exemplu teza

202
1 UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT A REPUBLICII MOLDOVA Cu titlu de manuscris C.Z.U: 796.012:373.5+796 MARINESCU SUSANA IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ EXTRACURRICULARE (BASCHET) ASUPRA DEZVOLTĂRII CAPACITĂŢILOR MOTRICE ALE ELEVILOR DIN TREAPTA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI GIMNAZIAL SPECIALITATEA: 13.00.04 - Teoria şi metodologia educaţiei fizice, antrenamentului sportiv şi culturii fizice de recuperare TEZA DE DOCTOR ÎN PEDAGOGIE Conducător ştiinţific: ROTARU ANDREI, Doctor în pedagogie, Conferenţiar universitar Autorul: MARINESCU SUSANA CHIŞINĂU, 2014

Upload: jonathon-holt

Post on 17-Jul-2016

259 views

Category:

Documents


12 download

DESCRIPTION

teza

TRANSCRIPT

1

UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

A REPUBLICII MOLDOVA

Cu titlu de manuscris

C.Z.U: 796.012:373.5+796

MARINESCU SUSANA

IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ

EXTRACURRICULARE (BASCHET) ASUPRA DEZVOLTĂRII

CAPACITĂŢILOR MOTRICE ALE ELEVILOR DIN TREAPTA

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI GIMNAZIAL

SPECIALITATEA: 13.00.04 - Teoria şi metodologia educaţiei fizice,

antrenamentului sportiv şi culturii fizice de recuperare

TEZA DE DOCTOR ÎN PEDAGOGIE

Conducător ştiinţific: ROTARU ANDREI,

Doctor în pedagogie,

Conferenţiar universitar

Autorul: MARINESCU SUSANA

CHIŞINĂU, 2014

2

© Marinescu Susana, 2014

3

CUPRINS

ADNOTARE 5

LISTA ABREVIERILOR 8

INTRODUCERE 9

1. ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE PRIVIND EDUCAȚIA FIZICĂ

ŞCOLARĂ ŞI CONTRIBUŢIA ACESTEIA LA FORMAREA PERSONALITĂŢII

ELEVULUI 16

1.1.Cadrul conceptual al procesului instructiv de educaţie fizică organizat în învăţămîntul

gimnazial 16

1.2. Caracterul formativ al conţinuturilor de educaţie fizică utilizate în activităţile motrice

ale elevilor la treapta învăţământului gimnazial 27

1.3. Analiza conţinutului, mijloacelor şi structurii activităţilor extracurriculare practicate

în programul de învățământ școlar 30

1.4. Particularităţile de vârstă ale elevilor la treapta gimnazială 35

1.5.Accepţiuni şi opţiuni privind predarea educaţiei fizice extracurriculare în clasele V-VIII 43

1.6.Concluzii la capitolul 1 47

2. PARTICULARITĂŢILE ORGANIZĂRII ACTIVITĂŢILOR

EXTRACURRICULARE - BASCHET ŞI INFLUENŢA LOR ASUPRA

DEZVOLTĂRII CAPACITĂŢILOR MOTRICE ALE ELEVILOR DIN

GIMNAZIU 49

2.1. Metodele de cercetare 49

2.2. Organizarea și desfășurarea cercetării 56

2.3. Analiza opiniilor specialiştilor privind dirijarea activităților sportive extracurriculare 58

2.4. Interpretarea opțiunilor elevilor privind practicarea activităților extracurriculare de tip

sportiv 65

2.5. Determinarea nivelului dezvoltării motrice a elevilor din clasele gimnaziale 72

2.6. Repere metodologice de elaborare a programei experimentale extracurriculare de

educație fizică la baschet 80

2.7. Concluzii la capitolul 2 85

4

3. ESTIMAREA IMPACTULUI ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE CU

CONŢINUT DE BASCHET ASUPRA SPORIRII PREGĂTIRII MOTRICE ŞI

TEHNICE A ELEVILOR LA TREAPTA GIMNAZIALĂ 87

3.1. Evaluarea programei experimentale privind orientarea predării baschetului în

cercurile sportive la elevii din clasele gimnaziale 87

3.2. Analiza indicilor dezvoltării motrice a elevilor cuprinși în experimentul pedagogic 90

3.3. Dinamica pregătirii tehnice a elevilor din grupele experimentale 117

3.4. Concluzii la capitolul 3 123

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI 124

BIBLIOGRAFIE 127

ANEXE 140

Anexa 1. Chestionar anchetă, profesori, elevi 141

Anexa 2. Tabelele generalizatoare cu rezultate înregistrate pentru probele de motricitate

generală - experimentul constatativ din clasele a V-a - a VIII-a 144

Anexa 3. Tabel generalizator privind evoluția indicilor de motricitate specifică jocului

sportiv 146

Anexa 4. Generalizator. Indicatorii performanței tehnice a grupelor cuprinse în

experiment la cele două testări 151

Anexa 5. Programa experimentală cu conținut de baschet aplicată în grupele

experimentale 153

Anexa 6. Model de planificare calendaristică sem. I. 159

Anexa 7. Exerciţii folosite în programa extracurriculară 168

Anexa 8. Proiecte didactice pentru activități extracurriculare baschet 178

Anexa 9. Acte de implementare a rezultatelor științifice în practică 192

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII 197

CV-UL AUTORULUI 198

5

ADNOTARE

Marinescu Susana: Impactul activităţilor de educaţie fizică extracurriculare (baschet)

asupra dezvoltării capacităţilor motrice ale elevilor din treapta învăţământului gimnazial, teză de

doctor în pedagogie, Chişinǎu, 2014.

Structura tezei: introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandǎri, bibliografie

224 surse, 9 anexe, 139 pagini text de bază, 37 figuri, 10 tabele.

Rezultatele cercetării sunt publicate în 18 lucrări ştiinţifice.

Cuvinte cheie: elevi de gimnaziu, curricula de educație fizică, timp liber, activități

extracurriculare, baschet, capacitate motrice, deprinderi motrice.

Domeniul de studiu: pedagogia.

Scopul cercetării: determinarea conţinutului activităţilor sportive extracurriculare şi

estimarea impactului acestora asupra dezvoltării capacităţii motrice a elevilor la treapta

gimnazială.

Obiectivele lucrării: determinarea impactului activităţilor extracurriculare asupra

dezvoltării capacităţilor motrice ale elevilor; aprecierea gradului dezvoltării fizice şi pregătirii

tehnice a elevilor; elaborarea și aplicarea sistemului de mijloace specifice pentru dezvoltarea

capacității motrice generale şi tehnice în cadrul orelor sportive extracurriculare de baschet;

argumentarea teoretică şi experimentală și verificarea eficienţei activităţilor extracurriculare

desfășurate în procesul instructiv-educativ.

Noutatea şi originalitatea științifică: constă în abordarea didactică a activităților

extracurriculare de tip sportiv, elaborarea și aplicarea în practica de instruire a unui model de

programă specifică, care să determine un impact pozitiv asupra dezvoltării capacității motrice.

Problema științifică importantă soluționată în cercetare vizează realizarea formelor de

organizare a practicării probelor de sport în activităţi de educaţie fizică extracurriculare ca

modele de aplicare şi exersare a mijloacelor specifice jocului de baschet ce presupun creşterea

capacităţii motrice generale şi formarea obişnuinţei de practicarea sistematică a exerciţiilor fizice

cu caracter utilitar-aplicativ.

Semnificaţia teoretică a lucrării: Analiza şi sintetizarea conţinuturilor teoretice cu

tematica pedagogică care reflectă realitatea complexă a activităţilor motrice ce se constituie într-

un material specific jocului de baschet ca model de implementare în procesul dezvoltării

calităţilor motrice, în care, se cuvine, să subliniem că ele ocupă locul central în procesul de

formare a viitorilor sportivi.

Valoarea aplicativă a lucrării: Conţinutul programei experimentale are o largă

implementare în domeniul educaţiei fizice punînd la dispoziţia şcolilor un complex de activităţi

de reală eficienţă care va facilita învăţarea fiecărei deprinderi motrice specifice jocului de

baschet, precum şi dezvoltarea calităţilor motrice ţinând seama de locul şi valoarea lor

ponderabilă în practicarea baschetului şcolar.

Implementarea rezultatelor științifice: constă în eficientizarea procesului de instruire şi

pregătire a elevilor cuprinşi în activităţile sportive extracurriculare-baschet din Şcoala”Coresi” şi

unităţi şcolare din municipiul Târgovişte, care au derulat activităţi extracurriculare .

6

АННОТАЦИЯ

Маринеску Сусанна: Влияние внеклассного физического воспитания (баскетбол)

на развитие двигательных способностей у учащихся гимназического цикла, диссертация

на соискание ученой степени доктора педагогических наук, Кишинэу, 2014.

Структура диссертации: введение, 3 главы, общие выводы и рекомендации,

библиография 224 источника, 9 приложений, 139 страниц основного текста, 37 рисунков,

10 таблиц. Результаты исследования опубликованы в 18-ти научных работах.

Ключевые слова: гимназисты, куррикулум физического воспитания, свободное

время, внешкольные занятия, баскетбол, двигательные способности, двигательные

навыки.

Область исследования: педагогика.

Цель работы: определение содержания внешкольных занятий спортом и их влияния

на развитие двигательных способностей у учащихся средней школы. Задачи работы:

определить влияние внеклассных занятий на развитие двигательных способностей детей;

оценить уровень физического развития и технической подготовленности учащихся;

разработать систему средств для развития двигательных качеств и обучения техническим

элементам баскетбола в рамках внеклассных занятий; экспериментально обосновать

эффективность внеклассных занятий, осуществляемых в учебно-образовательном

процессе.

Новизна и научная оригинальность: состоит в дидактическом обосновании

внеклассных занятий спортом в разработке и внедрении в учебный процесс модели

специфической программы, положительно влияющей на развитие двигательных

способностей.

Актуальная научная проблема в исследовании: отражена во внедрении в

процессе физического воспитания внеклассных форм занятий видами спорта, как

прикладной модели, способствующей развитию двигательных качеств специфическими

средствами баскетбола и формированию потребности к систематическому использованию

физических упражнений прикладного характера.

Теоретическая значимость: синтез теоретического содержания и педагогической

тематики, реально отражающий комплекс двигательной деятельности специфичной в

отношении игры в баскетбол, как модель для внедрения в процесс формирования будущих

спортсменов.

Практическая значимость работы: содержание экспериментальной программы

может быть использовано в области физического воспитания, так как предоставляет в

распоряжении школ комплекс эффективных занятий, способствующих обучению

двигательным навыкам, специфичных игре в баскетбол, а также развитию адекватных

особенностям школьного баскетбола.

Внедрение научных результатов: заключается в эффективности обучения и

подготовки учеников, задействованные в внешкольных спортивных мероприятиях -

баскетбол Школы "Кореси" и школ муниципалитета Тырговиште, в которых проводились

внеклассные занятия.

7

ANNOTATION

Marinescu Susana: Impact of extracurricular physical education activities (basketball)on

the development of students' motor skills, students from secondary level of education, Ph.D.

Thesis in Pedagogy, Chişinǎu, 2014.

The thesis structure: annotation, introduction, 3 chapters, conclusions and

recommendations, bibliography 224 sources, 9 annexes, 139 pages of basic text, 37 figures, 10

tables.

The results are published in 18 papers.

Keywords: secondary school pupils, physical education curricula, extracurricular

activities, leisure, educational activities, baschetball, motor ability, motor skills.

Area of study: pedagogy.

The purpose and objectives of the thesis: determining and highlighting the content of

extracurricular sports activities and estimating their impact on the development of secondary

school pupils’motor performance

Objectives of the thesis:1.determination of extracurricular activities' impact on the

development of motor skills of children; 2.appreciation of students’ level of physical

development and technical preparing; 3.development and experimentation of the system of

specific methods for motor capacity development during sports activities/basketball;

4.theoretical and experimental argumentation of the efficiency of extracurricular activities

applied in the educational process.

The novelty and the scientific originality: consists in a didactic approach of sport

extracurricular activities, the specific type of curricula's elaboration and implementation in

practice, resulting in a positive impact on motor ability.

The scientific problem solved through this research aims to address the ways of

organizing the practice of sport into extracurricular physical education activities as examples of

applying and exercising specific basketball resources that involve an increase in general motor

capacities and develop the habit of systematic practice of physical exercises with applied-

utilitarian characteristics.

Theoretical significance of the thesis: synthesis and analysis of theoretical content with

pedagogical theme which reflect the complex reality of motor activities that are gathered into

resources specific to basketball game as a model of implementing it into the process of

developing motor capacities, in which they occupy the central position in the forming of future

athletes.

Practical value of the thesis: the content of the experimental curricula has a wide

implementation into the physical education field offering schools a range of really efficient

activities which will facilitate learning each motor habit specific to basketball, as well as the

development of motor qualities taking into account their place and value in the practice of school

basketball.

Implementation of scientific results: The results of the research have been checked and

applied while teaching students from the sport extracurricular activities- boys’ basketball from

Coresi School, the secondary school from the city of Targoviste that have developed

extracurricular activities .

8

LISTA ABREVIERILOR

EF – educaţie fizică

AEE – activitate educativă extracurriculară

CM - calităţi motrice

EUROFIT – baterie de teste aplicate în U.E

EFl- „Echilibru Flamingo”

APl- „Atinge plăcile”

MOB – mobilitate

SLL-săritura în lungime de pe loc

ANA – alergare „Naveta”

MAT – „Menținut atârnat”

AMO – aruncarea mingii de oină

AV – alergare de viteză

ARZ – alergare de rezistență

RTR – ridicarea trunchiului

U.E- Uniunea Europeană

S.N.E.E. – Sistemul Naţional de Evaluare și Examinare.

M.E.C.T.S.– Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

C.D.Ş. – Curriculum la Decizia Şcolii

C.E.Ş. - Curriculum Elaborat în Şcoală

T.C. – Trunchi Comun

O.N.S.Ş.- Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar

FIBA – Federația Internațională de Baschet Amator

F.V.R.I.S. – forță, viteză, rezistență, îndemânare, suplețe

GM/GE – grupa martor/grupa experimental

9

INTRODUCERE

Actualitatea temei și importanța problemei abordate. Componentele educației ca

fundamente ale formării omului sunt cheia dezvoltării durabile, arta de a dezvolta calităţi morale,

intelectuale, artistice şi fizice pe care copilul le are în stare potenţială. Semnificaţia şi eficienţa

actului formativ determină disponibilităţi educaţiei în raport cu influenţele tot mai numeroase ale

mediului social. Educaţia ca structură, obiectiv şi conţinut racordează în permanenţă cu cerinţele

şi evoluţia mediului socio-cultural.

Drept prioritate absolută, educaţia este un proces important de pregătire a copiilor pentru a

deveni cetăţeni activi într-o societate dinamică în continuă schimbare şi poate fi definită ca

instrument de valorificare deplină a potențialului elevilor, de asigurare a egalității șanselor ale

copiilor, contribuind, la fel, şi la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Concepția modernă a educației revendică un proces cu caracter prospectiv, sistemic,

formativ și dinamic, centrat pe valorile general-umane și naționale.

Sistemul de învățământ din România se află în perioada unor transformări esențiale, care

au drept scop ajustarea educației la standardele internaționale de formare a personalităţii.

Reforma sistemului educaţional din ţară solicită o susţinută preocupare pentru găsirea unor

activităţi care să sprijine îmbunătăţirea procesului de predare-învăţare şi dobândirea de către

elevi a unor abilităţi necesare inserţiei sociale a viitorilor absolvenţi, prin desfășurarea unor

activităţi extracurriculare (activităţi sportive, excursii, vizite de studiu, vizionări de spectacole

sportive cu scop didactic foarte bine definit, activităţi cu „joc de rol”, de jurnalist sau comentator

sportiv etc.).

Principala preocupare a educației fizice este de a valorifica timpul liber al copilului, timp

care capătă o semnificaţie deosebită pentru generaţia în formare. Conţinutul timpului liber al

copilului, „ocuparea” lui cu activităţi utile, printre care activităţile sportive, stă în centrul

preocupărilor sociologilor, dar mai ales al specialiştilor în domeniul educaţiei, educatori,

pedagogi, psihologi: Angelescu C., 1999, [4]; Bota A., 2006, [18]; Creţu T., 2009, [46]; Cucoş

C., 2006, [53]; Dragomir P., Scarlat E., 2004, [68]; Golu P., 1993, [84]; Mândâcanu V., 1997,

[120]; Pehoiu C., [143]; Stănescu M., Bejan R., Vasiliu A., 2009, [166]; Гужаловский А.А.,

1979, [205]; Матвеев Л.П., 2008, [210]; Вaльбекене В.Ч., 1980, [213] .

Specialiștii din domeniu Alexe N., 1971, [1]; Cârstea Gh., 2000, [30]; Chiriţă G., 1994,

[38]; Danail S. 1996, [55]; Dragnea A., 1999, [61]; Marinescu S., 2008, [109]; Moldovan E.,

2008, [136]; Scarlat M.B., Scarlat E., 2002, [163]; Teodorescu L., 1989, [175]; Литвинов Е.Н.,

1984, [206]; Волков Л., 2002, [214], afirmă faptul că educația fizică, prin conținutul și

mijloacele de care dispune, deliberat concepute și încadrate în sisteme de acționare, constituie o

10

formă de perfecționare a individului cu multiplele sale influențe instructiv-educative, constituind

totodată principalul factor de optimizare a condiției fizice, de recreere şi reabilitare, activitățile

extracurriculare sportive fiind una dintre formele de compensare şi optimizare a pregătirii fizice

a elevilor. Continuarea activității de educație fizică de la clasă și promovarea activităților de tip

extracurricular care să cuprindă un număr cât mai mare de copii în practicarea exercițiilor fizice

constituie o permanentă preocupare a multor profesori, ca o necesitate de importanță majoră în

modelarea personalității elevilor.

Reforma continuă a învățământului contemporan presupune discuții și generează

argumente pro și contra introducerii activităților extracurriculare cu caracter sportiv în

curriculumul școlar, atât în ceea ce privește activitățile cuprinse în trunchiul comun cât și pe cele

din afara acestuia.

Studiile realizate în domeniul activităților educative, scot în evidență necesitatea existenței

unei oferte educaţionale a şcolii în strânsă legătură cu schimbările socio-economice şi a

elaborării curriculumului din perspectivă procesuală şi structurală: Cârstea Gh. 1990 [26];

Chiriţă G., 1983 [37]; Colibaba-Evuleţ D., 2007 [44]; Cucoş C., 2006 [53]; Şerbănoiu S., 2004,

[170]; Космина И.П., Паршиков А.П., Пузырь Ю.П., 2003 [200]; Чорбэ К., 1991 [204], în aşa

fel încât să-l pună pe elev cât mai devreme posibil în posesia unor mijloace proprii de însuşire a

cunoştinţelor, de aplicare a acestora în practică în mod constant şi creator, abordându-se

conceptul de instruire diferenţiată.

Tendințele modernizării învăţământului vizează flexibilitatea instruirii şi educaţiei pentru a

asigura dezvoltarea capacităţilor fiecărui elev, în raport cu propriile posibilităţi. Cercetarea

noastră s-a bazat pe tezele psihologilor, pedagogilor şi a specialiștilor din domeniul educației

fizice și sportului, care remarcă importanța dezvoltării capacităților motrice necesare activităţilor

de zi cu zi: Alexe N., 1980 [2]; Bompa T.O., 2002 [16]; Cârstea Gh., 1999 [29]; Ciocan C.,

2008 [39]; Dragnea A., 2010 [67]; Epuran M., 1990 [70]; Golu P., Zlate M, Verza E 1997, [85];

Grigore V., 2001 [86]; Macavei E., 2001[105]; Piaget J., 1972 [144]; Матвеев Л.П., 1999 [208];

Немов Р.С., 2007 [211].

Dezvoltarea capacității motrice generale a copiilor aflați în plin proces de creștere este

condiționată de posibilitățile funcționale, de aptitudinile și atitudinile acestora, puternic

influențate de conceptul metodologic al organizării eficiente a activităților motrice: Badiu T.,

2008 [11]; Carp I., 2000 [23]; Cerghit I., 1997 [32]; Demeter A., 1980 [56]; Dragnea A., Bota

A., 1999 [61]; Firea E., 1979 [78]; Horghidan V., Holdevici I., 2000 [90]; Бабанский Ю.К.,

1980 [197].

În elaborarea conceptului de perfecționare a activității instructiv-educative, de proiectare

curriculară în educația fizică școlară și sportivă, prin dirijarea conținuturilor spre dezvoltarea

11

capacității motrice generale și a deprinderilor motrice necesare practicării unor ramuri sportive,

avem ca punct de referință:

- bazele teoretice și metodice ale educației fizice școlare și extrașcolare la treapta

gimnazială;

- legitățile programării și organizării educației fizice școlare;

- modalitățile de optimizare a structurii și a conținutului lecțiilor de educație fizică școlară

și a activităților extracurriculare și de antrenament sportiv a elevilor din gimnaziu;

- conceptele privind dezvoltarea calităților motrice și a formării deprinderilor motrice

specifice ramurii de sport studiată;

- metodologia predării conținuturilor din jocul de baschet și raportul științific dintre acestea

la dezvoltarea calităților fizice.

În acest context, experiența acumulată în domeniul eficientizării procesului de predare-

învățare a educației fizice și sportului în învățământul preuniversitar, cercetată sub diferite

aspecte scoate în evidență necesitatea perfecționării întregului sistem de educație fizică școlară în

ideea îmbunătățirii nivelului de activitate motrice, optimizării dezvoltării fizice, atingerii

competențelor cerute de viaţa socială şi de trebuinţele elevilor, competenţe de comunicare,

competenţe ştiinţifice şi tehnice, competenţe civice, competenţe antreprenoriale etc. Colibaba-

Evuleţ D., Bota I., 1998 [43]; Creţu C., 1998 [45]; Cristea S., 1994 [47]; 2000 [49]; Crişan A.,

Guţu V., 1996 [51]; Dragnea A.,Teodorescu S., Păunescu A.C., 2007 [65]; Grimalschi T.I., 2008

[88]; Marga A., 1999 [107]; Marolicaru M., 1986 [118]; Mitra Gh., Dragomir P., 1983 [133];

Raţă G., 2008 [152]; Вaльбекене В.Ч., 1980 [213]. Ca o necesitate, se impune tot mai mult

elaborarea unor oferte de activități care să pună în valoare experiența didactică, resursele

materiale și umane, dar mai ales nevoile elevilor.

Continuarea activității de educație fizică de la clasă și promovarea activităților de tip

extracurricular care să cuprindă un număr cât mai mare de copii în practicarea exercițiilor fizice

constituie o permanentă preocupare a multor profesori, ca o necesitate de o importanță majoră în

modelarea personalității elevilor.

Motivaţia şi premizele alegerii temei. Deşi treapta gimnazială creează cele mai avantajoase

premise pentru cunoaşterea tehnicii variate a jocului de baschet pentru achiziţionarea

numeroaselor acțiuni specifice disciplinelor sportive practicate la această vârstă, în literatura de

specialitate problema activităţilor extracurriculare este insuficient abordată.

Lipsa unei concepţii unitare privind locul şi rolul determinant al acestor activităţi în

dezvoltarea motrice şi a condiţiei fizice a copilului aflat în creştere constituie un argument pentru

căutarea şi identificarea posibilităţilor de elaborare şi utilizare a unor programe de activităţi în

12

timpul liber, organizate şi desfășurate în afara programului zilnic de pregătire a şcolarului

(orarului) în vederea dezvoltării capacităţilor motrice şi a formării personalităţii elevului.

Puține sunt reperele conceptuale ale eficientizării acestui proces complex de educație prin

intermediul activităților de tip extracurricular. Lipsa unor programe pe clase, a unor oferte

viabile, atrăgătoare şi a unei metodologii mai clare ne-a condus spre studierea şi aprofundarea

problemei abordate. Prin promovarea şi implementarea unor activități cu caracter fizic bine

gândite și gestionate în ideea determinării elevilor pentru o activitate sportivă susținută, se poate

stabili o motivare pozitivă a elevilor pentru mişcare, cu efecte benefice asupra dezvoltării lor

psihomotrice.

Astfel, motivul şi dezideratul nostru îl constituie faptul că orice mişcare sau activitate

motrice proiectată sau independentă contribuie la ameliorarea condiţiei fizice şi la dezvoltarea

capacităţii motrice a elevilor.

Cunoașterea și promovarea parametrilor dezvoltării fizice și motrice ale elevilor de către

profesor, folosirea unor metode adecvate de influențare a perfecţionării acestora sunt argumente

doveditoare pentru desfășurarea experimentului pedagogic.

Scopul cercetării îl constituie determinarea conținutului activităților sportive

extracurriculare și impactului acestora asupra dezvoltării capacității motrice a elevilor la treapta

gimnazială.

La fel, în cercetare s-a avut în vedere și identificarea opiniilor specialiştilor privind

interesul lor faţă de promovarea unor forme de organizare a activității sportive, care să conducă

la determinarea căilor de perfecţionare a conţinuturilor didactice specifice activităţilor

extracurriculare, implementarea lor în programele de activităţi de tip extracurricular pentru elevi.

Obiectivele cercetării:

Pentru realizarea scopului propus au fost formulate următoarele obiective:

1. Determinarea impactului activităţilor extracurriculare asupra dezvoltării capacităţilor

motrice ale elevilor;

2. Aprecierea gradului dezvoltării fizice şi pregătirii tehnice a elevilor din învățământul

gimnazial;

3. Elaborarea și aplicarea sistemului de mijloace specifice specifice pentru dezvoltarea

capacității motrice generale şi tehnice în cadrul orelor sportive extracurriculare de baschet;

4. Argumentarea teoretică şi experimentală şi prin verificarea eficienţei activităţilor

motrice extracurriculare practicate în procesul instructiv-educativ în învățământul gimnazial.

Ipoteza lucrării. Diversificarea programelor extracurriculare şi aplicarea lor în

învăţământul gimnazial va conduce, eventual, la îmbunătăţirea şi dezvoltarea considerabilă a

capacităţii motrice a elevilor şi la realizarea obiectivelor educaţionale. Adaptarea conținuturilor

13

jocului de baschet la posibilitățile și interesele elevilor va condiţiona creșterea nivelului pregătirii

fizice generale și specifice precum și îmbunătățirea gradului pregătirii tehnice a acestora.

Noutatea științifică. Cercetarea întreprinsă reprezintă un studiu în premieră a activităților

de educație fizică extracurriculare ce țin de dezvoltarea capacităților motrice ale elevilor din

gimnaziu şi optimizarea căilor de influențare a acestora prin activități sportive cu conținut de

baschet. În acest sens s-a elaborat o programă de pregătire sportivă în cadrul orelor de ansamblu

sportiv utilizând mijloace specifice învățării și practicării jocului de baschet.

Experimentul pedagogic desfășurat a avut în vedere promovarea activităților sportive

organizate în timpul liber, prin conținutul cărora se poate influența dezvoltarea și perfecționarea

deprinderilor motrice specifice jocului de baschet și a calităților motrice aplicative.

Astfel, practicarea mijloacelor specifice jocului de baschet, cu accent pe perfecționarea

procesului instructiv-educativ vor asigura administrarea optimă a efortului de antrenament pentru

menținerea capacității de lucru al organismului pe durata întregului joc de baschet. Aplicarea

exercițiilor specifice într-o succesiune logică de învățare, pas cu pas, a elementelor tehnice din

jocul de baschet vor asigura o stabilizare a potențialului de joc pe întreaga activitate școlară.

Problema științifică importantă soluţionată în domeniul cercetat vizează realizarea

formelor de organizare a practicării probelor de sport în activităţi de educaţie fizică

extracurriculare ca modele de aplicare şi exersare a mijloacelor specifice jocului de baschet ce

presupun creşterea capacității motrice generale şi formarea obişnuinţei de practicarea sistematică

a exerciţiilor fizice cu caracter utilitar-aplicativ.

Semnificaţia teoretică. Analiza şi sintetizarea conţinuturilor teoretice cu tematica

pedagogică care reflectă realitatea foarte complexă a activităţilor motrice se constituie într-un

material specific jocului de baschet ca model de implementare în procesul dezvoltării calităţilor

motrice în care, se cuvine, să subliniem că ele ocupă locul central în procesul de formare a

viitorilor sportivi.

Valoarea aplicativă. Conţinutul programei experimentale are o largă implementare în

domeniul educaţiei fizice punând la dispoziţia şcolilor un complex de activităţi de reală eficienţă

care va facilita învăţarea fiecărei deprinderi motrice specifice jocului de baschet, precum şi

dezvoltarea calităţilor motrice ţinând seama de locul şi valoarea lor ponderabilă în practicarea

baschetului şcolar.

Implementarea şi aprobarea rezultatelor.

Rezultatele cercetării au fost verificate şi aplicate în procesul instructiv-educativ al

elevilor cuprinşi în activităţile sportive extraşcolare-baschet băieţi, din Școala Gimnazială

„Coresi” Târgoviște şi în alte unităţi şcolare gimnaziale din municipiu, care au derulat activități

14

extracurriculare și de pregătire a echipelor reprezentative. Datele oferite ca urmare a

implementării programei de perfecționare a strategiilor didactice contemporane în activități

sportive extracurriculare au fost folosite cu studenții Universităţii „Valahia” din Târgovişte -

Specializarea Educație Fizică și Sportivă în cadrul practicii pedagogice.

Rezultatele cercetării sunt reflectate în 18 lucrări ce au fost prezentate în Sesiuni de

Comunicări Ştiințifice din Chişinău (2007, 2008, 2009, 2010), Bucureşti (2007, 2008, 2012,

2013), Piteşti (2007), Braşov (2008), Bacău (2008), Cluj-Napoca (2008), Galaţi (2007, 2008,

2009, 2011), Târgovişte (2008, 2011) au fost publicate în reviste de specialitate din ţară și

străinătate.

Sumarul compartimentelor tezei.

În introducerea tezei sunt argumentate importanța și actualitatea temei cercetate, scopul,

ipoteza, obiectivele și sarcinile lucrării; sunt descrise inovația științifică, valoarea teoretică și

practică a cercetării, implementarea rezultatelor științifice și sumarul compartimentelor tezei

prezente. Teza este structurată pe trei capitole.

Primul capitol al tezei „ Analiza literaturii de specialitate privind educaţia fizică şcolară

şi contribuţia acesteia la formarea personalităţii elevului” este dedicat studierii literaturii de

specialitate privind cadrul conceptual al procesului instructiv-educativ de educație fizică și

sportivă din gimnaziu, organizarea, conținutul și opiniile specialiștilor privind importanța și

rolul activităților educative extracurriculare și implicit a celor de tip sportiv asupra dezvoltării

capacităților motrice ale elevilor de vârstă şcolară cuprinsă între 11 şi 15 ani. Sunt scoase în

evidență prioritățile demersului didactic în activitățile sportive extracurriculare, subliniindu-se

rolul și multiplele influențe instructiv-educative asupra dezvoltării și formării capacității motrice

a elevilor, în principal, sugerându-se totodată modalitățile de avansare și efectele pozitive ale

acestor tipuri de activități. S-a realizat o analiză a capacității motrice în cadrul procesului de

educație fizică școlară, prin prisma Programelor școlare, a Ghidului metodologic care

reglementează și stabilește modalitățile de organizare a acestui tip de activitate.

Sunt subliniate structura activităților extracurriculare, opiniile personale privind stabilirea

și realizarea conținuturilor și finalităților didactice, standardele curriculare de performanță,

mijloacele utilizate, cerințele și traseul metodologic de urmat în vederea asigurării unei

dezvoltări optime a tuturor calităților și deprinderilor motrice. De asemenea, sunt analizate

particularitățile de vârstă ale elevilor din gimnaziu, din perspectiva impactului activităților

extracurriculare asupra dezvoltării psihomotrice a copiilor.

În al doilea capitol „Particularităţile organizării activităţilor extracurriculare -baschet şi

influenţa lor asupra dezvoltării motrice ale elevilor din gimnaziu” este descris modul de

15

organizare a experimentului constatativ, în scopul determinării și demonstrării nivelului de

pregătire la care se află elevii la începutul cercetării, la toți parametrii studiaţi. Sunt prezentate

cele 10 teste (8 teste din bateria Eurofit şi 2 teste cuprinse în S.N.E.E.), aplicate pentru a evalua

capacitatea motrică generală și cele trei probe de evidențiere a pregătirii tehnice în jocul de

baschet.

Sunt expuse metodele de cercetare, dinamica parametrilor motrici. Sunt analizate opiniile

specialiștilor privind perfecționarea activității din cercurile sportive, precum și analiza opțiunilor

și interesului elevilor pentru practicarea sportului în mod organizat.

Rezultatele obținute în urma aplicării chestionarelor și a testelor privind nivelul dezvoltării

motrice și de pregătire tehnică a elevilor sunt făcute cunoscute sub formă tabelară și grafică,

realizându-se o interpretare statistică și o analiză atentă a acestora. În urma analizei datelor

obținute s-a evidențiat existența nivelului motric superior de la o clasă la alta, nivel determinat de

activitatea de educație fizică.

În ultima parte este propusă o programă experimentală cu conținut din jocul de baschet,

diferențiată prin elementele tehnice specifice de însușit, mijloacele folosite, dozarea lor și

organizarea pe grupe apropiate ca valoare motrică.

În capitolul 3 al tezei „Estimarea impactului activităţilor extracurriculare cu conţinut de

baschet asupra sporirii pregătirii motrice şi tehnice a elevilor la treapta gimnazială” sunt

prezentate rezultatele experimentului pedagogic de bază care argumentează precis impactul pe

care îl au activitățile sportive extracurriculare cu conținut din jocul de baschet, asupra creșterii

performanței motrice și tehnice a copiilor la această vârstă.

Sunt prezentate în paragrafe distincte evoluția, analiza și interpretarea parametrilor motrici

și tehnici obținuți în urma testărilor efectuate.

Datele obținute în cadrul experimentului pedagogic sunt prelucrate prin metoda statistico-

matematică. Se evidențiază raportul optim și interacțiunea evidentă dintre calitățile motrice,

precum și a calităților cu deprinderile tehnice specifice jocului de baschet.

Metodologia experimentală pusă în practică a contribuit la creșterea tuturor indicatorilor

cercetați, accentul fiind pus clar pe asigurarea unei dezvoltări superioare a capacității motrice

generale și speciale a elevilor din gimnaziu.

16

1. ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE PRIVIND EDUCAŢIA FIZICĂ

ŞCOLARĂ ŞI CONTRIBUŢIA ACESTEIA LA FORMAREA PERSONALITĂŢII

ELEVULUI

1.1. Cadrul conceptual al procesului instructiv de educaţie fizică organizat în

învăţământul gimnazial

Pornind de la mesajul Consiliului Europei transmis în cadrul sesiunilor de la Lisabona din

anul 2000 şi de la Bruxelles, din anul 2004, cu privire la rolul educaţiei în societatea

contemporană, statele membre consideră educaţia o prioritate absolută şi un agent cheie al

asigurării coeziunii sociale capabil să contribuie la îmbunătăţirea climatului democratic

european.

În februarie 2007, Parlamentul European prin Comisia de Cultură și Educație, atrăgea

atenția asupra locului marginal pe care educația fizică îl ocupă, deși în curricula din majoritatea

țărilor membre U.E. are același statut ca celelalte discipline de studiu. Cu ocazia dezbaterilor s-a

subliniat faptul că, în ultimii ani, educația fizică și sportul școlar au înregistrat un regres prin:

- diminuarea nejustificată a timpului alocat activităţilor motrice la vârstele prepubertare şi

pubertare, neglijându-se contribuţia substanţială a acestora la stimularea proceselor de creştere şi

dezvoltare fizică şi psihică, la menţinerea unei stări optime de sănătate;

- neincluderea educaţiei fizice cu un număr optim de lecţii în trunchiul comun;

- înţelegerea superficială a educaţiei fizice şi sportului la vârste şcolare, prin reducerea

efectelor acesteia la sfera biologică, neglijându-se rolul acesteia în dezvoltarea proceselor

intelectuale, în modelarea afectivităţii, în socializare etc.;

- creşterea numărului de elevi scutiţi medical datorită, în principal, lipsei de educaţie

motrică a elevilor, dar şi lipsei interesului părinţilor care nu cunosc efectele benefice ale

exercițiilor fizice, optând pentru obținerea timpului suplimentar de pregătire a lecțiilor

(examenelor);

- marginalizarea și tratarea discriminatorie a elevilor supraponderali față de colegii lor, în

cadrul orelor de educație fizică, dezinteresul multor profesori pentru cuprinderea acestora, mai

greoi și mai neîndemânatici, în forme de practicare a activităților sportive, optând pentru

cooptarea în echipe doar a elevilor cu abilități deosebite;

- aplicarea unei metodologii scolastice şi neatractive de desfăşurare a lecţiilor de educaţie

fizică şi sport, care anulează independenţa elevilor în lecţie, a activităţii în grup și care duce în

final la îndepărtarea elevilor de activităţile sportive, fapt ce favorizează orientarea acestora spre

consumul de alcool, tutun, droguri, spre delicvență etc. European Physical Educațion Association

a propus în 1991 un număr minim obligatoriu de 3 ore/săptămână, în toate țările U.E. În acest

17

sens, prin Recomandarea din 30 aprilie 2003 a Consiliului Europei, adresată statelor membre,

(printre care şi România) se menţionează direcţiile de acţiune a activităţilor de educație fizică

şcolare şi extraşcolare, recunoaşterea contribuţiei, în egală măsură cu educaţia formală, a

acesteia la dezvoltarea personalităţii copilului şi a integrării lui sociale.

În 2007, Parlamentul European a adoptat o decizie în acest sens. Însă timpul alocat

educației fizice este diferit, iar importanța care se acordă educației fizice se schimbă de la o

guvernare la alta. Încercând o comparare a conceptului de educație fizică din România și

Moldova cu timpul alocat acesteia în unele țări europene constatăm unele similitudini dar și

multe deosebiri care nu ne sunt favorabile. Astfel, cum ar fi: Austria, Cehia, Franța, Spania,

Portugalia, Norvegia Slovacia, Ungaria au 3 sau 4 ore/săptămână, în regim obligatoriu completat

cu cel opțional; Germania, Belgia, alocă 2-4 ore cu 2 lecții de „bază” și 2 lecții de activități la

alegere, extra-clasă, cu programă diferențiată (este obligatorie pe toată perioada de școlarizare și

cuprinde activități de atletism, gimnastică, jocuri sportive, activități în aer liber (escalade), tenis,

înot, dans), iar fiecare elev este obligat pe perioada școlarității să participe la tabere sportive care

includ sporturi în aer liber.

În România sunt prevăzute 1-2 ore/săptămână, în TC și 1/oră pe săptămână, ore din C.D.Ș.

Obiectivele educației fizice sunt comune în toate țările europene, diferențele fiind date de

concepțiile specifice tradiționale și urmăresc în principal: menținerea stării de sănătate; creșterea

și dezvoltarea optimă a organismului; dezvoltarea competenței și performanței motrice;

dezvoltarea educației morale concretizată în aptitudini și valori comportamentale pozitive,

respect pentru ceilalți și pentru mediu; formarea unor deprinderi sociale interpersonale; plăcerea

și înțelegerea efectelor benefice ale participării la activități fizice sistematice de-a lungul vieții;

recunoașterea și aprecierea atât a valorilor tradiției și culturii fizice, cât și a activităților sportive.

Luând în considerare faptul că învăţământul trebuie să contribuie la formarea unei

personalităţi active a elevilor, motivată şi creativă, capabilă de opţiune şi de decizie, Legea

Învăţământului nr.84/1995 îşi propune, printre multiplele obiective generale ale sistemului de

educaţie, dezvoltarea armonioasă a individului prin educaţie fizică, educaţie igienico-sanitară şi

practicarea sportului. Legea Educaţiei Fizice şi Sportului, nr. 69/2000, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, precizează că „educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de

interes naţional, sprijinite de stat” [122, p.86]. Conform acestei legi, „prin educaţie fizică şi sport

se înţeleg toate formele de activitate fizică menite, printr-o participare organizată sau

independentă, să exprime sau să amelioreze condiţia fizică şi confortul spiritual, să stabilească

relaţii sociale civilizate şi să conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel” [***

69/2000, art1(2) p.1].

18

Ordinul Comun M.E.C.T./A.N.S./C.O.S.R. nr.1560-345-1025/2007, publicat în Monitorul

Oficial al României, Partea I, Nr. 602/31.VIII.2007, subliniază că: „practicarea educaţiei fizice şi

sportului este un drept al persoanei, fără nici o discriminare, garantat de stat, iar autorităţile

administrative, instituţiile de învăţământ şi instituţiile sportive au obligaţia de a sprijini educaţia

fizică, sportul pentru toţi şi sportul de performanţă şi de a asigura condiţiile de practicare a

acestora”.

Integrată într-o educaţie generală cu profund caracter prospectiv, educaţia fizică concură,

prin conţinutul său specific, la realizarea idealului educaţional şi, nu în ultimă instanţă, a celui

social, de formare a unei personalităţi dezvoltate multilateral [48, 72, 104, 130, 172].

-H.G. nr.283/2003 privind aplicarea Programului naţional „Mişcare pentru sănătate”/

propune obiective ca: creşterea nivelului de educaţie, de socializare şi a stării de sănătate a

populaţiei tinere (copii, elevi, studenţi), prin practicarea educaţiei fizice şi sportului;

perfecţionarea organizării şi funcţionării sistemului naţional de educaţie fizică şi sport;

ameliorarea potenţialului psihobiomotric şi intelectual al populaţiei tinere prin dezvoltarea

activităţilor de educaţie fizică şcolară şi universitară;

-H.G. nr.1239/1996/H.G.nr.369/1994 acordă preoritate dezvoltării activităţilor sportive

şcolare şi universitare, în cadrul asociaţiilor sportive şcolare şi universitare precum şi în unităţile

de învăţământ în care este organizat învăţământul sportiv integrat şi suplimentar;

Prin numărul mare de subiecți de toate vârstele, care o practică în cadrul unor forme

instituționalizate de organizare, educația fizică are un pronunțat impact social. Astfel, în baza

Legii 69/ mai 2000, art.2, alin.(3) în România conţinutul conceptului de educație fizică și sport

stabileşte următoarele activităţi (Figura 1):

Fig.1.1 Conţinutul conceptului de educație fizică și sport din România

Educația fizică școlară prevăzută în planurile de învățământ se desfășoară diferențiat pe

cicluri de învățământ, atât ca activităţi curriculare (învățământ preșcolar, învățământ primar,

învățământ gimnazial, liceal, școli profesionale), cât şi ca activităţi extracurriculare [193, 194,

195].

