EXPLORAREA RADIOLOGICA A TUBULUI DIGESTIV

Indicatii:• Orice suferinta clinica sugestiva pentru o afectare a tubului digestiv

Tehnici de examinare Radioscopia sau radiografia pulmonara Radioscopia si radiografia abdominala simpla/ “pe gol”- Pneumoperitoneu- Nivele hidroaerice- Ansa santinela- Aerobilie- Calcificari pancreatice- Chisturi hidatice calcificate Radioscopia cu suspensie baritata administrata peroral Irigoscopia si irigografia Examenele cu dublu contrast Investigatia cu substante farmacodinamice

Radioscopia cu suspensie baritata administrata peroralpermite evidentierea:• modificarilor functionale;• modificarilor morfologice;• sediul si natura leziunii;• evolutia in timp a leziunii.

MODIFICARI RADIOLOGICE ELEMENTARE:Modificari elementare functionale

de tonus- hipotonia: marirea calibrului, evacuare intirziata- atonia: dilatare si suprimarea peristaltismului- spasmul: local / segmentar = contractia prelungita a unui grup de fibre

musculare circulare, cu suprimarea totala a tranzitului - hipertonia: ingustarea calibrului, evacuare rapida a continutului de peristaltica- hiperkinezia: unde cu amplitudine mare, frecvente,propagate rapid- hipokinezia: unde cu amplitudine redusa, rare, propagate lent- akinezia: absenta totala a peristaltismului prin epuizarea fibrelor secundar:

- unei stenoze- infiltrarii peretelui (inflamator sau tumoral)- medicamentelor

- dischinezia: determina depresiuni ale conturului de tranzit- accelerare= hipertonie+hiperkinezie- staza: cu dilatarea segmentului de secretie- hipersecretie

Timpi normali de evacuare:Esofag 5-7 secStomac 2,5-3 oreDd. 60-90 secla valva Bauhin in 3-4 ore

in flexura hepatica in 8 ore1

in sigmoid in 12-18 ore

MODIF elementare morfologice:1. Modificari de pozitie

Ptoza – deplasare caudala permanenta prin alungirea ligamentelor suspensoareDeplasari (impingere / tractiune)Torsiuni – mecanism complex, imagini bizare

2. Modificari dimensionale Cresterea / reducerea lungimii ± calibrului

– brahiesofag, megaesofag, megacolon, dolicocolon– cauze congenitale, disfunctii neuro-vegetative, procese stenozante

Stenoze: = regiuni limitate de ingustare pronuntata a lumenului, produse de cauze organice– axiale / excentrice– cu contur regulat / neregulat– lungime: inelare / tubulare– uniformitatea calibrului: tubular / moniliform / neregulat

benigne / maligne3. Modificari de forma

– bilocularea gastrica– deformarea polilobata a bulbului ulceros

4. Modificari de contur Amprente

= denivelari limitate ale contururilor produse de organele / formatiunile vecine– conturul nu este intrerupt– pliurile sunt impinse dar continue

Neregularitati = alterari parietale grave

– intrinseci (fibroza retractila, procese tumorale)– extrinseci (periviscerite)

Denivelari Intreruperera contururilor

= consecinta proceselor tumorale vegetante! “lizereul de siguranta” – examen cu dublu contrast colon

Rigiditatea= produsa de procese infiltrative de natura inflamatorie sau neoplazica, cu absenta peristalticii

• benigna• maligna

5. Modificari de mobilitate– diminuata / disparuta

• consecinta fixarii de vecinatate • prin procese aderentiale (periviscerite) sau tumorale

– mobilitate anormala (a unor segmente normal fixe)• anomalii ale sistemului de fixare (“duoden mobil”)

6. Modificarile reliefului mucoasei– pliuri hipertrofice– pliuri atrofice– convergenta pliurilor– aspectul neregulat al pliurilor– intreruperea pliurilor

2

– disparitia totala a reliefului7. Imagini aditionale (plus de umplere)

– Ulceratiile superficiale – mici neregularitati de contur– Nisa – pierdere de substanta in peretele unui organ

Rx:• de fata – opacitate persistenta • de profil:

Benigna• relativ regulata• baza mica de implantare • iese din contur

– Imaginile diverticulare – plus de umplere + colet8. Defectele de umplere (lacune)

