discut cu oamenii din sport. Sper într-un sezon cu rezultate fructuoase la fotbal, bas-chet, handbal, volei etc.

„Știu că se lucrează ca problemele să fi e remediate în privința salariilor din sport” Ce ne puteţi spune despre greva

angajaţilor din sport?- Este o acţiune de protest a oameni-

lor din sport și tineret. Este o reacţie la modul în care angajaţii din dome-niu sunt recompensaţi pentru munca lor. Să știţi că în sport, de exemplu, se muncește foarte mult, zi-noapte, se pleacă cu lunile de acasă, iar răsplata fi nanciară este cu mult sub efortul de-pus. În plus, toată lumea are așteptări ca sportul să devină principalul am-basador al României peste hotare. În condițiile date este destul de greu, pentru că salariile din sistem sunt cu mult sub altele. Iar acest lucru demo-tivează. Asta spune totul, așa că în-ţeleg acest manifest al oamenilor din sport și tineret, dar cred că lucrurile se vor rezolva. Dar nu peste noapte. Sunt probleme de sistem și de salari-zare care vin din urmă și care nu se pot rezolva bătând din palme, asta e clar. Eu văd o reală aplecare a actua-lilor guvernanți spre creșterea și echi-librarea logică a salariilor bugetarilor. Poate că descentralizarea va aduce și liniștea fi nanciară. Vom vedea. Ce măsuri a luat Guvernul pen-

tru ”a remedia” situaţia salariilor din sport?

- Știu că au fost discuţii. Știu că s-a mers la Ministerul Tineretului și Sportului, dar și la Guvern. Știu că oamenii din sport au fost ascultaţi și chiar li s-a dat dreptate. Fiind în MTS o perioadă, încă am legături acolo și știu că se lucrează ca problemele să fi e remediate. Repet, vedem ce se va în-tâmpla în perioada următoare, pentru că știe toată lumea că urmează descen-tralizarea, iar astfel sportul va merge spre autoritatea locală.

„Sunt discuții la Guvern pentru ca autoritățile locale să poată susține fi nanciar fotbalul de Liga I” Cum vedeţi actualul FC Argeș?- FC Argeș este un club serios. Un

club cu un buget bun, un club susţi-nut de autoritatea locală la maximum. Acesta este un prim pas spre obţinerea unor rezultate foarte bune. Cum spu-neam, premisele sunt unele care oferă speranţă. Aștept cu nerăbdare să văd cum evoluează lucrurile la secţiile de fotbal, baschet etc. Eu unul am încre-dere că va fi un sezon fructuos. Există posibilitatea de a se schim-

ba legislaţia în așa fel încât FC Argeș să poată promova în actuala formă de organizare?

- Există posibilitatea, bineînţeles. Ţine de Federaţia Română de Fotbal, în special. Pentru mine, este un para-dox... Formaţia poate fi susţinută de autoritatea locală până la Liga a II-a, iar apoi în Liga I nu mai poate fi , con-form regulamentelor internaționale... Pare ciudat. În schimb, să dau exem-plul baschetului, acolo se poate. Deci, pe termen scurt, FRF ar trebui să inițieze schimbarea legii, pentru că FRF are nevoie de formaţii stabile fi nanciar, așa cum este FC Argeș. În paralel, cred că diriguitorii clubului ar trebui să atragă investitori importanți și stabili, care să-și dorească și să poată susține fi nanciar echipa, atât în Liga I, cât și în cupele europene. S-a întreprins ceva în acest sens la

nivelul Guvernului?

- Din ce cunosc, și aici sunt discuţii și se încearcă schimbarea legii. Sper să se reușească acest lucru, pentru că toată lumea are de câștigat. Sunt discuții la nivelul Guvernului pentru ca autoritățile locale să poată susține fi nanciar fotbalul de Liga I. Cum vedeţi investiţiile la nivelul

Piteștiului în ceea ce privește sportul? Mă refer la Sala Polivalentă și la mul-te altele...

- Piteștiul are nevoie de investi-ţii. În general, infrastructura pentru performanță este una depășită moral, construită în anii 70-80. Avem o sală de sport foarte veche, un stadion si-milar. Aceasta este situaţia. Am văzut că au fost aprobate proiecte, se pare că Piteștiul va avea o sală ultramodernă. Este foarte bine. Am văzut și că pentru Liceul cu Program Sportiv Compania Naţională de Investiţii a aprobat sala de sport. Este foarte bun acest lucru. Dar cred ca toți iubitorii de sport își doresc mai ales un stadion modern. În fi ne, cu răbdarea treci marea... Revenind la Direcţia pentru

Sport, ce ne puteţi spune despre acti-vitatea de la „tabere”, având în vedere că acolo au existat probleme grave în ultimul timp?

- Au fost probleme... și mă îndoiesc sincer că lucrurile s-au rezolvat. Poa-te s-au mai diminuat... Cu excepția mea, nimeni, dar absolut nimeni n-a fost interesat de-a lungul timpului să facă lumină în activitatea pe tabere desfășurată la DJST Argeș.

Marius Ionel

Subprefectul Adrian Bughiu:

„FRF ar trebui să iniţieze schimbarea legii pentru ca FC Argeş să joace în Liga I”

Page 14: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Dintre toate pietrele pe care le mutăm, una singură este aducă-toare de sine - este piatra care doa-re. În menghina acestui cotidian cade, mai mereu, cineva. Teatrul Alexandru Davila din Pitești, cel puțin ca arhitectură, face parte din categoria motivelor de laudă. Dacă ar fi să știu numărul secret al DNA-ului, contabilizând ulti-mii 40 de ani, vă spun cu mâna pe inimă că o parte din marea fami-lie  a celor care au fost prezenți pe câmpul de bătălie, nu vă supărați, ar împărți chiftele la mititica. Așa cum s-au împărțit la greu saci de bani, sigur că da, cu acte în regulă. Puteți spune orice (și așa chicotiți), dându-vă coate. Am în mintea și inima mea dovezi cumplit de pal-pabile: premii împărțind la rândul lor premii, delegații ale teatrului în care numărul șoferilor era mai mare decât al actorilor, schimburi de experiență din care singurul clown, spectatorul, nu a primit niciun folos. Epoca aceasta, care împarte și nu mai desparte, adu-ce în scenă un ultim spectacol: trăim în mare viteză și aceasta ne ocupă tot timpul. Am avut ferici-rea să găsesc în teatrul din Pitești, cândva alintat și de poteca pe care călca apăsat Mihai Eminescu, am avut chiar norocul să cunosc mari actori care ar fi meritat de departe covorul roșu holywoodian: Ileana Zărnescu, Jean Roxin, Petrică Di-