Exerciţiile fizice practicate în

scop profilactic sau terapeutic

Sportul

de performanță

Sportul

pentru toți

Sportul

școlar și universitar

Educaţia fizică

Educație

fizică și sport

19

Activitățile sportive extracurriculare din școli au ca bază de organizare și Regulamentele

Asociațiilor Sportive Școlare și ale Federației Sportului Școlar și Universitar.

Aplicarea recomandărilor din cadrul Reformei învățământului a determinat o serie de

modificări de ordin organizatoric și curricular după cum remarcă unii autori modificări în planul

de învățământ (gruparea obiectelor de studiu, momentul introducerii anumitor discipline în

planurile-cadru, ponderea disciplinelor); modificări conceptuale la nivelul programelor școlare;

modificări de strategie didactică, determinată de conceptul educației pe tot parcursul vieții [52,

54, 66, 102, 106, 107, 182].

Documentele amintite, reflectă linia generală asumată la nivel filozofic și politic al

educației și constituie baza ,,curriculumului oficial”, definit în prezent ca un întreg program sau

parcurs de învăţare. Literatura pedagogică românească dezvoltă noţiunea şi structura

Curriculum-ului național, acesta reprezentând în opinia specialiștilor din domeniul educației în

sens larg, un întreg program de acţiuni educaţionale și de experiențe de învățare prin care trece

elevul pe durata școlii, cu toate componentele şi conexiunile dintre acestea, în timp ce în

accepțiunea restrânsă, termenul desemnează strict conţinuturile învăţământului (obiectivarea

acestora în documente școlare de tip reglator, precum planul de învăţământ, programa şcolară,

manuale şcolare, auxiliare etc.) [50, 87, 121].

Structura Curriculumului Naţional românesc ilustrează preocuparea generală pentru

descentralizarea şi adaptarea demersului educaţional la nevoile, aptitudinile şi aspiraţiile

diferitelor categorii de elevi, la cerințele şcolii, dar şi la opţiunile comunităţii pentru o orientare

sau alta în procesul de învăţământ (Curriculumul de bază sau obligatoriu).

Aplicarea curriculumului naţional se realizează prin intermediul documentelor școlare

obiectivate în: planul-cadru de învăţământ, programa şcolară şi manualele școlare .

Planul-cadru de învăţământ reprezintă un document reglator esenţial și care stabilește

alocarea timpului şcolar pe două direcţii fundamentale: activităţi comune şi obligatorii pentru toţi

elevii (trunchiul comun - 75-80 %), şi activităţi diferenţiate în funcţie de interesele, nevoile şi

aptitudinile specifice ale elevilor - ore opționale (curriculum la decizia şcolii - 20 - 25 %).

Curriculumul nucleu reprezintă expresia curriculară a trunchiului comun și este asociat cu

numărul minim de ore pentru fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planul-cadru de

învăţământ.

Planul-cadru, cuprinde ariile curriculare (Limbă şi comunicare, Matematică şi ştiinţe, Om

şi societate, Arte, Tehnologii, Educaţie fizică, Consiliere şi orientare) precum şi disciplinele

corespunzătoare fiecărei arii şi numărul de ore alocat fiecărei discipline, respectiv fiecărei arii

20

curriculare. Acest număr de ore exprimat în cuprinsul curriculumului de bază vizează acoperirea

în timp a conţinuturilor comune întregului sistem de învăţământ, pentru un ciclu şcolar.

Curriculumul la decizia şcolii (C.D.Ș.) derivă din libertatea dată de planurile-cadru de

învăţământ de a decide asupra unui segment al Curriculumului naţional, ceea ce are drept urmare

stabilirea unor trasee particulare de învăţare ale elevilor. Acoperă diferența de ore dintre

curriculum nucleu și numărul maxim de ore pe săptămână. C.D.Ş. se proiectează și se realizează

în acord cu resursele umane şi materiale din şcoală, interesele şi aptitudinile elevilor, opţiunile şi

necesităţile comunităţii locale. În România curriculumul şcolar este proiectat pe obiective cadru

(obiective cu un grad ridicat de generalitate și complexitate pe mai mulți ani) și obiective de

referinţă în strânsă relaţie cu activităţile de învăţare şi conţinuturile obligatorii [66, 114, 142,

164, 183].

Educația fizică școlară, conform curriculumului național, este o disciplină obligatorie

organizată pe clase, prevăzută în Planul de învățământ cu un număr de ore diferențiat (1-2 ore de

clasă). Printr-o ofertă educațională atent motivată, bazată pe o instruire diferențiată a elevilor, în

trunchiul comun, pot fi alocate ore de extindere/aprofundare a conținuturilor prevăzute de

programă, precum și ore opționale cu specific sportiv.

În funcție de baza materială existentă în școală, de „abilitatea” profesională a cadrului

didactic, Consiliul de curriculum poate acorda ore de activități educative extracurriculare/

ansamblu sportiv, urmărind atât realizarea dezvoltării capacității motrice generale, cât și

formarea deprinderii de practicare a unui sport, de realizare a unui echilibru între activitatea

intelectuală şi fizică a elevilor, având ca finalitate întărirea sănătăţii acestora; lecții de pregătire a

echipelor reprezentative școlare și de participare la întrecerile din cadrul O.N.S.Ș.

În concordanţă cu aceste documente, în învăţământul preuniversitar educaţia fizică şi

sportul sunt prezentate atât ca activităţi curriculare cât şi ca activităţi extracurriculare, sportului

fiindu-i atribuite roluri importante în educarea sănătăţii, de formare a corpului şi caracterului,

trăsătura principală fiind dorinţa de perfecţionare, autodepăşire şi afirmare a copilului.

În sistemul de învățământ actual, organizarea practicării exercițiilor fizice are la bază

procesul instructiv-educativ desfășurat pe clase, an de studiu și lecții în baza unei programe

școlare orientată în principal pe principiul centrării pe elev, prin rolul reglator asociat al

obiectivelor, respectiv al competenţelor. Denumită deseori „analitică”, aceasta descrie oferta

educaţională a disciplinei de învăţământ, de regulă structurată pe ani de studiu, pe parcursul unui

an şcolar determinat. Programa școlară este instrumentul de la care se pornește în proiectarea

didactică, având o valoare operațională și instrumentală deosebită. Ea indică obiectivele, temele

și subtemele fiecărei discipline, timpul afectat pentru fiecare dintre acestea.

21

Programa de educație fizică reprezintă documentul reglator al procesului de învățământ,

care stabilește în principal conţinutul procesului de instruire la nivelul diferitelor subsisteme ale

educaţiei fizice. Programa stabilește și permite fiecărui cadru didactic formarea competențelor

specifice ale elevilor, utilizând ca mijloace categoriile de conținuturi pe care acesta le consideră

eficiente, corespunzător particularităților clasei de elevi și condițiilor concrete de activitate.

Programa [123] prezintă anumite caracteristici ce se cer menționate:

- are caracter obligatoriu, în sensul că prevederile sale trebuie respectate la nivelul

subsistemului pentru care este elaborată;

- asigură o bază unitară, multilaterală şi continuu ascendentă de pregătire pentru subiecţi,

îmbinând caracterul liniar (introducerea în procesul instructiv-educativ, de la un an la altul sau de

la o etapă la alta, a elementelor noi care trebuie învăţate), cu cel concentric al instruirii

(întotdeauna elementele de instruire însuşite anterior, sunt reluate și exersate în scopul

consolidării şi perfecţionării lor);

- asigură o relativă tratare diferenţială a subiecţilor, în funcţie de sex, privind conţinutul

instruirii;

- oferă prioritate funcţiei formative a instruirii în comparație cu funcţia informativă.

Subiecţii trebuie să înveţe elemente noi, să cunoască cât mai mult din diferitele componente ale

modelului de educaţie fizică, pentru a putea aplica cele „învăţate” în funcţie de necesităţi;

- are un caracter dinamic, în sensul că este un model deschis. Programa de educaţie fizică,

ca de altfel toate programele, rămâne un model închis doar pentru o perioadă de câţiva ani.

Programa este în concordanță cu comanda socială, fapt ce conduce periodic la schimbarea

acesteia, în anumite proporţii (nu în ceea ce priveşte elementele esenţiale). Aceste modificări se

efectuează din raţionamente de ordin experimental ştiinţific la intervale de timp mai mari. În

ultima perioadă asistăm la modificări frecvente ale programei de educație fizică, determinate de

dinamica comenzii sociale.

Alături de programa de educaţie fizică există şi alte documente oficiale care trebuie să fie

în mod obligatoriu respectate. Este vorba de unele instrucţiuni, dispoziţii, ordine, etc., ale

Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ale Agenţiei Naţionale de Sport sau ale altor ministere cu

atribuţii şi responsabilităţi pe linia educaţiei fizice [31, 125, 126, 127, 128].

Formele de practicare a exerciţiului fizic puse la dispoziţie de Curriculum Naţional (Planul

cadru de învăţământ) sunt:

a. lecții prevăzute în planul cadru prin trunchiul comun (TC), lecţia de educaţie fizică,

lecții EF la decizia școlii/ (C.D.Ș.) ore opţionale, lecții de curriculum diferențiat (CD cuprinse în

orarul şcolii).

22

b. lecții extracurriculare - „ansamblu sportiv” și lecții de pregătire a formaţiilor sportive

reprezentative ale unităţii de învăţământ, cu scopul de a angrena elevii în practicarea sportului în

mod organizat în diferite activităţi competiţionale sau necompetiţionale.

Consiliul de Curriculum la nivelul şcolii, prin Planul de Dezvoltare Şcolară, îşi poate

stabili un ansamblu de activități de tip extracurricular, cu o oră pe săptămână, pe grupe de elevi

ce provin de la mai multe clase, pe ramuri sportive sau activităţi adiacente (dans sportiv, dans

modern, majorete etc.), la care participă un număr restrâns de elevi (12 – 15 în grupă) din

populaţia şcolară.

Aceste activităţi extracurriculare desfășurate cu elevii, menite să ofere oportunităţi multiple

de recreere, pregătire într-un domeniu sportiv, să le dezvolte acestora spiritul de competiţie şi

întrecere, desfășurate atât în programul de școală, cât și în afara lui, se înscriu într-un cadru mai

larg impunând alte obiective și conținuturi diferite.

Putem spune că este o formă neinstituţională de realizare a educaţiei sub alte forme, fapt ce

determină găsirea din partea profesorilor a unor activităţi care să sprijine îmbunătăţirea

procesului de predare-învăţare şi dobândirea de abilităţi de către elevi.

Conţinutul acestor ore este cel de „antrenament sportiv”, adică „pregătire sportivă”, adaptat

la nivelul de vârstă şi pregătire al sportivilor (începători, avansaţi), ca o continuare la alt nivel, al

activităţii de la clasă, cu influenţe pozitive asupra formării aptitudinilor motrice, a capacităţilor

motrice care condiţionează performanţa. În scopul valorificării valenţelor educative ale

conţinuturilor învăţării în interesul copiilor, activităţile extraşcolare se impun tot mai mult ca o

necesitate în procesul educaţional curricular. Ele sunt forme de activitate cu un pronunțat

caracter recreativ, organizate în școli atât în programul de școală cât și după, ca o alternativă la

petrecerea într-un mod organizat, util și plăcut a timpului liber. Lecțiile extracuriculare sunt

prevăzute în Planul de învățământ în afara plajei orare și nu sunt prevăzute în planul cadru.

Aceste lecții fac parte din categoria activităților extracurriculare cu caracter sportiv.

Lecţiile extracurriculare din regimul de şcoală al elevului se concretizează în ansamblul

sportiv organizat pentru elevii cu aptitudini și performanțe sportive care optează pentru

perfecționarea într-o disciplină sportivă. Lecțiile se organizează pe grupe de 12-15 elevi pe

ramuri de sport și cuprind elevi din mai multe clase, sau ai aceleiaș clase, activitatea

desfăşurându-se în afara orarului şcolar (conform precizărilor M.E.C.T.S., prin Consiliul

National pentru Curriculum, 2001). După clasificarea făcută de A.C. Păunescu la Consfătuirea

Națională a inspectorilor școlari de educație fizică şi sport, Dej-Cluj 2008, formele de organizare

a activităților sportive la nivelul învățământului gimnazial se prezintă astfel: Figura 1.2. [222].

23

23

Fig.1.2. Formele de organizare ale sistemului de educație fizică și sport în preuniversitar - A.C. Păunescu [222]

FORME DE ORGANIZARE ALE ACTIVITĂŢII DE EDUCAŢIE FIZICĂ ÎN GIMNAZIU

Prevăzute în planul de

învăţământ

Forme de organizare în timpul liber al elevilor

Forme organizate în regim de şcoală

Prevăzute în

planul cadru

Activitatea de

performanţă

Activitatea de E F

pentru toţi

Neprevăzute în planul

de învăţământ

L

ecţi

a de

trun

chi

com

un

în cadrul

asociaţiilor sportive

şi a cluburilor

sportive şcolare

în cadrul

cluburilor sportive

de performanţă

în cadrul

cluburilor sportive

private

Non-competiţionale

activităţi turistice

(plimbări, excursii,

drumeţii etc).

serbări şcolare

activităţi sportive

în tabere

activităţi sportive

de tip loisir

Competiţionale

campionatul

şcolii, la diferite

ramuri sportive

crosuri

cupe

O.N.S.Ş. (pe

localitate, oraş,

municipiu, judeţ,

zone geografice,

naţionale)

C.N.L.

campionate

naţionale şcolare

Momentul de E F

Recreaţia

organizată

Gim. zilnică

Gim. de înviorare

Gim.

compensatorie

Extracurriculare

L

ecţi

ile

la d

eciz

ia ş

coli

i

(exti

nder

i, o

pţi

onal

e)

L

eţii

le d

e an

asam

blu

sport

iv

24

Organizarea procesului instructiv-educativ în viziune modernă pune în valoare funcţia

informativă şi formativă a educaţiei fizice şcolare prin formele sale şi metodologia avansată

procesului de instrucţie şi educaţie [15, 27, 36, 49, 80, 209].

Conceptul de educaţie fizică evidenţiază contribuţiile multiple ale acesteia la educaţia

generală a individului. Astfel, mai mulți autori, Colibaba-Evuleţ D., 2007 [44, p.64]; Cristea S.,

1996 [48]; Golu M., 2007 [84]; Văideanu G., [183 p.109], identifică în plan educaţional „noile

educaţii” sau a unor noi tipuri de conţinuturi: educaţia pentru pace, educaţia pentru participare şi

democraţie, educaţia ecologică, educaţia pentru schimbare şi dezvoltare, educaţia pentru

comunicare şi pentru mass-media, educaţia nutriţională, educaţia economică şi casnică modernă,

educaţia pentru sănătate, educaţia pentru timp liber, etc.

Din perspectiva curriculară ,,educaţia pentru timpul liber ” [53, p.58] îşi propune:

- obişnuirea elevilor cu modul de gestionare a timpului liber, cum să dispună de el;

- ocuparea cu activităţi recreative, productive, care să aducă bucurii şi satisfacţii acestora;

- realizarea unor alternative şi complementarităţi adecvate între activităţile din timpul liber

(fizice, spirituale, de plăcere, de întreţinere, etc.);

- corelarea activităţilor din timpul liber cu practici formale în perspectiva valorificării pe

plan social ( asociaţii sportive, culturale, ale părinţilor etc.).

Importanţa educaţiei fizice şi sportului este confirmată în numeroase lucrări de specialitate

căreia îi sunt atribuite roluri importante în educarea sănătăţii, roluri de formare a corpului şi

caracterului, de formare şi promovare a unui mod sănătos de viaţă, activ şi echilibrat, trăsătura

principală fiind dorinţa de perfecţionare, autodepăşire şi afirmare [14, 62, 71,p.23; 119, 131, 171,

199]. Astfel, componenta educaţie fizică se impune de la sine prin atingerea unor funcţii urmărite

de obiective deja cunoscute:

- obiective cu funcţii sanotrofice care vizează dezvoltarea corectă şi armonioasă a corpului,

recreerea şi fortificarea organismului, sporirea capacităţii de efort;

- obiective cu funcţii formative din punct de vedere motrice: dezvoltarea capacităţilor

motrice (F.V.R.Î.S.), dezvoltarea deprinderilor motrice de bază (mers, alergare, săritură,

aruncare, căţărare, escaladare, târâre, transport de greutăţi etc.), formarea cunoştinţelor şi

priceperilor necesare însuşirii unor acte motrice complexe (prin gimnastică, atletism, jocuri

sportive etc.);

- obiective cu funcţii formative pe plan intelectual şi moral-volitiv: stimularea proceselor

cognitive (a spiritului de observaţie, a imaginaţiei, a creativităţii, a gândirii tactice); dezvoltarea

capacităţilor volitive (a curajului, a perseverenţei, a spiritului de solidaritate şi cooperare, a

respectului faţă de adversar, a atitudinii pozitive de comportare în colectiv, a spiritului de

25

fairplay, a dorinţei de autodepăşire, a evitării egoismului, individualismului etc.); dezvoltarea

proceselor afective (a sentimentelor, a bucuriei, a satisfacţiei împlinirii, a încrederii în forţele

proprii etc.);

- obiective cu funcţii sociale: formarea obişnuinţei de practicare sistematică în timpul liber

(loisir) a exerciţiilor fizice, însuşirea unor cunoştinţe care să permită practicarea independentă a

acestora; determinarea unei motivaţii pentru activitatea sportivă şi de practicare a exerciţiilor

fizice sub diferite forme pe toată durata vieţii; selecţionarea şi pregătirea unor elevi supradotaţi

pentru sportul de înaltă performanţă; recuperarea persoanelor cu handicap motric şi integrarea

acestora în societate.

Realizarea dezvoltării motrice a elevilor prin practicarea exerciţiilor fizice în mod

sistematic, indiferent de forma organizatorică şi de contextul social, economic sau politic, se

constituie în principalul obiectiv de lungă durată al educaţiei fizice şcolare, idee regăsită în multe

lucrări [38, 63, 79, 109, 118, 154].

Prin conţinuturile teoriei educaţiei fizice şi sportului se urmăreşte prin toate metodele şi

mijloacele de care dispun îmbunătăţirea conţinutului activităţilor în scopul realizării obiectivelor

imediate şi de lungă durată. Programa tradiţională de educaţie fizică trebuie adaptată şi

îmbunătăţită datorită evoluţiei societăţii şi cerinţelor noi apărute şi astfel, conceptele mai vechi

de predare trebuie reorientate în sensul de a răspunde la comanda socială actuală. La baza

activităţii educaţiei fizice şcolare stau concepte fundamentate teoretic ce orientează sistemul de

educaţie fizică în sensul de a răspunde la cerinţele contemporane privitoare la cunoştinţele,

motivaţiile, şi, nu în ultimul rând, la crearea deprinderilor de a practica sistematic exerciţiul fizic,

toate acestea utilizând cele mai noi mijloace tehnice apărute [21, 28, 33, 141, 163,192, 198, 208].

Strategia de dezvoltare a activităţii educative şcolare şi extraşcolare porneşte de la premiza

că abordarea educaţională complementară formal – non-formal asigură un plus la valoarea

sistemului educaţional. Astfel se valorifică rolul definitoriu pe care educaţia îl exercită în

pregătirea tuturor copiilor de a deveni cetăţeni activi într-o societate dinamică, în continuă

schimbare, contribuind totodată la procesul permanent de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Conform literaturii de specialitate activitatea extraşcolară, prin formele sale specifice,

exercită o serie de influenţe pozitive asupra formării şi dezvoltării unor trăsături caracteriale, a

unor conduite psihice, a atitudinilor şi a gândirii critice a copiilor, determină implicarea şi

participarea lor în actul decizional, îi determină să-şi asume responsabilităţi sociale [20, 54, 72,

85, 102, 132, 202]. Aceste influenţe se pot exercita mai ales prin intermediul cercurilor sportive

(ansamblu sportiv), a concursurilor şi a campionatelor şcolare, cupe şi festivaluri pe diferite

domenii [110].

26

Cadrul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare, printre care şi cele sportive, constituie

spaţiul capabil de a răspunde provocărilor societăţii actuale, în sensul în care conceperea

flexibilă, personalizată pe clase, grupe de lucru a acesteia permite o continuă actualizare a

conţinutului învăţării şi a metodelor didactice centrate pe elev, precum şi o monitorizare şi

valorificare a rezultatelor obţinute.

Educaţia fizică dispune de o programă care stabileşte şi permite fiecărui cadru didactic

formarea la elevi a competenţelor specifice, prin folosirea acelor mijloace şi categorii de

conţinuturi pe care le consideră ca fiind eficiente pentru grupul de elevi cu care lucrează,

determinate de condiţiile concrete de activitate. Programa reia conţinuturile de la an la an, ca

elemente de bază pentru învăţarea celor noi.

Pentru gimnaziu, actuala programă şcolară este proiectată în ideea trecerii de la proiectarea

curriculară centrată pe obiective la modelul centrat pe competenţe, iar structura ei are

următoarele componente: nota de prezentare, competenţe generale, valori şi atitudini de atins,

competenţe specifice şi conţinuturi pentru fiecare clasă, sugestii metodologice.

Obiectivele cadru au un grad ridicat de generalitate şi complexitate, urmărind formarea

unor capacităţi şi atitudini generale urmărite pe parcursul mai multor ani de studiu.

Obiectivele de referinţă specifică rezultatele aşteptării urmărind progresia în formarea de

capacităţi şi achiziţii de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul.

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin

învăţare. Vorbim de competenţe generale care au rolul de a orienta demersul didactic către un

model final şi competenţe specifice ca etape în dobândirea competenţelor generale.

Formularea competențelor generale și selectarea valorilor şi atitudinilor de realizat

urmăresc să contribuie la dezvoltarea complexă a personalității elevilor.

În prezent, structura și conținutul lecțiilor de educație fizică se perfecționează mereu, cu

accent pe procedeele metodice și pe formele de organizare menite să antreneze activ elevii și să

le stimuleze opțiunea pentru practicarea exercițiilor fizice în timpul liber, aspect confirmat în

majoritatea lucrărilor de specialitate [18, 64, 108, 130, 162, 166, 201, 224].

La rândul lor, lecțiile de ansamblu sportiv solicită din partea profesorilor, mai mult decât

lecțiile de clasă, găsirea și folosirea unor trasee de învățare individuală sau în grup care să ducă

la dobândirea la elevi a capacităților și valorilor de importanță individuală și socială.

Concluzionăm: că prin aceste forme de activități extracurriculare sportive se pot crea

situații care să-i solicite pe elevi în rezolvarea situațiilor problemă, să poată acumula o experiență

creativă valoroasă, deoarece în această perioadă de vârstă trebuințele de autoafirmare sunt

dominante. Particularităţile acestor activități de tip extracurricular facilitează implementarea

27

noilor abordări didactice prin care elevul devine resursă, producător, lider de opinie, deci

participant activ, iar prezența elementului competitiv determină o motivare susținută pentru o

viață „sănătoasă, echilibrată și activă”.

Este important să înțelegem că educaţia de bună calitate presupune aplicarea modelului

diversităţii prin abordarea diferenţiată, iniţierea de proiecte în care să fie implicaţi elevi, cadre

didactice de diferite specialităţi, parteneri educaţionali, pornind de la părinţi, societatea civilă,

mass-media şi comunitate.

1.2. Caracterul formativ al conţinuturilor de educaţie fizică utilizate în activităţile motrice

ale elevilor la treapta învăţământului gimnazial

Conceptul educațional modern, valorificat şi condiţionat de reforma învăţământului,

impune utilizarea potențialului instructiv-educativ prin totalitatea formelor de practicare a

exercițiilor fizice în special a activităților educative extracurriculare.

Cristea S. [50, p.9] definește conceptul educației ca fiind o „activitate psihosocială care

are drept funcție centrală formarea – (auto) dezvoltarea permanentă a personalității umane,

angajată prin intermediul finalităților, la nivelul structurii bazate pe corelația dintre subiect

(educator) și obiect (educat), realizată în context intern (ambianța educațională) și extern

(câmpul psihosocial)”.

Modelul educației fizice, la comanda socială, trebuie să racordeze cu idealul general

educațional al societății. Funcția centrală a educației reprezintă formarea – dezvoltarea

personalității în vederea integrării optime în societate.

Practicarea educaţiei fizice constituie o acţiune complexă de asigurare ordonată şi raţională

a activităţii formative, în vederea realizării obiectivelor generale şi operaţionale ale educaţiei

fizice şi sportive.

Educația fizică valorifică sistematic ansamblul formelor de practicare a exercițiilor fizice

în scopul îmbogăţirii potențialului motrice al individului în concordanță cu cerințele sociale, prin

realizarea obiectivelor și conținuturilor sale.

Aşadar, putem spune că, idealul educației fizice depăşeşte întotdeauna cerinţele prezentului

ce vizează viitorul prospectiv. Astfel, rolul practicării exercițiilor fizice crește, determinat fiind

de accesibilitatea lor, ceea ce constituie un factor de mare însemnătate formativă şi menținerea

condiției fizice pentru toate categoriile de subiecţi implicaţi în proces.

Mulți specialiștii din domeniu atribuie educației fizice multiple funcții cum ar fi:

fiziologică - prin efectul exercițiilor folosite; pedagogică - prin metode și principii; biologică și

psihologică - prin acțiunea exercițiilor folosite și socială - prin organizare și activitate.

28

Specialiștii din domeniu atribuie educației fizice un caracter predominant biologic, de

aceea i se mai spune şi educaţie a „fizicului”, adică a corpului uman, dar și importante valențe în

planul formării și educării personalității umane.

După părerea autorilor Bota A., 2006, [18]; Cârstea Gh., 1997, [28]; Epuran M., Holdevici

I., Toniţa F., 2008, [75]; Firea E., 1984, [79]; Horghidan V., 1989, [89]; Rotaru A., 2010, [157],

educația fizică este una dintre cele mai vechi și complexe forme de dezvoltare a ființei umane şi

formare a personalităţii, prin cultivarea și optimizarea dimensiunilor (capacității) psihofizice ale

individului, prin păstrarea unui echilibru între psihic și fizic. Caracterul formativ al conţinuturilor

educaţiei fizice şi sportului este evidențiat prin accentuarea funcţiilor educaţiei fizice şi sportului

[37, 47, 53, 119, 167, 172]:

- funcţia de perfecţionare a dezvoltării fizice, funcție specifică cu un pronunțat rol pozitiv

al dezvoltării fizice/corporale armonioase, al unor indici superiori pe plan somatic/morfologic şi

pe plan funcţional/fiziologic, pentru viaţa şi activitatea oamenilor de toate vârstele;

- funcţia de perfecţionare a capacităţii motrice, funcție specifică ce vizează cele două

elemente ale capacităţii motrice: calităţile motrice şi deprinderile şi/sau priceperile motrice;

- funcţia igienică, funcţie asociată/nespecifică, vizează cerinţa fundamentală de menţinere a

unei stări optime de sănătate a celor care practică, sistematic şi ştiinţific, exerciţiile fizice, cu un

pronunțat caracter preventiv, pentru corectarea şi ameliorarea unor deficienţe fizice;

- funcţia recreativă, funcţie asociată/nespecifică, are rol deosebit pentru oamenii de toate

vârstele prin asigurarea unui fond bogat şi calitativ de cunoştinţe teoretice, deprinderi, priceperi

şi calităţi motrice, în scopul petrecerii utile şi recreative a timpului liber;

- funcţia de emulaţie, funcţie asociată/nespecifică, materializată în dezvoltarea spiritului

competitiv şi de formare a dorinţei de „depăşire”, şi „autodepăşire”, dar numai în limitele

regulamentare, corecte şi cu atitudine de fair play;

- funcţia educativă, funcţie asociată/nespecifică, considerată ca cea mai complexă prin

prisma modalităţilor de îndeplinire şi a influenţelor asupra dezvoltării personalităţii umane în

integritatea sa care acționează în plan intelectual, adică însuşirea de către subiecţi a cunoştinţelor

teoretice de bază din domeniul fiziologiei, igienei, efortului fizic, legilor biomecanicii de

execuţie a actelor şi acţiunilor motrice, psihologiei activităţilor motrice, metodicii efortului fizic

etc.; a formării și dezvoltării unor trăsături şi calităţi intelectuale (atenţia, memoria, spiritul de

observaţie, imaginaţia, creativitatea, mobilitatea și rapiditatea gândirii etc.) și moral prin

formarea unor obişnuinţe și atitudini de comportament civilizat în concursuri de tip

competiţional, în activitățile sportive la clasă, a formării unor convingeri pro sociale de respect

29

reciproc, cu colegii sau adversarii, a acceptării deciziilor și cerințelor formulate pentru bunul

mers al activităților formale și non-formale.

Cârstea Gh. [30, p.21] accentuează caracterul predominant formativ al educației fizice, în

sensul „pregătirii subiecților pentru viață, pentru existența cotidiană”. Mai mult ca oricând, la

vârsta școlară mijlocie activitatea de educație fizică și sportivă, prin formele sale specifice,

exercită o serie de influenţe benefice asupra formării şi dezvoltării unor trăsături caracteriale, a

unor conduite psihice, a aptitudinilor și atitudinilor critice a copiilor. Aceste influenţe se pot

exercita mai ales prin intermediul activităților extracurriculare sportive organizate în afara

programului de școală, în timpul liber al copiilor și prin participări la concursurile şi

campionatele şcolare sau a unor cupe și festivaluri sportive.

Activitatea sportivă extraşcolară permite transferul şi aplicabilitatea cunoştinţelor,

abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de învăţământ în activitatea de zi cu zi. Pentru a

stimula dezvoltarea cognitivă, spirituală, interpersonală şi socială, activitatea educativă şcolară şi

extraşcolară are mereu în atenţie nevoia de adaptare la cerinţele individuale, diverse ale tuturor

copiilor, la interesele de cunoaştere şi valorificare a potenţialului lor creativ.

Deci, obţinerea dezvoltării multilaterale în procesul de educaţie fizică se materializează în

influența pe care aceasta o are asupra dezvoltării și educării în principal a corpului uman

(armonie, rezistență cardio-respiratorie la eforturi susținute), a calităților motrice, dar și a

deprinderilor și priceperilor motrice de bază şi a celor specifice unor ramuri de sport aplicate în

activitatea independentă de tip liber [4, 93, 108, 116, 198, 208].

Caracterul formativ al activităților de educație fizică este marcat în multe lucrări de

specialitate care apreciază că în activitățile de educație fizică și sportive, trebuie acordată o

importanță deosebită realizării unor obiective cum ar fi: dezvoltarea generală a calităţilor motrice

de bază prin posibilitatea exprimării lor în condiţii diferite, crearea unui potenţial bogat de

priceperi şi deprinderi motrice, educarea capacităţii de a aplica priceperile şi deprinderile motrice

dobândite în condiţii cât mai variate [2, 22, 70, 114, 161, 165].

Prin Programa de învățământ la disciplina educație fizică sunt stabilite obiective care

susțin: menţinerea unei stări optime de sănătate, creşterea capacităţilor de lucru;

dezvoltarea/educarea calităţilor motrice de bază şi a celor specifice sporturilor; formarea unui

sistem larg de deprinderi şi priceperi motrice, precum şi valorificarea lor în plan sportiv;

formarea obişnuinţei de practicare sistematică, corectă a exerciţiilor fizice, mai ales în timpul

liber; dezvoltarea unor trăsături şi calităţi intelectuale, estetice, morale, civice.

Concluzionând, putem spune că educaţia fizică, prin natura conținuturilor, exercițiilor și a

întrecerilor desfășurate după reguli precise, are un pronunţat caracter formativ în sensul că ea

30

pregăteşte copiii și tinerii pentru viaţă, influențând dezvoltarea fizică și armonioasă a corpului

uman, educă calitățile și deprinderile motrice, determină și formează caractere puternice.

Mijloacele de care dispun educaţia fizică și sportul își aduc aportul asupra dezvoltării și educării

copiilor în plan psihomotrice: stimulează activităţile intelectuale, dezvoltă relaţii în cadrul

colectivităţii, dezvoltă calităţile motrice de bază și conduce la însuşirea unor priceperi şi

deprinderi motrice necesare activităţilor zilnice.

Literatura de specialitate s-a îmbogățit cu opiniile și sugestiile metodologice ale

specialiștilor din domeniu referitoare la optimizarea procesului de educaţie fizică și sportivă la

toate nivelurile, inclusiv la cel gimnazial, dar ele sunt insuficiente pentru a răspunde comenzii

sociale prezente [24, 25, 67, 77, 133, 150, 156, 158]. Doar activităţile motrice din cadrul

lecţiilor de educaţie fizică de clasă nu pot asigura o pregătire fizică complexă ce ar corespunde

cerinţelor actuale de îmbunătățire a nivelului motric al elevilor.

Practicarea activităţilor sportive în timpul liber, după orele de curs, poate constitui o

modalitate destul de eficientă în optimizarea procesului de educaţie fizică şcolară. Acestea, pot

constitui o cale optimă şi de perspectivă în educaţia fizică şcolară în rezolvarea concretă a

sarcinilor şi obiectivelor [31, 35, 52, 80, 166, 181, 205].

1.3. Analiza conţinutului mijloacelor şi structurii activităţilor extracurriculare practicate

în programul de învăţământ şcolar

Printre multiplele obiective ale procesului instructiv-educativ școlar, o importanță majoră o

are stimularea și dirijarea procesului de formare a interesului elevilor pentru practicarea

sistematică a exercițiilor fizice în mod organizat și dirijat, în afara activităților de clasă care să

determine o îmbunătățire majoră a motricității generale a elevilor aflați în plină perioadă de

creștere și dezvoltare [27, 36, 132, 199, 201, 202, 224].

Activităţile sportive extracurriculare reprezintă modalităţi alternative de petrecere a

timpului liber în mod util și recreativ, dar și de formare și îmbunătățire a capacității motrice

generale și specifice a elevilor. În această idee, pe lângă lecţiile de educaţie fizică, un rol

însemnat în îmbunătăţirea şi menţinerea stării de sănătate, a formării deprinderilor de practicare a

exerciţiului fizic îl au şi celelalte forme de organizare care nu sunt prevăzute în planul de

învăţământ.

Dezvoltarea şi valorificarea potenţialului formativ al educaţiei fizice şi sportului, impun

integrarea activităţilor extracurriculare de tip sportiv în sfera preocupărilor pentru eficientizarea

lor cu un impact deosebit asupra realizării educaţiei şi sănătăţii depline, a îmbunătățirii

capacității motrice generale a copiilor.

31

Conţinutul orelor de ansamblu sportiv se caracterizează prin predominanţa lucrului de

adaptarea calităților motrice cerințelor sportului practicat. În cadrul orelor extracurriculare, prin

exercițiile și mijloacele de care dispune jocul de baschet, se pune baza pregătirii fizice, tehnice şi

tactice individuale pe fundalul calităților motrice speciale cu impact deosebit asupra dezvoltării

capacității motrice generale a elevilor. Epuran M. [70] definește capacitatea motrice ca drept

posibilitatea indivizilor de a obține o reuşită în executarea unei sarcini sau în executarea unei

profesii.

Conform celor scrise în Terminologia educaţiei fizice şi sportului capacitatea motrice este

ansamblul posibilităţilor motrice naturale şi dobândite prin care se pot realiza eforturi variate ca

structură şi dozare. Așa cum subliniază Epuran M. 2005, [74, p.378], capacitatea motrice este

privită din două puncte de vedere: psihologic, conţinutul capacităţii fiind alcătuit din aptitudinile

psihomotrice – măsurate prin texte specifice pentru viteză de reacţie, precizie, coordonare,

echilibru ş.a. – exprimate în randament/performanţă şi din punct de vedere metodologic şi

metodic (al educaţiei psihomotrice, fizice etc.) alcătuită din aptitudini motrice (viteză, forţă,

rezistenţă, coordonare, mobilitate, anduranţă ş.a.) măsurate prin probe de teren.

Capacitatea motrice este influenţată de o serie de factori interni şi externi, pe de o parte, de

dezvoltarea /maturizarea şi exerciţiul, iar pe de altă parte de motivaţie [55, 73, 89, 112, 143]. Ea

cuprinde componentele stabile: aptitudini, calităţi motrice, deprinderi motrice, structuri

operaţionale, cunoştinţe, experienţă și componentele de stare: motivaţie, stări emoţionale, care

pot favoriza, reduce sau bloca exprimarea capacităţii motrice [71]. Capacitatea motrică mai este

denumită „... capacitate fizică” sau capacitate psihomotrice [5, 16, 17, 65, 76, 151].

La Epuran M. 2005, [74, p.378], găsim definiția capacității motrice a individului în

formularea: „… o reacţie complexă la stimulii ambianţei. Ea cuprinde într-o unitate caracteristică

mai multe elemente cum sunt: aptitudinile psihomotrice, aptitudinile motrico-sportive,

influenţate și structurate divers, potenţate la nivele diferite de maturitate firească a funcţiilor, de

exersare şi de factorii interni motivaţionali”.

În opinia autorilor Alexe N., 1980 [2]; Avramoff E., 1992, [8]; Baroga L., 1980, [12],

Ciurlea M., Raţă G., Dobrescu T., 2008, [42]; Demeter A., 1981, [57]; Solomon M.,Tudusciuc I.,

1984, [165]; Timotin S.P., 1993, [177], Матвеев Л., 2008, [210], dezvoltarea capacității motrice

este strâns legată de dezvoltarea fiziologică a individului, deoarece organismul este supus unor

schimbări funcționale, morfologice și biochimice pe parcursul vieții. Educaţia fizică, prin

mijloacele de care dispune, asigură o pregătire optimă a calităţilor motrice de bază şi speciale. Pe

fondul unui bagaj motric superior se poate asigura formarea priceperilor şi deprinderilor motrice.

La rândul lor, deprinderile motrice, pe măsură ce se însuşesc, influenţează dezvoltarea

32

capacităţilor motrice.

Metodica educării calităţilor motrice este subordonată legităţilor educației fizice ce

dirijează dezvoltarea lor în diverse activități motrice școlare [7, 116, 149, 203]. Pentru aceasta

este necesară utilizarea mijloacelor, metodelor şi procedeelor care să asigure în modul cel mai

eficient dezvoltarea aptitudinilor motrice, viteză, forţă, rezistenţă, coordonare, mobilitate.

Învăţarea mişcărilor şi educarea calităţilor motrice se supun aceluiaşi tip de legi de dezvoltare.

Astfel, când acţionăm educarea unor calităţi motrice, contribuim în măsură egală la dezvoltarea

lor, iar acestea influenţează procesul de însuşire a acţiunilor motrice.

Prin urmare, putem spune că o delimitare precisă între însuşirea şi dezvoltarea

deprinderilor motrice şi educarea calităţilor nu se poate face, ea existând şi fiind concretizată de

particularităţile metodice. Acestea se regăsesc în condiţiile de exersare, în durata lucrului, în

pauzele dintre eforturi, în materialele folosite etc.

Studiul programelor educative recomandate de M.E.C.T.S. pentru activitățile extrașcolare a

scos în evidență o serie de neajunsuri care țin de proiectarea programelor educative

extracurriculare pentru elevi, o lipsă a unității punctelor de vedere asupra conținutului acestor

programe, impunându-se o mai bună dirijare/informare asupra scopurilor educative.

Educația copilului, cum este stipulată în „Ghidul metodologic educativ”, nu prevede

obiective, teme sau programe specifice care să facă referiri exacte la activitățile sportive

extracurriculare. La capitolul „Activități educative extrașcolare – timpul liber al copilului” sunt

prevăzute activitățile de vacanță în tabere, excursiile, fără a se prevedea organizarea de

competiții pe plan local, cu caracter permanent, competiții care să cuprindă marea majoritate a

elevilor.

Precizările formulate pentru lecțiile extracurriculare – concretizate în ansamblu sportiv –

sunt destul de vagi. Acestea sunt prevăzute cu o oră/50 minute/săptămână, sau 2 ore la două

săptămâni şi sunt organizate cu scopul de a reprezenta școala în cadrul întrecerilor din O.N.S.Ș.,

al cărui calendar, de altfel, este destul de sărac în competiții, iar unele ramuri sportive cu „priză”

la copii lipsesc. Lecțiile se organizează pe grupe de 12-15 elevi selecționați din mai multe clase

paralele, din același an de studiu sau din ani diferiți. Întreaga activitate se desfășoară în afara

orarului școlar, după ore sau la sfârșit de săptămână. Dacă au ca scop pregătirea echipei

reprezentative a școlii, aceste ore pot fi alcătuite din elevi de la diferite clase pe cicluri de

învățământ.

În „Ghidul metodologic de aplicare al programelor de educație fizică pentru gimnaziu”,

2001, se stipulează că: „conținutul procesului de instruire este similar cu cel de „antrenament

33

sportiv”, fapt ce lăsă autonomie totală cadrului didactic, apelând la imaginația și creativitatea

profesorului ca în 50 de minute, să atingă obiectivele motrice și educative (www.edu.ro).

Profesorul poate să găsească însă diferite modalități de obținere a unor rezultate pozitive cu

elevii prin desfășurarea unui proces de predare-învățare la un nivel calitativ superior.