– edem inflamator– tumori benigne

• rotund ovalar• contur regulat, net• nu intrerup pliurile

ESOFAGUL:Imaginea radiologica normala• pozitia de examinare: OAD la 45º• esofagul incepe la faringe (gura lui Killian), in spatele cartilajului cricoid (C6) si tine pana la cardia

(T12);• deasupra diafragmului formeaza ampula epifrenica care se realizeaza mai frecvent in inspir profund;• lungime de 25 cm, calibru de 2-3 cm si prezinta 3 portiuni: cervicala, toracica, abdominala si 4 stramtori

fiziologice: cricoidiana, aortica, bronsica si diafragmatica;• substanta baritata traverseaza esofagul in 3-7 sec;• reintoarcerea bariului din stomac in esofag este impiedicata mecanic de valvula lui Gubarov, un repliu al

mucoasei gastrice si de catre unghiul lui Hiss (>90º)• pliuri longitudinale paralele care ajung la cardia si care se pot continua cu pliurile micii curburi gastrice.

DIVERTICULI ESOFAGIENI:= Dilatatii circumscrise ale peretelui esofagianDiverticuli de pulsiune • slabirea musculaturii esofagiene• localizati oriunde deasupra stramtorilor fiziologice

RADIOLOGIC - contur net, pot reveni la normal dupa trecerea bariului sau evacuarea are loc dupa un oarecare timpDiverticuli de tractiune • situati pe peretele anterior sau lateral, mai frecvent la nivelul bifurcatiei traheei• in 85% din cazuri sunt provocati de aderentele produse de un ganglion tuberculos ratatinat

RADIOLOGIC - forma de palnie, con sau deget de manusaDiverticul Zenker

- ia nastere la granita dintre faringe si esofag- hernierea mucoasei printr-un hiatus in peretele posterior, poate ajunge la dimensiuni mari

VARICE ESOFAGIENE:• Largirea lumenului elementelor retelei venoase in jumatatea inferioara a esofagului• Modalitate de circulatie colaterala intre vena porta si vena cava superioara (ciroza hepatica)

RADIOLOGIC- benzi transparente, intrerupte, sinuoase;

3

- formatiuni transparente, rotunde sau ovoidale ca un sirag de margele;- varicele pot sa se stearga la trecerea contractiilor peristaltice;- pereti supli, lumen usor largit

DISKINEZIILE ESOFAGULUI TORACIC:= interesează tonusul şi peristalticaClinic- disfagie intermitentă influenţată de stări afective, tuse, pirozis, eructaţii.Contractii primare - simetriceContracţiile secundare - în 1/3 medie - imagine de clepsidrăContracţiile terţiare – 2/3 inf. - mici dilataţii cu incizuri spasmodice, fără simetrie, pe ambele contururi ale esofagului.Spasmele etajate (pseudodiverticulii) - 2/3 inf. (colier de perle, tirbuşon sau şirag de mătănii)Hipotonia şi hipochinezia - - calibru mare al esofagului - aer în esofag - s.c. Cade sub acţiunea gravitaţiei - pliuri şterse, contururi netede - în decubit dorsal suspensia stagnează

- curăţirea mucoasei: insuficient şi tardiv - cu timpul esofagită în 1/3 inferioarăDiagnostic diferential: achalazia sau cardiospasmul

DILATATIILE ESOFAGIENE:1. atonia esofagului

- tulburare functionala ce se traduce prin progresia lenta si continua a bolului opac intr-un esofag dilatat si lipsit de miscari peristaltice;

- mult aer in esofag2. sclerodermie - tub dilatat si rigid in 75% din cazuri3. megaesofag prin cardiospasm • = contracţie totală dar intermitentă, întrerupe complet tranzitul şi cedează la spasmolitice.• Rx

– - segment terminal efilat axial (rădăcina de ridiche), cu stop complet prin cardie timp de ore – - segment suprajacent dilatat în totalitate, se umple de jos în sus, contururi netede ±peristaltică

vie• Precede achalazia (ischemie degenerarea celulelor ganglionare)!