nuliu (a fost actorul care a încura-jat demersul meu întru poezie, el și marele poet și caricaturist Traian Furnea), Constantin Zărnescu, regizorul și directorul  teatrului într-o perioadă, Sorin Zavulo-vici, Luminița Borta, Constantin Nica (intrând puțin și la estradă), Mirela Dinu Popescu, Mirela Po-pescu, Dorin Oancea și o nemai-pomenită trupă de balet, uluitor de talentată, regizori tehnici și nu numai, sunetiști și mașiniști. Ah! și să nu uit de Erica, de croitori, de portari și o armată de îngeri care, cu toții la un loc, au scris și scriu istoria Teatrului Alexandru Davila din Pitești. Treaba asta sună mișto, pentru că e chiar mișto, doar că, la un moment dat, apare în lumi-na refl ectoarelor cel mai grozav brand românesc și îl numim cu litere mari: CÂRDĂȘIE! Îți vine să dai de-a dura și să nu întorci pagini în istorie; fenomenul există în mișcarea socială, în politică, în economie, în sport și da! în artă: o mână spală pe alta și amândouă obrazul. S-a cuibărit, vă convi-ne sau nu, și o altfel de atitudine. Așa cum brânza se împute, ăsta-i cuvântul, așa și condiția. Totul e bine și frumos până într-o zi, când vine unul de unde a dus mutu iapa și spune: „Bă, băieți, gata cu șprițurile, gata cu votca în teatru, gata cu fumatul, gata cu scule la nunți, gata cu lălăiala, gata cu me-

diocritatea, gata cu gloata, gata cu fi tilele și, mai ales, gata cu bănuții aruncați pe fereastră!”. Sigur că da, musafi rul nostru se trezește deo-dată înconjurat de blândețea unei haite care, îmbătrânită și nesătulă, încearcă să își ducă hoitul, puțin câte puțin, cu orice risc, în hățișul democrației.

Ei bine, licuriciul pe care-l ține Dumnezeu de rezervă în lanterna lui începe să clipească a schimbare, iar omul acesta, venind de depar-te, strângând la piept o punguță în care a adunat succes după succes, ca un  zugrav, începe deodată și începe a doua oară și a treia oară să spună: „Bă, băieți, gata cu țuica, gata cu șmenul, gata cu neputința și cu putoarea, haideți la treabă!” Și treaba începe și-n teatru intri ca-n farmacie și totul începe să fi e curat și frumos și deodată în timpanul lumii începe să sune a altceva. A bucurie și demnitate, a lucru bine făcut, începe să miroasă a înalt, iar din fi ecare colțișor începe să răsară schimbarea. Doamnelor și domnilor, a venit vremea ca atunci când  îmbrățișăm să o facem cu atitudine și demnitate. Să nu vă supărați pe mine... Bine ai venit, domnule Nicolae Poghirc! 

Florian Silişteanu - un poet român printre ai lui,

06.09.2018 - Predeal

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Cârdăşia, cel mai grozav brand românesc

ÎNCHIRIERI LIVRĂRISute de animale, sterilizate la Mioveni

În perioada 3-8 sep-tembrie, la Mioveni, 300 de animale, cu sau fără stăpân, au fost sterilizate în cadrul unei campanii cu rol de conștientizare a populației, desfășurată de Primăria orașului Mio-veni prin Servicii Edili-tare pentru Comunitate Mioveni SRL. Acțiunea a avut loc cu sprijinul Organizaţiei de Protecţie a Animalelor, “HELFT HANDELN” din Ger-mania, în colaborare cu Federaţia Naţională pen-tru Protecţia Animalelor (FNPA). I.M.

În perioada 6 - 9 septembrie a avut loc, în stațiunea Neptun, „Școala de Vară a Tineretului PMP”. La eveniment a par-ticipat și delegația din Argeș, formată din președintele Cătălin Bulf, secreta-

rul general Eduard Dima, președinta Organizației de Tineret Elena Raluca Nica și mai mulți tineri membri. În cadrul „Școlii de Vară a Tineretului PMP” s-au desfășurat mai multe dez-bateri tematice și întâlniri ale tineri-lor cu lideri ai PMP. Invitați la acest eveniment au fost membri ai condu-cerii naționale ai Partidului Mișcarea Populară, parlamentari, precum și președinți ai organizațiilor locale și județene. De asemenea, și președintele Traian Băsescu a fost prezent la Școala de Vară și le-a vorbit celor peste 400 tineri. Cătălin Bulf, vicepreședinte PMP și președintele fi lialei județene Argeș a PMP, a susținut un workshop, cu tema „Piața și banii”, iar Cristian Diaconescu, fost ministru de Exter-ne, o conferință pe tema „România și relațiile internaționale”.

M.S.

Delegaţia PMP Argeş, prezentă la „Şcoala de Vară a Tineretului PMP”

Page 15: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

Alexandru Averescu - eroul

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: [email protected]

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

CENTRUL CULTURAL

PITEȘTI ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR

SPAȚII ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976

sau la sediul Centrului Cultural Pitești,

din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.