Creativitatea profesorului ţine de elaborarea unor programe de instruire specifice activității

organizate, proiectării didactice, şi îmbunătățirii bazei materiale, dar nu, în ultimul rând, a

managementului lecției.

Totuși lipsa unor obiective clare, existența unor conținuturi neadecvate precum și o

tematică slabă a proiectării lecțiilor de ansamblu sportiv, impun o încercare de clarificare și

orientare mai fermă a acestora, cu impact deosebit asupra dezvoltării capacităților motrice ale

copiilor și al formării personalității lor. În etapa actuală, activitatea de educaţie fizică, deci și

activitățile sportive extracurriculare, este supusă unor transformări şi modernizări/optimizări ale

procesului instructiv-educativ, fapt susţinut de noile orientări metodice implementate în demersul

didactic [24, 32, 44, 52, 88, 118, 159, 170].

În cadrul orelor de activități sportive, în procesul didactic de instruire se impune stabilirea

clară a obiectivelor de atins, realizarea unei atente planificări a conținuturilor specifice ramurii

de sport practicată pe etape de învățare, lecții și sisteme de lecții, respectându-se cu strictețe

principiile didactice specifice antrenamentului sportiv, cu accent pe principiile metodico-

strategice: individualizarea, conștientizarea și participarea activă, accesibilitatea și interacțiunea

mijloacelor verbale și nonverbale, modelarea și autoreglarea efortului.

Lecțiile extracurriculare de baschet se vor desfășura luând în evidenţă cerințele formulate

de unii autori Dragnea A. ş.a. 2007, [65]; Hrişcă A., Predescu T., Dîrjan C., 1985, [93]; Ionescu

Şt., Dârjan C., 1997, [98]; Moanţă A. 2005, [134]; Negulescu C. ş.a.1997, [137]; Predescu T.,

2000, [147]; Teodorescu L., Predescu T., Vasilescu L., 1979, [174], care subliniază ideea că

cerințele organizării lecțiilor sportive cu teme din baschet sunt similare cu cele formulate de

Didactica Educației Fizice și a Antrenamentului Sportiv, prezentând însă o serie de diferențieri

determinate de specificul jocului. În procesul de instruire se va respecta un traseu metodologic și

o succesiune în acțiunea de operaționalizare a conţinutului, stabilirea obiectivelor operaționale

concrete de realizare, tehnologizarea logică a conținuturilor, concretizarea structurii lecției și a

proiectării pe termen lung a strategiilor didactice.

Pentru realizarea conținuturilor și a finalităților procesului desfăşurat, mijloacele utilizate

pentru învățarea și consolidarea jocurilor sportive în activități extracurriculare, convenţional se

împart în două grupe: mijloace specifice și nespecifice probei practicate. Deci, prin conţinuturile

de baschet, selectate se preconizează asigurarea unei pregătiri fizice generale și speciale pe

34

fundalul căreia să se asigure o capacitate funcțională sporită a organismului, bazată pe

dezvoltarea optimă a calităților motrice de bază și specifice probei practicate. Toate exercițiile

fizice ca mijloace specifice, dacă sunt selectate precaut și dozate corect, vor avea o influență

benefică asupra dezvoltării calităților motrice. În procesul de instruire sportivă a începătorilor în

jocul de baschet pregătirea fizică constituie fundamentul însuşirii cu succes a elementelor tehnice

și structurilor tactice specifice jocului. Astfel, atenția trebuie îndreptată spre asigurarea bazei de

dezvoltare a calităților motrice în relație cu însușirea celorlalţi factori de pregătire a tinerilor

baschetbalişti.

Literatura de specialitate acordă atenţie sporită exerciţiilor pentru consolidarea structurilor

tehnico-tactice aplicate ulterior în condiţii variate ale jocului global, prin care sunt valorificate

cunoştinţele asimilate, respectiv capacitatea de a le aplica în situații noi, create: prezenţa

contracțiunilor adversarului, prezența spectatorilor, oficialilor, manifestarea simţului

responsabilităţii în faţa coechipierilor [40, 91, 135, 138, 139, 145, 146, 187].

Aceste mijloace de inițiere și exersare a elementelor tehnice și tactice din jocurile sportive

contribuie la formarea unor deprinderi motrice specifice, precum și la dezvoltarea calităţilor

motrice de bază. De asemenea, conținutul orelor de cerc sportiv este adaptat particularităților de

vârstă şi dezvoltare fizică a elevilor din gimnaziu, stabilindu-se obiective instructiv-educative

clare și standarde de performanță viabile care conduc la obținerea performanței motrice. În

selectarea mijloacelor și a exerciţiilor fizice trebuie să se ia în considerare, totodată, preferințele

și interesele sportive ale elevilor.

Pentru realizarea competențelor generale în activitățile sportive extracurriculare sunt

utilizate sisteme de acţionare executate cu mingea şi fără minge şi, respectiv procedee tehnice

specifice jocului, cu un grad sporit de atractivitate care să elimine monotonia din lecții și să

creeze un climat propice desfășurării unei activități liber consimțite.

Lipsa unor programe analitice pentru activităţile extracurriculare, numărul insuficient de

ore care să permită asimilarea conţinutului pregătirii sportive, adaptarea eficientă la actuala

reformă a schimbărilor de conţinut, realizarea cerinţelor acestui tip de activitate la un nivel optim

al tuturor compartimentelor învăţării şi practicării jocului, în cazul nostru jocul de baschet,

necesită o preocupare a profesorilor pentru eficientizarea traseului metodic de instruire al

conţinutului jocului.

Pentru a răspunde cerinţelor prevăzute de programa şcolară referitoare la efectuarea

anumitor eforturi sau participarea în competiţii şcolare, studiile obţinute în urma observaţiilor

pedagogice recomandă insistarea asupra pregătirii fizice generale prin practicarea multilaterală a

exerciţiilor fizice, având ca finalitate o dezvoltare a capacităţii de lucru a întregului organism, cu

35

accent pe joc şi pe fazele acestuia ce produc emulație în rândul elevilor, lecţiile fiind mai

atractive şi mai puţin obositoare la această vârstă.

Putem concluziona că educarea capacității motrice depinde de modul în care se acționează

prin mijloacele specifice educației fizice asupra creșterii potențialului de performanță al

individului. Calitățile motrice necesare practicării anumitor discipline sportive sunt condiționate

de educarea timpurie prin activități extracurriculare de tip sportiv, ca alternative la lecția de

educație fizică. Conținutul instructiv-educativ al acestor activități trebuie orientat spre o pregătire

generală care să ducă la dezvoltarea tuturor calităților motrice concomitent cu însușirea

deprinderilor motrice necesare practicării sportului, având ca scop dezvoltarea capacităţii de

lucru a întregului organism.

1.4. Particularităţile de vârstă ale elevilor la treapta gimnazială

Una dintre cele mai importante etape de dezvoltare a organismului este vârsta şcolară

mijlocie, etapă în care se produc transformări ce conduc la maturizarea organismului. Creşterea

şi dezvoltarea copiilor reprezintă una dintre problemele de biologie umană cu o deosebită

semnificaţie teoretică şi practică care impune o cunoaștere foarte bună a schimbărilor

morfofuncționale ce se produc la nivelul organismului.

Numeroase lucrări științifice de specialitate evidenţiază caracterul specific al biologiei

vârstei de creştere care corespunde cu vârsta şcolară mijlocie, fapt ce necesită o cunoaștere și o

atenție deosebită din partea profesorilor de educaţie fizică şi a antrenorilor care lucrează

nemijlocit cu copiii și juniorii [77, 96, 169, 188]. Un alt punct de vedere, susținut de autori

referitor la creşterea şi dezvoltarea copiilor îl constituie faptul că această creștere se

caracterizează printr-o intensificare mai mare decât a celorlalte perioade, însă aceasta nu are loc

concomitent la nivelul tuturor segmentelor corpului, ci apar perioade de accelerare şi încetinire a

creşterii, cu durate variabile, în raport cu vârsta, condiţiile de viaţă şi particularităţile individuale

[6, 7, 56, 85, 97].

Creşterea şi dezvoltarea neuniformă, cu perioade de accelerare şi încetinire, cu intensificări

ale proceselor neuro-vegetative şi psihice, se împarte în mai multe etape, prezentând o serie de

aspecte morfofuncţionale şi psihice particulare. Etapa pubertară, în decursul căreia copilul se

transformă în adult, are o semnificaţie deosebită. Pentru unii biologi, pubertatea reprezintă

momentul cel mai important din viaţa unui individ [8, 19, 84, 95, 196].

Datele din literatură arată că există o multitudine de particularităţi morfofuncţionale şi

psihice la indivizii de aceeaşi vârstă cronologică, particularități ce se modifică sub influența

mediului și a eredității. Schimbările morfologice sunt mai intense decât cele fiziologice,

36

biochimice etc. [96, 99, 111, 144, 178]. Datorită acestui aspect, perioadele vârstei fiziologice nu

corespund celei cronologice şi deci nici etapelor de şcolarizare, accentul punându-se pe

periodizarea biologică, etapele de şcolarizare şi vârstele cronologice corespunzând acestor

perioade biologice.

Această periodizare bazată pe cel mai important eveniment biologic şi psihologic, cel al

creșterii și dezvoltării, grupează copiii şi juniorii în perioade de vârstă astfel: vârsta

antepubertară (şcolară mică, 6-11 ani), vârsta pubertară (şcolară mijlocie, 12-15 ani) și vârsta

postpubertară (şcolară mare, 16-18 ani).

Una dintre cele mai importante perioade de dezvoltare a organismului este vârsta şcolară

mijlocie, perioadă în care se produc transformări ce conduc la maturizarea organismului. Acum

poate fi întâlnită îmbinarea unor particularităţi ce ţin de vârsta şcolară mică (având particularităţi

specifice acestui ciclu de viaţă), cu particularităţi specifice adolescenţei. Pe parcursul acestei

perioade apar manifestări tensionale, stări conflictuale, conduite accentuate, schimbări

accentuate în personalitatea copilului, care ridică probleme speciale procesului educaţional.

Putem spune că acum se formează personalitatea individului.

Verza E. [189, p.28] susţine că în această perioadă de creștere asistăm la o dezvoltare

intelectuală remarcabilă şi o intensă socializare a copilului, „el raţionează, dar nu excelează prin

subtilităţi de logică; dispune de o mai mare autonomie, dar rămâne, totuşi, sensibil la sugestiile

grupului din care face parte, este capabil de a pune o anumită distanţă între el şi părinţi, dar

este departe de a se închide în sine”, subliniind că perioada pubertăţii este una a contradicţiilor,

punct de vedere susținut şi de alţi specialişti [46, 72, 84, 99, 169, 183, 191].

Creşterea şi dezvoltarea bio-fiziologică a preadolescenţilor este marcată în această perioadă

de schimbările morfofuncţionale caracterizate printr-o intensificare a creşterii fizice. Întâi cresc

membrele superioare precum şi cele inferioare, pentru ca mai apoi să se dezvolte evident toracele

şi bazinul. Creşterea în înălţime este şi ea evidentă, variind între 3-4 cm şi 6-7 cm anual aspect

remarcat în multe lucrări [3, 9, 19, 58, 95, 143]. La fete pubertatea se instalează mai repede decât

la băieţi, ele prezentând valori superioare ale creşterii în înălţime şi greutate, trunchiul este mai

lung, iar membrele inferioare sunt mai scurte; la 11-12 ani băieţii sunt mai scunzi decât fetele

care sunt mai înalte, dar la 13-14 ani această diferenţă dispare.

La această vârstă, sistemul osos se dezvoltă mai ales pe seama creșterii oaselor în lungime,

față de o creștere a oaselor (mai lentă) în grosime, prin depunerea de săruri minerale (calciu și

fosfor) și prin consolidarea structurii funcționale intime, oasele devenind mai rezistente la

factorii mecanici presiune, tracțiune, torsiuni şi forţe exagerate [179, p.66]. Insuficienţa calciului

în oase și hiper-elasticitatea articulaţiilor favorizează deformări ale scheletului [46, p.243]. Slaba

37

dezvoltare a articulațiilor și a ligamentelor determină rezistență la răsuciri și tracțiuni, ceea ce

impune folosirea prudentă a exercițiilor de forță cu îngreunări, precum și a săriturilor cu aterizare

rigidă [11, 12, 17, 24]. De asemenea, coloana vertebrală prezintă curburile fiziologice şi atinge

80% din lungimea definitivă în această perioadă [9, 57, 101, 190]. Creşterea semnificativă a

membrelor în raport cu trunchiul la această vârstă i-a determinat pe unii specialişti să o

definească ca fiind „vârsta dizgraţiei”, „vârsta hainelor scurte” [143, p.58; 169]. Ca urmare a

acestor trăsături somatice, organele din cutia toracică sunt puţin dezvoltate, fapt care generează

dificultăţi în procesul de adaptare la efort prin lipsa de rezistenţă cardio-respiratorie.

Procesul osificării este intens, iar creșterea în înălţime este însoţită de o creştere în

greutate. Odată cu definitivarea procesului osificării oaselor mâinii, a creşterii danturii

permanente, şi a definitivării oaselor faciale ale craniului, are loc și o creştere şi o dezvoltare, în

acelaşi timp, a masei musculare: musculatura spatelui, a centurii scapulare şi a celei pelviene,

opinii prezente în lucrările multor cercetători din domeniu [9, 59, 94, 96, 100].

Autorii unor lucrări precizează că odată cu dezvoltarea masei musculare, se măreşte şi forţa

care, între 13 şi 14 ani, prezintă un puseu de creştere [13, 19, p.187; 46, p.242; 179].

La 15 ani, masa musculară constituie aproximativ 32,6% din masa corpului [99].

La puber fibrele musculare sunt mai lungi decât la adult, iar porţiunile tendinoase sunt mai

scurte, cu conținut bogat în apă, dar cu un tonus muscular crescut. Tonusul muscular şi

excitabilitatea neuromusculară sunt mai scăzute, ceea ce favorizează amplitudinea mişcărilor la

nivelul articulaţiilor, dar scade mult precizia şi fineţea acestora. Viteza de reacţie şi de execuţie

este bună, dar nu este susţinută suficient de forţă. Studii efectuate arată că băieţii realizează 75%

din viteza pe care o vor dezvolta la sfârşitul perioadei de creştere [2, 3, 5, 14, 76, 78, 165].

În activitățile sportive desfășurate cu copiii la această vârstă, sunt contraindicate

antrenamentele stric specializate de forță, deoarece prezintă riscul suprasolicitării aparatului

musculo-ligamentar, precum și a eforturilor maximale de forță cu încordări neuro-musculare

mari, acestea conducând la accidente grave.

Rezultate bune și foarte bune se pot obține prin folosirea exercițiilor de forță generală,

atent dozate și cu pauze corespunzătoare, exerciții bazate pe învingerea propriei greutăți, pe lucru

cu greutăți mici (mingi medicinale de diferite mărimi și greutate, benzi elastice, gantele mici).

La nivelul sistemului cardiovascular se observă o creştere prin mărirea volumului inimii

cu aproximativ 25% faţă de cel al inimii şcolarului mic. Volumul inimii creşte mai repede la

băieţi decât la fete [101, p.58]. Viteza de creştere a volumului şi greutăţii inimii este minimă

între 12 şi 13 ani, şi maximă între 13 şi 14 ani, atingând greutatea în medie de 140 g la 11 ani şi

220 g la 14 ani, rețeaua vasculară fiind relativ bine dezvoltată la nivelul arterelor de tip elastic,

38

fapt ce ușurează mult sarcina miocardului. Tot acum are loc o intensificare a proceselor

schimburilor de substanţe: un consum mărit de oxigen, sporirea bruscă a activităţii glandelor cu

secreţie internă.

Frecvenţa cardiacă de repaus este crescută la începutul perioadei pubertare, ajungând la

valori de 90-100 b/min. La 13 ani, valorile medii ale frecvenței cardiace sunt de 82 b/min la

băieţi şi scade până la valori de 70 b/m la 14-15 ani [56].

Aparatul respirator dobândeşte capacităţi funcţionale noi, asigurând mai eficient

aprovizionarea cu oxigen a organismului, fie că este vorba despre momentele de repaus sau de

activităţi ce presupun eforturi relativ intense. Amplitudinea mişcărilor respiratorii creşte în medie

de la 230 ml aer volum curent, la 11 ani, la 350 ml aer, la 15 ani. Asistăm totodată la o scădere a

frecvenţei respiratorii de la 22 respiraţii/minut la 11 ani la 20 respiraţii/min la 13 ani şi la 18

respiraţii/min la 15 ani [7, 57, 95].

În perioada pubertară capacitatea vitală realizează un salt important. La sfârșitul vârstei

antepubertare, capacitatea vitală, ajunge la valori în jur de 1800 - 2000 cm3, pentru cei care

participă la activitățile sportive școlare și de 2200 - 2400 cm3 la cei care practică activităţi

sportive de performanţă, crescând până la 3500 cm3 la 14 - 15 ani [27, 101, 143, p.60]

De amintit este şi faptul că aparatul respirator, în special plămânii, este puţin rezistent la

infecţii. Sunt numeroase cercetările care subliniază faptul că, conform particularităţilor

dezvoltării morfologice, se constată o capacitate scăzută de adaptare şi rezistenţă funcţională a

aparatelor cardio-vascular şi respirator la efortul fizic intens, ceea ce conduce la apariția

frecventă a unor fenomene de oboseală, ameţeli şi tulburări ale ritmului cardiac [13, 19, 43, 55,

129, 179, 212]. În timpul efortului fizic, cordul depune un travaliu mare pentru irigarea organelor

şi sistemelor, deoarece lumenul vaselor este îngust şi în consecinţă apare des fenomenul de

oboseală .

Trebuie știut că, în derularea activităților sportive, reacţiile respiratorii fiind insuficiente,

capacitatea funcţională se epuizează rapid chiar şi în condiţiile în care capacitatea vitală creşte,

constituind un factor limitativ mai ales pentru sporturile care solicită un intens efort aerob.

În cadrul pregătirii copiilor/începători în jocurile sportive, se va apela la eforturi intense,

dar cu o durată scurtă de timp (ștafete, întreceri, concursuri sau joc bilateral), iar folosirea

eforturilor submaximale şi medii, corespunzătoare grupelor de vârstă, vor contribui la învăţarea

şi consolidarea tehnicii jocului.

Sistemul nervos. Privind sistemul nervos se constată o creştere redusă a volumului

creierului, la vârsta de 11 ani greutatea lui fiind apropriată de a adultului, structura cerebrală

suportând şi ea modificări [85, p.147]. Se adâncesc circumvoluţiunile, iar prin înmulţirea fibrelor

39

de asociaţie sporesc conexiunile funcţionale dintre diferitele zone. Celulele corticale se dezvoltă

continuu, perfecționându-se şi diferenţiindu-se, crescând astfel baza funcţională a activităţii de

prelucrare a informaţiei.

După Ionescu A. [95, p.41] din punct de vedere funcțional, dezvoltarea este incompletă,

existând o dezvoltare mai bună a primului sistem de semnalizare, iar aria corticală motrică

apropiindu-se de maturitate la vârsta de 13-14 ani. Între procesele corticale superioare, excitație

și inhibiție, nu s-a realizat încă un echilibru, existând o mai mare pondere a excitației. Formele

de inhibiție, în special inhibiția de diferențiere, sunt slab dezvoltate și îngreunează fixarea

învățării elementelor noi. Activitatea nervoasă superioară se perfecționează prin dezvoltarea

capacității de inhibiție, care nu reușește să echilibreze excitația. Percepţiile devin mai sigure,

capătă un pronunţat caracter de selectivitate, orientarea spaţială şi temporară se perfecţionează

considerabil, suferind influenţa proceselor gândirii. Se remarcă o perfecționare a analizatorului

chinestezic, al celui vestibular și vizual, determinând efectuarea unor mișcări mai precise, o

coordonare mai bună, eliminarea contracțiilor inutile și neeconomicoase [84, 89, 144, 169, 211].

În strânsă legătură cu importantele modificări morfofuncţionale, specifice acestei vârste,

apar transformări însemnate şi în viaţa psihică a copilului. Pubertatea este etapa începutului

maturizării psihice a copilului.

Dezvoltarea psihică ca proces complex de formare, creştere şi maturizare a funcţiilor,

însuşirilor şi capacităţilor psihice ale copiilor se desfăşoară neîntrerupt de la naştere până la

atingerea vârstei adulte În decursul dezvoltării sale, copilul parcurge succesiv şi obligatoriu mai

multe etape de dezvoltare psihică. Fiecare etapă a dezvoltării psihice se caracterizează prin

existenţa unor procese şi însuşiri psihice cu particularităţi proprii acelei perioade de dezvoltare.

În această perioadă de vârstă, capacităţile intelectuale se apropie de un nivel foarte ridicat şi

întreaga activitate nervoasă superioară se dezvoltă rapid, fapt ce condiţionează procesul de

învăţare în general [37, 85, 102, 143].

Așa cum se remarcă în numeroase lucrării copilul prezintă un bun echilibru psihic, făcând

faţă cu succes sarcinilor şcolare şi activităţilor extraşcolare. Începând cu vârsta de 13-14 ani

învăţarea capătă un caracter organizat, cu mare încărcătură emoţională, dar şi psiho-culturală.

Aspiraţia lui spre originalitate şi creativitate, pentru depăşirea condiţiei de mediocritate şi

anonimat este tot mai accentuată. În această perioadă a vârstei, a copilăriei, trebuinţele de

autoafirmare şi autorealizare sunt dominante [192, p.3-4].

În această etapă de formare a personalității copilului, toate procesele psihice cunosc o

dezvoltare ascendentă: se dezvoltă atenţia voluntară, iar atenţia involuntară se modifică,

devenind mai eficientă; preadolescentul se poate concentra şi poate fi atent mai mult timp

40

(aproximativ 2 ore), făcând adesea eforturi de corectare şi autoeducare a atenţiei; memoria are un

ritm de creştere important după vârsta de 10 ani. Sunt evidente schimbările în felul cum şi ce

memorează preadolescentul, perioada aceasta de creștere fiind favorabilă încercărilor de exersare

a memoriei în relație cu diverse domenii (muzică, film, sport), iar capacitatea de memorare este

foarte mare [18, 120, 167, 208].

Psihologia a demonstrat că în jurul vârstei de 12 ani gândirea prezintă modificări

însemnate când preadolescentul dobândeşte posibilităţi operaţionale noi datorită creşterii

capacităţii de înțelegere, de selectare a informațiilor, de răspândire a conceptelor, judecăților și

raţionamentelor. Limbajul se dezvoltă sub influenţa gândirii, atât din punct de vedere cantitativ,

cât şi calitativ. Asistăm la trecerea de la limbajul interior la cel exterior, la folosirea unui bagaj

mare de cuvinte tehnice şi literare, vocabularul preadolescentului înregistrând o îmbogăţire

substanţială, iar vorbirea devenind forma de exprimare preferată. Tot acum personalitatea

preadolescentului se apropie de stadiul de relativă stabilizare a trăsăturilor caracteristice. El caută

să se adapteze şi să se integreze în cadrul grupului, asumându-şi în mod conştient responsabilități

[183, 189, 192, 196].

Atenţia ca şi memoria, stau la baza desfăşurării muncii instructiv-educative alături de

gândire, existând o relație de complementare între ele.

Atenţia, prezentă în preocupărilor multor specialişti reprezintă capacitatea psihicului uman

de a se orienta şi concentra asupra unui fenomen sau a unei activităţi, posibilitatea de a alege

dintre multele fenomene prezente simultan a aceluia care are importanţă pentru om sau care se

impune prin calităţile sale [46, 71, 85, 144, 188].

Din punct de vedere fiziologic, atenţia se bazează pe o anumită localizare în sistemul

nervos central al proceselor de excitaţie şi inhibiţie, o mai mare intensitate, concentrare şi

stabilitate a atenţiei. În activitatea şcolară creşterea atenţiei este determinată de apariţia dorinței

de cunoaştere, de a rezolva singur o serie de probleme, de a descoperi și afla mai mult despre

diferite domenii, de a medita și crea lucruri noi. Acest fapt îl va determina să petreacă mai mult

timp în faţa cărţilor sau a calculatorului. Preadolescentul caută extinderea cercului de interese și

aderarea la diferite grupuri, caută orice tip de activitate, urmărind obținerea unei orientări cât mai

largi în viaţă. El poate să-şi impună să fie atent în îndeplinirea unor activități chiar lipsite de

atracţie pentru el, mai ales dacă îl interesează rezultatul apropiat sau depărtat al muncii.

Atenţia involuntară îşi modifică aspectul, devenind mai eficientă. Elevul din gimnaziu se

poate concentra şi desfășura o activitate intensă mai mult timp (aproximativ 2 ore), căutând

adesea să se corecteze.

41

Memoria reprezintă în opinia specialiștilor mecanismul psihic ce stă la baza însuşirii

cunoştinţelor şi deprinderilor, facilitând posibilitatea reactualizării acestora în diferite situaţii,

adică mecanismul care asigură funcţionarea orientată a individului în timp şi spaţiu, prin prisma

actualizării selective a experienţei acumulate [72, 84, 169, 211]. Memoria este o capacitate

psihică necesară, fără de care viaţa ar fi practic imposibilă. Omul ar trăi într-un continuu prezent,

toate obiectele i-ar părea individului absolut noi, necunoscute, în permanenţă. El n-ar avea

posibilitatea de a utiliza rezultatele cunoaşterii. Din contră, aceasta ar trebui luată de fiecare dată

de la început .

La preadolescenţi memoria trece printr-o serie de schimbări spre o treaptă superioară a

priceperii, aceea de a prelucra și memora materialul, de a selecta și stabili legături logice între

părţile materialului de însușit [191, p.218].

Așadar, puberul poate memora foarte uşor şi ceea ce nu înţelege, iar cantitatea materialului

informațional de memorat este maximă și poate fi reținut un timp îndelungat.

Accelerarea creşterii şi dezvoltării corpului copiilor şi tinerilor ar aduce după sine şi o mai

mare dispersie a indicilor şi valorilor fiziometrici ai organismului, aceasta fiind cauza scăderii

rezistenţei fizice, precum şi a altor calităţi morfofiziologice Aceștia susțin că la copiii născuţi şi

crescuţi la oraş se produce o creştere mai accelerată a taliei decât la cei de la sate, dar că

perimetrul toracic şi greutatea nu cresc la toţi în acelaşi ritm [3, 58, 80, 97].

Studiul condiţiilor şi factorilor care determină fenomenele de acceleraţie şi întârziere în

dezvoltare scoate în evidenţă influenţa vieţii civilizate, a îmbunătăţirii alimentaţiei, progresele în

profilaxia şi tratamentul bolilor, precum şi beneficiile unei organizări mai raţionale a activităţii şi

a timpului liber de care dispune copilul. Cercetările dovedesc impactul imediat și pe termen lung

al practicării exerciţiilor fizice asupra creşterii normale şi a dezvoltării armonioase a

organismului, asupra sporirii capacităţii funcţionale şi îmbunătăţirii rezultatelor sportive la

juniori şi copii.

Un număr tot mai mare de copii şi tineri sunt atrași și participă de timpuriu la antrenamente

şi competiţii. Satisfacerea nevoii de mișcare prin activitățile extracurriculare sportive desfășurate

la această vârstă, trebuie, mai mult ca oricând, să țină seama de particularitățile morfologice și

funcționale evidente. Acestea impun respectarea anumitor principii în ceea ce priveşte dozarea

efortului astfel încât acesta să-şi aducă într-adevăr contribuţia la o dezvoltare cât mai completă a

organismului copiilor.

Particularităţile dezvoltării motrice. Din cauza dezvoltării organismului pe multiple

planuri, mai ales datorită creşterii plasticităţii scoarţei cerebrale şi mobilităţii proceselor nervoase

de excitaţie şi inhibiţie, sporeşte posibilitatea de îmbunătăţire a tuturor calităţilor motrice şi în

42

special a vitezei, sub toate formele de manifestare, mai ales la 12 ani la fete şi 13 ani la băieţi,

punct de vedere susținut de specialiștii din domeniu [43, p.197; 78, 112, 129, 209, 215].

Pe măsură ce musculatura aparatului locomotor se dezvoltă, copilul începe să-și păstreze

echilibrul un timp mai mare, coordonarea/ îndemânarea progresează evident, fapt pentru care

pubertatea este „vârsta optimă la care se poate acționa cu șanse mari de progres” [61, p.245].

Referindu-se la aceasta, Ifrim M. citat de Rață G., Raţă B.C. [151 p.272] consideră că

educarea îndemânării este dependentă de factorii psihici și de repetarea exercițiilor, impunându-

se în această etapă reluarea și repetarea diferitelor exerciții în ideea fixării deprinderii motrice.

Educarea îndemânării este influențată de disproporţiile existente între segmentele corpului, fapt

ce determină efectuarea cu stângăcie a exerciţiilor fizice și a deprinderilor tehnice specifice

sportului practicat, însă disponibilităţile pentru îmbunătăţirea coordonării sunt crescute atunci

când se lucrează simultan pentru formarea simţului de orientare în spaţiu.

Conform aceluiași autor, mobilitatea prezintă cele mai scăzute valori pentru băieţi la 13-14

ani, fapt care face ca mişcările să nu fie executate cu amplitudine corespunzătoare, solicitând

măsuri speciale de acționare asupra ei în cadrul activităților sportive.

Tot acum asistăm la o îmbunătăţire a calităţii muşchilor şi mai ales a laturii funcţionale a

acestora, fapt ce justifică dezvoltarea forţei în regim de viteză sub forma detentei (forţa

explozivă), atât de necesară însușirii corecte a deprinderilor motrice la un nivel superior.

În cadrul eforturilor de rezistenţă, pentru elevii treptei gimnaziale (11-15 ani), accentul

trebuie pus pe rezistenţa generală, obţinută prin eforturi de lungă durată şi nu prin eforturi de

intensitate mare. Determinată de pregătirea insuficientă a aparatului cardiovascular, respirator și

muscular, capacitatea de rezistenţă este scăzută, ceea ce impune o acţionare sistematică pentru

dezvoltarea ei. Subliniind importanța calității acesteia în procesul de pregătire sportivă,

specialiștii domeniului recomandă să se acționeze, de preferinţă, asupra rezistenţei în regim de

forţă sau viteză, care să angajeze grupele musculare mari (spate, membre superioare, membre

inferioare) şi să permită activitatea nestingherită a aparatului cardio-respirator fără a-l solicita la

posibilităţile sale maxime [21, 28, 58, 61, 157, 161, 163, 172].

În ceea ce priveşte motricitatea, aceasta nu prezintă deosebiri esenţiale între băieţi şi fete,

ci numai unele particularităţi care trebuie luate în considerare pentru o tratare diferenţiată [117].

Aceste particularităţi se referă la gradul de motricitate al mişcărilor, economicitatea

acestora, cursivitatea, tempoul, expresivitatea, precizia, abilitatea motrică, capacitatea de

adaptare a mișcărilor la condiții variate etc. Băieţii au înclinaţii către exerciţiile de forţă,

efectuate uneori cu repezeală, în timp ce fetele preferă mişcările expresive, care tind către

acurateţea tehnică.

43

De aceea considerăm că există mari disponibilităţi în ceea ce priveşte însuşirea unor

procedee specifice ramurilor de sport şi mai ales jocurilor sportive, este vârsta când se poate

învăţa tehnica perfectă. Așadar, învăţarea rapidă a unor ramuri de sport constituie o prioritate în

atingerea obiectivelor finale ale activității de educaţie fizică și sportivă.

În concluzie, putem afirma că, perioada copilăriei şi a pubertăţii se caracterizează printr-o

instabilitate a reglării şi coordonării neuro-umorale, observabile prin fluctuaţiile ample ale

indicilor funcţionali care determină o inconstanţă a capacităţii de efort.

La vârsta școlară mijlocie, vârstă ce corespunde grupelor de copii și juniori III în sportul de

performanță, capacitatea de efort este diferită la elevii de aceeaşi vârstă cronologică (aceeaşi

clasă), aspect ce se menţine și în timpul junioratului, chiar cu diferenţe mai ample. Dezvoltarea

capacității motrice generale și a însușirii deprinderilor motrice sportive atinge un nivel superior

la vârsta școlară mijlocie, aceasta fiind cea mai favorabilă perioadă pentru dirijarea activităților

sportive.

Respectarea cu stricteţe a particularităţilor de vârstă şi sex a copiilor şi juniorilor,

formularea unor obiective clare și realiste (nu întotdeauna să se urmărească performanța cu orice

preț), dozarea corectă a efortului, cadrul igienic de desfăşurare a pregătirii, sunt condiţiile

obținerii randamentului în pregătire și în final obținerea îndeplinirii obiectivelor și obținerea

performanțelor scontate.

1.5. Accepţiuni şi opţiuni privind predarea educaţiei fizice extracurriculare în clasele a V-a

– a VIII-a

Activităţile de tip extracurricular au un dublu rol: de a angrena elevii pentru practicarea

sportului în mod organizat în diferite activităţi competiţionale sau necompetiţionale şi un rol bine

determinat în ceea ce priveşte pregătirea elevilor, atât sub raportul instruirilor, cât şi a formarii

unor priceperi, deprinderi şi abilităţi practice [110].

Având un caracter deschis, aceste activităţi sunt constituite pe grupe de elevi din clase

paralele sau diferite, prin opţiunea copilului şi mai puţin prin selecţie, prin acceptarea celor care

doresc să se iniţieze într-o ramură de sport, ceea ce necesită o regândire mai atentă a conţinutului

instructiv-educativ a acestora. Spre deosebire de lecția de clasă, în cadrul acestor ore, relația

dintre cei doi factori implicați în procesul instructiv-educativ (profesor-elev) este relativ

asemănătoare cu cea de la clasă, dar este mai puternică determinată de climatul relaxant, de lipsa

catalogului și de numărul mic de elevi.

Consiliul de Curriculum la Nivelul Şcolii prin Planul de Dezvoltare Şcolară îşi poate

stabili un număr de ore de ,,ansambluri sportive“ ca activităţi de tip extracurricular, care se

44

disting de cele curriculare de bază fiind elaborat la iniţiativa şcolii în funcţie de opiniile elevilor,

părinţilor, profesorilor, de valorificarea resurselor materiale existente, de tradiţia şcolii etc.

Desfăşurate cu precădere în afara programului de şcoală, ele urmăresc în principal

pregătirea şi participarea la concursuri şi la Olimpiada Sportului Școlar.

Iată de ce, prin conținut, această formă de practicare a exerciţiilor fizice are un pronunţat

caracter de instruire sportivă realizată în concordanţă cu aptitudinile şi posibilităţile elevilor,

formându-le baza tehnicii de joc, un bagaj suficient de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi cu

ajutorul cărora să poată practica sportul îndrăgit.

Un alt scop al acestor activități este de a crea un mediu favorabil de stimulare a

performanţei într-o ramură sportivă, ce ar contribui la îmbunătăţirea stării sănătăţii, la formarea

modului de convieţuire, relaţii interpersonale de colegialitate şi respect, conflicte, adică formarea

capacităţii de folosire optimă a „timpului liber”.

„Timpul liber” poate fi considerat drept un ansamblu de ocupaţii pe care individul îl poate

utiliza din propria dorinţă, fie pentru a se odihni, fie pentru a se distra, fie pentru a participa în

mod voluntar, la acumularea informaţiilor şi îmbogăţirea bagajului cultural.

Participarea la activități sportive extracurriculare este benevolă, la opțiunea elevilor și a

părinților și se bazează pe o instruire atent pregătită și concepută de către profesor.

Această activitatea urmărește concretizarea ideii de educare sportivă a copiilor în

concordanță cu aptitudinile și opțiunile acestora, dar și cu existența unei minime baze materiale,

cu tradiția școlii și, nu în ultimul rând, cu dorința de a-i atrage pe elevi într-o formă de practicare

sistematică a jocurilor sportive, respectiv baschet, ca mijloc de satisfacere a plăcerilor și

dorințelor elevilor pentru petrecerea în mod util a timpului liber.

Este recomandabil ca procesul instructiv-educativ în cadrul orelor de ansamblu sportiv să

se desfăşoare sub forma lecţiei de antrenament sportiv, adaptat la nivelul de vârstă și pregătire a

practicanţilor, lecția fiind modelată sub antrenament sportiv.

În aceste activități grupele formate sunt eterogene, ceea ce impune o tratare diferențiată în

funcție de nivelul de pregătire a elevilor, de vârsta, de interesul pentru susținerea unui efort fizic

intens a acestora. Un aspect pozitiv îl constituie libertatea de acțiune în constituirea grupelor.

Dacă grupele claselor a V-a și a VI-a sunt alcătuite din elevi începători, grupele claselor a VII-a

și a VIII-a beneficiază, în majoritatea situațiilor, de elevi inițiați prin ore de ansamblu în anii

anteriori, la care sunt integrați prin selecție pentru calitățile lor deosebite fizice şi motrice.

Programa de pregătire sportivă pentru începători, stabileşte obiective cadru și obiective de

referință obligatorii și recomandă conținuturi, care pot fi adaptate de către cadrul didactic în

funcție de scopul propus, în funcţie de nivelul de pregătire și particularitățile grupei.

45

Complexitatea acestor ore implică formularea unor obiective de instruire care să urmărească în

primul rând:

- dezvoltarea capacității motrice generale și specifice disciplinei (baschet), în concordanță

cu particularitățile de vârstă, sex și nivel de pregătire;

- învățarea, consolidarea și perfecționarea procedeelor tehnice și a acțiunilor tactice

specifice disciplinei sportive în relaţie cu dezvoltarea calităţilor fizice;

- valorificarea în concursuri și competiții sportive a potențialului biomotrice, tehnico-tactic

al elevilor;

- stabilizarea motivației pentru practicarea sportului preferat și dezvoltarea spiritului

competitiv;

- manifestarea constantă a unui comportament adecvat probei de sport practicată.

În contextul celor de mai sus se poate afirma că lecţiile de ansamblu sportiv pot constitui

un cadru favorabil realizării, într-o măsură mai mică sau mai mare, a acestor obiective prin

atragerea și participarea activă a elevilor la acest tip de activitate, prin rezolvarea situaţiilor

colective impuse de regulamentul jocului, prin participări la întreceri, concursuri în cadrul

O.N.S.Ş., etc.

Deşi aceste activităţi urmăresc în principal practicarea exerciţiilor fizice în scop educativ şi

recreativ, ele au totuşi un pronunţat rol de „instruire sportivă”, impunând din partea profesorilor

căutarea, găsirea şi derularea unor programe atractive, diversificate, adaptate la cerinţele

formulate de curriculum, în vederea obţinerii unor performanţe motrice ale elevilor. Prin

intermediul acestor tipuri de activități, la această vârstă se poate influența favorabil atât învățarea

elementelor tehnice specifice jocului, (capacitatea de învățare a mișcărilor atingând un nivel

ridicat), cât şi dezvoltarea calităţilor motrice forţă, viteză, rezistenţă, îndemânare, supleţe.

Mai mult decât atât este necesar să se acorde o atenție deosebită stabilirii conținuturilor

lecțiilor, alegerii atente a celor mai bune mijloace și metode de lucru cu copiii în ideea obținerii

din partea acestora a unor răspunsuri favorabile la solicitările efortului, dovedind în acelaşi timp

o participare conștientă și activă. Dozarea în lecție necesită o foarte bună cunoaștere a

capacităților fizice ale copiilor, impunându-se respectarea principiului gradării efortului.

Practica a dovedit că jocurile în general și cele sportive în special ocupă un loc aparte în

activitățile motrice ale copiilor. Bazate pe practicarea sistematică a exerciţiilor fizice, sub cele

mai diverse forme, ele fiind activităţi cu efect de relaxare şi recreere.

Structura jocurilor sportive, caracterul lor dinamic și regulile complexe stimulează dorința

pentru mișcare și petrecerea utilă a timpului liber, spiritul de întrecere și de formare a calităților

necesare unui joc de echipă.

46

Dispunând de o varietate mare de mijloace și forme de organizare, jocurile sportive pot

influența formarea unor calităţi moral volitive: tărie de caracter, spirit de sacrificiu, perseverență,

dorință de a învinge, de autodepășire, abilități de lucru în echipă și apreciere/arbitrare în cadrul

competiției de rol, etc. Baschetul se înscrie ca o probă accesibilă elevilor fiind prin excelenţă, un

sport educativ, ce oferă acestora achiziţii pozitive pe plan psihomotor.

În concepția autorilor jocul de baschet constituie un joc de echipă cu calităţi motrice la care

se adaugă cunoştinţele de specialitate ordonate sistematic după necesităţi de ordin practic, de

aplicaţie tactică în joc [93, p.24].

Studii diferite recomandă folosirea acelor exerciții fizice care să asigure un echilibru

perfect între pregătirea fizică generală și pregătirea specială având ca finalitate o dezvoltare a

capacității de lucru, de adaptare a organismului la eforturile fizice și psihice intense în scopul

obținerii rezultatelor bune în practicarea competitivă a exercițiilor fizice [16, 22, 25, 133, 141,

158, 175, 185 ].

Acest aspect este susţinut şi de alţi autori care accentuează că, în prima etapă a inițierii

copiilor în bazele tehnicii de execuție a deprinderilor motrice, se va avea în vedere formarea unor

reprezentări clare asupra elementului de învățat, formarea unui ritm de execuție, preîntâmpinarea

și corectarea permanentă a greșelilor de execuție [68, 92, 168, 173, 186, 215, 218, 221]. Acest

lucru este valabil şi pentru orele de extracurricular, al căror conţinut se caracterizează prin

predominanţa lucrului de adaptare a calităților fizice la cerințele tehnice ale jocului.

Prin exercițiile și mijloacele de care dispune jocul de baschet, se poate îmbunătăți

pregătirea fizică, tehnică şi tactică individuală pe fondul unor calități motrice speciale şi cu un

sporit impact asupra dezvoltării motricității generale [40, 116, 148,174].