4. mega-dolicoesofag – achalazie

AKALAZIE:=lipsa de relaxare a segmentului distal esofagian când creşte tonusul în segmentele proximale suprajacente, datorită alterării plexurilor nervoase mienterice, cu hipertrofia fibrelor musculare din segmentului distal

• mai ales la 20-40 de aniRx. Rgr. toracică de faţă şi de profil normale la dilataţii mici / megaesofag Ex baritat

• hipertonia segmentului distal, 1-3 cm îngustat axial

4

• dilatarea şi chiar alungirea segmentului suprajacent mult dilatat şi sinuos, cu aspect de megaesofag sau megadolicoesofag, cu pliurile şterse, se umple de sus în jos, neomogen datorită stazei şi resturilor alimentare

• evacuarea când presiunea intraluminală atinge o anumita valoare Refluxul gastroesofagian (chalazia)• trecerea involuntară în esofag a unei cantităţi de suc gastric în absenţa vărsăturilor, greţurilor şi fără

participarea musculaturii gastrice sau abdominale.• Rx.• tranzit anticurent ce poate ajunge până la gura esofagului, de obicei până în 1/3 medie• în ortostatism, dar mai ales în decubit sau Trendelenburg. poziţia Brombart-Hillemand (a şiretului)• refluxul postoperator este relativ frecvent, după gastrectomii 2/3 sau chiar gastroenteroanastomoze

TUMORI ESOFAGIENE BENIGNE:• rare• 1.tumori ce se dezvoltă în lumenul esofagului• = tumorile pornite din mucoasă:granuloame, adenoame, papiloame, polipi• - 1/3 superioara• 2.tumori intramurale• = chisturile intramurale si toate tumorile care pornesc din alt ţesut decât mucoasa: leiomioame,

fibroame, neurinoame, lipoame, fibrolipoame, angioame• - 1/3 mijlocie şi inferioară• Pot fi pediculate si se prezinta ca formatiuni radiotransparente (imagini lacunare/ minusuri de umplere)

cu contur circular net (ca un corp strain) care se deplaseaza in sus si in jos.

TUMORI MALIGNE:Rx. pasta, suspensia baritată cât şi distensia gazoasă + rgr. toracicaForma infiltrativă

stadiul incipient - dificil- lipsa de peristaltism şi rigiditate datorate infiltrării stratului submucos interesată şi muscularastenoza- cu aspect fusiform,excentrică- cu margini festonate

- redusă ca întindere (4-5 cm) dar fals mai lungă (+spasm suprajacent sau procese inflamatorii) poţiunea efervescentă(limitele)- tranzitie treptata între segmentele sănătoase şi cel patologic

Forma ulcerată - rar ca formă pură

1.plus de umplere pe contururi, încastrat 2.opacitate persistentă de faţă "în farfurie /menisc“-menisc: ulceraţie înconjurata de burelet cu versante simetrice, la marginile căruia pliurile mucoasei se opresc brusc + ancoşe constante

- fundul nişei: plat/festonat/neregulate+infiltrare, semiton sau imagini vegetante

Forma vegetantă - rara în formă pură- imaginile lacunare cu aspect conopidiform sau pseudopolipoid- aspect polipoid al mucoasei- contururi neregulate

5

- rigiditate supra- şi subjacenta ≠varicele esofagiene mari, mai ales la examinarea în strat subţire- întreruperea pliurilor- aspect de pinten pe marginile coloanei baritate

Forma mixtă-majoritatea- -defecte de umplere cu contururi neregulate- -aspect polipoid- -imagine de nişă de mărime variabilă- -imagine de semiton a conturului, "rupt"- -dezorganizarea pliurilor într-o regiune - limitată- -ingustarea lumen+dilatare moderată - suprajacentă

În toate formele+procese inflamatorii perilezionale adenopatii modificări infecţioase mediastinale/pulmonare fistule esotraheale,esobronşice,esomediastinale

STOMACIMAGINEA RX A stomacului normal:• FORMA SI DIMENSIUNI- Normoton- forma de cirlig- Hiperton- forma de corn- Hipoton- alungit in sens vertical• STRUCTURI SI REGIUNI ANATOMICE- Fete si curburi• IMAGINE IN DIFERITE INCIDENTE SI POZITII- Decubit dorsal - bariul umple fornixul iar aerul migreaza in antru- Decubit ventral – bariu in antru, fornix cu aer si bariu• RELIEFUL GASTRIC - determina benzi lacunare- Fornix si mare curbura – aspect “cerebriform”- Mica curbura – verticale, paralele- Antral – in linii mari paralele, convergente spre pilor• CINETICA GASTRICA – undele peristaltice• MOBILITATEA GASTRICA