Alexandru Averescu poate fi considerat cel mai potrivit exemplu al celebrului dicton al lui Napo-leon, „În raniţa fi ecărui soldat stă bastonul de ma-reșal”. Feciorul slugerului Constantin și al doam-nei Casuca Dessila s-a născut pe 9 martie 1859 în comuna basarabeană Ismail. La 18 ani participa ca voluntar la Războiul de Independenţă, în cadrul Regimentului 5 Călărași, fi ind avansat la gradul de sergent. Născut să fi e mare comandant, de aici înainte cariera militară a lui Averescu va cunoaș-te o evoluţie fulminantă. A absolvit ca șef de pro-moţie Școala Divizionară de la Mănăstirea Dealu, obţinând în anul 1881 gradul de sublocotenent. În 1886 a terminat cursurile Școlii Superioare de Război din Torino. A fost avansat căpitan în 1889, maior în 1894, colonel în 1901, la 42 de ani. A fost numit atașat militar la Berlin între anii 1895 – 1898, fi ind ulterior avansat la gradul de gene-ral, în anul 1906, la vârsta de 47 de ani. Minis-tru de război în guvernul liberal (1907 – 1909), a ordonat armatei să reprime exemplar agitaţiile ţărănești din 1907. Cunoscător a cinci limbi străi-ne, a îndeplinit misiuni în Rusia, Austro-Ungaria, Germania, Italia și Anglia. În perioada celui de-Al Doilea Război Balcanic, când armata română a obligat în două săptămâni Bulgaria să capituleze, a îndeplinit funcţia de șef al Marelui Stat Major. Însă cariera militară a lui Averescu a cunoscut apo-geul în timpul Primului Război Mondial, când a fost comandant al Armatei 2. În fruntea acesteia a condus operaţia ofensivă pentru eliberarea Tran-silvaniei (august 1916) și operaţia defensivă din Carpaţii Orientali și Meridionali, în toamna ace-luiași an. Pentru a salva situaţia creată de rușinoasa înfrângere de la Turtucaia, a propus organizarea unei ample ofensive la sud de Dunăre (manevra de la Flămânda), care nu s-a fi nalizat din cauza vremii nefavorabile și a reacţiei violente a inamicului. Re-trimis pe frontul din Carpaţi, a oprit pătrunderea trupelor austro-ungare pe culoarul Rucăr – Bran, abandonând poziţiile numai la ordinele categori-ce și repetate ale generalului Prezan, șeful Marelui Stat Major, pentru că pierderea bătăliei Bucureș-tiului (noiembrie – decembrie 1916) crea riscul să fi e încercuit. În iarna aceluiași an a fost însărcinat cu apărarea văii Oituzului, misiune îndeplinită. În vara anului 1917 a condus operaţia ofensivă de la Mărăști (iulie 1917) și a obţinut singura victorie categorică din timpul acestei campanii. Evoluţia nefavorabilă a evenimentelor, în special în zona de responsabilitate a celor trei armate rusești de pe frontul din Moldova, a determinat Marele Stat Major să-i ordone încetarea ofensivei. În sfârșit, a condus cea de-a treia bătălie de la Oituz (august 1917), blocând defi nitiv încercarea Puterilor Cen-trale de a străpunge dispozitivul de apărare din sud-vestul Moldovei. Tot poporul, care a urmărit cu sufl etul la gură bătăliile pe care le-a condus, l-a adulat la sfârșit, iertându-i toate păcatele tinereții. Ca o încununare a meritelor sale, în 1930 i-a fost conferită demnitatea onorifi că de mareșal al Ro-mâniei și Ordinul ”Mihai Viteazul” în grad de cavaler.

A murit la 2 octombrie 1938, deplâns de toţi ro-mânii. A fost înmormântat cu onoruri naţionale. La catafalcul său, petrecându-l pe ultimul drum, se afl au ţăranii eroi de la Mărăști și Oituz.

Prof. dr. Cornel Carp

Page 16: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

Vând teren 1900 mp în Ștefănești, în zona

Primăriei, cu utilitățile la poartă. Tel: 0766/636790

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., nego-ciabil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4

cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45ANGAJEAZĂ

MAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape

de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp, negociabil.

Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două

băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Unic proprietar vând apartament decomandat conform 1, cartier Războieni/în A-uri şi cumpăr, apartament 2 camere zona Prundu, Craiovei, Fraţii Goleşti sau Gară Sud. Telefon 0749/484,150, 0348/438.150. Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742.

Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646.

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Pierdut un set de 7 chei (de la casă, maşină, interfon, cutie

poştală etc.) în data de luni 3 septembrie

2018, în centrul oraşului Piteşti. Găsitorul este rugat

să sune la numărul de telefon 0744.36.90.35

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice instalaţie de gaz metan.

Revizii instalaţii gaze, verificări centrale termice.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Vând prune de toamnă pentru ţuică în comuna Corbi, jud.

Argeş, culese de cumpărător. Acces cu auto până în livadă.

Preţ: 50 bani/kg. Relaţii la tel: 0735882123

ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

ANGAJEAZĂSOFER PE SPRINTER 3,5 TONE

PENTRU TRANSPORT IN COMUNITATECV la email: [email protected], [email protected]

Telefon: 0759 055 778 sau 0743 767 026

Societate comercială de transport marfă

ANGAJEAZĂşoferi cu experienţă,

categoriile B-C-EPENTRU CURSE

TUR-RETUR ÎN EUROPACV la email:

[email protected]: 0725 10 11 13

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric, stradal, zonă între case.

Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.

Ofera salariu atractiv, contract de munca incheiat in Germa-nia, alocatie pentru copii. Lim-ba germana nu este obligatorie.

De asemenea, ofera posturi de

asistenti medicali, posturi pen-tru care se solicita cunostinte minime de limba germana.

Este nevoie de cunostinte mi-nime de calculator.

NU SE PERCEP COMISIOANE.

Relatii la telefoanele: 0723.350.268, 0766.592.241

Firma Pfl ege Daheim din Germania cu sediul in Curtea de Arges, str. Cuza Voda, nr. 131, et. 1, judetul Arges (vis-a-vis de Spitalul Municipal din Curtea de Arges),

ANGAJEAZA PERSONAL INGRIJIRE BATRANI LA DOMICILIU IN GERMANIA

De vânzare apartament, București, Drumul Taberei, în

spatele cinematografului Favorit, etajul 4 din 8, 3 camere semide-comandat, complet renovat în

2015, tâmplărie PVC cu geamuri termopan, gresie, faianță, parchet,

ușă metalică, aer condiționat, loc de parcare, stație RATB la 3 minute de mers pe jos, și stație

Metro în curând, în apropiere de Mall Afi Palace și Plaza Romana,

piața Moghiroș, cele mai bune școli pentru copii Școala 197 și Liceul Moisil, zonă verde și loc de joacă.

Tel. 0740.306.618

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Închiriez apartament 3 camere, parter, cartier Găvana III,

mobilat şi utilat, preţ negociabil. Telefon: 0745578949 sau

0741067266.

Vând 5.037 m.p teren intravilan cu casa, dependinţe şi livadă de pruni, preţ 15.000 Euro

negociabil şi 8.961 m.p. teren extravilan, preţ 10.000 lei

negociabil, situat la 20 km de Piteşti, în comuna Suseni, sat Strâmbeni. Relaţii, la telefon

0720/421107, 0734/303203.