În viziunea noastră, executarea unei acțiuni motrice simple sau complexe are ca principal

scop învățarea, consolidarea procedeului tehnic sau desfășurarea unei întreceri, dar același

exercițiu poate fi utilizat și pentru dezvoltarea calităților motrice, ceea ce îl deosebește fiind dat

de cerința finală urmărită, procedeele metodice folosite, ritmul și tempoul de execuție al

exercițiului sau structuri, baza materială utilizată, dimensiunile terenului, pauzele și durata.

Mijloacele specifice jocurilor sportive pot fi folosite în anumite condiții atât ca mijloace de

învățare a tehnicii jocului, cât și ca mijloace pentru dezvoltarea calităților motrice solicitate de

joc. Așa de exemplu, învățarea pasei se realizează ca procedeu tehnic de bază esențială în

practicarea unui joc colectiv, dar, prin numărul mare de repetări, micșorarea sau mărirea

distanței, executarea cu precizarea unor sarcini, la perete sau în relație cu coechipieri, cu

materiale apropiate ca formă și volum (mingi de rugby, de korfball, medicinale, etc.) se va

acționa și asupra dezvoltării capacității motrice [114].

47

Cu precădere în perioada de iniţiere, un rol deosebit îl vor avea jocurile de mişcare, cu

influenţa lor polivalentă, având ca principal obiectiv formarea deprinderilor în paralel cu

dezvoltarea calităţilor motrice specifice ramurii sportive (viteză, îndemânare, coordonare,

angrenarea rapidă în activitate etc.), dezvoltarea spiritului colectiv, a calităţilor moral-volitive

[10, 14, 181].

Deşi acestea au obiective motorii ele s-ar putea să aibă o influenţă sporită asupra formării

personalităţii copiilor, constituindu-se ca mijloace de bază ale instruirii sportive în perioada de

iniţiere, presupunând angajarea unor calități psihice și emoționale alături de capacitatea motrică,

aspect susținut de unii autori [25, 27, 93, 118, 146].

Utilizând această formă de activitate pentru dezvoltarea capacității motrice în cadrul

lecțiilor de ansamblu sportiv, este important să precizăm rolul deosebit al jocurilor sportive, al

mijloacelor specifice de care dispun în formarea personalității copilului, recomandând o

îmbinare a acestora cu mijloacele și metodele clasice de dezvoltare a capacităților motrice.

Având în vedere că în perioada de instruire, copiii sunt deficitari la capitolul forţă,

rezistenţă, atenţie se recomandă ca la alegerea jocurilor de mişcare să se opteze pentru acelea

care conţine alergări scurte, sărituri, prinderi şi aruncări, aruncări la ţintă, fără împărţirea

colectivului pe echipe.

Prin intermediul lor se urmăreşte dezvoltarea coordonării mişcărilor în mers şi alergare, a

detentei, dezvoltarea deprinderii de a arunca şi a prinde mingi mici şi mijlocii sau alte obiecte.

Luând în considerare opiniile formulate cu privire la valoarea instructiv-educativă a

activităţilor sportive extracurriculare, se poate spune că acestea au un caracter general, ceea ce

ne determină să afirmăm că este nevoie de o clarificare şi aprofundare a acestora.

1.6. Concluzii la capitolul 1

Reforma continuă a procesul instructiv-educativ al învățământului gimnazial oferă

posibilităţi de valorificare a activităților educative exrtacurriculare susţinând ideea

experimentării noilor forme de practicare a probelor de sport îndrăgite de elevi.

Cunoaşterea şi respectarea particularităţilor de vârstă a elevilor condiţionează buna

organizare şi desfăşurare a lecțiilor extracurriculare sportive, determinarea şi selectarea

metodelor şi mijloacelor de pregătire în funcţie de posibilităţile şi perspectivele dezvoltării

psiho-motrice a acestora.

Activităţile extracurriculare de tip sportiv reprezintă un proces bine conceput care le oferă

elevilor posibilitatea aplicării cunoştinţelor, abilităţilor, competenţelor dobândite în sistemul de

învăţământ, în viața de zi cu zi.

48

Caracterul activităţilor sportive extracurriculare contribuie, în mod direct, la îmbunătățirea

capacităților psiho-motrice, dezvoltă gândirea critică, stimulează implicarea în acte decizionale,

asumarea responsabilităţilor, manifestarea simțului estetic, etc.

Astfel, în rezultatul analizei surselor bibliografice am ajuns la concluzia că Problema

ştiinţifică importantă soluţionată în cercetare constă în realizarea formelor de organizare a

practicării probelor de sport în activităţi de educaţie fizică extracurriculare ca modele de aplicare

şi exersare a mijloacelor specifice jocului de baschet ce presupun creşterea capacității motrice

generale şi formarea obişnuinţei de practicarea sistematică a exerciţiilor fizice cu caracter

utilitar-aplicativ.

Pentru rezolvarea favorabilă a problemei ştiinţifice a fost formulat scopul cercetării care

constă în determinarea conţinuturilor activităţilor de tip sportiv şi estimarea impactului acestora

asupra dezvoltării capacităţii motrice a elevilor la treapta gimnazială.

Obiectivele formulate pentru atingerea scopului propus au prevăzut:

determinarea impactului activităţilor extracurriculare asupra dezvoltării capacităţilor

motrice ale elevilor;

aprecierea gradului dezvoltării fizice şi pregătirii tehnice a elevilor din învățământul

gimnazial;

elaborarea și aplicarea sistemului de mijloace specifice pentru dezvoltarea capacității

motrice generale și tehnice în cadrul orelor sportive extracurriculare de baschet

argumentarea teoretică şi experimentală şi verificarea eficienţei activităţilor motrice

extracurriculare desfăşurate în procesul instructiv-educativ în învățământul gimnazial.

49

2. PARTICULARITĂŢILE ORGANIZĂRII ACTIVITĂŢILOR

EXTRACURRICULARE - BASCHET ŞI INFLUIENŢA LOR ASUPA DEZVOLTĂRII

CAPACITĂŢILOR MOTRICE ALE ELEVILOR DIN GIMNAZIU

2.1. Metodele de cercetare

În scopul examinării conţinutului și a caracterului complex a activităţii motrice în cadrul

lecțiilor extracurriculare de tip sportiv organizate cu elevii la treapta gimnazială, am aplicat

metode de cercetare, prin care preconizăm să obținem date concrete cu privire la impactul

acestora și a jocului de baschet, asupra dezvoltării capacității motrice a elevilor.

Studiul materialului bibliografic existent în literatura de specialitate.

Pentru argumentarea științifică a temei am studiat literatura de specialitate în care sunt

abordate problemele disciplinei educație fizică și sportive a copiilor de vârstă școlară mijlocie,

aspect cu caracter general, precum și un șir de lucrări metodico-didactice (manuale, planuri și

programe de învățământ din țară și străinătate, acte normative ce reglementează activitatea

extracurriculară, publicații, comunicări și referate prezentate în cadrul manifestărilor științifice).

Tezele regăsite în literatura psiho-pedagogică și sociologică vizează problematica educației

fizice și sportului în domeniul învățămîntului motrice.

Pentru o cunoaștere a noutăților apărute pe plan internațional am accesat prin rețeaua de

Internet, materiale științifico-metodice de ultimă oră.

Observaţia pedagogică.

Autorii unor lucrări relativ recente precizează că observația este un proces sistematic și

continu, în scopul depistării unor particularități noi ale realității pedagogice, fiind absolut

indispensabilă celorlalte metode şi permite o legătură reală a cercetătorului cu fenomenul

cercetat [33, 35, 73, 82].

În cadrul demersului ştiinţific derulat de noi, metoda observaţiei a constat în prezenţa

nemijlocită a cercetătorului la desfăşurarea activităţilor didactice, în cadrul grupelor

experimentale, cât şi a celor de control, prin participarea efectivă în elaborarea, planificarea,

proiectarea și desfăşurarea lecţiilor de baschet băieți şi a lecţiilor de educaţie fizică.

Această metodă a fost aplicată în toate etapele cercetării.

Datele obținute ne-au permis formularea unor concluzii pertinente privind activitatea

extracurriculară.

Experimentul pedagogic.

Experimentul este un demers logic şi sistemic al cercetării ştiinţifice cu caracter constatativ

şi formativ. Experimentul pedagogic presupune crearea unor situații noi, care promovează

50

modificări în desfășurarea acțiunilor educaționale în scopul afirmării sau infirmării ipotezei de

lucru lansată în demersul investigațional declanșat [71, p. 247].

Experimentul desfășurat provoacă schimbări în procesul didactic care reprezintă, de fapt,

obiectul cercetării în vederea verificării valorii tezelor propuse pentru susținere [83, 153].

Deci, acțiunea care stă la baza experimentului pedagocic constă în introducerea unei

modificări în desfășurarea acțiunilor educaționale în scopul verificării ipotezei lansate.

În structura experimentului pedagogic al prezentei teze, experimentul a constat din două

trepte: experimentul constatativ și experimentul formativ desfășurate pe 4 grupe de subiecți care

practică jocul de baschet. Prin desfășurarea experimentului s-a intenționat verificarea eficacității

impliementării în lecțiile extracurriculare, a programei experimentale de însușire a jocului de

baschet în scopul optimizării procesului instructiv-educativ.

În grupa martor au fost utilizate metode și conținuturi instructiv-educative, prin care

profesorii au considerat că pot fi realizate obiectivele cadru și de referință din programa școlară.

Metoda anchetei tip chestionar.

În literatura multor teoreticieni și practicieni din diverse domenii de activitate umană,

apreciera activității persoanelor și a atitudinii lor față de fenomenele luate în discuție este făcută

prin intermediul anchetei de tip chestionar.

Această metodă găsită la mulți autori ne oferă într-un timp relativ scurt unele informații

privind opiniile, motivele, interesele, opţiunile diferitelor categorii de subiecţi, ce țin de

activitatea motrice a omului ce vor permite formularea unor concluzii [26, 74, 140].

În cazul de faţă, ancheta s-a materializat prin aplicarea unui chestionar în număr de 15

subiecte, adresate profesorilor de specialitate și 14 subiecte adresate elevilor (Anexa 1).

Chestionarele aplicate în cadrul cercetării au respectat metologia specifică [34, 35].

Chestionarele folosite au permis mai multe variante de răspunsuri, în funcție de întrebări și

categoria cărora le erau adresate, (profesori de specialitate, elevi), pentru a releva o părere

autorizată a cadrelor de specialitate implicate în domeniul practic al activităților sportive

extracurriculare și o atentă cunoaștere a opțiunilor elevilor pentru astfel de activități de tip liber

[110, 115].

Metoda testelor

În cadrul cercetării noastre s-au desfășurat două tipuri de măsurători: motrice generale,

fiind aplicate probele motrice propuse de Programul „Eurofit”și S.N.E.E., motrice specifice cu

conținut din jocul de baschet.

Probele de motricitate sunt norme ce vizează evaluarea capacităţilor motrice generale în

procesul instructiv-educativ. Au fost aplicate 10 probe de control şi prezentate în Tabelul 2.1

51

Bateria de teste este simplă în aplicare, validă și valabilă pentru vârstele cercetate.

În cadrul cercetării au fost aplicate următoarele teste motrice: testul de echilibru

„Flamingo” (EFL); testul „Atinge plăcile”(APL); testul - flexia trunchiului înainte din poziţia

aşezat (MOB); săritură în lungime de pe loc (SLL); ridicări de trunchi la verticală din poziţia

culcat dorsal (RTR); menţinut din atârnat (MAT); alergare suveică (Naveta) de 10x5 m (ANA);

alergare de viteză pe 50 m (AVT). La acestea s-au adăugat alte două probe folosite în Sistemul

Naţional de Evaluare şi Examinare, respectiv aruncarea mingii de oină (AMO), și alergarea de

rezistenţă (ARZ) pe distanţe prevăzute în sistemul de evaluare: 800 m clasele a V-a, a VI-a și

1000 m clasele a VII-a – a VIII-a (Tabelul 2.1). Pentru grupele experimentale s-au aplicat şi trei

probe tehnice specifice jocului de baschet: „Pasa cu două mâini de la piept la perete” (număr de

execuții în 30 sec.), „Micul maraton cu mingea”(sec), „Complex tehnic cu mingea” (sec).

Testele motrice au fost susținute de elevi în sala de sport. Probele de alergare (viteză,

rezistență) și aruncarea mingii de oină s-au desfășurat pe terenul de sport în aer liber.

Probe tehnice specifice jocului de baschet. Testele tehnice au urmărit evidențierea însușirii

de către elevi a unor elemente tehnico-tactice din baschet: pasa cu două mâini de la piept,

deplasarea cu pas adăugat în poziția fundamentală, capacitatea jucătorului de a manevra mingea

în dribling și precizia în aruncarile la coș (Tabelul 2.2).

Tabelul 2.1. Bateria de teste aplicată pentru aprecierea nivelului performanței motrice

Nr.

crt. Proba

Factorul

de măsurat Descrierea probei

1

Testul de

echilibru

„Flamingo”

(Eurofit) EFL

Echilibru general

Menţinerea echilibrului pe un picior stând pe un suport

de lemn, bârnă (L= 50cm, l = 4 cm, Î = 3 cm, cu

terminație la capete de 25 cm); stând pe un picior

celălalt înapoi apucat de laba piciorului, mâna liberă

flexată imitând poziția Flamingo, timp de un minut;

testul se întreupe de fiecare dată când se lasă piciorul

să scape, sau la atingerea solului cu piciorul; după

fiecare cădere, se întrerupe cornometrul și se reia până

la epuizarea minutului; se înregistrează numărul de

încercări. Testul se întrerupe atunci când s-au făcut 15

încercări, în 30"(elevul nu este capabil să efectueze

testul). Testul se execută desculț;

2

Testul „Atinge

plăcile”

(Eurofit) APL

Viteza de execuţie și

coordonarea

membrelor superioare

Proba constă în atingerea rapidă, cu mâna

îndemânatică alternativă a două „Zone” marcate, pe o

placă, masă (ladă de gimnastică adaptată în funcţie de

înălțimea copiilor); subiecții așezați în fața „mesei” cu

o mâna așezată pe un dreptunghi în centrul plăcii,

52

execută mișcare între cele două discuri trecând pe

deasupra mâinii situate la mijloc; se efectuează 25 de

cicluri atingând obligatoriu discurile; se înregistrează

timpul în sec;

3

Flexia

trunchiului

înainte din

poziţia aşezat

(Eurofit) MOB

Mobilitatea coxo -

femurală şi a

coloanei vertebrale

Subiecţii din poziția așezat, la căpătul băncii de

gimnastică, pe care se găsește o bandă gradată de la 0

la 50cm., efectuează o îndoire înainte cât mai mult

posibil, fără să îndoaie genunchi, împingând lent cu

mâinile linia spre înainte; se fac două încercări, se

înregistrează rezultatul în centimetri cel mai bun;

4

Săritură în

lungime de pe

loc (Eurofit)

SLL

Forţa explozivă la

nivelul membrelor

inferioare (detenta pe

orizontală)

Din stând în spatele unei linii cu ambele picioare pe

sol, execută elan al braţelor şi săritură cu desprindere

de pe două picioare şi aterizare tot pe două picioare; se

măsoară distanţa de la linia de unde s-a efectuat

desprinderea la călcâiul piciorului din spate; se execută

2 încercări şi se înregistrează cea mai bună, centimetri

5

Ridicări de

trunchi la

verticală din

poziţia culcat

dorsal (Eurofit)

RTR

Forţă abdominală

Subiectul din culcat dorsal cu mâinile la ceafă,

picioarele susţinute la nivelul gleznelor de un

coechipier, execută ridicarea trunchiului la 900 şi

revenire; se înregistrează numărul de execuţii corecte

în 30 de secunde;

6

Menţinut din

atârnat (Eurofit)

MAT

Forţa funcțională –

anduranța musculară

a brațelor și umerilor

Subiecţii execută din poziţia atârnat la o bară (mâinile

în pronație), bărbia peste bară, menţinerea brațelor

îndoite (mâinele în tronație); se notează în secunde;

cronometrul se oprește în momentul în care „ochii

coboară” sub nivelul barei.

7

Alergare

„Naveta” de

10 m x 5

(Eurofit) ANA

Viteza de alergare și

viteza de execuţie,

coordonare,

îndemânare

Subiecţii aflați înapoia liniei, la semnal aleargă repede

la cealaltă linie, trecând peste aceasta cu ambele

picioare și revenire rapidă la linia de plecare; se

efectuează 5 cicluri „du-te vino”; se înregistrează

timpul în secunde; testul se face o singură dată.

8

Alergare de

viteză pe 50m

(eurofit) AV

Viteza de deplasare

Se determină pe distanţa de 50 m, cu start din picioare,

cu pornirea cronometrului la plecarea elevului; se

înregistrează timpul în secunde;

9

Aruncarea

mingii de oină

AMO

Forţa explozivă a

brațului îndemânatic

Se execută de pe loc; fiecare elev beneficiează de

două aruncări, înregistrându-se cel mai bun rezultat;

10 Alergarea de

rezistenţă ARZ Rezistenţa generală

Pe distanţa de 800 m clasele a V-a și a VI-a, 1000m

clasele a VII-a și a VIII; se execută pe teren plat;

timpul obținut este înregistrat în secunde.

53

Tabelul 2.2. Probe de apreciere a performanței tehnice specifice jocului de baschet:

Nr.

crt. Proba

Factorul de

măsurat

Descrierea probei

1

Pasa cu

două

mâini la

perete

Viteza de

execuţie a

pasei cu

două mâini

de la piept

4m

Subiecţii sunt asezaţi întru-un cerc în spatele unei linii la

4 metri distanţă de perete. Elevii execută pasă cu două mâini de la

piept în perete. Se înregistrează numărul de pase efectuate în

intervalul de 30 de secunde. Se acordă o încercare de probă.

2

Micul

Maraton

cu

mingea

Viteza de

deplasare în

regim de

rezistenţă

Proba se desfăşoară pe traseul de mai jos:

Executanţii se află la linia de fund a terenului de baschet (A);

elevii execută deplasare în dribling astfel: dribling - până la linia –

de aruncări libere (1), – înapoi la linia de fund a terenului (2), –

până linia de centru (3), – înapoi linia de aruncări libere a panoului

(4),- la linia de aruncări libere a panoului B (5), – înapoi linia de

centru (6), linia de centru – linia de fund a terenului B (7), înapoi

linia de aruncări libere (8), – înapoi linia de fund a terenului B (9),

finalizare la linia de fund a terenului A (10); se înregisrează timpul

realizat

3

Complex

tehnic cu

mingea

Viteza de

execuţie a

elementelor

tehnice de

bază

Proba se desfăşoară pe traseul de mai jos:

Jucătorul se află sub panou la jumătatea liniei de fund; deplasare

lateral dreapta în poziţie fundamentală spre colţul terenului A(1) –

culegerea unei mingii aflată într-un cerc, deplasare în dribling

până la jumătatea terenului (2), deplasare spre panou finalizată cu

aruncare la coş (3), – dribling la punctul A şi aşezarea mingii (4);

deplasare în poziţie fundamentală lateral stânga la colţul terenului

B (5), culegerea mingii, dribling la linia de jumătate a terenului

(6), dribling spre panou, aruncare la coş (7), dribling la colţul (8)

B, aşezarea mingii în cerc, deplasare la centrul liniei de fund. Se

înregistrează timpul realizat exprimat în secunde şi zecimi de

secunde. Cronometrarea începe din momentul începerii mişcării şi

se încheie cu terminarea cursei după aşezarea mingii în cerc.

Subiecţii trebuie să introducă mingile în coş, altfel cursa devine

nulă şi se reia.

54

Metode statistico-matematice de prelucrare şi interpretare a datelor

Pentru a obține o analiză precisă a datelor obținute în urma aplicării probelor și testelor

motrice, pentru a realiza o comparație între grupe, au fost folositi indicatorii statistico -

matematici din literatura de specialitate [60, 69, 81, 176, 180, 207].

Media aritmetică reprezintă valoarea centrală ponderabilă a colectivului cercetat ce se

calculează după formula:

n

x

X

n

i

i 1

(2.1)

unde: X - media aritmetică;

- suma;

n - număr de cazuri;

i - indicatorul sumei.

Abaterea standard este parametru statistic care indică gradul de împrăştiere a valorilor

individuale în jurul valorii centrale şi se calculează după formula:

K

XX minmax (2.2)

unde: X max - rezultatul maxim înregistrat;

X min- rezultatul minim înregistrat;

К – coeficient tabelar (după Ermolaeva S.E.).

Eroarea mediei (m) stabilește greşeala probabilă comisă în calcularea mediei aritmetice.

Dacă media aritmetică este mai mare decît eroarea mediei, atunci ea va fi veridică. Se calculează

după formula:

nm

(2.3)

unde: m - eroarea mediei;

- abaterea standard;

n - număr de cazuri.

Coeficientul de variabilitate exprimă raportul procentual dintre abaterea mediei pătratică şi

media generală a variabilelor. Coeficientul de variaţie permite compararea gradului de

concentrare a valorilor a două sau mai multe grupe de subiecţi, ale căror variabile sunt exprimate

prin unităţi de măsură diferite. Se calculează după formula:

55

%100X

Cv

(2.4)

- abaterea standard;

X - media aritmetică;

Scala de apreciere:

- 0 - 10% - omogenitate mare;

- 10 – 20% - omogenitate medie;

- Peste 20% - omogenitate slabă, lipsă de omogenitate;

Criteriul ,,t” (Student) pentru grupele independente la cele două testări, inițială și finală,

s-a calculat diferenţa mediilor după formula:

21

2

2

2

1

21

2 mmrmm

XXt

pentru 1 nf (2.5)

unde: 1X ,

2X - medile aritmetice calculate în două testări;

1m , 2m - eroariile mediilor a două şiruri de date;

r - coeficientul de corelaţie a factorilor studiaţi;

f - gradul de libertate;

n - număr de cazuri.

Pentru grupele dependente valoarea criteriul „t” (Student ) s-a calculat după formula:

2

2

2

1

21

mm

XXt

pentru f = n1+ n2 -2 (2.6)

unde: 1X ,

2X - mediile aritmetice;

1m , 2m - eroarile mediilor celor două şiruri de date;

f - gradul de libertate;

n - număr de cazuri.

Statistica matematică ne oferă posibilitatea de a stabili în ce măsură aceste diferențe se

datorează întâmplării sau intervențiilor ameliorative. Astfel, dacă „t” calculat > t tabelar

înseamnă că diferența dintre cele două medii este semnificativă (în procent de 95%-99,9%), iar

dacă „t” calculat este < t tabelar diferența dintre cele două medii este nesemnificativă, cele două

șiruri de date diferă întâmplător.

Toți parametrii statistici au fost calculați la computer după formulele autorilor [69, 176,

56

180, 207] prin programul KyPlot.

Parametrii statico-matematici prelucraţi sunt înscriși în tabele și prezentați sub forma

grafică, metodă eficientă de reprezentare a mediilor în vederea evidenţierii dinamicii rezultatelor

obținute.

2.2. Organizarea și desfășurarea cercetării

Cercetarea s-a desfășurat în cadrul orelor sportive extracurriculare de baschet de la Școala

Gimnazială „Coresi” Târgoviște și la orele de educație fizică din această unitate şcolară.

Experimentul pedagogic s-a efectuat pe parcursul a două etape, prima preliminară,

constativă de obţinere a datelor factologice referitoare la tema cercetată pe un eșantion de 193

elevi - băieți din clasele a V-a – a VIII-a din Școala Gimnazială „Coresi” Târgoviște - Școală

Europeană 2012 și Școala „Mihai Viteazu” Târgoviște (n = 193, din care: clasa a V-a = 51, a VI-

a = 44, a VII-a= 52, a VIII-a = 46); a doua etapă - experimentul formativ au fost incluși 120

elevi, a câte patru grupe martor (n=60 din care: clasa a V-a = 15, a VI-a= 15, a VII-a =15 și a

VIII-a =15), și patru grupe experimentale de cerc sportiv baschet - băieți, de la Școala „Coresi”

Târgoviște (n= 60 din care: a V-a= 15, a VI-a = 15, a VII-a =15, a VIII-a = 15), grupe la care s-a

urmărit aplicarea programei şi a traseului metodic al activității de extracuricular. Grupele martor

au fost constituite din elevi de la aceeași școală, care au practicat exercițiile fizice în cadrul

lecțiilor de educație fizică la clasă. Activitatea a fost organizată conform programei școlare

cuprinzând și teme din jocul de baschet planificate în perioada noiembrie – decembrie și

respectiv aprilie – iunie, lecții efectuate de profesorii încadrați la clasele respective, urmărindu-se

realizarea obiectivelor conform curriculumului la disciplina educație fizică. Pentru activitatea la

grupele experimentale au fost planificate 34 de ore (o oră pe săptămână) pentru clasele a V-a, a

VI-a şi 42 de ore la clasele a VII-a, a VIII-a în baza unei programe și a proiectării unității de

învățare, atent elaborată, diferențiată pe clase și grupe de vârstă, sub conducerea cercetătorului,

ore prevăzute în norma didactică de încadrare la această școală.

Baza materială a școlii este bună, adecvată desfășurării unor activități extracurriculare de

tip sportiv (în afara programului școlar), ceea ce ne-a permis desfășurarea cercetării în condiții

optime.

În scopul îmbunătățirii conținutului orelor de extracurricular, a realizării obiectivelor şi

cerinţelor acestui tip de activitate la un nivel optim al tuturor compartimentelor învăţarii şi

practicării jocului de baschet, este necesară o atentă analiză şi preocupare pentru eficientizarea

traseului metodic de instruire al conţinutului jocului, al procedelor tehnice şi al optimizării

condiţiei fizice. În acest sens s-a realizat un experiment bazat pe organizarea lecțiilor folosind o

57

programă experimentală.

Pentru a determina nivelul de pregătire motrice și gradul de însușire a deprinderilor

motrice specifice jocului de baschet, a elevilor în cadrul grupelor de extracurricular din

gimnaziu, am aplicat probe care să-mi confirme utilitatea programei folosite (Tabelul 2.1, 2.2).

Cercetarea s-a desfășurat în patru etape:

În etapa I, septembrie 2006 – iunie 2007, a avut ca principale obiective: aprobarea temei,

alcătuirea planului de lucru, aplicarea sondajului sociologic investigarea studierea literaturii de

specialitate, aplicarea chestionarelor adresate profesorilor de specialitate și elevilor din ciclul

gimnazial. Chestionarea sociologică sub formă de anchetă a cuprins un număr de 40 cadre

didactice din municipiul Târgoviște și Găiești, precum și un număr de 201 elevi din Școala

„Coresi” Târgoviște şi Gimnaziul „Florea Bogdan ” Reghin.

Etapa a doua (septembrie 2007 - octombrie 2007), a presupus analiza programelor

instructiv- educative și experimentul constatativ, care a urmărit:

- verificarea nivelului dezvoltării motrice generale a băieților din clasele a V-a - a VIII-a

(n=193);

-verificarea nivelului dezvoltării motrice generale a elevilor cuprinși în cadrul cercurilor

sportive (n=60) și în patru grupe martor (n=60);

-verificarea nivelului dezvoltării motrice specifice jocului de baschet a elevilor care

activează în cercurile extracurriculare (n=60) și a celor din grupele de control (n=60).

Etapa a treia (septembrie 2007- iunie 2008) - a presupus următoarele acțiuni:

- propunerea și aplicarea programei, a unităților de învățare, conform metodologiei propuse

diferențiată pentru clasele experimentale: 4 grupe de ansamblu sportiv (băieți) cu 60 de elevi;

- interpretarea statistico-matematică și compararea datelor obținute în urma testărilor

efectuate în etapa constatativă și reprezentarea grafică.

Etapa a patra (mai-iunie 2008) aplicarea testărilor finale în vederea evaluării și aprecierii

nivelului de dezvoltare a capacitățlor motrice generale și speciale la care s-a ajuns:

- prelucrarea, interpretarea statistică și reprezentare grafică a evoluției fiecărei grupe, iar

pe baza lor s-au formulat concluziile experimentului;

- structurarea și elaborarea conținutului științific al tezei.

Pe toată durata experimentului pedagogic de bază, la clasele experimentale s-a desfășurat

activitatea pe baza programei propuse pentru activități extracurriculare, programă ce a cuprins

mijloace specifice jocului de baschet, mijloace selecționate în funcție de obiectivele și scopul

urmărit. De menționat că la clasele martor dezvoltarea capacităților motrice s-a realizat prin

metodele clasice, activitățile didactice desfășurându-se după strategiile metodice obișnuite,

58

specifice lecțiilor de clasă, cu obiective și conținuturi prevăzute de programa școlară la disciplina

educație fizică, pentru clasele a V-a - a VIII-a.

2.3. Analiza opiniilor specialiştilor privind dirijarea activitatilor sportive extracurriculare

Educaţia fizică şcolară devinind o formă preparatorie de bază pe termen lung, determină un

stil de viaţă, un mod de a gândi şi de a acţiona în beneficiul propriu, dar şi în interesul social [18,

p.27].

Activităţile de tip extracurricular cu specific sportiv răspund cerinţei de extindere a

cadrului şcolar al educaţiei fizice, spre o formare continuă, desfăşurată la alt nivel faţă de cea de

la clasă, cu influenţe pozitive asupra formării aptitudinilor şi capacităţilor motrice care

condiţionează performanţa.

Datorită numărului redus de lecţii de educaţie fizică din curriculum nucleu (trunchiul

comun), nevoia de mişcare poate fi suplinită doar prin introducerea activităţilor extracurriculare.

Cercetarea a urmărit analiza aspectelor concrete privind organizarea activităţilor de tip

sportiv desfăşurate în afara orelor de şcoală, cuprinderea altor forme de activitate sportivă în

Curricuşum la Deciazia Școlii (C.D.Ş.) şi să propună unele soluţii pentru rezolvarea acelora ce

duc la frustrarea colegilor profesori.

Unul dintre obiectivele cercetătii ne orientează spre cunoşterea opiniilor cadrelor implicate

în activitatea educaţională despre importanţa, rolul şi modalităţile de optimizare a activităţilor

sportive de tip extracurricular.

În vederea rezolvării obiectivului am realizat o anchetă în baza căreia am colectat

răspunsurile subiecţilor cercetați: profesori de educaţie fizică şi elevi investigaţi în scopul

obţinerii unor informaţii legate de activităţile sportive extracurriculare.

Chestionarul cuprinde 14 întrebări (Anexa 1), al cărui conţinut a vizat în mod concret

formarea unei opinii clare privind formele şi conţinutul activităţilor sportive extracurriculare,

punerea în practică a acestora pentru optimizarea condiţiei motrice a elevilor din învăţământul

gimnazial. Au răspuns 40 profesori, implicați în procesul didactic, cu vârste de 24-56 ani și

grade didactice, din municipiul Târgoviște rezultatele fiind prezentate în Tabelul 2.3.

Pentru o mai bună observare şi înţelegere a răspunsurilor oferite de cadrele didactice

pentru fiecare întrebare, sunt prelucrate statistic, contabilizate în tabele şi reprezentate sub formă

grafică, fiind analizate şi interpertate.

În baza anchetării am obţinut informaţii concrete referitoare la interesul privind formele şi

tipurile de activităţi sportive, precum şi locul lor în viaţa şcolară.

59

Tabelul 2.3. Rolul activităților sportive extracurriculare în opinia cadrelor didactice

Nr.

crt. Întrebare

Variantele

răspunsurilor

Nr. de

respondenţi %

1 Cum apreciaţi rolul educaţiei fizice în

sistemul de studii al şcolii?

Înalt

Mediu

Nu ştiu

26

14

0

65

35

-

2 Care trebuie să fie locul educaţiei fizice în

raport cu celelate discipline şcolare?

Primordial

Egal (echivalent)

Secundar

4

36

0

10

90

0

3

La ce nivel consideraţi că educaţia fizică

asigură o activitate echivalată cu celelalte

discipline?

Mare

Mediu

Nu ştiu

34

2

4

85

5

10

4

În şcoala Dv. sunt planificate ore la Decizia

Şcolii (activităţi opţionale, extracurriculare,

cercuri sportive )?

Da

Nu

22

18

55

45

5

Dacă „da”, indicaţi numărul activităţilor

extraşcolare în catedra dumneavoastră?

V

VI

VII

VIII

26

28

28

32

65

70

70

80

5.1. Specificaţi pe probe de sport. Cl.V: Atletism

Baschet

Fotbal

Handbal

Tenis de masă

Volei

6

8

4

4

4

0

15

20

10

10

10

-

5.2. Cl.VI: Atletism

Baschet

Fotbal

Handbal

Tenis de masă

Volei

6

4

8

4

6

0

15

10

20

10

15

-

5.3. Cl.VII: Atletism

Baschet

Fotbal

Handbal

Tenis de masă

Volei

6

8

8

4

0

2

15

20

20

10

-

5

5.4. Cl.VIII: Atletism

Baschet

Fotbal

Handbal

Tenis de masă

Volei

6

10

10

4

0

2

15

25

25

10

-

5

60

6

Ce factori influențează opțiunea elevilor de

a participa la activităţi sportive în afara

programului școlar?

Părinţii

Profesorii de ed.fizică

Colegii

10

26

4

25

65

10

7

Consideraţi că activitatea sportivă prezintă

interes, în rândul elevilor, egal cu al

celorlalte activităţi extracurriculare

(concursuri, olimpiade, excursii etc.)?

Da

Nu

Nu ştiu

30

4

6

75

10

15

8

Cât timp ar trebui să se aloce (în procente)

elevul în activităţile exracurriculare sportive

din programul zilei?

0%

10-20%

30-40%

50-60%

2

22

12

4

5

55

30

10

9

Apreciaţi că o oră pe săptămână este

suficient pentru pregătirea unei echipe

reprezentative şi atingerea obiectivelor?

Da

Nu

0

40

-

100

10 Dacă nu, motivaţi.

Fără motiv

Ore puţine

Timp insuficient de

realizare a obiectivelor

Pregătire tehnică slabă

2

6

4

28

5

15

10

70

11 Cât de frecvent organizaţi activităţi

extracurriculare de tip sportiv?

Deseori

Rareori

Deloc

18

16

6

45

40

15

12 Ce greutăţi întâmpinaţi în desfăşurarea

acestor activităţi?

Lipsa bazei sportive

Factori de decizie

pasivi

Indiferenţă din partea

CP şi a părinţilor

Interes scăzut

manifestat de elevi

Altele

8

2

4

2

24

20

5

10

5

60

13 Indicaţi conţinutul concret al acestor

activităţi?

Pregătirea tehnică

PFG

Grupe mixte

Pregătirea teoretică

24

6

6

4

60

15

15

10

14

Simţiţi nevoia să aveţi la îndemână o

programă de pregătire, un ghid metodic al

activităţilor exracurriculare?

Da

Nu

38

2

95

5

Interpretarea datelor din chestionar au desprins următoarele opinii ale cadrelor didactice.

La întrebarea despre rolul educaţiei fizice în sistemul de învăţământ, din cei 40 subiecţi

chestionaţi, 26 au apreciat că educaţia fizică ocupă locul meritoriu în cadrul procesului de studii,

fapt determinat, probabil, de factori obiectivi de decizie (şcoala, familia, elevii şi influenţa altor

fenomene), ceea ce din Figura 2.1 vedem un raport de 65% din cei chestionaţi.

61

Fig. 2.1. Opinia profesorilor privind rolul educaţiei fizice în procesul de învăţământ

La subiectul locului găsit al educaţiei fizice în sistem, 90% din cei chestionaţi optează

pentru echitate între discipline, iar 10% din respondenți atribuie procesului un loc primordial în

raport cu celelalte discipline școlare în procesul instructiv - educativ din şcoală, având în vedere

că aceste activităţi pot contribui la formarea personalităţii elevilor, la asigurarea unui echilibru

între sănătatea fizică şi cea mentală, între muncă şi loisir.

Opţiunile la întrebarea a treia adresată ne arată că, 34 (85%) de profesori atribuie prioritate

obiectivelor disciplinei educaţie fizică şi consideră că ea este benefică pentru educarea elevilor,

deopotrivă cu alte discipline, în comparaţie cu cei 6 subiecţi (15%) care nu împărtăşesc aceeaşi

opinie sau nu pot să-şi exprime opinia propie.

Fig. 2.2. Prezenţa orelor la decizia şcolii cu profil sportiv prezente în curriculum

Următoarele două întrebări relevă aspectul încadrării orelor opţionale cu profil sportiv în

Curriculum-ul la Decizia Şcolii (C.D.Ş.). Rezultatele sondajului au evidenţiat la întrebarea a

patra că 22 de respondenți (55%) afirmă că orele extracurriculare cu profil sportiv sunt prezente

în curricula școlară. Totodată, constatăm că un număr de 18 respondenţi menţionează că orele

extracurriulare nu se regăsesc în curriculum (Figura 2.2).

În Figura 2.3 se indică faptul că activităţile sportive sunt în curricula şcolară, în raport

după cum urmează opiniile specialiştilor: la clasa a V-a se regăsesc 26 de activităţi, la clasele a

VI-a şi a VII-a confirmă 28 de specialişti, iar la clasa a VIII-a numărul celor ce afirmă prezenţa

activităţilor sportive este de 32 persoane.

da

65%

nu

35%

nu ştiu

0%

Da

55%

Nu

45%

62

clasa a V-a

26

clasa a VI-a

28clasa a VII-a

28

clasa a VIII-a

32

Fig. 2.3. Numărul de activităţi pe clase cuprinse în curriculum C.D.Ş.

6 6 6 6

8

4

8

10

4

8 8

10

4 4 4 4 4

6

0 0 0 0

2 2

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Atletism Baschet Fotbal Handbal Tenis de masă Volei

cls. aV-a cls. aVI-a cls. aVII-a cls. aVIII-a

Fig. 2.4. Profilul activităţilor sportive desfăşurate la clasele a V-a, a VI-a, a VII-a și a VIII-a

Referitor la ierarhizarea sporturilor profilate pe clase (Figura 2.4), răspunsurile s-au

repartizat după cum urmează :

- la clasa a V-a sunt evidențiate 3 sporturi mai preferate (45%) din 6 indicate;

- la clasa a VI-a şi a VII-a 28, subiecții optează pentru practicarea majorități probelor,

exceptând voleiul (clasa a VI-a) și tenisul de masă (clasa aVII-a);

- la clasa a VIII-a sunt evidenţiate, la dorinţa profesorilor, atletismul, fotbalul, baschetul, ca

fiind populare şi cu pondere în O.N.S.Ş. afirmând şi prestigiul şcolii în faţa părinţilor şi în

comunitate.

La întrebarea „Cine credeţi că determină opţiunea elevilor pentru a practica sportul în

activităţi sportive în afara programului de şcoală”, 65%, consideră că rolul determinant în

antrenarea elevilor îl au profesorii, 25% părinţii şi 11 % colegii.

Opinia profesorilor vis-a-vis de interesul pe care îl prezintă sportul în rândul elevilor, 75%

63

din respondenţi afirmă că prezintă interes aproape egal ca şi celelalte activităţi extracurriculare.

La subiectul opt, găsim că 55% din profesorii interogaţi consideră că activităţile sportive

ar trebui să ocupe cel puţin 10-20% din bugetul timpului liber al copilului, iar 40% se pronunţă

pentru acordarea unui timp mai mare, afirmând ideea formării unor deprinderi şi comportamente

pentru o viaţă activă, sănătoasă şi echilibrată (Figura 2.5).

5%

55%

30%

10%

0% 10-20% 30-40% 50-60%

Fig. 2.5. Timpul alocat pentru activităţile sportive extracuriculare

Majoritatea covârşitoare dintre subiecţii întrebaţi (100%) au apreciat că o singură oră pe

săptămână nu este suficientă pentru pregătirea unei echipe competitive, și că obiectivele

instructive-educative de performanţă urmărite în cadrul activităţilor extracurriculare de tip

sportiv nu pot fi realizate.

Referitor la motivele pentru care o oră alocată pregătirii unor echipe şi participării cu

elevii într-un sistem competiţional este insuficientă, s-a constatat că majoritatea profesorilor se

confruntă cu dificultăţi de ordin temporal privind asimilarea procedeelor tehnico – tactice,

(70%).

Mulţi profesori (18), afirmă că organizează deseori activităţi extracurriculare, ceea ce

constituie 45% din cei chestionaţi; 16 respondenţi (40%) arareori organizează ore de sport şi

15%, care constituie 6 persoane nu organizează de loc activităţi extracurriculare (Figura 2.6).

15%

45%

40%

de loc rar deseori

Fig. 2.6. Frecvenţa derulării unor activităţi extracurriculare

64

Privind greutăţile pe care le întâmpină cadrele investigate, și cauzele ce le crează probleme

nu sunt concretizate, ceea ce ne face să considerăm întrebarea ca fiind neapreciabilă, deoarece

60% din cei interogaţi au evidenţiat itemul cu titlul de „Altele" (Figura 2.7)

60%

5%

10%

20%

5%

Lipsa bazei sportive Factori de decizie pasiviIndiferența părinților Interes scăzut al elevilorInteres scazut

Fig. 2.7. Neajunsurile care determină organizarea activităţilor extracurriculare

Răspunsurile la întrebarea specificării conţinutul de baschet, 24 de respondenţi pledează

pentru pregătirea tehnică ceea ce constituie 52% din 40 profesori .

8%0%

15%

15%

52%

10%

pregătirea tehnicăeducaţia instructiv-educativăcu important accent pe educarea fiziculuiPFGprogram de antrenament+grupe CSS începători-avansaţicunoştinţe teoretice de organizare şi practicare a sportului

Fig. 2.8. Conţinutul de instruire adaptat activităţilor extracurriculare

Majoritatea respondenților (95%) menționează lipsa unor programe, ghiduri şi lucrări

metodice ce ar viza organizarea secțiilor sportive în școală. Instrucţiunile şi precizările

M.E.C.T.S., sugerează doar modalităţi de cuprindere a orelor de ansamblu sportiv, lăsând

autonomie totală în stabilirea obiectivelor, structurarea conţinuturilor, a formelor de derulare a

acestor activităţi (la latitudinea profesorului), scăpându-se astfel de multe ori nevoile educative

ale copiilor.