MODIFICARI DE POZITIE SI FORMA:• DEPLASARI – de formatiuni de vecinatate- Spre dr. – splenomegalie, formatiuni unghi splenic colonic, renale- Spre stg. – hepatomegalie, T. cap de pancreas, rinichi dr., T. retroperitoneale- Cranial – T. pelvi-abdominale, retroperitoneale, sarcina, ascita- Caudal – hepatomegalii, revarsate pleurale• PTOZA – creste spatiul dintre diafragm si fornix• RELAXAREA DIAFRAGMATICA- Ascensiunea diafragmului stg., hipoplazic si imobil, sub care se regasesc fornix si unghi splenic• HERNIA DIAFRAGMATICA – solutie de continuitate a diafragmului• HERNIILE HIATALE – prin hiatusul esofagian al diafragmului

6

- Prin brahiesofag – esofag scurt, cardie intratoracica- Paraesofagiene – esofag normal, cardie abdominala, aer in fornix- De alunecare – esofag sinuos, cardie intratoracica, absenta aerului in fornix

Se apreciaza si dimensiunile, ±reflux gastroesofagian, fixa/reductibila• CASCADA – favorizata de obicei de aerocolie• VOLVULUSUL – torsiune partiala sau totala in jurul unui ax:- Longitudinal (cardiopiloric)– volvulus organoaxial- Transversal (mezentericoaxial) - Cardiosplenoaxial – forma extrema de cascada

Gastritele- modificari inflamatorii ale mucoase si submucoaseiAcuta – de etiologie toxica sau infectioasaRx.- ingrosarea pliurilor mucoasei; la compresie pliuri suple, deformabile- hipersecretie de suc gastric- prezenta mucusuluiCronica- hipertrofica - ingrosarea pliurilor mucoasei (pana la de 2-3 ori grosimea unui pliu normal)- modificari de calibru in lungul fiecarui pliu- rigiditate- grunji de mucus opaci- Forma extrema- gastrita Menetrier- mari imagini lacunare neregulate- pseudopolipoida- regiunea antrala- proeminente polipoide – imagine falsa de polipi- atrofica - intalnita in anemia Biermer, alcoolism, pelagra

- poate fi difuza sau localizata- se pot intalni placarde izolate de gastrita atrofica- stergerea reliefului gastric- rigiditatea peretelui

Prolaps mucoasei gastrice de pilor:- defect de umplere lobulat, polipoid, sub forma de rozeta, umbrela deschisa sau ciuperca situat la baza bulbului

ULCER GASTRICPierderi de substanta parietale (mucoasa, submucoasa, musculara, seroasa), uneori cu perforatie sau penetrarea unor organe vecineFORME:- eroziune superficiala – pierdere de substanta a mucoasei gastrice- “exulceratio simplex” – depaseste muscularis mucosa- ulcer acut – crater adancit in peretele gastric, are evolutie scurta si in 3 saptamani se cicatrizeaza; - ulcer calos – la virstnici, dimensiuni mari, penetrant- nisa Haudek – nisa cu trei nivele (bariu, secretie, aer), penetrantaSEMNE DIRECTENISA- imagine de fata: imagine de cocarda (opacitate persistenta inconjurata de inel transparent) - imagine de profil: plus de umplere- dimensiuni – 2-3 mm la ~ cm- forma –triunghiulara, rotunda, aplatizata

7

- conturul – net si regulat, neregulat in cele penetrante- tonalitate omogena (neuniforma in cancer)MODIFICARI PERIULCEROASE- determinate de edem si infiltratie inflamatorie- Rx. – banda transparenta ce separa baza nisei de lumenul gastric (inel Hampton) – semn patognomonic de benignitate

ULCER GASTRICSemne indirecteSemne functionale

- triada simptomatica: - Hipertonie - Hiperkinezie - Hipersecretie

- evacuarea intarziata a stomacului in urma diskineziei antro – pilorice- semnul aratatorului sau indicatorului (incizura pe conturul opus celui pe care se localizeaza nisa)