Vand 2,027 mp teren intravilan cu casa, dependinte +livada

pomi fructiferi situat la 2 km de orasul Gaesti. Pret avantajos sau la schimb cu apartament si diferenta in Pitesti. Relatii

la telefon 0747/571417, 0768/808978.

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

Mobexpert Pitesti ANGAJEAZA

personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

S.C COMEFIN SA, cu sediul in oras Costesti, str.Industriei nr.36, jud.Arges, anunta publicul interesat asupra deciziei de emitere a acordului de mediu pen-tru proiectul: ”Modernizarea si marirea capacitatii de productie in domeniul Presaj si Zincare, tratarea si evacuarea apelor uzate’’, propus a fi amplasat in Cos-testi, Str.Industriei nr. 36, judetul Arges.

Proiectul acordului de mediu si informatiile rele-vante pentru luarea deciziei pot pot fi consultate la

sediul APM Arges, str. Egalitatii nr.50A, jud.Arges in zilele de luni pana joi, intre orele 9-13, precum si la urmatoarea adresa de internet: http://apmag.anpm.ro.

Observatiile publicului se primesc zilnic, sub sem-natura si cu date de identifi care la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Arges, str. Egalitatii nr. 50A, jud.Arges, in termen de 5 zile de la data publi-carii prezentului anunt.

ANUNT PUBLIC PRIVIND EMITEREA ACORDULUI DE MEDIU

SUBANSAMBLE AUTO S.A., PRODUCATOARE DE REPERE AUTO DIN PLASTIC SI SPUME POLIURETANICE, CU SEDIUL IN PITESTI, STR. G. COSBUC, NR. 59 (LANGA FOSTA TEXTILA):

ANGAJEAZĂ REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE

MECANICI DE INTRETINERE ELECTRICIENI STIVUITORISTI

OFERTA (BONUSURI, BENEFICII):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa [email protected]. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care corespund cerintelor postului!

Page 17: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

ANUN DE PRES

Pite ti, 12.09.2018

Privind debutul proiectului ”Extinderea i diversificarea activit ii BRICO WOOD TRADE S.R.L. prin achizi ia de utilaje

performante” BRICO WOOD TRADE S.R.L., în calitate de beneficiar, anun lansarea proiectului cu titlul ”Extinderea i diversificarea activit ii BRICO WOOD TRADE S.R.L. prin achizi ia de utilaje performante”, cod SMIS 114210, proiect co-finan at de Uniunea European prin Fondul European de Dezvoltare Regional , în cadrul Programului Opera ional Regional 2014-2020, Axa prioritar 2 – Îmbun t irea competitivit ii întreprinderilor mici i mijlocii, Prioritatea de investi ii 2.2 – Sprijinirea cre rii i extinderea capacit ilor avansate de produc ie i dezvoltarea serviciilor. Contractul de finan are nr. 2872 a fost semnat în data de 08.08.2018 cu Ministerul Dezvolt rii Regionale i Administra iei Publice, în calitate de Autoritate de Management, prin Agen ia pentru Dezvoltare Regional Sud Muntenia în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Opera ional Regional 2014-2020. Obiectivul general al proiectului îl constituie consolidarea pozi iei societ ii prin îmbun t irea competitivit ii economice prin extinderea i diversificarea productivit ii acesteia. În acest sens, firma va achizi iona o linie tehnologic pentru prelucrarea palului melamin , ceea ce va conduce implicit la dezvoltarea durabil a companiei, la respectarea normelor de mediu i la cre terea competitivit ii pe pia a specific . Obiectivele specifice ale proiectului sunt: extinderea capacit ii de produc ie prin cre terea num rului de active tangibile i cre terea cifrei de afaceri a companiei; cresterea calit ii produselor i serviciilor prin inovarea proceselor de produc ie i diversificarea activit ilor companiei prin introducerea de produse i servicii noi prin accesare de fonduri europene; crearea de noi locuri de munc i sprijinirea dezvolt rii comunit ii locale. Rezultatele proiectului: dotarea societ ii cu echipamente noi, de ultim genera ie pentru prelurarea lemnului crearea a cel pu in dou locuri de munc . Valoarea total a contractului de finan are este de 5.606.433,91 lei, valoarea total eligibil este de 4.711.289,00 lei. Valoarea eligibil nerambursabil este de 3.345.123,30 lei, din care valoarea eligibil nerambursabil din F.E.D.R. este de 2.843.354,81 lei, valoarea eligibil nerambursabil din Bugetul Na ional este de 501.768,49 lei, iar co-finan area eligibil a beneficiarului este 1.366.165,70 lei. Valoarea neeligibil inclusiv TVA a proiectului este de 895.144,91 lei. Durata de implementare a proiectului este de 26 luni (02.05.2017-30.06.2019). Locul de implementare a proiectului este înregistrat ca punct de lucru la adresa din: Regiunea Sud-Muntenia, Jude ul Arge , Municipiul Pite ti, Strada George Co buc, Nr. 70. Detalii suplimentare pute i ob ine de la: IONU VALENTIN GRAURE - Administrator, tel: 0751765181, email: [email protected]

BRICO WOOD TRADE S.R.L.

Asocia ia Grupul de Ac iune Local - DRUMUL CARELOR Topoloveni, jude ul Arge , str. Calea Bucure ti, nr. 50-52

Tel/fax: 0248666280, e-mail: [email protected]; website: www.drumulcarelor.ro

_________________________________________________________________ Proiect finan at cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Na ional de Dezvoltare Rural (PNDR). Programul Na ional de Dezvoltare Rural este implementat de Agen ia pentru Finan area Investi iilor Rurale, din subordinea Ministerului Agriculturii i Dezvolt rii Rurale. PNDR este finan at de Uniunea European i Guvernul României prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural .

ANUN privind prelungirea termenului de depunere a proiectelor pentru

M SURA 19.2_7.2/6B - „Sprijin pentru investi ii în crearea, îmbun t irea i extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scar mic , inclusiv investi ii în domeniul energiei din surse regenerabile

i a sistemelor de economisire a energiei“ (componenta Infrastructur social )

Asocia ia Grupul de Ac iune Local - DRUMUL CARELOR, prin Consiliul Director, v informeaz c Sesiunea I/2018 de depunere a proiectelor aferente M surii 19.2_7.2/6B („Sprijin pentru investi ii în crearea, îmbun t irea i extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scar mic , inclusiv investi ii în domeniul energiei din surse regenerabile i a sistemelor de economisire a energiei“ (componenta Infrastructur social ), având ca termen de depunere data de 17 septembrie 2018, ora 14.30, se prelunge te pân în data de 15 octombrie 2018, ora 14.30. Astfel, prima sesiune de cereri de proiecte pentru M sura 19.2_7.2/6B („Sprijin pentru investi ii în crearea, îmbun t irea i extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scar mic , inclusiv investi ii în domeniul energiei din surse regenerabile i a sistemelor de economisire a energiei“ (componenta Infrastructur social ), aferent anului 2018, se desf oar în perioada 16 august – 15 octombrie 2018. Preciz m c toate celelalte prevederi ale Apelului de selec ie r mân neschimbate. Data limit de primire a proiectelor/locul depunerii proiectelor: 15 octombrie 2018, orele 14.30. Depunerea proiectelor se va face la sediul Asocia iei Grupul de Ac iune Local – Drumul Carelor, str. Calea Bucure ti, nr. 50-52, Topoloveni – Arge , cod postal 115500. Informa ii detaliate privind accesarea i derularea m surii sunt precizate în Ghidul Solicitantului aferent M surii 19.2_7.2/6B -„Sprijin pentru investi ii în crearea, îmbun t irea i extinderea tuturor tipurilor de infrastructuri la scar mic , inclusiv investi ii în domeniul energiei din surse regenerabile i a sistemelor de economisire a energiei“, disponibil în format electronic pe site-ul www.drumulcarelor.ro . Informa ii suplimentare se pot ob ine de la sediul Asocia iei Grupul de Ac iune Local – Drumul Carelor, str. Calea Bucure ti, nr. 50-52, Topoloveni – Arge , cod postal 115500, telefon/fax: 0248.666.280, e-mail: [email protected] . Disponibilitatea unei versiuni pe suport tip rit a informa iilor detaliate aferente M surii - poten ialii beneficiari pot consulta Ghidul Solicitantului, anexele/documentele suport, în format tip rit, la sediul Asocia iei GAL Drumul Carelor. NOTA BENE! Prezenta prelungire nu vizeaz componenta Infrastructur educa ional /mic local . Facem precizarea c pentru selec ia proiectelor vor fi avute în vedere cerin ele de conformitate i eligibilitate, documentele justificative stabilite în Ghidul Solicitantului disponibil pe site-ul

www.drumulcarelor.ro i a prevederilor Strategiei de Dezvoltare Local , cu respectarea criteriilor de selec ie i a documentelor conexe stabilite de GAL Drumul Carelor prin Apelul de selec ie.

Red. C.B.

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Sâmbătă, 8 septembrie, în comuna Lunca Corbului a fost sărbătorită o nouă ediție a ”Zi-lei Comunei”. Ca în fi ecare an, primarul Gheorghe Drăgan s-a străduit să aducă pe scenă artiști de prestigiu, care să-i în-cânte pe localnici, și a pregătit o petrecere câmpenescă, unde co-piii s-au bucurat de tiribombe și tobogane gonfl abile, iar gos-podarii s-au cinstit cu preparate la grătar și bere. Ziua Comunei Lunca Corbului a început cu un moment solemn ținut la monumentul eroilor din loca-litate, unde, în prezența unui sobor de preoți care a ținut o slujbă religioasă, a fost adus un omagiu celor căzuți la datorie în Primul Război Mondial. Pe lângă ofi cialitățile locale, pre-cum și primarii din localitățile învecinate, la Ziua Comunei Lunca Corbului au mai partici-pat președintele CJ Argeș, Dan Manu, subprefectul Adrian Bu-ghiu, senatorii Șerban Valeca și Cristina Stocheci. După scurte discursuri, primarul Gheorghe Drăgan a premiat cuplurile din comună care au împlinit 50 de ani de căsătorie neîntreruptă, iar apoi a dat startul distracției. Rând pe rând, au urcat pe scenă artiști îndrăgiți de muzică po-pulară, care nu s-au afl at la pri-ma apariție în fața publicului din Lunca Corbului, revenind cu drag tocmai pentru că sunt îndrăgiți. Ca de obicei, ”Cara-vana lui Axinte” a poposit și la cea de a XI-a ediție a Zilei Co-

munei Lunca Corbului, oferind publicului un spectacol de ne-uitat. La evenimentul de anul acesta s-a ascultat muzică bună, s-au încins hore, s-a mâncat bine. Localnicii, majoritatea îmbrăcați în costume populare și fl uturând în aer mici steaguri, au petrecut până seara târziu,

bucurându-se de această zi ani-versară. În ceea ce îl privește pe edilul comunei, acesta s-a arătat satisfăcut de felul în care a fost organizată această ediție, dar mai ales pentru că gospodarii comunei s-au simțit bine și au mai uitat de grijile cotidiene.

M.I.

„Caravana lui Axinte”, la Ziua Comunei Lunca Corbului

De Sfântă Maria Mică, localnicii din comuna Oarja au sărbăto-rit cea de-a VII-a ediție a Zilei Comunei. Sute de oameni au venit să petreacă, iar printre ei s-au numărat foarte mulți copii. Și au avut și de ce, întrucât primarul comunei, Constantin Bîlea, le-a oferit foarte multe posibilități pentru a se distra. Mai exact, de la locuri de joacă amenajate, la spectacole dedicate lor, precum și desene pe față.

Ediția de anul acesta a Zilei Comu-nei Oarja a fost una deosebită. Pe lângă faptul că primarul Constantin Bîlea, împreună cu reprezentanții Consiliu-lui Local Oarja, au decis ca, la această sărbătoare, în centrul atenției să fi e și copiii din localitate, a fost legată și o înfrățire între comuna argeșeană și un sat din Republica Moldova. Mai exact, este vorba despre satul Feștelița din Ra-

ionul ”Ștefan Vodă”, iar cu acest prilej la ziua comunei Oarja a fost prezentă o delegație formată din 50 de persoa-ne venită din Republica Moldova, în frunte cu primarul localității cu care urma să se realizeze înfrățirea. În plus, ca un dar, delegația a venit însoțită de ansamblul folcloric ”Strugurașii” din Chișinău, care a susținut un spectacol extraodinar. ”Întregul eveniment a fost organizat de Primăria Oarja, Consiliul Local și fi rma investitoare de pe raza comunei. Anul acesta am luat decizia să facem ceva și pentru copilașii din comună, mai ales că eu iubesc copiii foarte mult. Din acest motiv, pentru cei mici a avut loc un spectacol cu magici-eni, care au fost aduși de la București de organizatori. Pe lângă faptul că am premiat cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie, am recompensat și toții copiii premianți”, a declarat pri-marul Constantin Bîlea. M.I.