65

În concluzie afirmăm că, datele înregistrate şi interpretate ne-a oferit informaţii de ordin

obiectiv-subiectiv privind practicarea sportului în activităţi extracurriculare şi opiniile selectate

pentru grupele experimentale care au contribuit la abordarea unei metodologii moderne de lucru

în vederea optimizării procesului de pregătire a elevilor prin aceste activităţi.

Totodată, credem că se impune o metodologie precisă de eficientizare a conţinuturilor

programelor de organizare, a strategiilor şi tehnicilor de instruire în lecţiile de extracurricular,

care să creeze premise favorabile dezvoltării capacităţilor motrice ale copiilor din ciclul

gimnazial.

2.4. Interpretarea opțiunilor elevilor privind practicarea activităților extracurriculare de

tip sportiv

Activităţile sportive de tip extracurricular organizate cu elevii, joacă un rol primordial în

dezvoltarea copiilor, contribuie la influenţarea stării de sănătate fizică şi spirituală, la educarea

personalităţii şi de socializarea acestora.

Scăderea interesului elevilor din gimnaziu pentru participarea într-o formă de activitate

sportivă organizată uneori după un program încărcat şi obositor, sâmbăta sau duminica, atunci

când elevul trebuie să renunţe la alte activităţi în familie, găsirea unor posibilităţi de elaborare şi

utilizare a unor programe de activităţi sportive, desfăşurate în afara orarului, ne-au determinat să

studiem acest fenomen privind dezvoltarea copiilor la această vârstă.

Planificarea, organizarea şi derularea unor activităţi de tip sportiv cuprinse în Curriculum-

ul la Decizia Şcolii orientate spre optimizarea capacităţii motrice generale a elevilor, trebuie să ia

în consideraţie nu numai nevoile şi aspiraţiile elevilor, dar şi doleanţele părinţilor în procesul de

instruire a copiilor.

O primă problemă care ne-a preocupat a fost stabilirea preferenţială a intereselor elevilor

pentru activitatea sportivă, sondaj realizat prin metoda anchetei de tip chestionar – aplicat unui

număr reprezentativ de 201 elevi din clasele a V-a – a VIII-a.

Chestionarul adresat elevilor a vizat cunoaşterea intereselor lor, implicarea în activităţi

extraşcolare şi perspectiva de dezvoltare ale ofertei educaţionale.

Opiniile elevilor ne-au ghidat spre alegerea conţinutului şi a metodologiei de lucru cu

elevii cuprinşi în grupele experimentale, în vederea optimizării conţinutului şi elaborării

programei de instruire.

Prezentăm în continuare răspunsurile elevilor centralizate, prelucrate statistic şi analizate,

redate în Tabelul 2.4.

66

Tabelul 2.4. Opțiunile formulate de elevi cu privire la practicarea activităților sportive

Nr.

crt. Întrebări

Variante de

răspuns

Clasele

a V-a

n=53

a VI-a

n=39

a VII-a

n=57

a VIII-a

n=52

Total

n=201

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

1 Participaţi la

activităţile de

educaţie fizică

indicate în

orar?

Da 49 92 33 84 47 82 48 92 177 88

Rareori 1 2 1 3 5 9 0 0 7 4

Uneori, după

dispoziţie 2 4 2 5 3 5 4 8 11 5

Nu frecventez 1 2 3 8 2 4 0 0 6 3

2 Optaţi pentru

continuarea

activităţii

sportive în

afara orei de

clasă?

Da – opţional, din

care: 12 23 6 13 15 26 5 10 38 18

baschet 6 50 2 33 0 0 0 0 8 21

fotbal 6 50 4 67 15 100 4 80 29 76

handbal 0 0 0 0 0 0 1 20 1 3

Da – extra-

curricular, din care: 22 41 21 43 25 44 32 61 100 48

atletism 2 9 0 0 0 0 0 0 2 2

baschet 9 40 11 52 7 28 12 38 39 39

ciclism/cicloturism/

carting 1 5 0 0 1 4 0 0 2 2

fotbal 2 9 4 19 11 44 14 43 31 31

handbal 5 23 4 19 4 16 4 13 17 17

karate/judo/lupte 3 14 0 0 0 0 0 0 3 3

tenis de masa/tenis

de câmp/badminton 0 0 2 10 2 8 1 3 5 5

volei 0 0 0 0 0 0 1 3 1 1

Nu 19 36 21 44 17 30 15 29 72 34

3 Dacă ,,da”,

cine va

determinat

să alegi

activitatea

sportivă?

Eu 17 50 19 70 33 82 30 81 99 72

Părinţii 10 29 4 15 4 10 1 3 19 14

Colegii 2 6 1 4 2 5 3 8 8 6

Profesorul 5 15 3 11 1 3 3 8 12 8

4 Faceţi parte

dintr-un cerc

extra-

curricular?

Numiţi!

Nu 30 57 18 46 35 61 28 54 111 55

Da, din care: 23 43 21 54 22 39 24 46 90 45

atletism 2 3 0 0 0 0 0 0 2 2

baschet 11 48 11 52 7 32 10 42 39 44

ciclism/

cicloturism/carting 1 4 0 0 3 14 0 0 4 4

fotbal 3 13 6 29 8 35 12 50 29 33

handbal 4 17 3 14 3 14 1 4 11 12

karate/judo/lupte 2 9 0 0 0 0 0 0 2 2

tenis de masa/tenis

de câmp/badminton 0 0 1 5 1 5 0 0 2 2

volei 0 0 0 0 0 0 1 4 1 1

67

5 Participaţi

într –o echipă

sportivă

reprezentativă,

numiţi proba

sportivă?

Da, din care: 16 30 16 41 19 33 23 44 74 37

atletism 2 13 0 0 0 0 0 0 2 3

baschet 5 30 6 38 7 37 9 39 27 36

ciclism/cicloturism/

carting 0 0 0 0 1 5 0 0 1 1

fotbal 4 25 5 31 7 37 12 53 28 37

handbal 3 19 4 25 2 11 1 4 10 14

karate/judo/lupte 2 13 0 0 0 0 0 0 2 3

tenis de masă/tenis

de câmp/

badminton

0 0 1 6 1 5 0 0 2 3

volei 0 0 0 0 1 5 1 4 2 3

Nu 37 70 23 59 38 67 29 56 127 63

6 Cum vi se par

orele opţionale/

extracuriculare

(de sport) pe

care le practici?

Plăcute 20 59 17 62 28 70 20 54 85 62

Mai puţin plăcute 2 6 1 4 2 5 1 3 6 4

Atractive 11 32 8 30 8 20 16 43 43 31

O repetiţie a ceea

ce se face la ore 1 3 1 4 2 5 0 0 4 3

7 Cum vă simţi

după o

activitate

sportivă?

Obosit 23 44 15 39 19 33 14 27 71 35

Relaxat 23 44 13 33 18 32 22 42 76 38

Satisfăcut 7 12 11 28 20 35 16 31 54 27

8 Câte ore de

activităţi

sportive doriţi

să practicaţi pe

săptămână?

Una 6 11 3 8 4 7 6 12 19 9

Două 17 32 12 31 9 16 18 35 56 28

Mai multe 30 57 24 61 44 77 28 53 126 63

9 Aţi dori să

aveţi

posibilitate să

continuaţi

activitatea

sportivă şi

după ore?

Indică ziua,

perioada!

Da, sâmbăta 20 37 16 42 17 30 30 57 83 42

Da, duminica 8 15 4 10 8 14 6 12 26 13

În vacanţă 12 23 15 38 26 45 12 23 65 32

Nu 13 25 4 10 6 11 4 8 27 13

10 Ce cauze vă

împiedică să

practicaţi o

activitate

sportivă după

ore?

Motive personale 10 19 6 15 8 14 9 17 33 16

Comoditate 7 13 5 13 6 11 6 12 24 12

Lipsă materială 4 8 6 15 8 14 5 10 23 11

Alte preocupări 11 21 6 15 7 12 11 21 35 17

Lipsă de timp 21 39 16 42 28 49 21 40 86 44

11 Consideraţi că

activităţile

sportive extra-

curriculare vor

crea un

mediu optim

de afirmare în

societate

Realizarea unei

relaţii de prietenie 21 40 20 52 17 30 23 45 81 40

Afirmarea în faţa

semenilor 7 13 4 10 7 12 8 15 26 13

Crează condiţii de

afirmare a

talentului şi de

manifestare ca

personalitate

25 47 15 38 33 58 21 40 94 47

68

La prima întrebare se constată că 88% din cei chestionați participă la activitățile de

educație fizică din program, în timp ce doar 3% nu frecventează orele. Răspunsurile ne

demonstrează că elevii sunt atrași de activitățile sportive, fie ele cele din trunchiul comun sau

cele extracurriculare (Figura 2.9).

88%

3%5%

4%

da rareori uneori, după dispoziţie nu frecventez

Fig.2.9. Reprezentarea grafică a răspunsurilor privind participarea la activităţile de educaţie

fizică indicate în orar

Din răspunsurile obținute la a doua întrebare, 34% din elevii chestionați nu participă la

activitățile sportive, iar 66% sunt cuprinși fie într-o formă de activitate opțională, fie

extracurriculară, respectiv 18% opţional şi 48% antrenaţi în activităţi extracurriculare (Figura

2.10).

48%

34%

18%

da-opţional da-extracurricular nu

Fig.2.10 Opțiunea elevilor pentru continuarea activităţii sportive în afara orei de clasă

Din cifrele prezentate în Tabelul 2.4 se observă că dintre cei care au optat pentru opțional

sport un număr mare este la clasa a V-a, mai mult de jumătate dintre elevi, numărul acestora

scade treptat, pentru ca la clasa a VIII-a cei care sunt interesați de aceste ore să fie mic, 10%. Se

remarcă numărul mare al elevilor clasei a VIII-a care fac parte din ansamblurile sportive

extracuriculare, 61%. Acest aspect confirmă nevoia de „mișcare” a acestora detrminată de faptul

că acestei clase îi este alocat o singură oră de educație fizică pe săptămână.

Dintre cei care au răspuns că participă la o formă sportivă de opțional, au optat pentru

baschet 76%, fotbal 21% și 3 % pentru handbal. Se observă dorința elevilor de a practica

69

baschetul în afara lecțiilor de clasă, influențați fiind de existența echipei campioane naționale la

baschet fete senioare și de ceea a școlii noastre, campioană națională la baschet băieți-gimnaziu

în cadrul O.N.S.Ș. Trebuie remarcată că și existența unei baze sportive adecvate pentru

practicarea baschetului a influențat opțiunea elevilor.

2%

31%

5%

39%

17%

2% 3%1%

atletism fotbaltenis de masă/tenis de câmp/badminton baschethandbal voleiciclism/cicloturism/crting karate/judo/lupte

Fig.2.11. Opțiunea elevilor pentru practicarea sportului sub forma cercului extracurricular

Paleta de ramuri sportive aleasă de către elevi cu activități extracurriculare este mai largă.

Astfel și în cazul dat observăm preferințele elevilor pentru jocurile sportive (Figura 2.11):

baschet, 39%, fotbal 31%, handbal 17%. De asemenea, copiii au optat și pentru ramuri sportive

individuale (tenis de masă, tenis de câmp, badminton, ciclism, karate, judo sau lupte) în procente

mai mici. La această vârstă copiii preferă jocurile colective în defavoarea celor individuale.

Răspunsurile primite la întrebarea a treia evidențiază că 72% dintre elevi sunt proprii

sfătuitori în ceea ce privește alegerea activității sportive, doar 14% se lasă influențați de către

părinți, colegii și profesorii având fiecare un rol mai mic de 10%.

Întrebați dacă fac parte dintr-un cerc sportiv extracurricular, 55% dintre elevii chestionaţi

au răspuns nu şi 45% au afirmat în favoarea sportului. Acest procentaj nu reprezintă adevărata

atracție a acestora către o activitate permanentă de educație fizică, ci doar insuficiența timpului

liber de care dispun elevii din clasele terminale (a VII-a și a VIII-a).

Solicitați să numească preferințele pentru cercurile extracurriculare elevii chestionați au

optat pentru: baschet 44%, fotbal 32%, handbal 12% și 5% pentru volei. Dintre sporturile

individuale se remarcă preferințele pentru ciclism, carting, tenis de masă, karate, judo, ciclism,

sporturi preponderent practicate de băieți.

La întrebarea a cincea „Participaţi într-o echipă sportivă reprezentativă?” observăm o

slabă antrenare a elevilor în echipele reprezentative școlare și participarea acestora la competiții

(63%). Un procent numai de 37% iau parte la acţiuni sportive.

70

3%

38%

13%

1% 3%3%

36% 3%

atletism fotbaltenis de masă/tenis de câmp/badminton baschethandbal voleiciclism/cicloturism/crting karate/judo/lupte

Fig.2.12. Profilul echipelor reprezentative la care participă elevii

Din răspunsurile primite se observă că, numărul mare de elevi participă în echipele de

fotbal (38%) și baschet (36%), fapt ce ne confirmă încă odată că fotbalul este sportul „rege”, iar

baschetul este preferatul comunității din care fac parte acești copii. Există însă și echipe

constiutite după specializarea profesorilor și cerințelor formulate prin regulamentul O.N.S.Ș.

(13% - handbal și în procente egale de 3 % volei, atletism, tenis și judo).

Următoarea întrebare, a şasea, referitoare la modul în care percep orele de activităţi

sportive, majoritatea elevilor au răspuns că le preferă şi le consideră atractive, 62%, respectiv

31%. 4% dintre elevi găsesc activitățile sportive mai puțin plăcute și 3% dintre ei le consideră o

repetiție a ceea ce se face la clasă.

Concluzia este că cei mai mulți copii primesc plăcere de la participarea în activități

sportive în afara programului de școală.

La întrebarea a şaptea „Cum vă simţiţi după o activitate sportivă?”, din cei chestionaţi

38% susțin că după derularea unei activități sportive se simpt relaxați, pe când 27% sunt numai

satisfăcuți.

Un procent de 63% dintre elevii chestionați (201), la întrebarea a opta, care doresc mai

multe ore destinate pentru astfel de activități, ne demonstrează că numărul prevăzut de Planul

cadru de 1-2 ore/săptămână este mai mic decât opțiunile lor. 28 % se declară mulțumiți cu

numărul actual de ore alocat disciplinei educație fizică și 9% optează pentru o oră pe săptămână.

Alegerea elevilor de a participa la activități sportive în cursul zilei de sâmbătă în procent

de 41% demonstrează că aceasta este ziua în care au mai mult timp liber ce poate fi alocat

activităților pe care le îndrăgesc.

Mai puțini (13%) solicită derularea activităților în zilele de duminică, iar 14% nu doresc să

71

ia parte la activități sportive în timpul liber de care dispun.

Totuși un număr suficient de mare, 32% ar dori ca activitățile extracurriculare să continuie

și pe perioada vacanțelor școlare, când sunt mai puțin stresați de temele zilnice (Figura 2.13).

41%

13%

32%

14%

da, sâmbăta da,duminica în vacanţă nu

Fig.2.13. Perioada preferată pentru derularea activităților sportive în viziunea elevilor

În ceea ce privește cauzele care îi împiedică să practice o activitate sportivă după ore,

lipsa timpului liber reprezintă un procent de 43%, ceea ce motivează existenţa altor preocupări

17%, din motive personale, adică refuzul părinților de a le permite să consume din timpul

necesar studiului-16% (Figura 2.14).

Doar 12% accentuează starea materială precară și insuficienţa echipamentului necesar, iar

12% din comoditate.

16%

12%

17%43%

12%

motive personalecomoditatealte preocupărilipsă de timp liberlipsă materială (echipament)

Fig.2.14. Cauzele care împiedică elevi să participe la activități sportive

Din analiza răspunsurilor la întrebarea a unsprezecea am constatat că, deși mulți dintre

copii nu participă la activități sportive opționale sau extracurriculare, 47% văd în acestea un

fenomen propice pentru afirmarea și manifestare a personalității, 40% consideră că aici pot lega

72

relaţii de prietenie, iar 13% dintre cei investigaţi afirmă că au prilejul să se exprime în fața

semenilor.

În concluzie, putem menţiona că elevii pledează preferenţial pentru activități

extracurriculare cu conţinut de jocuri sportive, faţă de probele individuale.

Orice activitate sportivă bine gândită, adaptată la nevoile copiilor şi de ce nu ale şcolii, va

contribui la creşterea interesului şi motivarea elevilor pentru practicarea sportului în timpul liber.

Diversificarea, promovarea şi aplicarea unor activităţi sportive, vor exclude monotonia şi apariţia

oboselii fizice la copii, ceea ce le va crea o atitudine pozitivă şi interes viu pentru practicarea

exerciţiului fizic într-o formă sau alta.

Activităţile extracurriculare sportive impun indicatori şi obiective instructiv-educative

multiple care să satisfacă nevoile copiilor şi să folosească raţional baza materială existentă, să-i

atragă pe părinţi şi să-i implice în procesul educaţional.

2.5. Determinarea nivelului dezvoltării motrice a elevilor din clasele gimnaziale

În scopul eficientizării lecțiilor extracurriculare de tip sportiv, prin promovarea strategiilor

didactice contemporane, am organizat un experiment constatativ în vederea evidențierii nivelului

de dezvoltare motrice la care se află elevii din învăţământul gimnazial.

Pornind de la premiza că parametrii de ordin motric au o importanţă deosebită în procesul

de dezvoltare a fiinţei umane pentru susținerea activităților de performanță, s-a realizat în prima

etapă un studiu al performanţei motrice şi prin datele obţinute am efectuat o evaluare a pregătirii

motrice a elevilor, oferindu-ne astfel un şir de date pertinente care să determine o mai bună

organizare a activităţii instructiv-educative [111, 113].

Astfel am determinat o ameliorare evidentă a componentelor motrice ale copiilor din

învăţământul gimnazial.

Pentru a avea o apreciere unitară a nivelului condiţiei fizice a elevilor din clasele

gimnaziale, am folosit o baterie de teste complexă și diversificată pentru evaluarea pregătirii

fizice cuprinse în Programul „Eurofit” (10 probe), probe descrise anterior.

În urma măsurătorilor efectuate pe un număr de 193 de băieți din clasele a V-a – a VIII-a,

s-a evidențiat procesul evolutiv al capacității motrice de la o clasă la alta, aspect ce ne va permite

să afirmăm că, în această perioadă, prin practicarea activităților sportive extrașcolare se poate

influența dezvoltarea capacității motrice generale.

Centralizarea datelor privind dezvoltarea motrice pentru fiecare probă aplicată, obținute pe

eșantioanele investigate, sunt centralizate și prezentate în Tabelul 2.5. În Anexa 2 sunt prezentate

tabelele reprezentative fiecărei clase.

73

Aprecierea nivelului de dezvoltare a capacității motrice de bază este realizată în urma

consultării documentelor ce reglementează activitatea de educație fizică școlară precum și datele

existente în literatura de specialitate.

Analiza rezultatelor obținute în cadrul experimentului constatativ, a confirmat faptul că la

toate clasele nivelul pregătirii motrice, în majoritatea probelor, se află la nivelul optim al

baremului existent în Sistemul Național de Evaluare [124], în special pentru alergarea de viteză,

alergarea de rezistență și în probele de forță, excepție făcând proba de aruncare a mingii de oină

și cea a alergării de navetă .

Tabelul 2.5. Evoluția mediilor parametrilor motrici obţinuţi în cadrul experimentului constatativ

Nr.

crt.

Denumirea testului

cl. a V-a

(n=51)

cl. a VI-a

(n=44)

cl. a VII-a

(n=52)

cl. a VIII-a

(n=46)

X ±m X ±m X ±m X ±m

1 Echilibru „Flamingo” EFL

(număr încercări/30sec) 9,39±0,35 8,27±0,27 7,57±0,19 6,93±0,31

2 „Atinge Plăcile” (sec) APL 17,44±0,18 16,90±0,15 16,21±0,11 15,25±0,18

3 Flexia trunchiului înainte din

aşezat (cm) MOB 10,15±0,61 12,06±0,64 15,65±0,63 17,08±0,63

4 Săritură în lungime de pe loc

(cm) SLL 139,17±2,12 152,52±2,19 163,98±2,47 181,23±1,88

5 Ridicarea trunchiului (număr

ridicări/30sec) RTR 22,05±0,45 23,15±0,30 25,05±0,33 26,21±0,33

6 Menţinut atârnat (sec) MAT 9,05±1,27 13,85±1,50 21,51±1,92 24,59±2,01

7 Alergare „Naveta” (sec) ANA 22,50±0,17 21,81±0,20 19,65±0,21 17,33±0,14

8 Alergare de viteză pe 50m

(sec) AV 9,15±0,09 8,77±0,06 8,27±0,06 7,91±0,06

9 Aruncarea mingii de oină (m)

AMO 21,88±0,59 25,54±0,48 28,15±0,37 29,36±0,56

10 Alergare de rezistenţă 800/

1000m ARZ (sec) 321,6±6,92 282±6,63 273±6,04 259,8±5,35

Testul de echilibru „Flamingo” (EFL)

Analiza datelor înregistrate în proba echilibru general, ne arată o evoluţie de la o clasă la

alta, procesul fiind de 2,46 încercări reușite pe durata celor patru ani, ( X = 9,39 la clasa a V-a și

X =6,93 la clasa a VIII-a, Figura 2.15).

74

Diferențele mici de performanță dintre clase ne demonstrează o ascendenţă lentă a

echilibrului, aspect ce confirmă rezultate aproape obţinute în testarea iniţială. Un progres mai

evident se observă la elevii din clasele a VI-a, față de cei din clasa a V-a, progresul fiind de

1,12 încercări reuşite.

9,398,27 7,57

6,93

0

2

4

6

8

10

încercări

cls.a V-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a

Testul de echilibru - Flamingo

Fig. 2.15. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de echilibru „Flamingo”

Din analiza indicatorilor statistici abaterea standard (Anexa 2) are valori cuprinse între

0,19 și 0,35, ceea ce indică o dispersie mică a valorilor, iar coeficientul de variabilitate cuprins

între 18,17 % și 30,61%, ne arată o omogenitate slabă a colectivelor, rezultatele fiind influențate

de valorile individuale.

Testul „Atinge plăcile”(APL)

Mediile obţinute la proba „Atinge plăcile”, valori ale vitezei de execuție cuprinse de la

17,44 sec la clasa a V-a până la 15,25 sec (clasa a VII-a). Aceste rezultate ne demonstrează o

creştere a valorilor cu 2, 13sec în favoarea clasei a VIII-a faţă de subiecţii din clasa a V-a.

17,44

16,9

16,21

15,25

14

15

16

17

18

cls. a V-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a

Atinge Plăcile

Fig.2.16. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba „Atinge plăcile”

Progresul realizat pe cei patru ani de studiu (Figura 2.16) și diferențele sesizate de la o

clasă la alta în această probă complexă, se datorează coordonării şi îndemânării. Prin urmare

constatăm un progres influenţat de diferenţă de vârste.

75

Abaterea standard la cele patru clase atestă valori mici ceea ce indică o distribuţie normală

a valorilor ce caracterizează mediile calculate. Gradul de omogenitate a colectivelor claselor a V-

a VIII-a este respectiv egal cu 7,48% la clasa a V-a şi 8,43% la clasa a VIII-a, indicând o

omogenitate mare.

Flexia trunchiului înainte din aşezat (MOB)

Mediile obţinute sunt în creştere continuă indicând diferenţe între clase şi un progres pe

patru ani egal cu 6,93 cm în favoarea clasei a VIII-a în raport cu clasa a Va.

Performanțele prezentate sub formă grafică (Figura 2.17) ne arată un progres lent de la o

clasă la alta cu o creștere mai accentuată la clasa a VII-a faţă de clasa a VI-a (d=3,59 cm).

Analiza indicatorilor de omogenitatea ne arată la aceste clase (a VI-a - VIII-a), lipsă de

omogenitate cu valori ale abaterii standard mari, ceea ce atestă un mare grad de dispersie a

valorilor subiecţilor.

10,1512,06

15,6517,08

0

5

10

15

20

cm.

cls. a V-a cls. aVI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a

Flexia trunchiului înainte din aşezat

Fig.2.17. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de mobilitate

138,17152,52

163,98181,23

0

50

100

150

200

cm.

cls. a V-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a

Săritura în lungime de pe loc

Fig.2.18. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de săritura în lungime de pe loc

76

Săritura în lungime de pe loc (SLL)

Ne arată progrese evidente de la o clasă la alta. La clasa a V-a media este de 139,17cm,

demonstrând un nivel mediu al dezvoltării forței explozive, datorită progresului cumulativ de

dezvoltare a capacităţilor motrice a elevilor. O creştere a valorii mediei o observăm la clasa a VI-

a faţă de clasa a V-a (d=13,35cm) pe când, la clasa a VIII-a, progresul de 17,25cm faţă de clasa a

VII-a indică o superioritate în pregătirea motrice a elevilor.

Omogenitatea colectivelor ne arată valori cuprinse între 10,90% (clasa a V-a) şi 7,05%

(clasa a VIII-a) colectivele fiind omogene. Abaterea standard indică valori mici, ceea ce ne

demonstrează că mediile sunt valide.

Ridicarea trunchiului din culcat dorsal (RTR)

Ridicarea trunchiului din culcat dorsal, executată timp de 30 secunde, ne arată un progres

de la o clasă la alta, valorile mediilor cuprinse între 22,05 și 26,21 execuții, fiind considerate

bune pentru aceste vârste.

22,05

23,15

25,0526,21

18

20

22

24

26

28

nr.

exec

uți

i

cls. a V-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a

Ridicarea trunchiului

Fig.2.19. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de ridicare a trunchiului

Valorile abaterii standard arată o dispersie mică a rezultatelor individuale faţă de medii.

Omogenitatea colectivelor cuprinse în cercetare indică valori de 14,57% la clasa a V-a ceea ce

arată un grad de omogenitate mediu, pe când la celelalte clase omogenitatea este mai mare adică

mediile sunt reprezentative.

Testul „Menținut în atârnat”(MAT)

Proba „Menținut în atârnat” evidențiază medii ce caracterizează vârsta elevilor.

Comparând valorile mediei între clase găsim un progres mic dar lent în ascendenţă.

Gradul de dispersie şi concentrare a valorilor individuale atestă colective eterogene cu

valori individuale mult împrăştiate.

77

9,05

13,85

25,05 24,59

0

5

10

15

20

25

30sec.

cls. aV-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a

Menținut atârnat

Fig.2.20. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de „menținut atârnat”

În concluzie menţionăm că, un număr mare de elevi nu sunt în stare să efectueze proba,

ceea ce ne arată valori ale mediilor nereprezentative. Această probă necesită exersare

permanentă cu precauţie în cadrul orelor de educaţie fizică.

Alergarea de suveică 5X10m „Naveta” (ANA)

Pentru măsurarea capacității de coordonare în jocurile sportive am aplicat proba de

alergare în suveică 5x10m.

22,5 21,81 19,6517,33

0

5

10

15

20

25

sec.

cls. a V-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a

Alergare - Naveta 5x10m

Fig.2.21. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de alergare „Naveta” 5x10m

Subiecţii cercetaţi înregistrează valori ale mediilor la clasa a V-a 22,5sec ± 0,17sec şi de

17,33sec ±0,14 la clasa a VIII-a, progresul fiind de 5,17sec în favoarea clasei a VIII-a.

Evoluția performanțelor de la o clasă la alta sunt evidente, ceea ce ne permite să afirmăm

că aceasta este o probă accesibilă acestor vârste. Putem, astfel, să susținem că aceste vârste sunt

propice educării și ameliorării capacității coordinative. Mediile sunt reprezentative pentru șirul

de date obținute, valorile erorii mediilor confirmând aceasta.

78

În ceea ce privește împrăştierea valorilor pe clase (Anexa 2), din datele obținute observăm

valori ale abaterii standard cuprinse între 0,98 și 1,56, ceea ce ne permite să constatăm distribuții

normale în jurul mediilor. Aceasta ne dovedeşte și analiza Cv % care prezintă valori între 5,46%

și 7,94%, deci se observă o foarte bună omogenitate a grupelor investigate.

Alergare de viteză pe 50m (AV)

Performanţa alergării de viteză se îmbunătățeşte pe durata celor patru ani de studii cu 1,24sec.

În Figura 2.22 observăm o evoluție a mediilor obținute de către subiecți. Cele mai mari

asimilări sunt observate la clasa a VII-a, cu 0,50sec, performanță mai bună decât cea realizată în

clasa a VI-a. Cea mai mică diferență între medii se observă la clasa a VI-a, de 0,38sec față de

clasa a V-a.

9,15

8,77

8,27

7,91

7

7,5

8

8,5

9

9,5sec.

cls. aV-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a

Alergare de viteză pe 50m

Fig.2.22. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de alergare de viteză pe 50m

În ceea ce privește gradul de dispersie al valorilor observăm că abaterea standard cuprinde

valori între 0,45 și 0,67 (Anexa 2), coeficientul de variabilitate indicând valori de 5,06% la clasa

a VI-a și 7,36% la clasa a V-a, atestând colective omogene.

Viteza drept calitate motrice de deplasare este mai greu perfectibilă la vârstele studiate.

Iată de ce este nevoie de mijloace speciale pentru distrugerea barierei de viteză.

Aruncarea mingii de oină (AMO)

Proba de aruncare a mingii de oină la distanță de pe loc ne demonstrează progrese ale

mediilor cu diferențe mai accentuate, de 3,56 m între clasele a V-a și a VI-a, în favoarea ultimei.

Astfel, mediile cresc de la 21,88m la clasa a V-a la 29,36m, la clasa a VIII-a, progresul

fiind egal cu 7,48m, în favoarea clasei a VIII-a. Eroarea mediei are valori mici pentru toate

clasele cuprinsă între 0,37 până la 0,56, ceea ce ne confirmă că aceste medii sunt reprezentative

pentru șirul de date.

79

21,88

25,54

28,15 29,36

0

5

10

15

20

25

30

m

cls. aV-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a

Aruncarea mingii de oină

Fig.2.23. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de aruncarea mingii de oină

Din analiza indicatorilor privind omogenitatea prezentate în anexa 2, tabelul 5. se observă

că abaterea standard este cuprinsă între 2,68 (la clasa a VII-a) și 4,24 (la clasa a V-a), iar

coeficientul de variabilitate oscilează între valori de 9,55% și 19,40% ceea ce evidențiază o

omogenitate foarte bună și bună a grupelor investigate.

Alergarea de rezistență(ARZ)

Evaluarea rezistenței generale prin alergarea de rezistență pe distanța de 800m, pentru

clasele a V-a și a VI-a, pe distanța de 1000 m pentru clasele a VII-a, a VIII-a, evidențiază

performanțe uşor crescânde.

Din Figura 2.24. observăm creșteri înregistrate de la o clasă la alta. Performanțele obținute

pentru eșantionul de elevi din clasa a VI-a prezintă valori ale mediei superioare față de cea din

clasa a V-a (Tabelul 2.5). La fel, în cazul subiecților clasei a VIII-a media înregistrată este de

259,8sec, superioară faţă de valoarea mediei a clasei a VII-a, diferența fiind de 62,2sec.

321,6282 273

259,8

0

100

200

300

400

sec.

cls. a V-a cls. a VI-a cls. a VII-a cls. a VIII-a

Alergare de rezistență

Fig.2.24. Graficul evoluției pe clase a mediilor obținute în proba de alergare de rezistență

Rezultatele înregistrate scot în evidență faptul că nivelul pregătirii fizice în cadrul

programului școlar necesită o pregătire a elevilor pentru susținerea eforturilor în regim de

80

rezistenţă. Valorile obținute ale erorilor mediei sunt de 0,03 și 0,06 fapt ce demonstrează medii

valide. Analizând valorile obținute pentru indicatorii de omogenitate şi dispersie putem spune că

mediile sunt reprezentative, caracterizând colectivele de elevi.

Trebuie remarcat că nivelul scăzut al rezistenței organismului de a susține un efort de lungă

durată este determinat și de activitatea sedentară a elevilor din timpul vacanței de vară.

2.6. Repere metodologice de elaborare a programei experimentale extracurriculare de

educaţie fizică la baschet

Modernizarea şi optimizarea şcolii în condiţiile noi socio-economice are menirea asigurării

unor activităţi didactice ce impune găsirea unor noi mijloace şi metode prin care să se poată

acționa în activitățile practice cu elevii și totodată contribuind la îmbinarea celor clasice,

tradiționale, cu metodele moderne urmărindu-se realizarea obiectivelor generale ale

învățământului formativ.

Activităţile sportive de baschet extracurriculare ce fac practicarea exerciţiilor fizice

specifice de instruire sportivă, impun din partea profesorilor anticiparea nevoilor copiilor,

căutarea, găsirea şi desfășurarea unor forme şi programe atractive, diversificate, care să fie

adaptate la cerinţele formulate de curriculum, în vederea obţinerii unor performanţe pentru

majoritatea elevilor şi dezvoltării personalităţii adolescentului.

Optimizarea procesului instructiv-educativ, impune o proiectare bazată pe cunoaşterea

necesităţilor obiective ale instruirii continue condiție obligatorie şi pentru activitățile

extracurriculare sportive organizate cu elevii [47, 51, 52, 182, 219].

Proiectarea didactică, oferă prilejul afirmării creativităţii didactice a celor care conduc

activitățile educative cu copiii.

Astăzi, conceptul de proiectare exprimă şi caracterizează conceptele ce corelează, cu

taxonomia cunoştinţelor [44, p. 84].

Deci, caracterizat printr-o schimbare cu mutaţii a modului de gândire şi acţionare, se

impun noi modalităţi de elaborare şi proiectare a activităţii motrice în funcţie de subiecţii

cuprinşi în grupe şi în ideea găsirii celor mai optime forme, mijloace şi metode care să

corespundă nivelului de pregătire fizică al acestora și al preferințelor exprimate de subiecţii avuţi

în instruire.

Având un caracter deschis, activităţile de tip extracurricular sunt organizate pe grupe de

elevi din clase învecinate exprimate de opţiunea copiilor şi mai puţin prin selecţie, prin

acceptarea celor care doresc să practice o ramură de sport, fapt ce determină o regândire mai

atentă a conţinutului instructiv-educativ al acestora.

81

Traseul metodic de însușire și consolidare a deprinderilor motrice specifice jocului de

baschet, reprezintă o cale optimă de antrenament de care s-a ținut seama în programarea

conţinuturilor.

În majoritatea grupelor cuprinse în activităţi de extracurriculare sunt angajaţi în perioade

de vârste 13-14 ani elevii cu capacităţi motrice deja formate cu experienţă motrice în anii

anteriori, dar și elevi recrutați pe baza unor criterii de selecție pe care le impune jocul de baschet,

elevi aflați la stadiul de inițiere, ale căror calități se manifestă mai târziu, sau ale celor care

optează să desfășoare acest tip de activitate. În constituirea grupelor sportive de tip

extracurricular trebuie respectat, pe cât e posibil, principiul raţionalizării permanente a selecției

cu cel al randamentului sportiv. De aceea, presupunem că, cu elevii de 11-15 ani pregătirea

sportivă trebuie să fie flexibilă din punct de vedere a fluctuaţiei participanţilor.

Pornind de la ideea că, proiectarea este acţiunea de anticipare şi pregătire a activităţilor

didactice bazată pe un sistem de operaţii, concretizate pe programe de instruire diferenţiată

considerăm că, proiectarea propriu-zisă nu poate să lipsească din preocupările profesorilor, care

profesează activităţi motrice extracuriculare centrate pe potenţialii beneficiari-elevii. Impactul

exercițiilor fizice asupra dezvoltării capacității motrice a elevilor, poate să aibă un efect de

acționare specifice şi jocului de baschet, aplicate diferențiat pe vârste și nivele de pregătire.

Acestea constau dintr-un sistem de mijloace specifice, aplicate cu scopul realizării

obiectivelor generale, precum și a existenței unei programări algoritmice a conținuturilor de

baschet [41, 114, 137, 149, 155, 168, 186].

Specificul activităţii de proiectare pedagogică evidenţiază acţiunile de programare a

conţinutului instruirii care vizează valorificarea optimă a unor resurse materiale esenţiale: timpul

real destinat învăţării, în mediul şcolar şi extraşcolar.

În elaborarea programei experimentale s-a ţinut seama de principiile didactice găsite în

literatura pedagogică și de specialitate descrise de numeroși autori care fiind respectate în

procesul de elaborare a conținuturilor programei de antrenament trebuie să asigure cadrul

orientativ al desfăşurării activităţilor specifice, să stabilească finalităţile de instruire a tinerilor

baschetbalişti.

Conţinutul curricular este considerat instrumentul operativ de lucru care presupune

proiectarea obiectivelor, conținuturilor, activităților de învățare și metodelor de evaluare, aspect

ce a stat la baza elaborării programei experimentale.

Pentru elaborarea programei extracurriculare de baschet am propus un model de programă

racordată la programa analitică care reflectă formele de activitate din trunchiul comun: lecțiile de

educație fizică, lecțiile opționale (Anexa 5).

82

La întrebarea „Ce oferim copiilor cuprinşi în procesul de învăţământ de tip extracurricular

pentru a-şi satisface nevoile şi dorinţa de mişcare, de a-i determina să participe activ la astfel de

activităţi?” vom găsi răspuns prin proiectarea conţinuturilor de baschet, profesorul putând realiza

obiectivele de referinţă şi operaţionale în cadrul activităţilor de baschet prin conţinuturile

didactice specifice jocului practicat.

Activitățile de învățare stabilite în programa experimentală cu conţinut de baschet descriu

demersul didactic, modul în care elevul urmează să dobândească valorile și atitudinile vizate de

obiectivele procesului.

Distribuirea conținuturilor pe un an de studii s-a făcut după cerințele și modelul programei

de educație fizică școlară și a activităților opționale [123, 125, 128, 220, 223].

Programa propusă asigură un cadru orientativ pentru organizarea activităților

extracurriculare de baschet cu elevii din treapta învăţământului gimnazial.

Elaborarea programei s-a realizat în funcție de obiectivele educaționale ale disciplinei

educație fizică şcolară și a conținutului programei din învățământ gimnazial și a programei

Cluburilor Sportive Școlare, grupe de nivel minibaschet, începători III, stadiul de instruire și

particularitățile de vârstă, precum și de nivelul de dezvoltare a capacității motrice generale a

elevilor.

Programele propuse au fost structurate pe grupe de clase: a V-a-VI-a și a VII-a-VIII-a,

având în vedere vârstele apropriate (11-12 ani și 13-15 ani), nivelul potenţialului motrice

acumulat la orele de clasă, precum şi doleanţele elevilor şi a părinţilor pentru activităţi utile în

timpul liber.

Numărul orelor prevăzute pentru desfășurarea antrenamentelor pe grupe au fost stabilite de

planul de învățământ (o oră/săptămână). Programa experimentală este orientată spre

îmbunătățirea conținutului procesului de predare-învățare a jocului de baschet.

Concepția de instruire în cadrul orelor de baschet extracurricular pleacă de la realizarea

obiectivă a jocului colectiv, ce constă din însușirea procedeelor tehnice de bază ale jocului şi

manifestarea calităților motrice în situații de adversitate și competitivitate.

În elaborarea și aplicarea eficientă a programei experimentale am avut în vedere stabilirea

clară a procesului de formare a valorilor atitudinale. Prin selectarea mijloacelor și exercițiilor

specifice jocului de baschet cu grad mare de atractivitate și cu influențe de dezvoltare a calităților

motrice s-a urmărit atingerea standardelor de performanță stabilite de jocul practicat.

Programa elaborată și aplicată în cele patru grupe extracurriculare de baschet include

elemente de raționalizare și obiectivizare, a mijloacelor specifice de joc, ele legând temele de

sistemele de acționare și de obiectivele operaționale, prin stabilirea riguroasă a volumului şi

83

intensității exercițiilor practicate. În conceperea și aplicarea programei de instruire în jocul de

baschet s-a urmărit obținerea unei interacţionări optime între mijloacele și metodele folosite în

funcție de nivelul de înțelegere al copiilor.

Volumul mijloacelor prevăzute în programă are un caracter orientativ, lăsând loc

îmbunătățirii permanente în funcție de baza materială existentă a școlii.

Mijloacele utilizate în programă au fost sistematizate după principiile didactice deja bine

cunoscute în didactica educaţiei fizice, atent selectate şi adaptate la specificul activităţi

extracurriculare [103, 146, 212, 217, 221].

Materialul tematic a fost împărţit pe semestre, selectând în special acele conţinuturi,

mijloace şi tehnici de instruire cu influenţă deosebită asupra dezvoltării principalelor calităţi

motrice în strânsă interacţiune cu formarea deprinderilor tehnice, care să determine obţinerea

unui nivel optim de pregătire motrice a elevilor din gimnaziu.

În Anexa 6 este prezentat un model de plan calendaristic/semestru propus pentru elevii din

grupa extracurricular clasele a VII-a a VIII-a.

Proiectarea unităţii jocului de baschet este asemănător ca structură cu planificarea lecțiilor

pentru obiectul educație fizică din învățământul gimnazial. Planul conține obiective generale,

competențe speciale, valori și atitudini faţă de activitățile de învățare.

Eșalonarea mijloacelor specifice s-a făcut pentru toată perioada de desfășurare a

experimentului și a cuprins exerciții specifice elementelor tehnice supuse învăţării.

Volumul total de lecții 34 planificate pentru anul școlar se referă la clasa a V-a şi a VI-a şi

42 ore pentru clasele a VII-a și a VIII-a.

Menționăm că, pe lângă aceste lecții, elevii din grupele de experiment au beneficiat de

forme de activități suplimentare: jocuri de verificare cu echipe cu nivel de pregătire apropiat sau

nivel mai superior de pregătire, angrenarea în cadrul campionatului intern de lungă durată, cupe,

întreceri cu alte unități școlare, participare la întrecerile interșcolare din cadrul O.N.S.Ș.