Semne morfologice- Convergenta pliurilor spre nisa- Rigiditatea segmentara- Scurtarea micii curburi- Bilocularea – stenoza excentrica- Gastrita insotitoare

TUMORI GASTRICE BENIGNE:Polip, leiomiom, lipom, fibrom, neurinom, schwanom, angiom, insula de pancreas ectopic.RADIOLOGIC- Minus de umplere (imagine lacunara) de forma rotunda sau ovoida, cu contur net

TUMORI GASTRICE MALIGNECel mai frecvent adenocarcinoame, apoi sarcoame, limfoameTrei tipuri anatomopatologice si radiologice:Vegetant – lacuna maligna-dimensiuni variabile, de obicei mari,

- contururi neregulate- imagini de semiton- pinten malign- inconjurata de relief malign: - pliuri groase,

neregulate, deformate “in maciuca”, “in limba de clopot”,

- Stenoza excentrica sau axialaInfitrant – rigiditate- “deschide” unghiul gastric- antru conic sau cilindric- stenoza mezogastrica, axiala, cu bilocularea stomaculuiSchirul gastric (linita plastica)-

- organ tubular- fara peristaltica- contururi neregulate

8

- disparitia reliefului mucos- camera cu aer micadispare- ±RGE ±incontinenta pilor

Ulcerant – nisa maligna- Retrasa din contur- Baza larga de implantare- Dimensiuni de ob. mari- Fundul rigid si neregulat- Relief malign inconjurator

Tipuri:- incastrata- mica, pe un placard infiltrativ- in lacuna- intr-o masa vegetanta ulcerata- in menisc- intr-o vegetatie dezvoltata de pe o curbura

SINDROM PILORIC:STENOZA PILORICA ULCEROASA:- Secundar unui ulcer piloric recidivant, trenanatRx.: stomac “in chiuveta”- alungit, dilatat, cu fundul sub creasta iliaca

- Aton, achinetic- Pliuri sterse- Lichid de staza, mucus, resturi alimentare- Umplere de jos in sus, imagini de “fulgi de zapada”- Absenta evacuarii in cursul examinarii- Bariu in stomac >3 ore de la ingestie si la 24 de ore

STENOZA ANTROPILORICA MALIGNA:- Secundar unui proces proliferativ vegetant sau ulcerant antro-piloric

– aspect aparent alungit al pilorului– ingustare a regiunii antrale prepilorice – stenoza axiala sau excentrica– contur neregulat, imagini de semiton, pinteni maligni – in t. vegetante– pereti rigizi, regulati – in t. infiltrative– tranzitul prezent transpiloric, redus cantitativ– dilatare a stomacului suprajacent (niciodata pana la dimensiunile din stenoza benigna)

DUODENAspectul radiologic normalBulbulNormoton: forma triughiulara - lungime 3-6 cm.Hipoton: alungitHiperton: rotund2 curburi (mica si mare); 2 fete (ant. si post.)Relieful mucos: pliuri subtiri, longitudinale la nivelul bulbuluiCadrul duodenalRelief mucos cu pliuri transversale, perpendiculare pe contur aspect dintatTranzit in 60-90 sec

AFECTIUNILE DUODENULUI:

DIVERTICULI DUODENALI:9

- plusuri de umplere legate prin pedicul - unici sau multiplii, - obisnuit pe DII sau DIII- forma rotund-ovalara, contur net.

DUODENITE:Sunt inflamatii ale mucoasei duodenale, obisnuit secundare ulcerului gastro-duodenal, afectiunilor hepato-biliare, pancreatita, apendicita.Radiologic:Semne functionale: hipertonie si hiperkinezie; in formele vechi – hipotonieSemne organice: mucoasa ingrosata polipoida, contur neregulat, calibru ingustat neuniform.

ULCER DUODENAL:– in 90% cazuri – ulcer bulbar

Radiologic: • semnul direct – imaginea de nisa - situata pe una dintre fete, foarte rar pe curburi• semne indirecte functionale:

- hipertonie, hiperkinezie, hipersecretie la nivelul stomacului- aspect de bulb iritabil, intolerant, care se evacueaza rapid, spasme localizate.

• semne indirecte morfologice:• alterarea reliefului gastric cu aspect de gastrita,• pilor descentrat, • bulb cu modificari de forma si dimensiuni.