Delegaţie numeroasă din Republica Moldova, la Ziua Comunei Oarja

Dan Manu, președintele CJ Argeș, și senatorii Șerban Valeca și Cristina Stocheci au fost alături de primarul Gheorghe Drăgan

Page 18: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

Anul școlar 2018 - 2019 a adus pen-tru copiii din Budeasa condiții deose-bite pentru desfășurarea activităților educative. Alături de copiii, părinții, bunicii și cadrele didactice, toți emoționați și nerăbdători să treacă pra-gul Școlii Gimnaziale Gălășești, s-au afl at președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, inspectorul general școlar Dumitru Tudosoiu, senatorul Șerban Valeca, fost ministru al Cerce-tării și Inovației, și primarul Nicolae Mihai Rachieru.

Școala își primește micuții budișteni cu săli de clasă reabilitate, cu mobili-er nou și grupuri sanitare moderne, în interior, infrastructura școlară fi ind, de altfel, și prioritatea investițională a Consiliului Judeţean Argeș.

De asemenea, și Grădinița Budea-sa Mică a fost inaugurată în prima zi a anului școlar, cei 18 copii care vor învăța și se vor juca aici luând cu asalt rafturile cu jucării încă de la prima oră a zilei, într-o grădiniță modernă, do-tată cu mobilier nou, grupuri sanitare moderne și cabinet medical.

Ambele obiective au fost reabilitate și modernizate cu fonduri alocate de la Consiliul Județean Argeș.

M.S.

Grădiniţe şi şcoli modernizate la Budeasa

La Mioveni se va inaugura un Centru de terapie şi afterschool pentru copii speciali

Sâmbătă, 15 septembrie, de la ora 10:00 la Mioveni se va inau-gura CENTRUL DE TERAPIE ȘI AFTERSCHOOL pentru co-pii speciali, eveniment organizat de Asociația Zâmbește și Dăru-iește. Noua locație va fi în Casa de Cultură a Sindicatelor Dacia Mioveni, etajul 2. ”Ne dorim să

vă avem aproape în această zi spe-cială atât pentru noi, cât și pentru benefi ciarii centrului nostru, să vă putem prezenta situația copi-ilor cu nevoi speciale la nivel de oraș și, de asemenea, să vă infor-măm cu privire la serviciile de care puteți benefi cia”, spun orga-nizatorii. M.S.

Utilizatorii serviciului de sa-lubrizare din zona deservită de SC Salubritate 2000 SA au posibilitatea de a opta pentru primirea facturii exclusiv onli-ne, înlocuind procesul similar desfășurat pe suport hârtie.

Avantajele utilizării serviciului de facturare electronică:

- recepționarea facturii este un serviciu gratuit;

- recepționarea facturii în același moment în care aceasta este emi-să, printr-o aplicație simplă și se-curizată;

- minimizarea riscului de pier-dere sau deteriorare a facturii, precum și întârzierile de livrare;

- factura este disponibilă în for-mat PDF și poate fi stocată chiar în calculatorul utilizatorului;

- alegerea unui serviciu priete-nos cu mediul înconjurător în

ceea ce privește gestionarea factu-rilor companiei.

Pentru primirea facturii în for-mat electronic utilizatorul trebu-ie să completeze un formular în acest sens. După ce este semnat, formularul va fi depus la regis-tratura SC Salubritate 2000 SA, transmis prin fax la numărul 0248/215 308 sau transmis pe e-mail la adresa: [email protected].

De asemenea, utilizatorii au la dispoziție modalitatea de plată prin serviciul de bancă la distanță al BRD MyBRDNet (pentru clienții BRD persoane fi zice, uti-lizatori ai acestui serviciu)- gratu-it pentru plătitor.

Pentru detalii suplimentare refe-ritoare la factura electronică per-soanele interesate pot suna la nu-mărul de telefon 0248/636 886.

M.S.

SC Salubritate 2000 SA poate transmite facturile online

Compania Națională de Investiții a transmis Primăriei Municipiului Pitești o informare privind stadiul de implementare a mai multor obiective de investiții care sunt în curs de derulare.

Este vorba despre Sala Poli-valentă Pitești, sala de sport la Liceul cu Program Sportiv „Vi-itorul”, sala de educație fi zică la Școala Gimnazială „Tudor Ar-ghezi” și sala de educație fi zică la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga”. Potrivit adreselor de la

CNI, pentru sălile de sport s-au cerut documente suplimentare cu scopul promovării investiților cu specifi cația clară că “alocațiile bugetare disponibile la acest mo-ment permit fi nanțarea obiective-lor”. Cu privire la investiția Sala Polivalentă, CNI a transmis că a fost emis avizul Consiliului Teh-nico-Economic al CNI în vede-rea realizării acestui obiectiv, a cărui valoare totală este estimată la 100 milioane lei. D.G.

Patru investiţii importante ale Primăriei Piteşti au primit avize pozitive de la Compania Naţională de Investiţii

Locuinţe sociale de miliarde la Câmpulung

Primăria Câmpulung intenţionează să construiască primul bloc de locuinţe sociale de după 1989, alte trei imobile cu aceeași destinaţie fi ind amenajate prin reabilitarea unor construcţii mai vechi. Propunerea vizează realizarea a 50 de apartamente cu una, două și trei camere, iar investiţia totală va face ca, în medie, costul unei locuinţe să fi e de circa trei sute de mii de lei. În preţ intră și parcări, alei, spaţii verzi și de joacă.

C I.B.

Problemele întâlnite la căile rutiere din zona Muscel, recent prezentate și în ziarul nostru, prezintă semne de atenuare. Dincolo de groză-via de pe drumul naţional Câmpulung-Mioveni, acolo unde se acţionează în continuare pentru refacerea carosabilului în zona Suslănești-Bo-teni, două drumuri judeţene pot fi reabilitate în următoarele luni.