În selectarea exercițiilor s-a ținut seama de particularitățile de vârstă ale copiilor și de

cerințele metodice ale învățării elementelor tehnice din jocul de baschet.

Programa a fost structurată având în vedere factorii de antrenament sportiv pe două grupe

mari de mijloace pentru:

- dezvoltarea capacității motrice generale (viteză de deplasare, capacitățile coordinative,

forță în regim de rezistență);

- însușirea acțiunilor tehnico-tactice folosite în atac și în apărare și jocuri școală de

verificare şi a calităților motrice abordate în paralel cu însușirea deprinderilor motrice.

Mijloacele de pregătire sunt cuprinse în „Proiectarea unității de învățare” (Anexa 6).

84

Conţinutul orelor se caracterizează prin predominanţa lucrului din punct de vedere tehnic,

prin solicitări şi efecte cumulative din punct de vedere morfofuncţional şi printr-o intensă

participare psihică. În această perioadă a dezvoltării copiilor accentul se pune pe pregătirea

tehnică şi a tacticii elementare individuale.

Astfel, la unii autori găsim promovarea unui algoritm procedural prin corelarea a patru

întrebări esenţiale, în următoarea ordine: Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi

şti să aplic dacă ceea ce trebuia făcut a fost însuşit? Aceste întrebări conturează prin răspunsurile

oferite etapele proiectării didactice [44, 45, 47, 54, 184].

Prima vizează obiectivele educaţionale, care trebuie fixate şi realizate; a doua ne trimite

către resursele educaţionale de care dispune sau trebuie să dispună educatorul; a treia întrebare

cere un răspuns privind stabilirea unei strategii educaţionale pentru atingerea scopurilor; iar

răspunsul la a patra întrebare stabilirea unei metodologii de evaluare a eficienţei activităţii

desfăşurate.

Scenariul didactic ca parte distinctă a proiectului curricular (Anexa 8) s-a elaborat prin

răspunsuri la întrebările „Ce face profesorul?” adică activitatea acestuia şi „Ce face elevul?”–

reacţia anticipată de răspuns a elevului. Lecțiile sunt structurate pe verigi, numărul acestora fiind

stabilit în funcție de temele și obiectivele de realizat (4-8).

Astfel pusă problema şi în activitatea sportivă, apare evident necesitatea stabilirii unor

obiective ce concordă cu cerinţele întregului proces de învăţământ, nivelul de aspiraţie, de

motivaţie a copiilor şi de ce nu şi al părinţilor.

În funcţie de obiectivele de instruire propuse s-au utilizat exerciţii şi mijloace specifice cu

minge sau fără minge, pentru consolidarea structurilor tehnico-tactice în condiţii variate şi de

practicare a jocului global, procedeele metodice, alegerea traseului metodic, formele de

organizare, materiale folosite, etc. urmărind realizarea acestor obiective.

Pornind de la ideea că jocul de baschet este un joc dinamic dat de caracterul atletic, bazat

pe multă mişcare, deplasări rapide şi scurte, opriri bruşte, întoarceri, sărituri, etc. toate combinate

prin mânuirea rapidă a mingii, s-au proiectat şi desfăşurat lecţii de antrenament cu un conţinut

variat care să asigure dezvoltarea calităţilor motrice simultan cu însuşirea celorlalte elemente şi

componente ale jocului .

De asemenea, introducerea în lecţiile de extracurricular, folosirea şi valorificarea

potenţialului instructiv-educativ al jocurilor de mişcare, al ştafetelor, al acţiunilor tehnico–tactice

desfăşurate sub formă de întrecere, a exerciţiilor din „şcoala mingii”, al jocului pe teren redus,

2x2, al jocurilor cu temă - fără dribling, joc de baschet cu minge de rugby, jocul de Korfball, joc

de baschet „călare”, efectuarea exerciţiilor în parteneriat, desfășurarea încălzirii sub formă de

85

„joc“ etc. – au fost instrumente de stimulare a motivării pentru o participare activă al copiilor la

lecții.

Analiza rezultatelor obţinute în urma aplicării experimentului, oferă posibilitatea

identificării diferitelor probleme din traseul didactic, a constatării în ce măsură conţinutul

pregătirii şi a metodelor de lucru utilizate au influenţat şi îmbunătăţit optim deprinderile motrice

la un nivel superior, s-au realizat obiectivele de performanţă.

Practica activităţilor desfăşurate a demonstrat că nivelul calităţilor motrice şi al

deprinderilor sportive a determinat îndeplinirea cerinţelor formulate de programa activităţilor

extracurriculare.

Precizări metodice privind succesul unei proiectări a activităților extracurriculare benefice

pentru elevi:

- O astfel de activitate liberă și nu impusă, necesită din partea profesorului un efort de a

„ține sub control” factorii de mediu care acționează asupra elevului în timpul antrenamentelor,

astfel încât să-i asigure o activitate controlată din partea profesorului;

- Mediul trebuie să fie estetic, armonios organizat, incitant şi stimulativ, astfel încât să nu

dezorganizeze copilul;

- Pentru o participare activă a elevilor este necesar ca profesorul să aibă grijă ca

informaţiile pe care le planifică drept mijloace de învăţământ să poată fi uşor percepute;

- O preocupare pentru trezirea interesului şi motivației pentru astfel de activități planificate

profesorul trebuie să aibă grija ca fiecare copil să fie ocupat, asigurându-i un conținut în lecție,

aplicând explicații potrivit nivelului de înțelegere al elevilor;

- Planificarea cât mai precisă a dozării efortului și a dirijării acestuia pe parcursul efectuării

exercițiilor, controlul acestuia prin evaluarea capacităţilor motrice şi a potenţialului tehnic

format;

- Alternarea activităților cu efort maximal cu cele de relaxare;

- Folosirea unor materiale potrivite vârstei care să concentreze atenţia şi orientarea

interesului pentru mişcare;

- Deprinderile și priceperile motrice consolidate în etapele anterioare trebuie reluate în

planificare pentru a garanta impactul acestora asupra dezvoltării calităților motrice, necesare

sportului practicat.

2.7. Concluzii la capitolul 2

Rezultatele anchetării profesorilor ne-au furnizat informații cu privire la derularea

activităților extracurriculare. Observațiile remarcate țin de o multitudine de cauze: lipsa orelor

din C.D.Ş. sau insuficiente (45% din respondenţi), lipsa unei programe și a unor precizări

86

metodologice clare și unitare, interesul scăzut al elevilor pentru sport, reacția acestora la efort.

Majoritatea cadrelor didactice (95%) s-au exprimat pentru existenţa unor programe curriculare,

ghiduri şi lucrări metodice care să asigure un cadru orientativ al desfăşurării activităţilor sportive

Răspunsurile elevilor la sondajul pedagogic au evidențiat interesul acestora pentru

activităţile sportive extracurriculare, preferinţele lor fiind pentru probele mai „populare”: fotbal

(38%), baschet (36%), handbal (13%), tenis, judo etc., opţiuni ce au influenţat elaborarea

programei experimentale.

Datele obţinute în experimentul constatativ ne permit să concluzionăm că pe ansamblul

celor 10 probe sunt progrese de la o clasă la alta explicate de procesul de dezvoltare şi creştere

naturală în perioada pubertară a copiilor precum şi datorită activităţii de educaţie fizică

desfășurate pe parcursul anilor de studii. Compararea rezultatelor recoltate privind nivelul iniţial

de dezvoltare motrică cu modele naţionale existente în S.N.E.E., evidenţiază un nivel de

pregătire modest la clasele a V-a şi a VI-a în cazul probei de viteză (media eşantionului este de

9,15sec şi modelul minimal 9,0sec, respectiv 8,77sec media eşantionului, iar modelul 8,8sec;

săritură în lungime de pe loc media eşantionului la clasa a V-a 139,17cm, baremul minim

1,50cm, clasa a VI-a 152,52cm media eşantionului şi modelul minimal 155cm; alergarea

„naveta” viteză/coordonare, media grupei 22,50sec faţă de modelul minim 22,2sec, la a V-a şi

21,4 modelul minim cu 21,81sec media eşantionului (cl. a VII-a); în cazul alergării de rezistenţă

media eşantionului 321,6sec model minim 230sec (cl. a V-a), model minimal 225sec, media

eşantionului 282,0sec.

Pentru probele motrice „Echilibru Flamingo”, „Atinge plăcile”, „Menținut atârnat”,

rezultatele elevilor nu demonstrează creşteri semnificative ale parametrilor vizaţi care să

contribuie la dezvoltarea acestora conform tipului de mişcare solicitat.

În majoritatea cazurilor, elevii claselor gimnaziale au un potenţial motric suficient pentru a

asigura un nivel optim de pregătire motrice în contextul activităţilor practicate în experiment,

constituind baza de plecare în elaborarea conţinutului şi metodologiei programei experimentale.

S-au valorificat cunoştinţele şi fondul motric acumulat la lecţiile de educaţie fizică şi a

mijloacelor specifice jocului de baschet, folosite pentru creşterea potenţialului motrice al copiilor

la această vârstă.

87

3. ESTIMEREA IMPACTULUI ACTIVITĂȚIILOR EXTRACURRICULARE CU

CONȚINUT DE BASCHET ASUPRA SPORIRII PREGĂTIRII MOTRICE ȘI

TEHNICE A ELEVILOR LA TREAPTA GIMNAZIALĂ

Conţinutul metodologic al jocului de baschet implementat în activităţile de educaţie fizică

extracurriculare, poate, probabil, îmbunătăţii potenţialul motric al elevilor care va asigura apoi

însuşirea procedeelor tehnice ale jocului la nivelul copiilor din învăţământul gimnazial.

Obiectivizarea procesului instructiv-educativ prin activităţile extraşcolare cu specific

sportiv, se referă la stabilirea unor modalităţi concrete de evaluare cantitativă a progreselor

realizate de către elevi, pe baza cărora se poate aprecia eficienţa şi valoarea mijloacelor folosite.

Practica activităţilor desfăşurate a demonstrat că nivelul calităţilor motrice şi al

deprinderilor sportive a determinat îndeplinirea cerinţelor formulate de programa activităţilor

extracurriculare.

La grupele experimentale s-a acționat conform planificării cu mijloace specifice jocului de

baschet, folosite pe durata unui an școlar, iar grupa martor a desfășurat activitatea conform

programei de învățământ.

Pentru a evidenția efectele aplicării programei experimentale cu conținut din jocul de

baschet în cadrul lecțiilor de extracurricular (ansamblu sportiv) asupra dezvoltării capacității

motrice a elevilor din gimnaziu, s-a realizat compararea rezultatelor obținute de grupele martor

și experimental la cele două testări: inițială și finală. Menționăm că grupele au fost observate pe

durata unui an școlar (septembrie 2007 – iunie 2008).

Datele inițiale și finale înregistrate au fost prelucrate statistic și comparate între grupele

amintite pentru parametrii dezvoltării motricității generale și a dezvoltării motrice speciale

specifică jocului de baschet.

3.1. Evaluarea programei experimentale privind orientarea predării baschetului în

cercurile sportive la elevii din clasele gimnaziale

La nivelul grupelor experimentale programa propusă a vizat cu prioritate conținuturile din

deprinderile motrice specifice jocului de baschet. Modelul propus de noi a urmărit asigurarea

însușirii procedeelor tehnice, ca teme principale, iar mijloacele selecționate au avut în vedere

adaptarea calităților fizice de care dispun elevii la cerințele tehnice. Obiectivele de instruire

formulate au urmărit două aspecte principale: creșterea indicilor de manifestare a calităților

motrice specifice și însușirea procedeelor tehnice de bază.

Lecțiile au fost programate pe semestre, în cicluri de lecții, asigurându-se astfel timpul

necesar învățării și consolidării deprinderilor specifice practicării jocului de baschet.

88

În eșalonarea acestora, pe clase, s-a avut în vedere nivelul de pregătire al grupelor

apropiate ca vârstă asigurând totodată o continuitate a activității de la o grupă la alta.

Caracteristica principală din experimentul realizat la nivelul subiecților cuprinși în grupele

de extracurricular, a presupus o planificare științifică riguroasă a conținuturilor tematice cu

impact deosebit asupra dezvoltării fizice a elevilor din gimnaziu. S-a realizat diferențierea

conținutului lecţiilor în funcție de vârsta copiilor cuprinși în experiment, creșterea gradată a

complexității exercițiilor, ritmul și tempoul de execuție, numărul de repetări, durata, pauzele,

procedeele metodice, multitudinea și diversitatea materialelor folosite, dimensiunile terenului și

folosirea maximă a timpului, aspecte ce au condus la dezvoltarea performanțelor motrice ale

copiilor. La grupele cu elevii de nivel minibaschet, am aplicat variabila independentă pentru

dezvoltarea acelor calităţilor viteză-forţă-coordonare, necesare însuşirii corecte şi mai rapide a

deprinderilor tehnice din jocul de baschet. La grupele mai mari s-au planificat aplicat exerciții și

structuri cu grad sporit de complexitate care să asigure indici superiori de manifestare a

calităților fizice și un randament ridicat pe durata jocului. Execuția procedeelor tehnice și a

acțiunilor tactice specifice jocului de baschet au fost planificate și realizate în condiții de

adversar pasiv și activ, precum și în condiții reale de joc clasele a VII-a a VIII-a, care au

beneficiat de atenție mai mare asupra celor două componente, în ideea constituirii echipei

reprezentative a școlii pentru întrecerile din cadrul O.N.S.Ș., fiind încadrate într-o programă cu

un conținut logic și accesibil determinat de numărul redus de ore.

Utilizarea bateriei de teste Eurofit, în determinarea nivelului de motricitate generală, atât în

experimentul formativ cât și în experimentul pedagogic, ne-a permis o analiză comparativă a

dinamicii pregătirii elevilor din gimnaziu, a acumulărilor performanțelor motrice pe perioada

ciclului de învățământ.

Datele înregistrate în urma aplicării testelor de motricitate generală ne arată că ratele de

progres sunt superioare la grupele experimentale față de cele de control; la grupele experimentale

mediile obținute în experimentul formativ, pentru toate clasele și la toate probele, indică praguri

de semnificație la P<0,05, P<0,01, ceea ce ne îndreptățește să afirmăm că în cadrul activităților

extracurriculare de baschet, prin aplicarea mijloacelor specifice se obţine o creștere calitativă a

capacității motrice generale (Tabelele 3.1, 3.2, 3.3, 3.4).

Valoarea și semnificația creșterilor înregistrate sunt caracterizate prin calculul criteriului

„t” ce atestă îmbunătățirea capacității motrice a elevilor și sporirii performanțelor obținute de

subiecții gupelor experimentale, față de cei din grupele martor, la testarea finală.

La toţi indicatorii finali ai însușirii elementelor și procedeelor tehnice specifice jocului de

baschet se observă o îmbunătăţire a valorilor medii finale pentru grupele experimentale,

89

diferențele criteriului „t”calculat înregistrează valori semnificative la P<0,05 și P<0,01, față de

cele ale grupelor martor, ceea ce ne determină să afirmăm că metodologia aplicată este eficientă.

Grupele martor au înregistrat creșteri nesemnificative la P>0,05 cu excepţia pasei la perete, au

obținut creșteri semnificative la pragul P<0,05, fiind determinate de participarea la lecțiile de

educație fizică cu teme din baschet, la activități sportive cu alt specific (handbal, volei, karate).

Nivelul relației existente între cele două grupuri de teste (de motricitate generală și de

motricitate tehnică) demonstrează că, urmărind dezvoltarea calităților tehnice în timpul

activităților sportive extracurriculare, s-a ajuns implicit și la dezvoltarea unor calități motrice

generale. Rezultatele superioare de la o testare la alta, atât a celor de motricitate generală cât și a

indicilor de pregătire tehnică au dus la concluzia că există această interacțiune, că ele se dezvoltă

în paralel.

Particularitățile învățării acțiunilor motrice depind de nivelul calităților motrice de care

dispune elevul, de specificul acestora și de manifestarea lor, iar la rândul lor, deprinderile

motrice, pe măsură ce se însușesc, influențează dezvoltarea capacităților motrice.

Din analiza mediilor obținute putem spune că, însușirea unei deprinderi motrice a dus la

îmbunătățirea calității motrice. Astfel, prin creșterea numărului de repetări de pase la perete s-a

influențat pozitiv viteza de execuție solicitată în proba „Atinge plăcile”, viteză de reacție

/coordonare, specifică jocurilor sportive, dezvoltarea forței statice de menținere (MAT).

Folosirea driblingului executat sub forma exercițiului „Micul maraton cu mingea” a

determinat îmbunătățirea forței în regim de rezistență conducând la creșteri superioare în probele

de ridicare a trunchiului, de săritură în lungime de pe loc și de aruncare a mingii de oină, la

dezvoltarea rezistenței în regim de forță specifică probei de alergare de rezistență, la dezvoltarea

îndemânării și a vitezei de execuție și deplasare întâlnite în mod deosebit la alergarea de tip

„Navetă”. Învățarea aruncării la coș din dribling sau alergare, în ansamblul său, a dus la

progresul general al probelor motrice și în special al probei de echilibru „Flamingo”, ceea ce

demonstrează că îmbunătățirea echilibrului are, implicit, influență asupra acestuia, echilibru

necesar în timpul aruncării la coș, când corpul nu prezintă nici un punct de sprijin.

Sintetizarea datelor prelucrate evidențiază efectul benefic al activităților extracurriculare de

tip sportiv asupra capacității motrice generale, fapt analizat mai sus, confirmând ipoteza

formulată conform căreia aplicarea unui program de activităţi extracurriculare cu specific

sportiv, în cazul de faţă – baschet, are o influenţă semnificativă asupra optimizării nivelului

pregătirii motrice a elevilor, genul acesta de activităţi extracurriculare fiind o ofertă bună şi

educativă pentru petrecerea timpului liber.

90

Programa analitică propusă de noi, exercițiile și mijloacele de învățare utilizate, au

contribuit la dezvoltarea capacității motrice a elevilor, ceea ce ne îndreptățește să susținem că

aceasta poate constitui un „ghid metodic” pentru activitățile extracurriculare de tip sportiv atât

cele de baschet, cât și pentru alte ramuri sportive, organizate cu elevii din învățământul

gimnazial.

3.2. Analiza indicilor dezvoltării motrice a elevilor cuprinşi în experimentul pedagogic

Mulți autori definesc dezvoltarea fizică, drept rezultat precum și orientat îndreptată spre

influenţarea creşterii corecte şi armonioase a organismului uman [55, 67, 80, 156, 210].

Capacitatea motrice reprezintă un complex de manifestări preponderent motrice,

condiţionate de nivelul de dezvoltare a calităţilor motrice, indicii somatici și fiziologici,

procesele psihice precum și cele metabolice, toate însumate, corelate și reciproc condiţionate,

având ca rezultat efectuarea eficientă a acţiunilor şi a actelor solicitate de condiţiile specifice în

care se practică activităţile motrice [160, 216].

Pentru obținerea unor date necesare analizei privind impactul pe care îl au activitățile de

educație fizică extracurriculare de tip sportiv asupra dezvoltării capacităților motrice ale elevilor,

am efectuat experimentul pedagogic pe un eșantion de 60 elevi – băieți cuprinși în grupele

experimentale și, la fel 60 elevi cuprinși în grupele martor.

Subiecții incluși în experimentul pedagogic – din grupele de experiment și martor – au fost

supuși testării pe un șir de teste de motricitate generală, indicate în bateria de teste „EUROFIT”,

aplicată în țările Uniunii Europene. Testarea a fost efectuată atât la începutul cât și la sfârșitul

experimentului pedagogic.

Rezultatele indicatorilor capacității motrice generale înregistrați s-au calculat și s-au

interpretat indicatorii statistici privind dispersia valorilor și omogenitatea eșantioanelor,

efectuând comparația mediilor reprezentând dinamica valorilor în grafice ale evoluției și

comparării progreselor înregistrate de la o testare la alta. Analiza și interpretarea datelor

factologice s-a realizat pentru toate măsurătorile efectuate în cele două testări (inițială și finală),

atât pentru grupele experiment cât și martor, rezultatele fiind prezentate în tabelele finale.

Valorile înregistrate de subiecții clasei a V-a în urma aplicării testării inițiale și finale

pentru cele 10 probe de motricitate generală sunt prezentate în Tabelul 3.1.

La toate cele 10 probe aplicate se indică creșteri ale valorilor mediilor, atât la grupa martor

cât și la cea experimentală. Creșterile sunt mai mari la grupa experimentală cauzate de

desfășurare a orelor suplimentare extracurriculare precum și utilizării exercițiilor specifice,

jocului de baschet, destinat lecțiilor cu conținut sportiv.

Subiecții din grupele martor n-au beneficiat de conținutul programei aplicative.

91

Tabelul 3.1. Evaluarea indicatorilor motrici ai subiecților (cl. a V-a) cuprinși în experiment

Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15

f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;

f=28 t = 2,048; 2,763; 3,674

Nr.

crt.

Teste

motrice

Grupele

de

subiecți

Testare

inițială

Testare

finală

Semnificație

statistică

t P X ± m X ± m

1 Echilibru Flamingo EFL

(nr.încercări/30sec),

E 8,57±0,47 6,97±0,42 3,81 < 0,01

M 8,81±0,52 8,31±0,49 1,04 > 0,05

t 0,34 2,09 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

2 Atinge Plăcile APL (sec)

E 17,72±0,30 16,85±0,25 3,35 < 0,01

M 17,91±0,27 17,61±0,26 1,20 > 0,05

t 0,47 2,11 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

3 Flexia trunchiului înainte

MOB (cm)

E 9,30±0,71 11,64±0,58 3,77 < 0,01

M 9,25±0,77 9,83±0,61 0,86 > 0,05

t 0,05 2,15 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

4 Săritura în lungime de pe

loc SLL (cm)

E 141,92±2,41 150,02±2,35 3,60 < 0,01

M 140,56±2,44 143,10±2,40 1,11 > 0,05

t 0,40 2,06 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

5

Ridicarea trunchiului

RTR (număr

repetări/30sec)

E 22,07±0,58 23,66±0,50 3,12 < 0,01

M 21,00±0,59 22,14±0,53 2,15 < 0,05

t 1,29 2,08 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

6 Menținut Atârnat MAT

(sec)

E 8,58±0,84 11,33±0,78 3,57 < 0,01

M 8,02±0,86 8,91±0,87 1,09 > 0,05

t 0,47 2,07 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

7 Alergare Naveta ANA

(sec)

E 22,13±0,25 21,49±0,21 2,91 < 0,05

M 22,38±0,26 22,24±0,28 0,56 > 0,05

t 0,69 2,14 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

8

Alergare de viteză pe

50m AV (sec)

E 9,11±0,13 8,79±0,08 2,91 < 0,05

M 9,27±0,14 9,11±0,14 1,23 > 0,05

t 0,84 2,13 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

9 Aruncarea mingii de oină

AMO (m)

E 21,95±0,65 24,04±0,54 3,66 < 0,01

M 21,56±0,66 22,28±0,64 1,18 > 0,05

t 0,42 2,09 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

10

Alergare de rezistență pe

800m ARZ (sec)

E 328,00±6,85 307,55±6,11 3,32 < 0,01

M 333,00±6,94 328,31±7,02 0,71 > 0,05

t 0,51 2,23 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

92

În continuare vom analiza rezultatele obținute la cele 10 probe de evaluare făcând o

paralelă între cele două grupe experimentale, pe clase aparte. Vom analiza principalii indicatori

statistici prezentați în tabelele generalizatoare.

Testul „Flamingo” (EFL)

La testarea iniţială, valorile mediei aritmetice pentru grupa experimentală sunt de 8,57

ratări cu o eroare a mediei de 0,47 și de 6,97 încercări cu o eroare a mediei de 0,42, pe când la

testarea finală, diferența de 2,50 încercări atestă o îmbunătățire a echilibrului static. La grupa

martor s-a obținut o medie de 8,81 încercări la testarea iniţială, iar la testarea finală o medie mai

mică de 7,31 încercări, deci și pentru această grupă subiecții din GM au realizat o creștere de

0,50 încercări.

Creșterile se datorează bunei organizări și desfășurări a orelor de educație fizică, din punct

de vedere metodic.

Privind dispersia și omogenitatea grupelor investigate observăm că abaterea standard și

coeficientul de variabilitate prezintă valori ce semnifică o împrăștiere relativ bună, S=1,99 și

2,10 și respectiv cu valori ale Cv de 23,88% și 26,43% pentru grupa martor, iar pentru grupa

experiment valori de 1,59 și 1,78 (S), și de 20,82% și 26,21% (Cv). Gradul de omogenitate este

influențat, probabil, și de valorile extreme individuale obținute de subiecții cercetați.

Diferențele dintre mediile subiecților din grupa experimentală, evidențiază o valoare a

criteriul „t” calculat de 3,81, la P<0,01, ceea ce evidențiază un nivel superior al valorii medii față

de media grupei martor (t=1,04, GM), la P>0,05. Privind diferenţele mediilor subiecților grupei

experiment și martor la testarea finală criteriul „t” indică o valoare de 2,09 la P<0,05, adică

rezultatele înregistrate de subiecții grupei experimentale sunt superioare față de rezultatele

subiecților din grupa martor.

Proba „Atinge plăcile”(APL)

Indicatorii statistici obținuți la testarea inițială de subiecții din grupa experimentală indică

o medie de 17,72 sec. cu o eroare a mediei de 0,30 sec., pe când cei din grupa martor

înregistrează o medie de 17,91 sec. cu o eroare de 0,27 sec., aspect ce demonstrează valori

aproape diferența, fiind nesemnificativă. La testarea finală, valorile mediei aritmetice la grupa

experimentală este de 16,85 sec., ceea ce indică o îmbunătățire cu 1,13 sec., eroarea mediei fiind

mică (0,25 sec.). Subiecții GM înregistrează o medie finală egală cu 17,61 sec., diferența fiind în

favoarea GE (d=1,24 sec.).

Diferența dintre mediile grupei experimentale, indică o valoare a criteriului „t” egală cu

3,35 la P<0,01, astfel că creșterile sunt semnificative. La grupa martor valoarea lui „t” este egală

93

cu 1,20, la pragul de semnificație P>0,05, deci creșterile rezultatelor, fiind semnificative din

punct de vedere doar statistic.

Diferențele între mediile grupelor experiment și martor la testarea finală evidențiază o

valoare a criteriului „t” egală cu 2,11, la P<0,05, creșterile la GE fiind semnificative.

Analiza indicatorilor de dispersie și omogenitate înregistrează valori mici în cele două

testări: la grupa martor abaterea standard indică valori între 0,09 și 0,52, Cv în valori de 2,24% și

3,23%, la fel, la grupa experimentală valorile abaterii standard are valori de 0,18 și 0,72, iar Cv

atestă valori de 4,38% și de 3,76%, ceea ce ne arată o împrăștiere mică și omogenitate mare a

colectivelor cercetate.

8,57

17,72

9,3

141,92

22,07

6,97

16,85

11,64

150,02

23,66

8,81

17,91

9,25

140,56

21

8,31

17,61

9,83

143,1

22,14

0102030405060708090

100110120130140150160

Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală

Testul Flamingo Proba Atinge plăcileMobilitate Săritura în lungime de pe locRidicarea trunchiului

Fig. 3.1. Graficul valorilor probelor motrice (1-5) obținute de subiecții grupelor martor

și experiment

Flexia trunchiului înainte din poziția așezat (MOB)

Testarea inițială denotă valori ale mediei aritmetice la grupa experimentală egală cu

9,30cm, eroarea mediei fiind de 0,71, pe când la grupa martor valoarea mediei este de 9,25cm

(±0,77).

La testarea finală, valorile mediei subiecților grupei martor au atins cota de 9,83cm iar

media calculată la grupa experimentală indică 11,64cm, progresul fiind de 1,81cm, față de GM.

Diferențele mediilor grupei experimentale scot în evidență o valoare a criteriului „t” de

3,77, la P<0,01, ceea ce arată creșteri semnificative a valorilor individuale. La grupa martor

valoarea lui „t” calculat este egal cu 0,86, la P>0,05, ceea ce denotă creșteri nesemnificative la

valori individuale.

Grupa experiment Grupa martor

94

Spre deosebire de testarea inițială la testarea finală, diferențele mediilor între grupele

experimentală și martor indică valoarea lui „t” egală cu 2,15, ceea ce ne permite să constatăm

diferențe semnificative, în pofida progresului relativ al valorilor individuale.

Parametrii statistici de dispersie și omogenitate atestă o îmbunătățire relativă pe durata

unui an determinată de valorile individuale dispersate.

Săritura în lungime de pe loc (SLL)

Valorile medii la testarea inițială sunt cuprinse la grupa experimentală între 141,92cm cu o

eroare a mediei de 2,41, la grupa martor valoarea mediei este de 140,56cm cu o eroare a mediei

de 2,44.

Valorile mediei finale pentru grupa martor atinge cote de 143,10cm cu o eroare a mediei de

2,06cm, iar la grupa experimentală se înregistrează o medie superioară de 150,2,cm cu o eroare

de 2,35. Analiza parametrilor statistici de dispersie și omogenitate indică împrăștiere bună a

valorilor obținute de subiecți.

Diferențele mediilor între testări ale subiecților grupei experimentale scot în evidență o

valoare a lui „t” de 3,60, la P<0,01, diferenţele fiind semnificative, iar la grupa martor criteriul

„t” calculat indică o valoare de 1,11, la P>0,05prin urmare o creștere nesemnificativă.

Analiza diferențelor mediilor între grupele martor și experiment la testarea iniţială indică

valori ale criteriului „t” de 0,40 la P>0,05, ceea ce atestă diferențe nesemnificative la testarea

inițială. Diferenţele testării finale indică valori ale lui „t” de 2,06, la P<0,05. Prin urmare,

creșterile sunt semnificative fiind, determinate un progres cumulativ al forței prin practicarea

sistematică exercițiilor specifice jocului de baschet.

Ridicarea trunchiului din culcat dorsal (RTR)

În cadrul testării iniţiale valorile mediei aritmetice ale grupei experimentale sunt de 22,07

execuții cu o eroare a mediei de 0,58 repetări, iar la grupa martor media este de 21,00 repetări

eroarea mediei fiind mică ca valoare (0,59 repetări). Rezultatele înregistrate la această probă

depășesc baremul minim stabilit de Sistemul Național de Evaluare pentru subiecții ambelor

eșantioane.

La testarea finală, valorile mediei la grupa experimentală sunt în creștere cu 0,95 execuții

față de testarea inițială, atingând valoarea de 23,66, în timp ce valoarea mediei la grupa martor

este de 22,14 repetări, creșterea fiind de 1,14. Progresul înregistrat atestă o ușoară creștere la

ambele grupe, sporul fiind mai bun la grupa martor.

Indicatorii de dispersie și omogenitate a colectivelor au valori ale abaterii standard egală cu

1,43 (GE) și 1,86 (GM) la TF, iar valorile Cv atestă valori de 8,29% și 11,26% pentru grupa

95

martor, pe când 14,59% și 5,91% pentru grupa experimentală, ceea ce arată o omogenitate bună

în ambele cazuri.

Privind diferenţele mediilor dintre testările iniţiale şi finale ale grupei experiment criteriul

„t” calculat indică valoarea de 3,12, la P<0,01, demonstrând diferenţe semnificative ale

variabilelor obținute. La grupa martor valoarea lui „t” calculat este de 2,15, rezultând, la fel

diferenţe semnificative între testări, la P<0,05.

Diferențele mediilor dintre grupele martor și experiment la testarea iniţială evidențiază date

nesemnificative pentru „t” calculat cu o valoare de 1,29, la P>0,05, ca testarea finală să ne indice

valori ale criteriului „t” de 2,08, la P<0,05, rezultatele fiind semnificative.

Proba „Menținut în atârnat” (MAT)

Valorile mediei aritmetice indică o creștere cu 2,75sec la GE, față de testarea inițială. La

GM diferența mediilor între cele două testări indică valoarea de 0,89sec, creșterea fiind ușor

ascendentă.

8,58

22,13

9,1121,95

328

11,33

21,49

8,79

24,04

307,55

8,0222,38

9,2721,56

333

8,91

22,249,11

22,28

328,31

0

50

100

150

200

250

300

350

Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală

Menţinut în atârnat Alergare "Naveta"Alergare de viteză pe 50m Aruncarea mingii de oinăAlergare de rezistenţă

Fig. 3.2. Graficul valorilor probelor motrice (6-10) obținute de subiecții grupelor

martor și experiment

Deci, la grupa experimentală valorile obținute sunt determinate de lucrul suplimentar din

cadrul cercului sportiv de baschet, în care sunt utilizate diverse mijloace specifice jocului de

baschet. Indicatorii statistici privind omogenitatea eșantioanelor obținuți la proba atârnat, indică

abateri standard cu valori mari, ceea ce demonstrează împrăștiere mare a valorilor individuale.

Aceasta evidențiază, la fel și valori mari ale Cv, determinate de faptul că mulți elevi execută slab

proba aplicată.

Grupa experiment Grupa martor

96

Privind diferențele dintre testările inițiale și finale ale grupei experimentale se evidențiază

un „t” calculat în valoare de 3,57 la pragul de semnificație P<0,01, ceea ce demonstrează

diferențe semnificative între testări. Cu referire la grupa martor valoarea lui „t” este de 1,09, la

P>0,05, ceea ce atestă diferențe nesemnificative între testări.

Analiza diferențelor mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea inițială

evidențiază o valoare a criteriului „t” calculat de 0,47, la P>0,05, ca la testarea finală criteriul „t”

atinge valoarea de 2,07, la P<0,05, rezultatul fiind semnificativ, fapt explicabil că procesul

instructiv organizat cu subiecții din GE a fost benefic creșterii forței statice la aceste vârste.

Proba de alergare „Naveta” 5x10m (ANA)

La testarea inițială s-a constatat că valorile mediei aritmetice înregistrate de subiecții

grupei experimentale sunt de 22,13sec, cu o eroare a mediei 0,25, iar la grupa martor rezultatul

este 22,38sec, eroarea constituind o valoare de 0,26. Testarea finală indică valorile mediei la

subiecții din GE în mărime de 21,49sec, ce atestă un progres relativ, cu o diferență de 0,64sec, în

timp ce valoarea mediei la cei din GM este de 22,24sec, diferența de 0,14sec. Astfel, grupa

experimentală a obținut rezultate puțin mai bune, din punct de vedere statistic, fiind determinate

de specificul și modul de execuție în perioade de vârstă timpurie

Indicatorii statistici de dispersie și omogenitate capătă valori mici la ambele grupe, ceea ce

evidențiază o concentrare mare a valorilor individuale în jurul mediei.

Diferențele mediilor testării subiecților grupei experimentale atestă o valoare a lui „t”

calculat de 2,91, la pragul de semnificație (P<0,05). Criteriul „t” calculat de 0,56, prin

diferențierea valorilor medii la grupa martor indică rezultate nesemnificative la cele două testări.

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea inițială

evidențiază o valoare a criteriului „t” de 0,69, la P>0,05, rezultatul fiind nesemnificativ, pe când

la testarea finală „t”, are o valoare de 2,14, la P<0,05, rezultatul indicând o creștere a capacității

coordinative la elevii din clasa a V-a.

Alergare de viteză pe 50m cu start din picioare (AV)

Proba de viteză înregistrează la grupa experimentală în testarea inițială o medie de 9,11sec,

cu eroare de 0,13, ce atestă o ușoară superioritate față de grupa martor. Rezultatele aproape egale

constată faptul că la aceste vârste are loc un proces cumulativ al potențialului de viteză.

La testarea finală valorile mediei la grupa experimentală se situează la cota 8,79sec,

eroarea fiind egală cu 0,08sec, în comparație cu media grupei martor (9,11sec), cu o eroare a

mediei de 0,14sec.

Prin urmare, rezultatul la grupa experimentală are o creștere lentă a vitezei de deplasare

egală cu 0,32sec față de grupa martor.

97

Parametrii statistici de dispersie și omogenitate, atestă valori ai abaterii standard cuprinse

între 0,30 și 0,57 și valori ale coeficientului de variabilitate cuprinse între 3,51 și 6,23 la cele

două grupe în cadrul testărilor, ceea ce evidențiază o omogenitate mare.

Privind diferențele dintre testările inițiale și finale ale grupei experimentale criteriul „t”

calculat cu valoare de 2,91, la pragul de semnificație P<0,05 arată diferențe semnificative între

cele două testări. La grupa martor valoarea lui „t” este de 1,23, ce atestă o diferență

nesemnificativă între testări la P>0,05.

Diferențele mediilor ale grupei experimentale față de cea martor la testarea inițială indică o

valoare a criteriul „t” de 0,84, la P>0,05, rezultatele fiind nesemnificative, pe când la testarea

finală t=2,13, la P<0,05, diferențele semnificând o creștere ușoară a vitezei de deplasare.

Ca și în cazul „Navetei” la aceste vârste se observă un proces cumulativ al potențialului de

viteză.

Aruncarea mingii de oină la distanță (AMO)

Aruncarea mingii de oină de pe loc atestă valori ale mediilor la ambele grupe ce se

conformă cu vârsta subiecților. În cadrul testării inițiale valoarea medie la grupa experimentală

este de 21,95m, cu o eroare a mediei de 0,65, față de 21,56m, eroarea fiind egală cu 0,66.

La testarea finală valoarea medie la GE este 24,04m, eroarea mediei fiind de 0,54, față de

22,28m (m=0,64) la GM. Diferența de 1,76m în favoarea GE este favorizată de procesul didactic

îmbogățit cu exerciții din domeniul baschetului.

Indicatorii de dispersie constată abateri cuprinse între valorile de 3,41 și 2,53 pentru

ambele grupe în testarea inițială și între 1,44 și 1,52 în testarea finală, ce semnifică o împrăștiere

mică a valorilor individuale și omogenitate medie a grupelor cercetate.

Sporul înregistrat de 2,09m este confirmat de criteriul „t” (Student) calculat la grupa

experimentală cu valoarea de 3,66, la P<0,01. Pe când la grupa martor valoarea lui „t” este de

1,18, la P>0,05, diferența mediilor fiind nesemnificativă.

Mediile comparate dintre grupa experimentală și cea martor la testarea finală indică o

valoare a criteriului „t” în mărime de 2,09, la P<0,05, ceea ce explică și creșterea valorii medii

la grupa de experiment.

Alergarea de rezistență pe o distanță de 800m (ARZ)

Proba de rezistență pe distanța de 800m, scoate în evidență rezultate sub standardele de

performanță stabilite pentru această vârstă.

Astfel, în cadrul testării inițiale s-au obținut valori ale mediei la grupa experimentală de

328,00sec, cu o eroare a mediei de 6,85, iar la grupa martor media înregistrează valori de

333,00sec, diferența (5 sec) între cele două eșantioane fiind nesemnificativă.

98

La testarea finală valorile mediei la grupa experimentală ating rezultate de 307,55sec, cu o

eroare a mediei 6,11, față de 328,31sec (±7,02) la grupa martor, ceea ce atestă un spor de

20,76sec, în favoarea grupei de experiment.

Diferența dintre testările inițiale și finale la grupa experimentală arată o valoare a

criteriului „t” de 3,32, la P<0,01, față de 0,71, la P>0,05, la grupa martor.

Diferențele mediilor ale grupei experimentale față de cea martor la testarea inițială

evidențiază o valoare a lui „t” de 0,51, la P>0,05, rezultatul fiind nesemnificativ. La testarea

finală diferențele între mediile calculate indică o valoare de 2,23, la P<0,05.

Diferența este semnificativă, ce se explică prin organizarea unui proces instructiv

ameliorator cu subiecții din GE rezultatele referitoare la motricitatea generală confirmă creșteri

la ambele grupe cuprinse în experiment (cu excepția „Atinge plăcile” la GM).

Performanțele realizate de subiecții grupei experimentale sunt superioare și semnificative

la indicatorii motrici aplicați în experiment.

Prin urmare, putem afirma că activitățile extracurriculare organizate cu scop bine

determinat contribuie la creșterea potențialului motrice al elevilor.

Analiza motricității generale a elevilor din clasa a VI-a, a indicatorilor capacității motrice

generale prin testele Eurofit obținute în urma măsurătorilor făcute la testările inițiale și finale

pentru grupele martor și experiment sunt centralizate şi prezentate în Tabelul 3.2.

La clasa a VI-a creșterile sunt mai mari la grupa experimentală față de grupa martor

datorită volumului mai mare de lucru în cadrul orelor de extracurricular, precum și a bagajului

motric asimilat în cadrul orelor de educație fizică pe parcursul anului anterior.

Testul „Flamingo”

Valorile mediei aritmetice obținute la testarea iniţială pentru grupa experimentală sunt de

8,33 ratări, cu o eroare a mediei de 0,37, față de 8,40 ratări, cu o eroare de 0,26 la grupa martor.

Testarea finală, la grupa experimentală indică o medie de 7,13, sporul constituind 1,20 față

de testarea inițială și superioară față de 8,02 (GM), cu 0,89.

Creșterea este semnificativă doar statistic, ce explică o evoluție lentă la această vârstă.

Valorile indicatorilor de dispersie și omogenitate, evidențiază o împrăștiere normală a

datelor în jurul mediei, abaterea standard prezentând valori de 1,12 și 1,40 la ambele grupe în

testarea inițială și de 1,38 și 1,68 la testarea finală, precum și o omogenitate bună și relativ bună.

Diferențele dintre testările inițiale și finale ale grupei experimentale atestă o valoare a lui

„t” de 3,87, la P<0,01, demonstrând diferențe semnificative între testări. În ceea ce privește

grupa martor valoarea criteriului calculat este de 1,15, la P>0,05 ceea ce arată creșteri

nesemnificative între cele două testări, Figura 3.2.

99

Tabelul 3.2.Evaluarea indicatorilor motrici ai subiecților (cl. a VI-a) cuprinși în experiment

Nr.

crt.

