expertiza marfurilor falsificate 1

8/17/2019 Expertiza Marfurilor Falsificate 1

1/10

Expertiza mărfurilor falsificate şi contaminate

Falsificarea este operaţia de obţinere a unui produs asemănător

cu altul, deja existent în comerţ, operaţie efectuată în scop de

înşelăciune şi de obţinere a unor venituri ilicite. Expertizele având

drept obiect mărfuri falsificate sau contaminate sunt în general

expertize complexe, cu participarea unor specialişti din diverse

domenii, necesitând investigaţii laborioase şi de durată.

Fraudele, substituirile şi falsificările mărfurilor se înscriu în

categoria mărfurilor frauduloase, a căror amploare a crescut pe

măsura dezvoltării societăţii omeneşti sursele potenţiale ale acestor

mărfuri frauduloase sunt!

– economia de piaţă, bazată pe libera reglare a cererii cu ofertă"

– lărgirea şi intensificarea sc#imburilor comerciale pe pieţele

interne şi internaţionale"

– creşterea numărului agenţilor comerciali implicaţi întrun

proces logistic.

$otrivit legislaţiei italiene, principalele forme de manopere

frauduloase sunt falsificarea, contrafacerea, frauda sanitară şi

substituirea.

Falsificarea este o operaţiune frauduloasă care constă în

modificarea raportului ponderal între componentele unui produs, fără a

efectua vreo aditivare cu alte substanţe.


2/10

%ontrafacerea se constată când produsul introdus în comerţ are

compoziţia şi indicii de calitate diferiţi de cele normale sau declarate.

Frauda sanitară constă în nocivizarea produselor prin falsificare,

contrafacere sau prin substituire.&ubstituirea produselor presupune modificarea compoziţiei

acestora, prin înlocuirea parţială a uneia sau mai multor substanţe cu

altele, de calitate şi valoare inferioară.

'inând seama de amploarea şi pericolul pe carel prezintă

falsificarea produselor, în ţara noastră au fost luate o serie de măsuri

de prevenire şi sancţionare a eventualelor falsificări, în special îndomeniul produselor alimentare. (stfel, )egea nr. *+*-- privind

protejarea populaţiei împotriva unor activităţi ilicite stipulează că

/folosirea ori substituirea de mărfuri sau orice alte produse, precum şi

expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea bunuri,

cunoscând că sunt falsificate sau substituite constituie activităţi

comerciale ilicite şi atrag răspundere contravenţională sau penală0.1e asemenea, 2rdonanţa 3uvernului 4omâniei nr. 5-*--6

privind producţia de produse alimentare destinate comercializării

menţionează că /falsificarea sau substituirea în domeniul calităţii

constituie orice înşelăciune sau tentativă de înşelăciune privind natura,

caracteristicile calitative, compoziţia, conţinutul în substanţe utile,

înlocuirea în componenţa produsului a unor substanţe cu altelevătămătoare sănătăţii, precum şi falsificarea de denumiri, descrierea

sau alte declaraţii false privind originea, cantitatea sau identitatea

mărfurilor sau serviciilor, care contribuie la stabilirea valorii produsului0.

7ormele de igienă privind alimentele şi protecţia sanitară a

acestora, aprobate prin 2rdinul 8inisterului &ănătăţii nr. 99**--6,

definesc falsificarea produselor alimentare ca fiind :adaosul oricărei

substanţe naturale sau sintetice în produse în scopul mascării unor


3/10

defecte ale produselor alimentare, precum şi în scopul modificării sau

conferirii de proprietăţi pe care produsele nu le justifică prin compoziţia

lor naturală şi prin normele de fabricaţie0.

(lţi autori definesc falsificarea ca fiind :operaţia de obţinerea şicomercializare a acelor produse care reprezintă reproduceri ;imitaţii<

aproape fidele, dar de calitate inferioară, a unor produse originale

existente pe piaţă, operaţie efectuată în scop fraudulos pentru

obţinerea unor venituri necuvenite.