La Drumul Judeţean 725 Stoenești-Dragoslavele, lucrările de modernizare, incluzând și asfaltarea, au început în urmă cu aproape o jumătate de deceniu, dar încă se mai circulă pe pământ. Ultima promisiu-ne avea ca termen de fi nalizare a lucrărilor anul 2017, însă ne apropiem de fi nalul lui 2018 și problema nu a fost rezolvată. Doar că, de ceva timp, au reapărut

muncitorii pe traseu, s-a pietruit drumul, s-a lucrat la rigole și la întărirea malurilor. Potrivit primarului din Stoenești, Ion Marin, sunt șanse ca lucrarea să fi e fi nalizată chiar în acest an.

De cealaltă parte, pe Drumul Judeţean 735 Bu-ghea de Sus-Albeștii de Muscel-Cândești, problema alunecării terenului chiar la poarta primarului a fost abordată de mai multe ori în ultimii ani, dar fără rezultat. O șansă a apărut de curând, după ce Gu-vernul a alocat circa trei milioane de lei din fondul de rezervă pe care îl are la dispoziţie chiar pentru lucrările necesare la acest drum. Banii vor fi utilizaţi prin Consiliul Judeţean, dar rămâne de văzut când vor demara procedura de atribuire a execuţiei și lu-crările în sine.

Cătălin Ioan Butoiu

Un nou asalt asupra drumurilor din MuscelBani pentru Albeşti-Cândeşti, lucrări la Stoeneşti-Dragoslavele

După  demisia din funcţia de director medical a chirurgului Toma Berevoianu, care a preferat să-și desfășoare activitatea exclu-siv în secţie, o perioadă de timp Spitalul Municipal Câmpulung nu a avut niciun titular pe a doua cea mai importantă poziţie din

organigramă. Acum însă, un me-dic din spital și-a asumat această răspundere: este vorba despre dr. Iuliana Alina Podea, specialist în boli infecţioase, dar și în boli in-terne.

Doctorul Podea este din Pitești și a lucrat la Spitalul Judeţean.

Misiunea ei pare să fi e una des-tul de difi cilă, asta ţinând cont de atribuţiile complexe care îi revin, dar mai ales de faptul că trebu-ie să pregătească etapa a doua de acreditare a spitalului, care ar urma să se deruleze peste circa doi ani. C.I.B.

Spitalul Municipal Câmpulung are un nou director medical

Pe drumul judeţean 725 încă mai sare praful când trec maşinile

Page 19: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Mari Tudor

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: [email protected]. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore [email protected] - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Duminica trecută, de sărbătoa-rea Sfi nților Ioachim și Ana, Fla-căra Centenarului s-a aprins la Tutana, în comuna Băiculești, și a fost sărbătorită cea de-a șaptea ediție a Zilei Comunei. Alături de locuitorii din Băiculești s-au afl at ofi cialități județene, par-lamentari și primari argeșeni, precum vicepreședintele Con-siliului Județean Argeș, Simona Brătulescu, subprefectul Adrian Bughiu, senatorul Șerban Vale-ca, deputații Dan Bica și Radu Vasilică, primari argeșeni, consi-lieri județeni și alți reprezentanți ai administrației publice locale. La monumentul închinat ero-ilor comunei, afl at în curtea Școlii Gimnaziale Tutana, un sobor de 10 preoți a ofi ciat o slujbă religioasă de pomenire a celor ce și-au dat viața pentru Țară, Flacăra Centenarului fi ind aprinsă de către vicepreședintele Consiliului Județean Argeș Si-mona Brătulescu și de prima-rul comunei Băiculești, Nicu-laie Dragnea. De asemenea, au fost acordate diplome centenare urmașilor eroilor din localitate, în acordurile solemne ale Fanfa-rei ”Argeșul” a Centrului Cultu-

ral Județean Argeș, fi ind depuse coroane de fl ori în memoria ce-lor căzuți pentru România Uni-tă, în Primul Război Mondial.În încheierea ceremoniei, copiii din localitate au susținut în fața publicului un program artistic, după care, pe terenul de fotbal, a debutat cea de-a șaptea ediție a Zilei Comunei Băiculești. Cu acest prilej, au fost acordate di-plome și premii cuplurilor care au împlinit 50 de ani de căsnicie.

M.I.

Diplome centenare pentru urmaşii eroilor din comuna Băiculeşti

Duminică, 9 septembrie, a avut loc cea de-a XIV-a ediție a Zilei Comunei Berevoești, sub genericul „Sârba la Berevoești”. Manifestările au avut loc pe Stadionul Central al comunei Berevoești, în prezența unui public numeros. În deschide-rea evenimentului, ofi cialitățile prezente au ținut discursuri. Au fost prezenți reprezentanții administrației publice județene și locale, președintele Consiliu-lui Județean Argeș, Dan Manu, vicepreședintele Simona Brătu-

lescu, subprefectul Adrian Bu-ghiu, senatorii Șerban Valeca și Gheorghe Marin, deputații Radu Vasilică și Dan Bica, consilieri județeni și primari argeșeni.

Ziua a început cu o manifestare sportivă, un meci de fotbal între A.C.S. Gloria Berevoești și A.S. Viitorul Ștefănești 2007. Progra-mul artistic a fost unul foarte va-riat și aplaudat.

Au cântat printre alții Ele-na Sima, Maria Ghinea, Doina Argeșului, Cristina Turcu Pre-da, Valentin Grigorescu, Gru-

pul Nemuritorii. Fiu al satului, președintele CJ Argeș Dan Manu i-a felicitat pe primarul Bogdan Proca și Consiliul Local pentru eforturile aduse la dezvoltarea comunității, acordându-le o pla-chetă de Excelență. Locuitorii co-munei care au împlinit 50 de ani de căsnicie, precum și tinerii cu rezultate deosebite la învățătură și în domeniul sportiv au fost premiați cu diplome, bani și me-dalii.

M. T.

Cuplurile longevive, precum şi elevii şi sportivii performanţi, premiaţi la Ziua Comunei Berevoeşti

Leonard Soare, președintele Comunității Montane Iezer Muscel, i-a făcut o vizită, săptămâna trecută, celebru-lui cântăreț italian Al Bano. Argeșeanul nostru din Godeni a mers împreună cu soția sa în Italia, Provincia Brindisi, la invitația unor prieteni italieni.