• Bulb acut ulceros: nedeformat, imagine de nisa inconjurata de edem• Bulb cronic ulceros: deformat, neomogen, pliuri neregulate, eventual stenozant

TUMORILE DUODENULUI:Benigne: polipi – imagini lacunare, omogene, net conturateMaligne – extrem de rare.

MODIF DUODENULUI IN PATOLOGIA DE VECINATATE:Patologia pancreatica: pancreatite acute, cronice, t. pancreatice

- Largirea cadrului dd.- Stergerea pliurilor pe conturul intern- Contur intern neregulat, dintat, rabotat

AFECTIUNILE INTESTINULUI SUBTIRETopografie

- Jejun – hemiabdomen stg. sup. si periombilical- Ileon – hemiabdomen dr. inf. si pelvis

Calibru – 3 cm2-2,5 cmRelieful mucos – autoplastica vieContururi – dintaturi fine , regulate, simetrice-jejunTonus si cineticaTranzitul – in 3-4 ore la valva ileocecala

Anomalii congenitaleMezenterul comun - rotatia incompleta sau inversa a intestinului primar

10

- mezenterul primitiv nu se mai segmenteaza in mezouri, ramane comun intestinului subtire si colonului - intestin subtire pe dr. si colon pe stg. abdomenului Diverticulii Diverticulul Meckel - persistenta partiala a canalului omfalo-vitelin - situat la 20-50 cm de valva ileocecala

INTESTIN GROS:Intestinul gros se intinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula ileocecala, pana la nivelul canalului anal, dar aceasta definitie morfofunctionala trebuie sa includa apendicele si valvula Bauhin. Lungimea intestinului gros variaza intre 100 – 150 cm, cu o medie de 130 – 1350, cresterea in lungime se poate face pe seama intregului colon dar mai ales pe seama unor segmente separate.Astfel: sigmoidul si transversul au o lungime in jur de 50 cm, ascendentul 12 – 17 cm iar descendentul 14 – 20 cm. Calibrul intestinului gros prezinta o scadere progresiva incepand de la cec spre sigmoid cu aproximativ 5 cm la cec si 2,5 cm la sigmoid dar in mod normal sau conditii patologice, exista modificari de calibru prin spasme sau dilatari, creand astfel dificultati in investigarea colonului si mai ales in punerea diagnosticului.

Investigatia radiologica a colonului prin tranzit baritatExplorarea baritata per os se face prin examinarea, la 6-8 ore ti la 24 de ore, a opacifierii intestinului gros. Se admite clasic ca pasajul baritat, permite cu precadere, aprecieri asupra comportamentului functional, durata tranzitului, aspectele radiofunctionale spastice, hipotonii sau atonii.

Examenul radiologic al colonului prin clisma baritata• Clisma baritata sau irigoscopia, reprezinta metoda fundamentala si de selectie pentru investigatia

afectiunilor colonuluiModalitati si conditii de realizare a clismei baritate • Pregatirea bolnavului pentru clisma baritata reprezinta conditia esentiala pentru o realizare optima a

investigatiei irigografice . Curatirea colonului se face prin mai multe mijloace: administrarea de purgative mai ales la bolnavii ambulatorii, la cei constipati sau dupa examinari baritate per os, substanta de contrast persista timp indelungat la nivelul colonului.

ENTERITE:Enteritele nespecifice - Modificari functionale hipertonia si hipotonia, tranzit accelerat sau intarziat, continut gazos si nivele hidroaericeModificari morfologice - pliuri ingrosate, rigide, neregulate, - autoplastica diminuata

TUBERCOLOZA ILEOCECALA=Inflamatia specifica a foliculilor limfatici si placilor PayerDebut : ultima ansa dilatata prin atonie inflamatorie + edem +aspect “batut in cuie” (hipertrofia formatiunilor limfoide)Nodulul de alarma = pierdere de substanta pe marginea libera a ileonului, la ~ cm de cec prin Htrofia unei placi Payer sau compresia unui ggl. HtrofiatCec cu contur neregulat, fund retractatUlceratiile = semn al cazeificarii foliculilor limfatici = dintaturi pe contur sau opacitati persistente de fataTranzit accelerat la nivelul ansei bolnave

11

Semnul lui Stierlin = segment ileocecal interesat intolerant pentru bariuStadiu avansat = ileon terminal rigid, fixat, ingustat prin scleroza