&ensul corect al noţiunii de falsificare poate fi mai bine conturat

dacă se ţine seama de principalele direcţii posibile de falsificare care, în cazul produselor alimentare, pot fi rezumate după cum urmează!

– îndepărtarea uneia sau mai multor componente naturale"

– modificarea proporţiei normale de componente c#imice

specifice"

– introducerea în produs a unor substanţe nespecifice şi

nici normale naturii acestuia" – substituirea unor componente naturale cu componente

sintetice sau artificiale, neavizate din punct de vedere

sanitar"

– comercializarea unui înlocuitor de produs drept produs

natural"

–

produsul este complet falsificat, fiind obţinut prin asociereaunor componente c#imice asemănătoare celor din care se

obţine produsul natural"

– remanierea sau recondiţionarea unui produs degradat sau

viciat, în scopul mascării defectelor care ar fi evidenţiat

proprietăţile necorespunzătoare ale produsului respectiv.

Amploarea fenomenului de falsificare


4/10

Falsificarea produselor nu este un fenomen recent. Ea sa

practicat din cele mai vec#i timpuri, fapt demonstrat, printre altele de

expoziţia organizată de =ritis# 8useum în anul *--*, sub genericul:Falsul arta de a induce în eroare0. >n cadrul expoziţiei au fost

prezentate lucrări falsificate din timpul =abilonului şi până în epoca

modernă.

1acă în trecutul nu prea îndepărtat falsificările se manifestau în

special în cazul produselor alimentare, treptat ele sau extins şi la

produsele industriale. (stăzi, se poate afirma că nu există produse,mai ales cu preţuri mari, care să nu constituie obiect al falsificării.

>n prezent, se apreciază că la nivel mondial, daunele care apar

anual prin falsificarea produselor depăşeşte * miliarde dolari,

afectând 6-? din comerţul internaţional.

Metodologia decelării mărfurilor falsificate

8etodologia utilizată în scopul prevenirii şi decelării manoperelor

frauduloase la mărfuri, eventual pentru comensurarea acestora, se

bazează pe cunoaşterea aprofundată a produsului normal, a

proprietăţilor sale esenţiale, ca şi a direcţiilor şi te#nicilor prin care

produsul poate fi falsificat. >n practică, metodologia presupune luarea în consideraţie, pe de

o parte, a unor caracteristici care servesc în mod uzual pentru

exprimarea calităţii, iar pe de altă parte, investigarea unor caracteristici

speciale, care exprimă gradul în care produsele au fost falsificate.

(ceste caracteristici speciale se stabilesc în mod diferenţiat pe grupe

de produse, în funcţie de procedeele specifice de falsificare


5/10

;modificarea compoziţiei c#imice iniţiale a unor caracteristici

organoleptice sau fizice prin tratare cu unele substanţe etc.n continuare se prezintă posibilităţile de decelare a falsificării

unora dintre produsele alimentare comercializate pe piaţă.Falsificarea cerealelor în scopul îmbunătăţirii aspectului sau

creşterii greutăţii #ectolitrice se face prin ungerea boabelor cu uleiuri

sau umezirea acestora, prin adăugare de talc, înălbirea boabelor cu

acid sulfuros etc.

@dentificarea uleiurilor folosite pentru ungerea boabelor de

cereale se face prin fierberea unei probe în apă, când uleiul se separăla suprafaţa apei, sub formă de picături.

@dentificarea talcului adăugat se face în extractul alcoolic *?,

prin separarea şi examinarea reziduului rămas după evaporarea

alcoolului.

(cidul sulfuros folosit pentru înălbirea boabelor de cereale se

identifică prin tratarea extractului apos cu o soluţie iodoiodurată.1ecolorarea soluţiei evidenţiază falsificarea.

Aa#ărul se falsifică prin adăugarea, în scopul îngreunării, a

baritei, gipsului, cretei sau făinii.