Teste

motrice

Grupe

de

subiecți

Testare

inițială Testare finală Statistica

X ± m X ± m t P

1 Echilibru Flamingo

EFL

(nr.încercări/30sec),

E 8,33±0,37 7,13±0,24 3,87 < 0,01

M 8,40±0,36 8,02±0,35 1,15 > 0,05

t 0,13 2,12 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

2 Atinge Plăcile

APL (sec)

E 16,39±0,27 15,68±0,23 2,96 < 0,05

M 16,68±0,29 16,44±0,27 0,93 > 0,05

t 0,72 2,17 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

3 Flexia trunchiului

înainte MOB (cm)

E 10,95±0,92 14,07±0,75 3,90 < 0,01

M 10,13±0,84 11,81±0,80 2,15 < 0,05

t 0,66 2,05 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

4 Săritura în lungime

de pe loc SLL (cm)

E 153,71±2,85 163,84±2,73 3,84 < 0,01

M 153,26±2,83 155,20±2,80 0,73 > 0,05

t 0,11 2,21 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

5 Ridicarea

trunchiului RTR

(număr

repetări/30sec)

E 23,65±0,54 25,51±0,47 3,87 < 0,01

M 22,93±0,54 24,01±0,53 2,16 < 0,05

t 0,95 2,11 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

6 Menținut Atârnat

MAT (sec)

E 14,63±1,18 18,47±0,84 3,84 < 0,01

M 14,22±1,28 15,31±1,26 0,91 > 0,05

t 0,29 2,09 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

7 Alergare Naveta

ANA (sec)

E 21,56±0,23 20,94±0,18 3,10 < 0,01

M 21,77±0,24 21,62±0,25 0,65 > 0,05

t 0,64 2,19 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

8 Alergare de viteză

pe 50m AV (sec)

E 8,81±0,09 8,50±0,07 3,87 < 0,01

M 8,86±0,10 8,74±0,08 1,38 > 0,05

t 0,38 2,18 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

9 Aruncarea mingii

de oină AMO (m)

E 25,20±0,66 27,40±0,51 3,86 < 0,01

M 24,86±0,65 25,52±0,68 1,05 > 0,05

t 0,36 2,21 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

10 Alergare de

rezistență pe 800m

ARZ (sec)

E 324,33±6,85 300,09±5,93 3,98 < 0.01

M 328,00±6,83 320,43±6,72 1,18 > 0,05

t 0,38 2,27 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15

f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;

f=28 t = 2,048; 2,763; 3,674;

100

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea inițială indică o

valoare a lui „t” calculat 0,13, la P>0,05, rezultatul dintre testări fiind nesemnificativ, iar la

testarea finală criteriul „t” (Student) calculat are o valoare de 2,12, la P<0,05, rezultatele

înregistrate fiind semnificative.

La proba „Atinge plăcile”(APL) subiecții din grupa experimentală la testarea inițială arată

o medie de 16,39sec, cu o eroare de 0,27, în timp ce grupa martor înregistrează o medie de

16,68sec, eroarea fiind de 0,29. La testarea finală valorile medii indică respectiv 15,68sec (GE)

și 16,44sec (GM), diferența constituind 0,76sec în favoarea grupei experimentale.

Parametrii statistici de omogenitate și dispersie la grupele investigate înregistrează valori

aproximativ egale la cele două testări, prezentând o omogenitate mare și împrăștiere normală a

valorilor individuale.

8,33

16,39

10,95

153,71

23,65

7,13

15,68

14,07

163,84

25,51

8,4

16,68

10,13

153,26

22,938,02

16,44

11,81

155,2

24,01

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală

Testul Flamingo Proba Atinge plăcileMobilitate Săritura în lungime de pe locRidicarea trunchiului

Fig. 3.3. Graficul valorilor probelor motrice (1-5) obținute de subiecții grupelor martor și

experiment

Diferența mediilor obținute la cele două testări la grupa experimentală se evidențiază un

„t” calculat cu valoare de 2,96, la P<0,05, ceea de indică rezultate semnificative ale subiecților

din GE.

La subiecții din grupa martor, diferențele indică o valoare a criteriului „t” de 0,93, la

P>0,05, creșterea (0,24sec) fiind nesemnificativă.

Observând diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea inițială

criteriul „t” capătă o valoare egală cu 0,72, la P>0,05, iar „t” calculat la testarea finală indică o

valoare de 2,17 a diferențelor mediilor la P<0,05, ceea ce semnifică valori valide obținute de

subiecții grupei experimentale.

Grupa experiment Grupa martor

101

Pentru Flexia trunchiului înainte din poziția așezat (MOB) performanțele înregistrate de

subiecții grupei experimentale la testarea iniţială, atestă o medie de 10,95cm, cu o eroare a

mediei de 0,92. La grupa martor media fiind de 10,13cm, indică o valoare mai mică cu 0,82cm,

față de media înregistrată de subiecții grupei experimentale.

Diferența este semnificativă doar din punct de vedere statistic.

Subiecții grupei experimentale înregistrează o medie de 14,07cm, cu o creștere de 3,12cm,

iar cei din grupa martor înregistrează o creștere cu 1,68cm.

Abaterea standard arată valori cu împrăștiere mare a datelor individuale și o omogenitate

slabă, pe când la testarea finală gradul de omogenitate este bun.

Diferențele mediilor obținute în cele două testări ale subiecților din grupa experimentală

indică valori de 3,90, la P<0,01, demonstrând diferențe semnificative între testări. Ceea ce

privește grupa martor, valoarea lui „t” calculat este de 2,15, ceea ce arată și în acest caz diferențe

semnificative între testări (P<0,05).

Diferențele mediilor între grupa martor și experiment la testarea inițială prezintă valori ale

lui „t” de 0,66, la P>0,05, iar la testarea finală egală cu 2,05, la P<0,05, rezultatele fiind

semnificative.

Deci, constatăm creșteri aproape egale în ambele cazuri, ele vor constitui repere de

referință pentru determinarea conținutului procesului didactic.

La Săritura în lungime de pe loc (SLL) valorile medii indică o creștere de la o testare la

alta pentru ambele grupe. Astfel, la testarea inițială pentru grupa experimentală, valoarea mediei

este de 153,71cm, cu o eroare a medie de 2,85, iar la grupa martor valoarea mediei este de

153,26cm, cu o eroare de 2,83, diferența constituind de 0,45cm.

Testarea finală a subiecților din grupa experimentală înregistrează o valoare de 163,84cm,

adică cu o creștere de 10,13cm. Grupa martor înregistrează o creștere 1,94cm.

Abaterea standard și gradul de omogenitate la ambele grupe se îmbunătățește în cazul

testării finale.

Diferența mediilor la testarea inițială la grupa experimentală indică o valoare a criteriului

„t” de 3,84, la P<0,01, demonstrând diferențe semnificative a rezultatelor subiecților. La testarea

finală valoarea lui „t” este de 0,73, la P>0,05, diferențele fiind nesemnificative la grupa martor.

Comparând mediile obținute de grupa experimentală și cea martor la testarea inițială găsim

valoarea lui „t” egală cu 0,11, la pragul de semnificație P>0,05, astfel rezultatele fiind

nesemnificative, pe când la testarea finală valoarea lui „t” calculat este de 2,21, la P<0,05, deci

creșterea rezultatelor este semnificativă din punct de vedere statistic.

102

Ridicarea trunchiului din culcat dorsal (RTR)

În cadrul testării iniţiale media aritmetică la grupa experimentală este de 23,65 execuții cu

o eroare a mediei de 0,54 repetări, iar la grupa martor sunt de 22,93 execuții cu o eroare a mediei

de 0,54 repetări.

Testarea finală înregistrează creșteri pentru subiecții din grupa experimentală în valoare de

1,86 execuții ( X =25,5 repetări), eroarea mediei fiind de 0,47, iar valoarea medie la grupa martor

crește cu 1,08 execuții ( X =24,01 repetări), eroarea mediei fiind de 0,53.

Indicatorii statistici de omogenitate și dispersie au valori ce arată o împrăștiere mică și

omogenitate foarte bună pentru cele două grupe în testările inițiale și finale.

Privind diferențele dintre mediile testării inițiale și finale ale subiecților grupei

experimentale criteriul „t” (Student) arată o valoare de 3,87, la pragul de semnificație (P<0,01),

demonstrând diferențe semnificative între testări. Cât privește grupa martor, valoarea lui „t”

calculat este de 2,16, fiind la pragul de semnificație P<0,05, adică diferențele sunt semnificative

între cele două testări.

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea inițială

înregistrează valoarea lui „t” în mărime de 0,95, la P>0,05, iar la testarea finală „t” calculat al

diferențelor mediilor indică o valoare de 2,11, la P<0,05. Rezultă că valorile înregistrate sunt

semnificative datorită organizării unui proces instructiv ameliorator.

Proba „Menținut în atârnat” (MAT)

Media aritmetică a grupei experimentale obținută la testarea inițială este de 14,63sec, cu o

eroare a mediei de 1,18, în timp ce media la grupa martor indică o valoare de 14,22sec, eroarea

fiind de 1,28, diferența între grupele cercetate fiind de 0,41sec, în favoarea grupei experimentale.

Valorile medii finale la grupa experimentală și martor sunt respectiv egale cu 18,47sec

(±0,84) – GE și 15,31sec (±1,26) – GM. Constatăm că la grupa experimentală valorile sunt mai

mari decât la grupa martor, Figura 3.2.1.

Analiza indicatorilor de omogenitate și dispersie a valorilor individuale indică o

împrăștiere mare pentru cele două grupe. Cv indică omogenitate slabă pentru această probă,

deoarece rezultatele sunt influențate de valorile individuale ale subiecților.

Diferențele mediilor dintre testările inițiale și finale la grupa experimentale criteriul „t”

calculat este în valoare de 3,84, la pragul de semnificație P<0,01, demonstrând diferențe

semnificative între testări. La grupa martor valoarea lui „t” este de 0,91, la P>0,05, rezultând

diferențe nesemnificative între testări.

103

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea inițială indică o

valoare a lui „t” de 0,29, la P>0,05, rezultatele obținute fiind nesemnificative, iar la testarea

finală „t” calculat ia o valoare de 2,09, la P<0,05, rezultatul fiind nesemnificativ.

Proba de alergare „Naveta” 5x10m (ANA)

La testarea iniţială s-a constatat că valorile medii obținute de grupa experimentală în

valoare de 21,56sec, cu o eroare a mediei de 0,23sec, în timp ce la grupa martor, valoarea este de

21,77sec, cu eroarea medie de 0,24sec.

La grupa experimentală valoarea mediei finale a crescut cu 0,62sec realizând o medie de

20,94sec, cu o eroare de 0,18sec, medie ce se situează peste baremul minim stabilit de

standardele de performanță. Această creștere este semnificativă din punct de vedere statistic,

valorile lui „t” calculat fiind de 3,87, la pragul de semnificație P<0,01.

14,63

21,56

8,81

25,2

324,33

18,47

20,94

8,5

27,4

300,09

14,2221,77

8,86

24,86

328

15,3121,62

8,74

25,52

320,43

0

50

100

150

200

250

300

350

Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală

Menţinut în atârnat Alergare "Naveta"Alergare de viteză pe 50m Aruncarea mingii de oinăAlergare de rezistenţă

Fig. 3.4. Graficul valorilor probelor motrice (6-10) obținute de subiecții grupelor martor și

experiment

La grupa martor s-au înregistrat în testarea finală valori ale mediei aritmetice de 21,77sec,

cu o creștere de 0,21 sec. Valorile lui „t” calculat în mărime de 0,65, la P>0,05, evidențiază

diferențe nesemnificative între cele două testări

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea inițială, criteriul „t”

calculat, are valoarea de 0,64, la P>0,05, rezultatul fiind nesemnificativ, iar la testarea finală „t”

calculat capătă valoarea de 2,19, la P<0,05, ceea ce arată creșteri semnificative.

Indicatorii de omogenitate și dispersie cuprind valori între 0,95 și 1,47 pentru testarea

inițială la cele două grupe și între 1,04 și 1,59 în cadrul testărilor finale, prin urmare gradul de

împrăștiere a datelor este mică, ceea ce demonstrează o omogenitate bună.

Rezultatele testărilor finale diferă semnificativ față de testarea inițială la subiecții grupei

experimentale, determinate fiind de specificul probei practicate în afara orelor curriculare.

Grupa experiment Grupa martor

104

Alergare de viteză pe 50m (AV)

La grupa experimentală mediile de grup la testarea inițială și finală indică intervale de timp

de 0,30 sec., în favoarea testării finale. De asemenea observăm o creștere ușoară a mediei de 8,86

sec. la 8,76 sec. (d=0,0sec).

Deci rezultatele experimentale se apropie de valorile conforme vârstei.

Abaterea standard are valori cuprinse între 0,38 și 0,41 pentru testarea inițială și între 0,33

și 0,36 pentru testarea finală, evidențiind o împrăștiere mică a datelor individuale, relevând o

omogenitate mare.

Valoarea lui „t” calculat la grupa experimentală între testarea inițială și finală indică o

valoare de 3,87, la pragul de semnificație P<0,01, demonstrând diferențe semnificative între

testări.

Privind diferențele dintre testările inițiale și finale la grupa martor găsim o valoare a lui „t”

de 1,38 la P>0,05, rezultând diferențe nesemnificative între cele două testări.

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea inițială atestă o

valoare a lui „t” calculat de 0,38, la P>0,05, rezultatele fiind nesemnificative, iar la testarea

finală „t” calculat în valoare de 2,18, la P<0,05 indică rezultate semnificative, datorate procesului

didactic ameliorator organizat în ore extracurriculare.

Aruncarea mingii de oină (AMO)

Proba ce evaluează forța explozivă a brațului în aruncări la distanță indică în testarea

inițială valori ale mediei la grupa experimentală de 25,20m, cu o eroare a mediei de 0,66m, iar la

grupa martor media fiind de 24,86m cu o eroare a mediei de 0,65m.

La testarea finală performanțele au suferit îmbunătățiri cu valori de 2,20m mai mult decât

la testarea inițială, iar la grupa martor media fiind egală cu 25,52m, diferența constituind 0,66m.

Astfel subiecții au înregistrat rezultate apropiate de valorile S.N.E.E.

Indicatorii de omogenitate și dispersie înscriu valori mici ce arată o împrăștiere normală a

datelor cu o omogenitate mare, atât în testările inițiale cât și în cele finale.

Diferențele dintre testările inițiale și finale la grupa experimentală criteriul „t” (Student)

calculat arată o valoare de 3,86, la pragul de semnificație P<0,01, demonstrând diferențe

semnificative între cele două testări. La grupa martor valoarea lui „t” este de 1,5, rezultând

diferențe nesemnificative la P>0,05.

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea inițială atestă o

valoare a lui „t” egală cu 0,36, la P>0,05, iar la testarea finală valoarea lui „t” este de 2,21,

rezultatele sunt veridice și creșterile fiind semnificative la P<0,05.

105

Alergarea de rezistență pe o distanță de 800 m (ARZ)

Pentru proba de rezistență la grupa martor, la testarea finală, înregistrează o valoare de

320,43sec, ușor superioară decât media obținută la testarea inițială.

La grupa experimentală performanțele sunt mai mari decât la cea martor, înregistrând

valori de 300,09 sec. la testarea finală, față de testarea inițială media fiind egală cu 324,33sec

(d=24,24 sec.).

Parametrii statistici de dispersie și omogenitate indică valori mici și apropiate la ambele

grupe, în cazul ambelor testări, semnificând o împrăștiere mică a valorilor, media fiind

reprezentativă.

Diferențele dintre testările inițială și finală la grupa experimentală înregistrează valoarea

lui „t” de 3,98, la pragul de semnificație P<0,01, demonstrând diferențe semnificative între

testări, pe când la grupa martor valoarea lui „t” este 1,18, deci rezultatele obținute sunt

nesemnificative între testări (P>0,05).

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea inițială evidențiază o

valoare a lui „t” egală cu 0,38, la P>0,05, indicând rezultate nesemnificative, pentru ca la testarea

finală diferențele mediilor să ne arate o valoare a lui „t” egală cu 2,27, rezultatele obținute fiind

semnificative (P<0,05).

Prin urmare, constatăm că rezultatele testărilor privind motricitatea generală a elevilor din

clasa a VI-a cuprinși în experiment diferă semnificativ de la o testare la alta, cu creșteri pentru

ambele grupe și, doar la grupa experimentală valorile sunt net, superioare, ceea ce ne dovedește

conținuturile de baschet practicate în activitățile extracurriculare.

Creșterile ne îndreptățesc privind justețea aplicării metodologiei desfășurării orelor

sportive.

Parametrii capacității motrice generale înregistrați de subiecții clasei a VII-a, cuprinși în

experimentul pedagogic sunt prezentați în Tabelul 3.3., Figura 3.5. și 3.6.

Din analiza mediilor calculate constatăm că subiecții testați au creșteri observabile la

probele aplicate în cele două trepte ale experimentului.

Testul „Flamingo” (EFL)

Subiecții grupei experimentale înregistrează o medie egală cu 7,19 încercări, eroarea

mediei arată o valoare de 0,38, față de 7,21 ratări cu o eroare de 0,35 la grupa martor.

Testarea finală înregistrează valori ale mediei de 5,93 ratări cu eroarea mediei de 0,30,

creșterea constituind 1,26 încercări, pe când subiecții grupei martor și-au îmbunătățit performanța

înregistrând o medie de 6,84 ratări, sporul constituind 0,37 încercări.

106

Tabelul 3.3. Evaluarea indicatorilor motrici ai subiecților (cl. a VII-a) cuprinși în experiment

Nr.

crt.

Teste

motrice

Grupe

de

subiecți

Testare

inițială Testare finală Statistica

X ± m X ± m t P

1 Echilibru Flamingo

EFL

(nr.încercări/30sec),

E 7,19±0,38 5,93±0,30 3,81 < 0,01

M 7,21±0,35 6,84±0,33 1,16 > 0,05

t 0,04 2,07 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

2 Atinge Plăcile APL

(sec)

E 16,00±0,23 15,28±0,18 3,60 < 0,01

M 16,06±0,22 15,88±0,21 0,90 > 0,05

t 0,19 2,14 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

3 Flexia trunchiului

înainte MOB (cm)

E 16,21±0,88 19,18±0,81 3,71 < 0,01

M 15,71±0,90 16,59±0,93 1,03 > 0,05

t 0,40 2,10 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

4 Săritura în lungime

de pe loc SLL (cm)

E 170,15±2,92 178,66±2,66 3,21 < 0,01

M 167,71±2,90 170,07±2,91 0,86 > 0,05

t 0,59 2,18 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

5 Ridicarea

trunchiului RTR

(număr

repetări/30sec)

E 24,00±0,51 25,88±0,43 3,51 < 0,01

M 23,35±0,50 24,12±0,49 1,64 > 0,05

t 0,91 2,25 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

6 Menținut Atârnat

MAT (sec)

E 19,82±2,30 27,99±2,11 3,91 < 0,01

M 18,67±2,25 21,71±2,21 1,44 > 0,05

t 0,34 2,06 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

7 Alergare Naveta

ANA (sec)

E 19,98±0,25 19,25±0,18 3,48 < 0,01

M 20,15±0,26 19,96±0,28 0,76 > 0,05

t 0,47 2,15 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

8 Alergare de viteză

pe 50m AV (sec)

E 8,30±0,08 8,03±0,06 3,86 < 0,01

M 8,42±0,09 8,30±0,09 1,50 > 0,05

t 1,00 2,45 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

9 Aruncarea mingii de

oină AMO (m)

E 27,58±0,45 28,78±0,37 3,08 < 0,01

M 27,07±0,44 27,52±0,42 1,11 > 0,05

t 0,81 2,25 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

10 Alergare de

rezistență pe 1000m

ARZ (sec)

E 296,01±6,12 274,12±5,71 3,91 < 0,01

M 299,00±6,13 291,49±6,10 1,30 > 0,05

t 0,34 2,08 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15

f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;

f=28 t = 2,048; 2,763; 3,674;

107

Indicatorii de omogenitate și abaterea standard indică la testarea inițială valori apropiate

pentru ambele grupe, și de asemenea valori foarte aproape la testarea finală.

Abaterea standard indică o împrăștiere mică a datelor, cu o omogenitate bună a

colectivelor.

Privind diferențele dintre testările inițială și finală ale grupei experimentale criteriul „t”

calculat este egal cu 3,81, la pragul de semnificație <0,01, rezultatele fiind semnificative între

testări. La grupa martor valoarea lui „t” este de 1,16, rezultând diferențe nesemnificative între

testări la P>0,05.

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea finală criteriul „t”

calculat capătă o valoare de 2,07, la P<0,05, creșterile rezultatelor fiind semnificative.

7,19

1616,21

170,15

24

5,93

15,28

19,18

178,66

25,88

7,21

16,06

15,71

167,71

23,35

6,84

15,88

16,59

170,07

24,12

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală

Testul Flamingo Proba Atinge plăcileMobilitate Săritura în lungime de pe locRidicarea trunchiului

Fig. 3.5. Graficul valorilor probelor motrice (1-5) obținute de subiecții grupelor martor și

experiment

Proba „Atinge plăcile”(APL)

La această probă subiecții din grupa experimentală înregistrează o medie de 15,28sec, față

de testarea inițială (16,00sec), creșterea de 0,72sec, fiind în favoarea grupei experimentale, pe

când grupa martor înregistrează o medie de 15,88sec, față de 16,06sec testarea inițială.

Astfel subiecții grupei experimentale înregistrează valori mai mari comparativ cu subiecții

din grupa martor.

Diferența dintre medii la testările inițială și finală ale grupei experimentale, evidențiază o

valoare a criteriului „t” de 3,60, la pragul de semnificație <0,01, rezultatele fiind semnificative.

Grupa experiment Grupa martor

108

La subiecții din grupa martor la fel se înregistrează creșteri ale valorilor, dar

nesemnificative, exprimate prin „t” calculat de 0,90, la P>0,05.

Diferențele mediilor dintre grupele experimentală și martor la testarea inițială valoarea lui

„t” (Student) calculat este de 0,19, la P>0,05, diferențele sunt nesemnificative.

La testarea finală „t” calculat este de 2,14, la P<0,05, creșterile în interiorul grupei

experimentale sunt semnificative.

La proba specifică pentru calitatea motrice de mobilitate „Flexia trunchiului înainte din

poziția așezat” (MOB) valorile obținute de subiecții grupei experimentale la testarea finală arată

o medie de 19,18cm, cu o eroare de 0,81, rezultatul fiind superior comparativ cu cel al grupei

martor, care înregistrează o medie de 16,59cm, eroarea fiind egală cu 0,93.

Abaterea standard ne arată valori ce atestă o împrăștiere mică și o omogenitate bună, adică

caracterizând reprezentativitatea mediei calculate.

Analiza diferențelor mediilor dintre testările inițială și finală șa grupa experimentală

criteriul „t” calculat arată o valoare de 3,71, la P<0,01, ceea ce ne demonstrează date factologice

semnificative.

În ceea ce privește diferența mediilor la grupa martor valoarea lui „t” egală cu 1,03

demonstrează rezultate nesemnificative la P>0,05.

Diferențele mediilor dintre grupele experimentală și martor la testarea finală, la fel indică o

valoare a lui „t” calculat de 2,10, rezultatele fiind semnificative (P<0,05), determinate de un

proces didactic continuu pentru dezvoltarea mobilității.

Săritura în lungime de pe loc (SLL)

Subiecții din grupa experimentală înregistrează o performanță de 168,66cm la testarea

finală, iar la grupa martor media indică 170,07cm, diferența de 7,59cm în favoarea subiecților din

grupa experimentală.

Indicatorii de dispersie și omogenitate atestă valori ale abaterii standard bune și

omogenitate mare la finele experimentului pedagogic.

Diferența între medii la grupa experimentală la cele două testări înscrie o valoare a lui „t”

de 3,21, la P<0,01, evidențiind creșteri semnificative a rezultatelor subiecților.

La grupa martor valoarea lui „t” este de 0,86, rezultatele pentru subiecți fiind

nesemnificative (P>0,05).

Diferențele mediilor obținute dintre grupa experimentală și martor la testarea inițială indică

valoarea lui „t” ce se situează la pragul de semnificație >0,05 (t=0,59), rezultatul fiind

nesemnificativ, pe când la testarea finală criteriul „t” capătă o valoare de 2,18, la P<0,05,

diferențele fiind semnificative în favoarea grupei experimentale.

109

Ridicarea trunchiului din culcat dorsal (RTR)

În cadrul testării iniţiale media calculată la grupa experimentală este de 24,00 ridicări,

eroarea mediei egală cu 0,51, rezultatul fiind superior față de cel la grupa martor (23,35 repetări).

Pentru această probă subiecții testați înregistrează valori superioare baremului minim

stabilit de S.N.E.E., pentru ambele grupe.

Testarea finală indică o creștere de 1,88 execuții, eroarea mediei egală cu 0,43 repetări, în

timp ce valoarea medie la grupa martor arată o mică creștere față de testarea inițială, cu un spor

de 0,17 execuții. Indicatorii de dispersie și omogenitate arată o împrăștiere medie a valorilor și

omogenitate bună.

Diferențele mediilor dintre testările inițială și finală ale grupei experimentale arată valoarea

lui „t” egală cu 3,51, la P<0,01, rezultatele fiind superioare la final. În ceea ce privește grupa

martor, valoarea lui „t” este de 1,64, ce denotă rezultate nesemnificative ale subiecților (P>0,05).

Diferențele mediilor dintre grupele experiment și martor la testarea finală arată o valoare a

lui „t” de 2,25, la P<0,05, rezultatele subiecților din această grupă denotă o superioritate față de

valorile celor din grupa martor.

Testul „Menținut în atârnat” (MAT)

Valorile mediei înregistrate de subiecții din grupa experimentală denotă o superioritate de

6,28sec comparativ cu rezultatele înregistrate de grupa martor.

Indicatorii statistici de dispersie și omogenitate denotă o împrăștiere medie a valorilor și

omogenitate mare, cauzată de valori individuale extreme.

Diferențele mediilor testării inițiale și finale la grupa experimentală denotă o valoare de

3,91 a criteriului „t”, la P<0,01, demonstrând rezultate semnificative între testări.

În ceea ce privește criteriul „t” la grupa martor, arată o valoare de 1,44, ce consemnează

valori nesemnificative obținute de subiecți (P>0,05).

Comparând mediile celor două eșantioane testate în experimentul formativ, găsim valoarea

criteriului „t”, egală cu 2,06, la P<0,05, lucru explicabil, probabil, că activitățile extracurriculare

cu conținut orientat contribuie la creșterea potențialului de forță statică.

Proba de alergare „Naveta” 5x10 (ANA)

La testarea finală se denotă o medie aritmetică la grupa experimentală egală cu 19,25sec,

față de 19,96sec la grupa martor. Creșterea ușoară a potențialului de viteză la ambele grupe

caracterizează dezvoltarea lentă a acestei capacități la vârsta dată.

Totuși putem remarca, că la cele două testări factorul determinativ îl joacă conținutul de

mijloace specifice jocului de baschet.

110

Indicatorii de dispersie și omogenitate indică o împrăștiere mică și omogenitate bună în

ambele cazuri.

Diferențele mediilor obținute în testările inițială și finală de cele două grupe evidențiază o

creștere a rezultatelor semnificativă din punct de vedere statistic.

Astfel, criteriul „t” cu valoarea 3,48, la P<0,01, față de grupa martor la care valoarea lui

„t” este de 0,76, rezultând diferențe nesemnificative între testări (P>0,05).

Criteriul calculat la compararea diferențelor mediilor dintre cele două grupe denotă o

valoare de 2,15, la P<0,05, în cazul testării finale ceea ce indică o creștere semnificativă a

rezultatelor subiecților din grupa experimentală.

19,82

19,98

8,3

27,58

296,01

27,9919,25

8,03

28,78

274,12

18,6720,15

8,42

27,07

299

21,71

19,968,3

27,52

291,49

0

50

100

150

200

250

300

Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală

Menţinut în atârnat Alergare "Naveta" Alergare de viteză pe 50mAruncarea mingii de oină Alergare de rezistenţă

Fig. 3.6. Graficul valorilor probelor motrice (6-10) obținute de subiecții grupelor martor și

experiment

Alergare de viteză pe 50m (AV)

La grupa experimentală, performanțele s-au îmbunătățit cu 0,27 sec., la testarea finală,

performanța apropiindu-se se standardele stabilite de programa școlară.

La grupa martor testarea finală înregistrează o medie de 8,30 sec., cu o eroare a mediei de

0,09 sec., deci un progres minim de 0,12 sec., semnificativ doar statistic.

Criteriul „t” (Student) calculat la grupa experimentală indică valoarea de 3,86, la P<0,01,

față de criteriul „t” calculat la grupa martor egal cu 1,50, adică rezultate mai mici la pragul de

semnificație >0,05, la testarea finală.

La testarea finală criteriul „t” calculat este egal cu 2,45, ceea ce denotă diferența între

mediile grupei experimentale și martor, creșterile fiind semnificative în valoarea grupei

experimentale (P<0,05).

Grupa experiment Grupa martor

111

Aruncarea mingii de oină (AMO)

Rezultatele înregistrate la proba cercetată indică la grupa experimentală o creștere a mediei

la testarea finală cu 1,20 m, față de testarea inițială, respectiv găsim o îmbunătățire a mediei și la

grupa martor, doar cu 0,45 m, semnificativă doar statistic.

Valorile indicatorilor de dispersie și omogenitate înscriu valori mici cu o împrăștiere mică

a datelor și omogenitate bună.

Cu referire la diferența mediilor dintre testările inițială și finală ale grupe experimentale

criteriul „t” calculat este 3,08, la P<0,01, demonstrând creșteri semnificative între cele două

testări. Iar la grupa martor valoarea lui „t” este de 1,11, la P>0,05, rezultând date factologice

inferioare celor din grupa experimentală.

Diferențele grupelor experimentală și martor la testarea finală indică o valoare a criteriului

„t” de 2,25, la P<0,05, ceea ce demonstrează că la testarea finală rezultatele au crescut fiind

semnificative.

Alergarea de rezistență pe o distanță de 1000 m (ARZ)

Proba de rezistență indică la grupa experimentală performanțe mai bune față de grupa

martor. Astfel, la testarea finală diferența performanței este egală cu 17,37sec, în favoarea grupei

experimentale.

Indicatorii statistici de dispersie și omogenitate în cazul ambelor testări semnifică o

împrăștiere mică a valorilor (GE), ce confirmă validitatea mediilor, evidențiind o omogenitate

bună a colectivelor.

La grupa experimentală criteriu „t” prezintă valori de 3,91, la P<0,01, pe când la grupa

martor valoarea „t” calculat este egală cu 1,30, la P>0,05, deci, diferențele sunt nesemnificative.

Astfel, rezultatele testărilor finale diferă semnificativ în cazul grupei experimentale,

determinate fiind de activitatea sportivă extracurriculară.

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea finală sunt

semnificative față de testarea inițială, la care găsim valoarea lui t=0,34, la P>0,05, comparativ cu

t=2,08, la P<0,05, la testarea finală.

Astfel, putem afirma că datele factologice supuse analizei privind motricitatea generală a

elevilor din clasa a VII-a, la testarea inițială a subiecților din cele două grupe cuprinse în

experiment denotă diferențe nesemnificative, pe când la testarea finală rezultatele s-au

îmbunătățit semnificativ, în special la subiecții din grupa experimentală.

Grupa martor a obținut indici buni doar din punct de vedere statistic, ceea ce ne permite să

afirmăm că rezultatele mai bune la grupa experimentală au fost influențate de conținutul

experimental al programei elaborate.

112

La clasa a VIII-a, parametrii capacității motrice generale înregistrați de subiecții cuprinși

în grupele experiment sunt prezentați în Tabelul 3.4.

Analiza rezultatelor obținute în cele două trepte ale experimentului constată rezultate

ascendente la cele 10 probe aplicate în experimentul pedagogic și prezentate în Figurile 3.7., 3.8.

Testul „Flamingo”(EFL)

Media aritmetică înregistrată de grupa experimentală la testarea finală este mai mare față de

cea inițială, diferența constituind 1,77 încercări. Această performanță semnalează, de asemenea, o

superioritate de 1,54 încercări față de grupa martor.

Diferențele dintre mediile testărilor la grupa experimentală criteriul „t” calculat indică la

finalo valoare de 3,61, la P<0,01, demonstrând creșteri semnificative între testări. Criteriul „t”

calculat la grupa martor de 1,56 indică un progres nesemnificativ al rezultatelor la P>0,05.

Analiza diferențelor mediilor dintre cele două grupe la testarea finală denotă un „t” calculat

în valoare de 2,17, la P<0,05, deci rezultatele atestă semnificația rezultatelor obținute de subiecții

din grupa experimentală, confirmând justețea orei sportive organizată extracurricular.

Proba „Atinge plăcile”(APL)

Testarea finală indică o medie pentru grupa experimentală egală cu 15,02, ceea ce indică o

superioritate de 0,54sec, față de grupa martor.

Diferențele mediilor grupei experimentale arată o valoare a criteriului „t” calculat de 3,47,

la P<0,01, față de t=1,21 (P>0,05) la grupa martor.

Diferențele mediilor dintre grupele experimentală și martor atestă o valoare a criteriului „t”

de 2,25, la P<0,05, la testarea finală, semnificând o creștere mai accentuată a valorilor subiecților

din grupa experimentală.

Flexia trunchiului înainte din poziția așezat (MOB)

Proba aplicată atestă creșteri de la o testare la alta. Astfel, grupa experimentală obține o

medie mai bună la testarea finală față de cea inițială, egală cu 3,00cm. La grupa martor valoarea

medie finală este ușor superioară față de media testării inițiale, rezultatul fiind semnificativ doar

statistic.

Indicatorii de dispersie și omogenitate, spre finele experimentului, denotă o împrăștiere

mică și concentrare în jurul mediei, prin urmare s-a îmbunătățit și omogenitatea colectivelor.

Diferențele mediilor testărilor inițială și finală la grupa experimentală scoate în evidență o

valoare a criteriului „t” de 3,90, la P<0,01, ceea ce demonstrează rezultate semnificative între

testări. La grupa martor valoarea lui „t” este de 1,31, indicând diferențe nesemnificative, la

P>0,05. Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea finală indică o

valoare a criteriului „t” de 2,06, la P<0,05, rezultatul fiind semnificativ.

113

Tabelul 3.4. Evaluarea indicatorilor motrici ai subiecților (cl. a VIII-a) cuprinși în experiment

Nr.

crt.

Teste

motrice

Grupe

de

subiecți

Testare inițială Testare finală Statistica

X ± m X ± m t P

1 Echilibru Flamingo EFL

(nr.încercări/30sec)

E 6,22±0,55 4,45±0,47 3,61 < 0,01

M 6,80±0,57 5,99±0,54 1,56 > 0,05

t 0,73 2,17 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

2 Atinge Plăcile APL

(sec)

E 15,61±0,20 15,02±0,15 3,47 < 0,01

M 15,79±0,21 15,56±0,19 1,21 > 0,05

t 0,62 2,25 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

3 Flexia trunchiului înainte

MOB (cm)

E 16,88±0,89 19,88±0,71 3,90 < 0,01

M 16,46±0,87 17,55±0,88 1,31 > 0,05

t 0,34 2,06 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

4 Săritura în lungime de pe

loc SLL (cm)

E 190,13±3,22 199,99±2,95 3,71 < 0,01

M 184,60±3,21 191,09±3,18 2,15 < 0,05

t 0,78 2,05 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

5 Ridicarea trunchiului

RTR (număr repetări

/30sec)

E 25,84±0,44 27,14±0,39 3,33 < 0,01

M 25,26±0,47 25,83±0,46 1,30 > 0,05

t 0,90 2,18 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

6 Menținut Atârnat MAT

(sec)

E 24,71±3,06 34,97±2,64 3,80 < 0,01

M 23,99±3,03 26,47±3,00 0,87 > 0,05

t 0,17 2,13 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

7 Alergare Naveta ANA

(sec)

E 17,30±0,18 16,70±0,15 3,75 < 0,01

M 17,49±0,18 17,34±0,17 0,94 > 0,05

t 0,76 2,78 ─ ─

P > 0,05 < 0,01 ─ ─

8 Alergare de viteză/ 50m

AV (sec)

E 7,87±0,08 7,65±0,06 3,14 < 0,01

M 7,97±0,08 7,86±0,08 1,58 > 0,05

t 0,91 2,10 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

9 Aruncarea mingii de

oină AMO (m)

E 30,15±0,50 31,88±0,44 3,84 < 0,01

M 29,46±0,51 30,48±0,49 2,17 < 0,05

t 0,97 2,12 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

10 Alergare de

rezistență/1000m ARZ

(sec)

E 266,51±5,39 248,01±5,08 3,77 < 0,01

M 269,31±5,41 263,43±5,40 1,15 > 0,05

t 0,34 2,08 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15

f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;

f=28 t = 2,048; 2,763; 3,674;

114

6,22

15,61

16,88

190,13

25,84

4,45

15,02

19,88

199,99

27,14

6,8

15,79

16,46

184,6

25,26

5,99

15,56

17,55

191,09

25,83

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală

Testul Flamingo Proba Atinge plăcileMobilitate Săritura în lungime de pe locRidicarea trunchiului

Fig. 3.7. Graficul valorilor probelor motrice (1-5) obținute de subiecții grupelor martor și

experiment

Săritura în lungime de pe loc (SLL)

La testarea finală valoarea medie la grupa experimentală este de 199,99cm, pe când la

grupa martor, media indică o valoare de 191,09cm, prin urmare o valoare mai mică cu 8,90cm în

favoarea grupei experimentale.

Indicatorii statistici de dispersie și omogenitate denotă o împrăștiere normală, confirmând

și o omogenitate bună a grupelor cercetate.

Diferențele mediilor dintre testările grupei experimentale scot în evidență un criteriu „t” în

valoare de 3,71, la P<0,01, rezultatele fiind semnificative, ca la grupa martor să se obțină o

valoare a criteriului „t” de 2,15, la P<0,05, deci la proba supusă analizei se înregistrează la fel

rezultate semnificative și-n cazul grupei martor.

Diferențele mediilor testării finale între grupa experimentală și martor indică o valoare a

lui „t” egală cu 2,09 indicând o semnificație la P<0,05. Rezultatele semnificative sunt

determinate de nivelul însușirii tehnice săriturii și de fenomenul cumulativ al forței membrelor

inferioare.

Ridicarea trunchiului din culcat dorsal (RTR)

La testarea finală, grupa experimentală înregistrează o medie 27,14 repetări, în timp ce

grupa martor înregistrează o medie de 25,83 execuții, cu 0,47 execuții mai bune în favoarea

testării finale.

Diferențele mediilor dintre testările inițială și finală ale grupei experimentale indică o

valoare a criteriului „t” de 3,33, la P<0,01, ceea ce demonstrează diferențe semnificative între

Grupa experiment Grupa martor

115

testări. În ceea ce privește grupa martor, valoarea lui „t” este de 1,30, rezultând diferențe

nesemnificative între testări la P>0,05. Rezultatele subiecților grupei martor sunt, probabil

influențate de lipsa orelor suplimentare de educație fizică.

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea finală evidențiază o

valoare a criteriului „t” egală cu 2,18, la P<0,05, creșterile fiind semnificative.

Din analiza indicatorilor de omogenitate a colectivelor putem conchide faptul ca abaterea

standard și coeficientul de variabilitate evidențiază o împrăștiere mică a valorilor, deci și

colectivele sunt omogene.

Proba „Menținut în atârnat” (MAT)

La grupa experimentală media atestă la testarea finală o valoare egală cu 34,97,

performanța constituind 10,26 mai mare decât la testarea inițială (24,71±3,06), pe când la grupa

martor creșterea constituie doar 2,48sec, față de testarea inițială.

Diferențele mediilor dintre testările inițială și finală ale grupei experimentale denotă o

valoare a criteriului „t” de 3,80, la P<0,01, deci diferențele sunt semnificative între testări. Pentru

grupa martor valoarea lui „t” este de 0,87 rezultând diferențe nesemnificative între testări la

P>0,05.

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea finală criteriul „t”

atestă o valoare de 2,13, rezultatul fiind semnificativ la P<0,05, Tabelul 3.4.

Proba de alergare „Naveta” 5x10m (ANA)

La testarea finală, grupa experimentală realizează o îmbunătățire a vitezei de deplasare cu

1,40sec, pe când la grupa martor sporul constituie doar 0,63sec. Rezultatul mai bun la grupa

experimentală este influențat de mijloacele propuse în cadrul lecțiilor extracurriculare de

baschet.

Diferențele dintre testările inițială și finală ale grupei experimentale evidențiază o valoare a

criteriului „t” de 3,75, la P<0,01, demonstrând diferențe semnificative între testări. La grupa

martor valoarea lui „t” este de 0,94, diferențele constituind rezultate nesemnificative între testări,

la P>0,05.

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea finală criteriul „t”

denotă o valoare de 2,78, la P<0,01, rezultatul indicând valori semnificative înregistrate de

subiecții grupei experimentale.

Proba de alergare „Naveta” 5x10m (ANA)

La testarea finală, grupa experimentală realizează o îmbunătățire a vitezei de deplasare cu

1,40sec, pe când la grupa martor sporul constituie doar 0,63sec. Rezultatul mai bun la grupa

116

experimentală este influențat de mijloacele propuse în cadrul lecțiilor extracurriculare de

baschet.