ILEITA TERMINALA (BOALA CROHN)= inflamatie nespecifica, ileon terminalDebut : dilatatie hipotona, cu staza + edem + aspect “batut in cuie”, pseudipolipoidHipertonie localizata, cu lumen ingust, iritabil si spasm al sfincterului ileocecalUlceratii = dintaturi marginale sau opacitati persistenteSemnul lui Bodart = asimetria ansei terminale prin scurtarea marginii mezenterice pe care se gaseste ulceratiaSemnul StierlinCec spasmodicStadiu avansat = semnul corzii (al lui Kantor) = ileon terminal ingust, rigid, fixat, scurtatAnse din amonte dilatate, cu staza si nivele hidroaericeFistule – caracteristice abcese in fosa iliaca dr., fistule la piele, vezica, vagin

Diverticulii colonului- La adulti, frecvent multipli, de la ~mm la ~cm- Plusuri de umplere legate prin pediculi

DiverticulozaDiverticulitaFistule coliceColiteleModificari functionale

- De tranzit – accelerat sau intarziat- De tonus - hipertonie/hipotonie- De secretie – hipersecretie

Modificari morfologiceDe relief mucos – pliuri ingrosate, neregulate, imprecis delimitate, cu retinere de bariu intre pliuri, aderent la depozitele de mucus sau patrunderea lui in ulceratiiDe contur – haustrele isi pierd simetria si dispozitia regulata, apoi dispar

- dintaturi ce traduc ulceratiiDe calibru- Initial larg prin hipotonie, apoi stenozat prin procese cicatriceale retractile

OCLUZIA INTESTINALA:= sindrom morfo-functional caracterizat prin oprirea tranzitului intestinalCauze mecanice – tumori intrinseci, compresii /invazii extrinseci, torsiuni, aderenteCauze dinamice (functionale) – pareze intestinale – reflexe sau inflamatoriiRx. = imagini hidroaerice- La nivelul colonului : dispuse pe flancuri, numar mic, diametru mare dispus vertical

- La nivelul ileonului : dispuse abdominal central, diametrul mare orizontal- La nivel jejunal : dispuse in hemiabdomenul stg. Superior, cu aceleasi caractere de la ileon- In ocluziile cu localizare joasa : imagini intricate

TUMORILE COLONULUI:Tumori benigne

- Polipul – frecvent rectosigmoidia- Polipoza rectocolonica

Tumori maligne- Adenocarcinoame – vegetante sau infiltrante, asociind leziuni ulcerative

12

Forma vegetanta = lacuna + relief malign + semiton + pinteni maligni (“pantalon de golf”, explozie de grenada”, “cotor de mar”)Forma infiltranta = rigiditate parietala, contur dintatIn stadii tardive, in ambele forme

- stenoze axiale sau excentrice- ulceratii cu aspect de nisa maligna

Rectocolita ulcero-hemoragica= proces inflamator cu sindr. dizenteric si singe in scaune, cu evolutie in pusee

- Debut recto-sigmoidian- Scaune numeroase, cu mucus si singe- Stadiul initial apartine colonoscopiei

Rx. : iritabilitate, cu pasaj rapid, contur fin dintat - dupa insuflatie : discontinuitatea liniei de siguranta pete opace datorita bariului lipit de grunji de mucus sau de puroi

- Ulterior : se accentueaza dintaturile sub forma de ghimpe sau spiculi prin ulceratii ale mucoasei, evoluind spre imagini de “buton de guler de camasa” sau chiar diverticulare mici = depasirea mucoasei

- In relief se constata imagini pseudolacunare , initial date de grunjii de mucus si puroi, edemul de mucoasa dintre ulceratii, apoi de mugurii de granulatie si focarele de hiperplazie mucoasa in faza de regenerare

- Ultimul stadiu :hiperplazie, scleroza si retractia peretelui cu atrofia mucoaseiRx. : segmente tubulare, inguste, dehaustrate, rigide, scurtate unghiuri colonice desfacuteComplicatii : perforatii in peritoneu sau organe vecine cancerul la virsta tinara (de obicei dupa 10 ani de evolutie) megacolon toxic – in forme cu evolutie fulminanta – de obicei colon transvers

13