La Cellino San Marco, la prânz cu Al Bano

„Am avut o săptămână de vacanță în Provincia Brindisi, la invitația unor prieteni italieni, pe care i-am cunoscut cu ocazia diverselor proiecte de înfrățire pe care le-am inițiat de-a lungul ul-timului deceniu. Am fost invitat, într-una din zile, să vizităm ferma lui Albano Carrisi, la Cellino San Marco, și să luăm prânzul la re-staurantul artistului. Cu această ocazie, prietenul meu italian ne-a prezentat lui Albano, care a fost foarte încântat să vină la masa noastră și să stăm de vorbă. Al-bano ne-a întâmpinat cu «bună ziua» și «mulțumesc»”, ne-a spus Leonard Soare.

Cântărețul și actorul Albano Carrisi, cunoscut drept Al Bano, are 75 de ani, iar zilele trecute a susținut un concert la Alba Iulia, orașul unirii. Artistul este cunos-cut pentru melodii celebre, pre-cum „Felicita”, „Sempre, sempre” sau „Liberta”. Cântărețul italian este și viticultor, iar Leonard Soa-re i-a vizitat ferma viticolă și cea de măslini pentru a treia oară. De fapt, fostul consilier județean are mai multe parteneriate între localitățile din provincia în care locuiește cântărețul Al Bano și România, materializate prin pro-iecte europene de înfrățire.

„A avut numai cuvinte frumoase despre România și ne-a dat să degustăm din vinurile sale”

L-am întrebat pe Leonard Soa-re despre întâlnirea sa cu celebrul cântăreț, iar acesta ne-a povestit

despre subiectele pe care le-au abordat. „Am degustat din vinu-rile date de podgoria lui și l-am felicitat pentru întreaga sa activi-tate muzicală, fi ind fani ai lui și ai Rominei. Melodia mea prefe-rată din repertoriul lui este «Fe-licita». A stat cu noi la masă în jur de 25 de minute, având și alți oaspeți care-l așteptau. Era foarte bucuros că ne-a întâlnit și a avut numai cuvinte frumoase despre România. I-am spus că avem o

pensiune agroturistică la Godeni și poate, odată, va accepta să ne facă o vizită cu ceilalți prieteni. Ne-a mai spus că i-a făcut plăcere să cânte de câteva ori cu Paula Se-ling”, povestește Leonard Soare.

Artistul italian este despărțit de fosta sa soție, cântăreața Romi-na Power. Din discuția pe care a avut-o cu Leonard Soare, reiese că o altă căsătorie nu ar fi de ac-tualitate în acest moment.

Un argeşean, acasă la celebrul Al Bano

Leonard Soare este fondatorul PNL în Argeș și fost consilier județean în 6 mandate, între 1992-2016. Este președintele Comunității Mon-tane Iezer Muscel, cel mai cunoscut și efi cient ONG din Argeș în materie de înfrățiri ale unor orașe și comune din Argeș și nu numai cu altele similare din Uniunea Europeană. Este stabilit la Godeni, unde deține pensiunea agroturistică „Piscul Soarelui”, una dintre cele mai apreciate din zona Muscel.

Material realizat de Mari Tudor

Page 20: Exploziv! Culisele schimbării şefului de la Dacia...Jurnal de Argeş - pag 3 BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018) Jenica Dumitru, o eternă școlăriță

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1261 (12 - 18 septembrie 2018)

Primarul Georgescu de la Mioveni îi urează călătorie sprâncenată lui Antoine Doucerain, după doar 4 luni de mandat în fruntea uzinei de la Mioveni.

Secretarul general de la Dacia, Gabriel Sicoe, încă #rezistă.

Adio, Antoine! Mecanicul de locomotivă e de la #rezist, e bine să știi asta dacă trenul deraiază pe la

vreun miting împotriva PSD...

LA MULŢI ANI!Șase personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 12-18 septembrie

2018. Primul sărbătorit, pe 14 septembrie, este Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură. Pe 15 septembrie va primi felicitările cuvenite arhitectul Doina Oprescu, iar pe 16 septembrie vor închina o cupă de șampanie medicul chi-rurg Emanuel Ionescu și Carmen Săndulescu, directoarea Școlii Generale Nr. 7 Pitești. Pe 17 septembrie vor da de băut profesorul universitar Ștefan Găitănaru și medicul Alexandru Matrozi. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Deputata Simona Bucura Oprescu: mai sinceră nu se poate, mai spațioasă nici că există...

Știți că sunteți feblețea mea, domnu’ Ionică! Parcă ați albit de când

nu v-ați mai vopsit părul...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Cristian Cocea Emanuel Ionescu Alexandru Matrozi

Un nou proiect de cercetare socio-economică la Universitatea Constantin Brâncoveanu

Anul 2018 a adus în portofoliul Universității Constantin Brâncoveanu din Pitești un nou proiect de cercetare socio-economică în aria dezvoltării regionale. Echipa formată din conf. univ. dr. Cristina Șerbănică (coordonator proiect), conf. univ.dr. Cristina Gănescu, conf. univ. dr. Sebas-tian Ene și lect. univ. dr. Iuliana Talmaciu a câștigat competiția națională de proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe (TE2016). Competiția a fost una deosebit de acerbă: din cele 163 de propuneri depuse în domeniul științe socio-economice, doar 17 au fost declarate câștigătoare, între aces-tea înscriindu-se și propunerea Universității Constantin Brâncoveanu din Pitești. Sco-pul proiectului de cercetare cu tema ”Spe-

cializarea inteligentă în regiunile rămase în urmă din Europa Centrală și de Est” este acela de a examina, din perspectiva sisteme-lor regionale de inovare, cauzele rămânerii în urmă și factorii de periferalitate și de a evidenția opțiunile strategice de tranziție către stadiul ”regiunilor cunoașterii” sau al ”regiunilor care învață” (”learning regi-ons”).

Proiectul are o durată de implementare de doi ani (2018 - 2020) și este fi nanțat printr-un grant al Ministerului Cercetării și Inovării, CNCS-UEFISCDI, în cadrul Programului Național de Cercetare, Dez-voltare și Inovare PNCDI III (proiect nr. PN-III-P.1.1-TE2016-1630).

M.S.

Cristina Șerbănică, coordonatoarea proiectului