4ecunoaşterea falsificării presupune urmărirea substanţelor

adăugate în soluţia obţinută prin dizolvarea za#ărului, substanţele

străine depunânduse sub formă de reziduu insolubil.8ierea de albine se poate falsifica prin adăugarea de za#aruri,

za#aroză, za#ăr de amidon, melasă, dextrină, substanţe îndulcitoare

artificiale. 1e asemenea, poate fi prezentată sub formă de miere

artificială ;za#ăr invertitn acest scop, mierea se dizolvă în

apă, se tratează cu acid tanic şi se filtrează. 2 parte din filtratul obţinut


6/10

se tratează cu acid clor#idric concentrat! dacă are loc formarea unei

tulbureli lăptoase, aceasta evidenţiază prezenţa falsului.

Aa#ărul invertit se urmăreşte prin tratarea unei probe de miere în

eter etilic pur. &e trece apoi eterul întro capsulă de porţelan şi se lasăsă se evapore la temperatura camerei. 4eziduul se umezeşte cu o

soluţie de rezorcină în acid clor#idric. (pariţia unei coloraţii roşii indică

prezenţa za#ărului investit artificial.

Bleiul de măsline poate fi uşor falsificat prin adăugarea uleiurilor

vegetale nesicative ;rapiţă, bumbac< sau prin adăugarea sărurilor de

cupru pentru obţinerea culorii verzui specifice acestui tip de ulei.4ecunoaşterea falsificării presupune determinarea masei

volumice ;,--,-*C


7/10

care se efectuează aceste operaţii este cel al creşterii exactităţii

determinărilor.

Extracţia.

$esticidele de natură organică sunt, în general, liposolubile.&epararea lor din probe se realizează prin folosirea unor solvenţi

organici ;eter etilic, eter de petrol, benzen etc.< sub forma unor

amestecuri bogate în lipide.

$esticidele #idrosolubile se extrag cu ajutorul acetonoitrilului sau

altor solvenţi de natură polară.

>n cazul în care se urmăreşte o determinare globală areziduurilor de pesticide, este necesar a se face o dublă extracţie.

$ractic, extracţia constă în tratarea probei cu solventul stabilit şi

în favorizarea trecerii pesticidelor în stratul organic al acesteia prin

diferite te#nici de agitare sau cu ajutorul instalaţiei de extracţie

&ox#let. Esenţial pentru calitatea extracţiei este împrospătarea

continuă a solventului, ceea ce permite recuperarea reziduului şisporirea exactităţii determinărilor.

$urificarea.

>n general extractele conţin, pe lângă sistemul solvent reziduuri

de pesticide şi alte substanţe susceptibile de a împiedica efectuarea

determinărilor. >n această categorie intră plastificanţii cloruraţi şi

clorura de vinil, monomer care migrează în produsele alimentare dinrecipienţii de policlorură de vinil utilizaţi la ambalarea unor produse.

(ceasta obligă la purificarea extractelor prin spălări repetate cu

apă distilată şi treceri cantitative prin coloane umplute cu pudră de

silicat de magneziu. $rin absorbţie, reziduurile de pesticide sunt

reţinute de pudra de silicat de magneziu în mod diferenţiat, în funcţie

de structura şi compoziţia lor c#imică. 4eziduurile de pesticide sunt

apoi antrenate cu solvenţi delectivi.


8/10

%oncentrarea.

$rin concentrare se urmăreşte reducerea volumului extractelor

purificate, prin îndepărtarea unei părţi a solventului sau solvenţilor

utilizaţi în fazele anterioare.1e regulă, concentrarea se realizează prin evaporarea

solvenţilor.

1eoarece vaporii de solvent pot antrena şi molecule de

pesticide, operaţia se efectuează la temperaturi scăzute, sub vid,

adăugând în extract ulei de parafină.

>n expertizele din domeniul comerţului internaţional, conţinutulrezidual de pesticide se determină prin procedee colorimetrice,

enzimatice şi cromatografice.

8etodele colorimetrice au la bază realizarea unor reacţii

specifice ai căror produşi pot fi identificaţi şi determinaţi colorimetric.

(şa de exemplu, prin mineralizarea extractului, pesticidele

organoclorurate eliberează ioni de clor, care în prezenţa tiacianatuluide mercur şi a cationului feric Fe5, conduc la formarea tiacianatului

feric substanţă de culoare roşie care poate fi examinată colorimetric.

$esticicele organofosforice prin mineralizare conduc la formarea

fosfaţilor. >n prezenţa sărurilor de molibden şi a reductorilor, fosfaţii

astfel obţinuţi formează combinaţii complexe de culoare albastră, care

permit examinări colorimetrice.1itiocarbonaţii prin #idroliză eliberează sulfura de carbon care, în

prezenţa acetatului de cupru şi etanolaminei, produce o coloraţie

galbenă ce se examinează organoleptic.

%unoscând că intensitatea culorii specifice produşilor de reacţie

este proporţională cu concentraţia acestor produşi, compararea cu o

gamă de soluţii etalon permite stabilirea conţinutului în pesticide al

probelor analizate.


9/10

8etodele enzimatice sunt caracteristice insecticidelor

organofosforice şi se bazează pe acţiunea in#ibitorie a acestor

pesticide în cadrul reacţiei enzimatice.

(şa de exemplu, #idroliză acetilcolinei sub acţiunea enzimelor poate fi in#ibată de prezenţa în mediu a insecticidelor organofosforice.

(ceastă in#ibiţie poate fi pusă în evidenţă colorimetric.

(cetilcolina poate reacţiona cu #idroxilamina în prezenţa ionului

feric, rezultând un complex specific de culoare roşie. @ntroducerea

enzimei în mediu produce #idroliză acetilcolinei, reacţia de culoare

nemaiavând loc.$rezenţa unui insecticid organofosforic in#ibă însă enzima şi

reacţia de culoare se produce, ceea ce face posibil un examen

organoleptic.

8etodele cromatografîce se bazează pe capacitatea diferenţiată

şi selectivă de absorbţie a unui mediu poros, la traversarea acestuia

de către extractul purificat şi concentrat al reziduurilor de pesticide.%romografia în strat subţire se caracterizează prin faptul că faza

staţionară este constituită din silicagel, iar cea mobilă dintrun amestec

de eter de petrol şi metanol.

Bn volum cunoscut de extract este depus pe stratul poros. )a

trecerea fazei mobile constituenţii eşantionului migrează diferenţiat

potrivit afinităţii lor pentru faza fixă sau mobilă. )a sfârşitul migrăriiexamenul în raze ultraviolete evidenţiază poziţia şi cantitatea reţinerilor

pe sistemul poros, iar compararea lor cu o gamă de etaloane permite

identificarea şi evaluarea diferiţilor constituenţi ai extractului.

>n cazul cromatografiei în faza gazoasă, coloana de analiză este

umplută cu un suport îmbibat cu o substanţă polară sau nepolară.

Faza staţionară este parcursă de un gaz denumit :vector0. Bn volum

dat din extractul de analizat este injectat sub formă gazoasă în


10/10

coloana încălzită cu ajutorul unui termostat. %onstituenţii eşantionului

traversează coloana cu viteză diferenţiată, în funcţie de afinitatea mai

mare sau mai mică pentru faza staţionară. )a expirarea unui anumit

timp constituenţii au traversat faza staţionară şi ies din coloană. Bndetector special înregistrează variaţia concentraţiei constituenţilor în

gazul vector.

>nregistratorul detectorului înscrie pe o diagramă această variaţie

sub forma unui pisc a cărei suprafaţă este proporţională cu cantitatea

de reziduuri care a traversat coloana.

@dentificarea şi determinarea diferitelor reziduuri se realizeazăcomparând timpii de reţinere şi suprafeţele piscurilor înregistrate cu

cele obţinute în cazul etaloanelor.

expertiza marfurilor falsificate 1

Documents