24,7117,3

7,87

30,15

266,51

34,97

16,77,65

31,88

248,01

23,9917,49

7,97

29,46

269,31

26,47

17,347,86

30,48

263,43

0

50

100

150

200

250

300

Testarea inițială Testarea finală Testarea inițială Testarea finală

Menţinut în atârnat Alergare "Naveta" Alergare de viteză pe 50m

Aruncarea mingii de oină Alergare de rezistenţă

Fig.3.8. Graficul valorilor probelor motrice (6-10) obținute de subiecții grupelor martor și

experiment

Diferențele dintre testările inițială și finală ale grupei experimentale evidențiază o valoare a

criteriului „t” de 3,75, la P<0,01, demonstrând diferențe semnificative între testări. La grupa

martor valoarea lui „t” este de 0,94, diferențele constituind rezultate nesemnificative între testări,

la P>0,05.

Diferențele mediilor dintre grupa experimentală și cea martor la testarea finală criteriul „t”

denotă o valoare de 2,78, la P<0,01, rezultatul indicând valori semnificative înregistrate de

subiecții grupei experimentale.

Alergare de viteză pe 50m (AV)

La grupa de experiment se constată că media are o creștere a performanței cu 0,22sec, în

favoarea testării finale, față de cea inițială, Figura 3.4.1.

La grupa martor se înregistrează de asemenea o creștere, dar numai cu 0,10sec.

Criteriul calculat este egal cu 3,14 pentru grupa experiment, indicând creșteri semnificative

ale valorilor la P<0,01, pe când criteriul „t” calculat pentru grupa martor este egal cu 1,58, la

P>0,05, care indică creșteri nesemnificative.

Criteriul „t”calculat al diferențelor mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea

finală înregistrează o valoare de 3,14, la P<0,01, indicând creșteri semnificative.

Valorile abaterii standard în cadrul testărilor inițială și finală sunt mici, indicând o

dispersie mică a valorilor, cu o omogenitate bună.

Grupa experiment Grupa martor

117

Aruncarea mingii de oină (AMO)

La grupa experimentală performanțele sunt superioare, în comparație cu performanța

grupei martor, diferența fiind egală cu 1,40m, în favoarea grupei experimentale.

Indicatorii de dispersie și omogenitate denotă valori ce se situează în apropierea valorii

medii, ceea ce arată o împrăștiere mică a datelor și omogenitate bună.

Criteriul „t” egal cu 3,84, pentru grupa experimentală, arată creșteri semnificative ale

valorilor la pragul de semnificație P<0,01. Pentru grupa martor criteriul „t” este egal cu 2,17, la

P<0,05, deci creșterile la fel sunt semnificative.

Criteriul „t” calculat la testarea finală indică o valoare de 2,12m, cu o creștere

semnificativă, la P<0,05.

Alergarea de rezistență pe o distanță de 1000 m (ARZ)

Testarea finală la proba alergare de rezistență arată o creștere a performanței egală cu 18,5

sec., față de testarea inițială. La grupa martor creșterea este nesemnificativă, egală cu 5,88 sec.,

în favoarea testării finale.

Diferența între mediile celor două testări pentru grupa experimentală, constată o valoare a

criteriului „t” de 3,77, la P<0,01.

Diferența mediilor dintre grupa experimentală și martor la testarea finală se situează la

nivelului lui t=2,08, la P<0,05, rezultatele obținute fiind semnificative.

Prin urmare programa aplicată în activitățile sportive extracurriculare a asigurat buna

dezvoltare a calităților motrice la subiecții din cele patru grupe experimentale.

Pentru planificarea activităților extracurriculare trebuie să se plece de la elaborarea unui

complex de mijloace specifice învățării elementelor de bază din jocul de baschet, care pot duce

la perfecționarea capacității motrice generale.

3.3. Dinamica pregătirii tehnice a elevilor din grupele experimentale

Jocul de baschet conține un „ansamblu de deprinderi și calități motrice care pot contribui la

formarea cunoștințelor de specialitate sistematizate după niște necesități de ordin utilitar –

aplicativ în joc” [136, p. 24].

Conţinutul orelor extracurriculare în școală modelat după legitățile antrenamentului sportiv

și adaptat particularităților de vârstă și gradului de pregătire, este o continuare a activității

motrice cu influențe pozitive asupra formării aptitudinilor și a capacităților motrice care

condiționează performanța. Este important de reținut că în derularea demersului didactic

metodele și procedeele de influențare a calităților motrice se îmbină eficient cu mijloacele

118

specifice jocului de baschet folosite diferit ca număr și dozare, complexitate, durată, etc.,

mijloacele specifice jocului de baschet pot fi folosite în condiții anume de desfășurare pentru

dezvoltarea calităților motrice solicitate de joc, precum și ca mijloace de educare a personalității

elevilor antrenați în activități extracurriculare.

Conținutul jocului de baschet implementat în activitățile de educație fizică extracurriculare,

îmbogățește potențialul motrice al elevilor care, la rândul lui, contribuie la însușirea și

perfecționarea tehnicii de joc, cu finalitate durabilă pentru viitoare activități.

Obiectivizarea procesului instructiv-educativ prin activităţile extracurriculare cu conținut

sportiv se referă la stabilirea unor modalități concrete de evaluare a potențialului motrice

acumulat de elevi, pe baza căruia se poate aprecia eficienţa şi valoarea mijloacelor folosite.

Modelarea conținutului programei pentru activități extracurriculare în cercuri sportive

(baschet) s-a efectuat cu scopul organizării experimentului, în care au fost antrenate a câte 4

grupe de clase (experimentale și martor).

Elevii grupelor de experiment au frecventat și cercul sportiv de baschet cu 1 oră/săptămână

organizat în baza programei specializate (Anexa 5), în care sunt propuse conținuturi didactice de

învățare și perfecționare a jocului de baschet, iar subiecții din grupele martor au frecventat numai

lecțiile de educație fizică, pe baza programei școlare care conține și unitatea de învățare - jocul

de baschet.

Programa experimentală de instruire a fost elaborată în funcție de obiectivele stabilite ce

includ toate componentele necesare învățării și practicării jocului de baschet.

În vederea evaluării eficienței programei aplicate în experiment am propus trei probe de

evaluare a potențialului tehnic al subiecților din grupele cercetate.

Analiza și interpretarea rezultatelor obținute în urma aplicării celor trei probe tehnice sunt

prezentate în Tabelul 3.5. și reprezentate în grafice.

Vom încerca să punem în evidență efectele unui proces de educație fizică special orientat

în direcția îmbunătățirii capacității motrice a elevilor din clasele experimentale (a V-a-VIII-a),

prin raportarea lor la datele loturilor martor.

Punctul de plecare în experiment pentru ambele loturi a fost același.

Analiza indicatorilor statistici ai însușirii procedeelor tehnice specifice jocului de baschet

ne arată diferențe nesemnificative între grupele experiment și grupele de control, Tabelul 3.5., în

cadrul testărilor inițiale valorile fiind diferite pentru fiecare nivel de clase, dar aproximativ egale.

Putem afirma, că în urma testărilor finale rezultatele sunt evident superioare la subiecții

grupelor experimentale, față de cei din grupele martor la toate cele trei probe aplicate, ceea ce

confirmă, probabil, eficiența programei de baschet aplicată în cadrul orelor extracurriculare.

119

Tabelul 3.5. Dinamica indicilor pregătirii tehnice a elevilor cuprinși în experiment (cl.V-VIII)

Nr.

crt. Probe tehnice Clasa

Grupe

de subiecți

Testare inițială Testare finală Statistica

X ± m X ± m t P

1

Pasa la perete

nr. execuții /

30sec (sec)

V

E 14,14±0,28 15,04±0,23 3,75 < 0,01

M 13,87±0,30 14,28±0,28 1,52 > 0,05

t 0,66 2,11 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

VI

E 14,95±0,30 15,74±0,26 3,95 < 0,01

M 14,63±0,32 14,87±0,31 0,80 > 0,05

t 0,73 2,17 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

VII

E 15,28±0,24 16,03±0,19 3,57 < 0,01

M 15,21±0,23 15,41±0,23 0,91 > 0,05

t 0,21 2,07 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

VIII

E 17,00±0,29 17,40±0,23 2,80 < 0,05

M 16,66±0,27 16,95±0,26 1,16 > 0,05

t 0,85 2,13 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

2

Micul

Maraton

(sec)

V

E 38,67±0,64 36,47±0,57 3,86 < 0,01

M 39,05±0,66 38,42±0,65 1,02 > 0,05

t 0,41 2,27 ─ ─

P > 0,05 < 0,01 ─ ─

VI

E 36,09±0,77 33,85±0,68 3,24 < 0,01

M 36,95±0,78 35,98±0,76 1,33 > 0,05

t 0,78 2,09 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

VII

E 35,77±0,58 33,91±0,50 3,65 < 0,01

M 35,99±0,57 35,53±0,54 0,88 > 0,05

t 0,27 2,22 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

VIII

E 33,46±0,47 31,84±0,40 3,95 < 0,01

M 33,64±0,46 33,17±0,46 1,10 > 0,05

t 0,27 2,18 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

3

Complex

tehnic

(sec)

V

E 51,00±0,77 48,33±0,68 3,87 < 0,01

M 51,33±0,77 50,61±0.76 1,00 > 0,05

t 0,30 2,23 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

VI

E 45,60±0,62 43,40±0,55 3,93 < 0,01

M 46,11±0,63 45,22±0,64 1,48 > 0,05

t 0,58 2,17 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

VII

E 38,95±0,71 36,58±0,63 3,70 < 0,01

M 39,54±0,73 38,92±0,72 0,91 > 0,05

t 0,58 2,44 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

VIII

E 37,33±0,78 34,66±0,66 3,87 < 0,01

M 38,02±0,78 37,23±0,76 1,08 > 0,05

t 0,63 2,54 ─ ─

P > 0,05 < 0,05 ─ ─

Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15

f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;

f=28 t = 2,048; 2,763; 3,674

120

Prin proba „Pasa la perete cu două mâini”, s-a urmărit evaluarea deprinderilor de prindere

și transmitere corectă a mingii cu două mâini de la piept în viteză de execuţie.

Aceasta atestă creșteri ascendente de la o clasă la altă clasă, atât pentru grupa experiment,

cât și cea martor.

Valorile medii la testarea inițială sunt aproximativ egale, la cele două grupele cercetate,

ceea ce înseamnă că la începutul experimentului grupele prezentau același nivel de pregătire.

La grupele experimentale, la testarea finală, mediile s-au îmbunătățit pentru această probă,

fiind determinate de activitățile de educație fizică extracurriculare și procesul evolutiv al

dezvoltării morfofuncționale a subiecților cercetați.

Indicatorii statistici de tendință la testarea finală, la grupele experimentale, ne arată

creșteri ale mediilor pentru toate clasele. Astfel la toate clasele experimentale criteriul „t” este

situat în limitele valorilor de la 2,80 până la 3,95, la P<0,05 și P<0,01.

Diferențele mediilor dintre grupele experimentală și martor (clasa a V-a–VIII-a), la testarea

finală evidențiază valori ale lui „t” cuprinse între 2,07 (clasa a VII-a) și 2,17 (clasa a VI-a), la

P<0,05, rezultatele fiind semnificative.

14,14

15,04

13,87

14,2814,95

15,74

14,6314,87

15,2816,03

15,2115,41 17 17,4

16,6616,95

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

G.E. G.M. G.E. G.M. G.E. G.M. G.E. G.M.

Testarea iniţială Testarea finală

Fig. 3.9. Proba „Pasa în perete” (date comparative între testări)

Valorile abaterii standard și coeficientul de variabilitate constată o împrăștiere mică a

rezultatelor și o omogenitate crescută pentru toate grupele în această probă.

Progresul realizat în această probă cu creșteri superioare pentru grupele experimentale este

determinat de acumulările obținute a calităților motrice specifice mișcării studiate. Îmbunătățirea

cl. a V-a cl. a VI-a cl. a VII-a cl. a VIII-a

121

tehnicii de execuție se datorează unui proces didactic influențat de mijloacele utilizate în cadrul

seriilor de lecții de antrenament.

Proba „Micul Maraton” probă de rezistenţă în regim de viteză evidenţiază faptul că în

cadrul testărilor inițiale diferențele nu-s semnificative (P>0,05), valorile lui „t” calculat având

date diferite de la o clasă la altă clasă.

Diferențele mediilor dintre grupele experimentale și martor la testarea finală sunt

semnificative (P<0,05 şi P<0,01), reliefând un nivel superior de pregătire a subiecților din

grupele experimentale (la toate clasele, Tabelul 3.5).

Elevii clasei a VIII-a obţin o valoare a mediei finale de 31,84sec, mai mare decât cea

iniţială de 33,46sec, rezultând o diferenţă de 2,62.

Folosirea şi exersarea într-o mare măsură a acestei probe ca exerciţiu de învăţare a

driblingului, a determinat îmbunătăţirea calitativă a calităţilor motrice viteză-forţă-rezistenţă

remarcate în creşteri superioare în probele: săritura în lungime de pe loc, aruncarea mingii de

oină, alergarea de navetă şi alergarea de rezistenţă la toate grupele experimentale.

38,67

36,47

39,05 38,4236,09

33,85

36,9535,9835,77

33,91

35,99

35,5333,46

31,84

33,6433,17

0

4

8

12

16

20

24

28

32

36

40

G.E. G.M. G.E. G.M. G.E. G.M. G.E. G.M.

Testarea iniţială Testarea finală

Fig. 3.10. Proba „Micul Maraton” (date comparative între testări)

La proba specifică pentru coordonare/îndemânare în regim de viteză, calităţi primordiale

pentru jocul de baschet „Complex tehnic cu mingea”, găsim îmbunătățiri ale mediilor pentru

grupele de subiecți cercetați .

cl. a V-a cl. a VI-a cl. a VII-a cl. a VIII-a

122

La cei din grupele experimentale progresul realizat conform Figura 3.11, este mai mare la

toate clasele față de cei din grupele martor, determinate de mijloacele selectate şi exersate într-o

mare măsură în toate lecţiile practice desfăşurate cu elevii.

Diferențele între medii indică un progres în limita valorilor de 2,28sec (cls. a V-a) și

3,43sec (cls. a VIII-a), în favoarea subiecților din grupele experimentale Tabelul 3.5., Figura

3.11.

Comparând diferențele dintre testările inițiale și finale la grupele experimentale găsim

valori ale lui „t” calculat cuprinse între 3,70 și 3,97 la P<0,01, ceea ce demonstrează diferențe

semnificative între testări, creșterile fiind justificate de mijloacele practicate și eficiența

metodologică de organizare a activităților de baschet în afara orelor de curs.

5148,33

51,3350,61

45,643,4

46,1145,22

38,9536,58

39,5438,92

37,33

34,66

38,0237,23

048

1216202428323640444852

G.E. G.M. G.E. G.M. G.E. G.M. G.E. G.M.

Testarea iniţială Testarea finală

Fig. 3.11. Proba „Complex tehnic cu mingea” (date comparative între testări)

Datorită valorilor superioare obținute de subiecții din grupele experimentale, se evidențiază

valori ale lui „t” calculat cuprinse între 2,17 (cls. a VI-a) și 2,54 (cls. a VIII-a), la P<0,05,

creșterile fiind semnificative, față de performanțele subiecților din grupa martor.

Privind omogenitatea colectivelor și abaterea standard găsim valori mici în cadrul

testărilor, ceea ce ne arată o împrăștiere mică a rezultatelor și grupe omogene din punct de vedere

al pregătirii tehnice.

Pentru grupele martor valorile Cv sunt relativ mai mari, cauzate, probabil de valorile

individuale înregistrate.

cl. a V-a cl. a VI-a cl. a VII-a cl. a VIII-a

123

Așadar, prin utilizarea căii alese de dezvoltare a capacității motrice generale și a însușirii

procedeelor tehnice specifice jocului în cadrul orelor de ansamblu sportiv se poate obține indici

buni de manifestare a acestora în cadrul practicării jocului de baschet.

Datele factologice superioare înregistrate la finalul experimentului confirmă eficacitatea

programei aplicate în grupele de baschet, jocul având un impact pozitiv asupra dezvoltării

multilaterale a personalității elevilor din treapta învățământului gimnazial.

3.4. Concluzii la capitolul 3

Pragurile de semnificație obținute la grupele experimentale în limitele P<0,05 şi P<0,01

sunt concludente, evidențiind eficiența programei de baschet aplicată în activitățile

extracurriculare. Rezultatele înregistrate la testarea finală indică faptul că, grupele experimentale

prezintă o îmbunătățire evidentă a capacității motrice, comparativ cu grupele martor, care au

înregistrat progrese mai mici între cele două testări.

Valorile scăzute obținute în unele probe de motricitate (alergare de viteză, alergarea de

rezistență, mobilitate, menținut atârnat), la grupele de nivel clasa a VIII-a, ne indică insuficienţa

unei singure ore de activităţi sportive pentru a determina performanțe la nivelul standardelor

formulate de curriculum (valoarea lui „t” calculat este semnificativ la P<0,05).

În ceea ce privește însușirea deprinderilor specifice jocului de baschet, grupele

experimentale au fost superioare grupelor de control, afirmație susținută de rezultatele cifrice

pozitive înregistrate la finalul experimentului, confirmând valoarea ridicată a programei.

Diversificarea programelor extracurriculare şi aplicarea lor în învăţământul gimnazial

conduce la îmbunătăţirea şi dezvoltarea considerabilă a capacităţii motrice a elevilor, la atingerea

şi realizarea obiectivelor educaţionale.

Considerăm că datele experimentale scot în evidență prioritatea activităților sportive

extracurriculare, în vederea dezvoltării capacității motrice generale la elevii gimnazişti.

În acest sens este important să valorificăm influențele benefice ale procedeelor tehnice, ale

structurilor de exerciții de care dispun jocurile sportive și al acțiunilor motrice odată însușite atât

pentru ameliorarea condiției fizice cât și în vederea formării deprinderilor motrice necesare

practicării jocului de baschet ca mijloc util, de formare a personalităţii elevului plăcut și sănătos.

124

CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI

1.Analiza şi sinteza teoretico-metodică a literaturii de specialitate privind reforma

procesului de educaţie fizică şi sport la nivel de învăţământ preuniversitar şi în special gimnazial

s-a soldat cu unele generalizări ale teoriei şi practicii optimizării activităţilor sportive

extracurriculare. Totodată, ţinem să menţionăm că tratarea suficientă privind conţinutul

programelor de organizare şi cunoaştere a strategiilor şi tehnologiilor instruirii, după opinia

noastră, creează premise favorabile dezvoltării capacităţilor motrice ale copiilor sub influenţa

acestor activităţi.

2. Datele oferite de sondajul sociologic al specialiştilor privind practicarea activităţilor

extracurriculare de baschet au evidenţiat că 70 % din cei chestionaţi pledează pentru majorarea

orelor pe săptămână pentru asimilarea tuturor procedeelor tehnico-tactice, iar 95% din numărul

celor anchetaţi sunt pentru precizări clare privind elaborarea tehnologiilor didactice,

conţinuturilor şi mijloacelor utilizate, ceea ce se confirmă prin găsirea căilor adecvate, în cazul

nostru, pregătirea baschetbalistică a elevilor.

3. Analiza rezultatelor înregistrate pe parcursul experimentului constatativ a arătat că

mediile celor 10 probe motrice prin care s-au măsurat calităţile motrice de bază au o evoluţie

ascendentă cu unele excepții la câteva probe la clase diferite.

Mediile calculate la probele de viteză, săritura în lungime de pe loc între clasele a VII-a

înregistrează o creştere respectiv de la 8, 27 sec. la 7,91 sec şi de la 163, 98 cm la 181, 23 cm.

Dinamica rezultatelor obţinute la cele patru clase, la probele ce nu sunt incluse în programa

şcolară: testul „Flamingo”, „Atinge plăcile”, Flexia trunchiului, Menţinut atârnat, indică valori

ascendente de la o clasă la alta, determinate mai mult de creşterea naturală a subiecţilor, decât de

procesul didactic desfăşurat, necesitând o acţiune de educare permanentă.

4. Rezultatele obţinute în urma experimentului pedagogic desfăşurat ne-au permis să

selectăm conţinuturile, mijloacele şi metodele de instruire ce au influenţă directă asupra

dezvoltării calităţilor motrice de bază având impact asupra formării şi perfecţionării pregătirii

tehnicii, modalitate aplicată la fiecare lecţie (25-30% din timpul alocat), aspect ce a condus la

obţinerea unui nivel optim al pregătirii motrice în cadrul demersului desfăşurat.

5. Modelul de instruire şi pregătire bazat pe conţinutul şi mijloacele specifice din jocul de

baschet, aplicat în cadrul experimentului pedagogic, a determinat creşteri valorice ale

parametrilor motrici la cele zece probe aplicate cu diferenţe semnificative ale mediilor în

favoarea grupelor de experiment, demonstrând veridicitatea datelor factologice. Astfel la grupele

125

de experiment creşterile sunt semnificative (la P<0,05, şi P<0,01), faţă de mediile obţinute de

subiecţii grupelor de control (la P>0,05).

Progresele înregistrate de subiecții cuprinşi în grupele supuse experimentului formativ şi-

au dovedit eficacitatea prin utilizarea mijloacelor specifice prevăzute de programa

experimentală, care au influență benefică asupra dezvoltării calităţilor motrice de bază.

6. Rezultatele testării pregătirii tehnice specificii jocului de baschet caracterizează gradul

de însușire a procedeelor tehnice de joc punând în evidenţă efectele unui proces de educaţie

fizică special organizat şi comparând, în acest scop, rezultatele grupelor de control cu rezultatele

grupelor experimentale s-au stabilit diferenţe de medii în favoarea elevilor din grupele

experimentale la pragul de semnificaţie P<0,05, şi respectiv P<0,01.

7. Pentru o bună desfăşurare a activităţilor sportive extracurriculare (baschet) în programul

zilei şcolare este nevoie de o planificare riguroasă şi realistă a conţinutului instructiv educativ ce

denotă prioritatea acestuia în dezvoltarea capacităţilor motrice şi a potenţialului tehnic, ţinând

seama de locul şi valoarea lor ponderabilă pe care le ocupă în pregătirea baschetbalistică a

elevilor din treapta gimnazială.

8. Studiul întreprins în prezenta lucrare oferă date de referință, majoritatea cărora sunt

actuale, având utilizare pentru practica educației fizice a elevilor şi pot servi ca repere metodice

pentru îmbunătățirea orientării și dirijării procesului instructiv-educativ la nivelul învățământului

gimnazial.

9. Se confirmă datele experimentului desfășurat în baza modelului de joc şi pregătire

propus de noi pentru activităţile sportive extracurriculare cu mijloace din jocul de baschet, model

elaborat diferenţiat pe nivele de pregătire şi vârste (clasa a V-a-a VI-a şi clasa a VII-a-a VIII-a),

care să contribuie benefic la creșterea performanței motrice generale și specifice a elevilor.

Astfel, Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul cercetat, vizează

realizarea formelor de organizare a practicării probelor de sport în activităţi de educaţie fizică

extracurriculare ca modele de aplicare şi exersare a mijloacelor specifice jocului de baschet ce

vor contribui la creşterea capacităţii motrice generale şi formarea obişnuinţei de practicare

sistematică a exerciţiilor fizice cu caracter utilitar-aplicativ, confirmând justeţea influenței

acestora asupra obţinerii performanţelor motrice ale elevilor din gimnaziu.

Datele obţinute în urma cercetării întreprinse, a rezultatelor obţinute şi a concluziilor

formulate ne determină să formulăm unele recomandări pentru practicienii din domeniul educaţie

fizice şi sportului.

126

- Instruirea pe grupe mixte apropiate ca vârste şi prezenţa unui nivel diferenţiat al

dezvoltării motrice reclamă conţinuturi variate de pregătire în cadrul practicării baschetului.

- În cadrul orelor extracurriculare orientate spre însușirea tehnicii de bază a jocului de

baschet se recomandă utilizarea mijloacelor specifice jocului, atât pentru dezvoltarea calităților

motrice, cât și pentru însușirea procedeelor tehnice.

- Elementul determinativ în diferențierea aplicării programelor extracurriculare trebuie să

ţină seama de obiectivele stabilite şi de valorile atitudinale, faţă de mijloacele selectate pentru

atingerea scopului şi a obiectivelor propuse în astfel de activităţi.

- La această vârstă se recomandă realizarea elementelor tehnice de bază în relație cu

partener, în ideea îmbunătățirii tehnicii de execuție și a obținerii unor indici superiori ai

dezvoltării rezistenței generale, elevul aflându-se tot timpul în mișcare.

- Promovarea unor jocuri de mișcare specifice baschetului, vor contribui la angrenarea

activă a elevilor care vor facilita însuşirea jocului de baschet. Diversitatea exercițiilor utilizate

trebuie să contribuie la ameliorarea comportamentului individual în colectivul de semeni.

- Practicarea jocurilor de mişcare şi al ştafetelor, precum şi acţiunilor tehnico-tactice ale

jocului de baschet pe teren redus, 2x2, 3x3. Folosirea jocurilor cu temă ori în condiţii adaptate, al

jocului de Korfball, în lecţiile de extracurricular, precum şi construirea unor jocuri inventate de

ei însuşi fiind apreciate ca instrumente de stimulare a potenţialului motric și creativ al copiilor.

- Fiecare exercițiu practicat din baschet trebuie finalizat cu aruncări la coș, deoarece

marcarea coșului provoacă copiilor satisfacții pentru succesul, stimulându-i pentru desfăşurarea

activităţilor susținute.

- În procesul de instruire, profesorul trebuie să aibă în vedere ca obiectivele operaționale

motrice și cognitive să fie pe înțelesul copiilor.

- Introducerea orelor extracurriculare pentru fiecare clasă în orarul lecțiilor vor contribui la

îmbunătățirea capacităților motrice, la socializarea și integrarea elevilor în societate.

127

B I B L I O G R F I E

1. Alexe N. Studii de sociologie, psihologie, biochimie și metodica educaţiei fizice și sportului.

Bucureşti: Sport Turism, 1971, p. 75-95.

2. Alexe N. Concepte noi în teoria şi practica antrenamentului sportiv. În: Revista E.F.S., 1980,

nr.14, p. 18.

3. Alexe N. Potenţialul biomotric al populaţiei şcolare, cls.V-VIII.Bucureşti:CNEFS,1988.276 p.

4. Angelescu C. Timpul liber. Bucureşti: Economică, 1999, p. 46-61.

5. Ardelean T. Fundamentarea teoretică şi metodică generală a dezvoltării calităţilor motrice în

atletism. În: E.F.S. Bucureşti: 1980, nr. 12, p. 26 - 29.

6. Atanasiu C. Particularităţile de creştere la copii şi juniori. În: Revista E.F.S.,1988, nr.11, p.8-

12.

7. Avramoff E. Probleme de fiziologia antrenamentului. București: I.E.F.S.,1980. 124 p.

8. Avramoff E. Fiziologia educaţiei fizice. Bucureşti: Sport Turism, 1992, p. 117-160.

9. Baciu C. Anatomia funcţională şi biomecanica aparatului locomotor. Bucureşti: Sport Turism,

1977, p. 205 -230.

10. Badiu T. Exerciţii şi jocuri de mişcare pentru elevii claselor I-IV. Galaţi: Alma, 1995. 150 p.

11. Badiu T. Motricitatea la vârstă şcolară mică, în etapa pubertară şi a adolescenţei. În:

Materialele International Scientific Conference, Galaţi, 2008, p. 360-364

12. Baroga L. Forța în sportul de performanță. Bucureşti: Sport-Turism, 1980, p. 58-64.

13. Baroga L., Baroga M. Condiţia fizică şi sportul. Bucureşti:Sport-Turism, 1989, p. 20-45.

14. Bernard Grosgeorge. Observation et entrainement en sports collectifs.-Observaţie şi

antrenament în jocurile colective. Bucureşti: Ministerul Tineretului şi Sportului, Centrul de

Cercetări pentru probleme de sport, 2001, p. 11-26.

15. Boian I. Metodologia instruirii şi managementul lecţiei de educaţie fizică în şcoală. În:

Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală, Chişinău, 2009, nr.3 , p. 9-16.

16. Bompa T.O.,Teoria și metodologia antrenamentului sportiv.București: Ponto, 2002, p.23-90.

17. Bondoc Ionescu D. Poliatlonul atletic școlar.Brașov:Universității Transilvania, 2007, p.28-29.

18. Bota A. Exerciţii fizice pentru viaţă activă, activităţi motrice de timp liber. București: Cartea

Universitară, 2006, p. 16-70.

19. Bota C., Predescu B. Fiziologia educației fizice și sportului – Ergofiziologie. București:

Antim Ivireanul, 1997. 237 p.

20. Bratu Gh. Preocupări şi rezultate privind organizarea acţiunilor sportive extraşcolare. În:

Educaţia fizică şi sport, XXIV, 1971, nr. 7, p. 22-29.

21. Bratu I.A. Formarea și corectarea deprinderilor motrice. București: Stadion, 1972, p.72-86.

128

22. Bratu I. A. Deprinderi motrice de bază. București: Sport Turism. 1985. 170 p.

23. Carp I. Noţiuni de bază ale teoriei educaţiei fizice şi sportului. Recomandări metodice.

Chişinău: INEFS, 2000, p. 5- 28.

24. Carp I. Aspecte teoretico metodice cu privire la dozarea efortului în lecţia de educaţie fizică

în şcoală. În: Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală, Chişinău, 2006, nr. 1, p. 5-7.

25. Cătănescu C., Cătănescu A. Structuri operaționale privind învățarea elementelor de bază din

jocul de baschet la debutanți. În: Buletin științific, Universitatea din Pitești, 2007, Vol. II, p.

216-220.

26. Cârstea Gh. Sociologia sportului. Curs pentru Uzul studenţilor. Bucureşti: Biblioteca

I.E.F.S., 1990, p.19-57, 107- 113.

27. Cârstea Gh.Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului. Bucureşti:Universul,1993. 143p.

28. Cârstea Gh. Educaţia fizică – teoria şi bazele metodicii. Bucureşti: ANEFS, 1997, p. 17-125.

29. Cârstea Gh. Educaţia fizică - fundamente teoretice şi metodice. Bucureşti: Casa de editură

Petru Maior, 1999, p. 6 - 93.

30. Cârstea Gh. Teoria şi metodica educaţiei fizice şi sportului pentru examenele de definitivat

şi gradul II. Bucureşti: ANDA, 2000. 198 p.

31. Centrul de Cercetări pentru probleme de sport, C.C.P.S. București: M.T.S.2000, p. 3-26.

32. Cerghit I. Metode de învăţământ. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 1997, p.65-79.

33. Cerghit I. Metode de învăţământ. Iaşi: Polirom, 2006, p. 98-114.

34. Chelcea S., Mărginean I., Cauc I., Cercetarea sociologică - metode şi tehnici. Bucureşti.

Destin, 1998, p. 38-61.

35. Chelcea S. Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicaţii. Iaşi: Polirom, 2008, p.5-35.

36. Chiriţă G. Optimizarea lecţiei de educaţie fizică. Bucureşti: Sport-Turism, 1972. 240 p.

37. Chiriţă G. Pedagogia aplicată în domeniul educaţiei fizice. Bucureşti: Sport Turism, 1983, p.

9-48.

38. Chiriţă G. Activităţile corporale şi factorii educativi. Bucureşti: Stadion, 1994, p.20-120.

39. Ciocan C. Cercetarea experimentală în obiectivizarea activităţilor de învăţare în baschet. În:

International Scientific Conference, Galaţi , 2008, p. 50-56

40. Ciorbă C., Comarniţchi I. Testarea obiectivă a nivelului însuşirii procedeelor tehnice din

jocul de baschet la nivelul treptei gimnaziale. În: Teoria și arta educației fizice în școală,

Chişinău, 2007, nr.4, p. 18-21.

41. Ciorbă C., Comarniţchi I. Clasificarea şi metodica instruirii driblingului în jocul de baschet

la nivelul treptei gimnaziale. În: Teoria și arta educației fizice în școală, Chişinău: nr.2 (11)

2008, p. 24-33.

129

42. Ciurlea M., Raţă G., Dobrescu T., Studiu privind existenţa corelaţiilor dintre indicii

dezvoltării fizice şi cei ai capacităţii motrice la elevii din clasele a V-a - a VIII-a. In:

Materialele Congresului Ştiinţific Internaţional. Chişinău, 2008, p. 84-87.

43. Colibaba-Evuleţ D., Bota I. Jocuri sportive. Teorie şi metodică. Bucureşti: Aladin, 1998.

327p.

44. Colibaba-Evuleţ D. Praxiologe şi Proiectare curriculară în educaţie fizică şi sport. Craiova:

Universitatea, 2007. 288 p.

45. Creţu C. Curriculum diferenţiat şi personalizat. Iaşi: Polirom,1998, 21-57 p .

46. Creţu T. Psihologia vârstelor-ediţia a III a revăzută şi adăugită. Iaşi:Polirom, 2009, p.11-57,

237-312.

47. Cristea S. Fundamente pedagogice ale reformei învăţământului. Bucureşti: Didactică şi

Pedagogică, 1994, p. 42-74.

48. Cristea S. Pedagogie generală. Managementul educaţie. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică,

1996, p. 60-79, 124-135.

49. Cristea S. Pedagogie 1 şi 2. Piteşti : Hardiscom, 1997, p. 42-52, 70-74. 107-135.

50. Cristea S. Introducere în studiul ştiinţelor pedagogice. Târgovişte: Sfinx, 2000. 92 p.

51. Crişan A., Guţu V. Proiectarea curriculumului de bază. În: Ghid metodologic – Chişinău,

1996, p. 5-20.

52. Cucoş C. Raţionalizarea activităţii instructiv-educative şi proiectarea pedagogică. Iaşi: Spiru

Haret, 1994. 280 p.

53. Cucoş C. Pedagogie. Ed. II-a revăzută şi adăugită. Iaşi: Polirom, 2006, p. 45-59, 108-110,

181- 358.

54. Cucoş C. Teoria şi metodologia evaluării, Iaşi: Polirom, 2010, p.37-58.

55. Danail S. Bazele generale ale teoriei și metodicii educației școlare. Chișinău, 1996. 222 p.

56. Demeter A. Bazele fiziologice ale educației fizice școlare. Bucureşti: Stadion,1980. 207 p.

57. Demeter A. Bazele fiziologice şi biochimice ale calităţilor fizice. Bucureşti: Sport-Turism,

1981, p. 25-85.

58. Demeter A. Bazele fiziologice şi biochimice ale formării deprinderilor motrice. Bucureşti:

Sport Turism, 1982. 136 p.

59. Diaconescu N., Rottenberg N., Niculescu V. Ghid de anatomie practică. Timişoara: Facla

1988, p. 26-89

60. Dragnea A. Măsurarea şi evaluarea în educaţie fizică şi sport. Bucureşti: Sport Turism,

1994, p.5-140.

130

61. Dragnea A., Bota A. Teoria activităţilor motrice. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică,1999.

282 p.

62. Dragnea A. ș.a., Educaţia fizică – teorie şi didactică. Bucureşti: FEST, 2006. 300 p.

63. Dragnea A. Elemente de psihosociologie a grupurilor sportive. Bucureşti: CD PRESS, 2006,

p. 40-90.

64. Dragnea A. Lecţia de educaţie fizică şi activităţile sportive. București: ANEFS, 2006. 330 p.

65. Dragnea A., Teodorescu S., Păunescu A.C., Pregătire sportivă teoretică, filiera vocațională

profil sportiv. Bucureşti: CD Press, 2007, p. 28 -29, 60-66.

66. Dragnea A., Pehoiu C., Păunescu A.C., Competenţe Profesionale. Târgovişte: Valahia

Presst, 2009, p. 3- 16.

67. Dragnea A. et al., Paradigme contemporane în educaţia fizică - implicaţii pentru politicile

educaţionale, În: Discobolul, nr. 1 (19), 2010, p. 18.

68. Dragomir P., Scarlat E. Educaţia fizică şcolară. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 2004.

211 p.

69. Dumitrescu V. Metode statistico-matematice în sport. Bucureşti: Stadion, 1971, p.24-63,

p.107- 112.

70. Epuran M. Modelarea conduitei sportive. Bucureşti: Sport Turism, 1990, p. 50-70.

71. Epuran M., Horghidan V. Psihologia educaţiei fizice. Bucureşti:ANEFS, 1994, p.16-73.

72. Epuran M. Psihologia Educaţiei fizice şi sportului-vol II. Bucureşti: Fundaţiei România de

Mâine, 1995. 199 p.

73. Epuran M. Metodologia cercetării activităţilor corporale, Vol.I, II. Bucureşti: Universitatea

Ecologică, 1995, p. 111-144, 262-293, 295-360, 450-495.

74. Epuran M. Metodologia cercetării activităţilor corporale. Bucureşti: FEST, 2005. 420 p.

75. Epuran M., Holdevici I., Toniţa F.– Psihologia sportului de performanta: Teorie si practica.

Editura FEST, București. 2008. 211p.

76. Farcaş V. Aspecte ale cercetării dezvoltării fizice şi nivelului calităţilor motrice la elevii din

clasele V-VIII. În: Educaţie fizică şi sport, 1978, nr.10, p.32-35.

77. Filipenco E. Analiza comparativă a manifestării capacităților psihomotrice la elevii claselor

gimnaziale (V-IX). În: Materialele Congresului Ştiinţific Internaţional, Chişinău: USEFS

RM., 2008 p. 96-99

78. Firea E. Metodica educaţiei fizice şcolare. Vol.I şi II. Bucureşti: IEFS, 1979. 380 p.

79. Firea E. Metodica educaţiei fizice şcolare. Vol.I. Bucureşti: IEFS,1984. 246 p.

80. Firea E. Metodica educaţiei fizice şcolare. Bucureşti: Universitatea Ecologică, 2003. 290 p

131

81. Gagea A. Eseu de prezentare a lucrărilor științifice din domeniul educației fizice și sportului.

În: Educaţie fizică şi sport, 1979, nr.5, p. 15.

82. Gagea A. Tratat de cercetare ştiinţifică în educaţie fizică şi sport. În: Discobolul, 2010, p.

32-90, 121-173

83. Georgescu F. Îndrumar pentru cercetarea sociologică în cultura fizică. Bucureşti: Sport-

Turism, 1979, p.85-98, 114 – 136.

84. Golu M. Fundamentele psihologiei. Bucureşti: Fundaţiei România de Mâine, 2007, p. 5-67,

141-168

85. Golu P., Zlate M, Verza E. Psihologia copilului (învăţare-dezvoltare). Bucureşti: Didactică

și Pedagogică R.A., 1997. p.12-51,143-176, 209-218.

86. Grigore V. Gimnastica artistică, Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv. Bucureşti:

Semne, 2001, p. 17-28.

87. Grimalschi T.I. şi colab. Educaţia fizică: (cl. 10-12). Ghid metodologic pentru profesori.

Chişinău: Univers pedagogic, 2007. 152 p.

88. Grimalschi T.I. Didactica modernă a educației fizice. În: Ghid pentru profesori. Chișinău:

Reclama, 2008, p. 10-22.

89. Horghidan V. Problematica psihomotricităţii. Bucureşti: ANEFS, 1989, p.61-92.

90. Horghidan V., Holdevici I. Problematica psihomotricităţii. Bucureşti: Globus, 2000. 120 p.

91. Hrişcă A., Negulescu C., Colibaba-Evuleţ D. Curs de baschet. Tehnica şi tactica individuală.

Bucureşti: Institutul de Educaţie Fizică şi Sport, 1977, p. 7-179, p. 317-339.

92. Hrişcă A. Baschetul. Bucureşti: Stadion, 1984. 180 p.

93. Hrişcă A., Predescu T., Dîrjan C. Baschetul la copii şi juniori. Bucureşti: Sport-Turism,

1985, p. 23 -109.

94. Iiliescu A., Gavrilescu D. Anatomia funcțională și biomecanica. Bucureşti: Sport Turism,

1972. 212 p.

95. Ionescu A. Creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului. Bucureşti: CNEFS,1988. 280 p.

96. Ionescu A. Creşterea somato-funcţională a tinerei generaţii corelată cu dezvoltarea calităţilor

fizice. În: Manifestări ştiinţifice. Bucureşti, nr. 2, 1989, p. 58-73.

97. Ionescu N.A. Creşterea şi dezvoltarea. Bucureşti: Stadion, 1990. 241 p.

98. Ionescu Şt., Dârjan C. Instruire şi performanţă în baschet la copiii şi juniori. Bucureşti:

Didactică şi Pedagogică, 1997. 156 p.

99. Ifrim M. Antropologie motrică. Bucureşti: Știinţifică şi Enciclopedică, 1986, p. 150-162.

100. Ifrim M. Biomecanică generală. Bucureşti: CNEFS, 1986, p. 223 – 286.

132

101. Ifrim M., Niculescu Gh. Compendiu de anatomie. Bucureşti: Ştiinţifică şi Enciclopedică,

1988, p. 51-58.

102. Jinga I. Educaţia permanentă. Bucureşti: Ştiinţifică şi enciclopedică, 1979, p. 41-69.

103. Kriesel U. Culegere de exerciții fizice. Gimnastica în aer liber. Bucureşti: Didactică și

Pedagogică, 1963, p. 9-96.

104. Login M., Stoicescu A. Educaţie fizică la clasele I-IV. Bucureşti: Didactică şi

Pedagogică, 1982. 204 p.

105. Macavei E. Teoria educației. București: Aramis, 2001, p. 116-157.

106. Managementul de curriculum. Management educațional pentru instituțiile de învățământ.

Institutul de Științe ale educației. Laboratorul Managementul educațional. 2000. 72 p.

107. Marga A. Educaţia în tranziţie. Cluj Napoca: Dacia, 1999, p. 40-63.

108. Marinescu S. Influența activităților de tip extracurriular asupra dezvoltării capacităților

motrice ale elevilor din învățământul gimnazial. În: Buletin Științific Seria, Educație fizică

și sport, vol.II. Pitești: Universității, 2007, nr.11 (1/2007), p. 95-98.

109. Marinescu S., Rotaru A. Impact l’influence de l’activité d’éducation physique de type

extracurriculaire sur le développement des capacités motrices des élèves du collège. În :

Materialele International Scientific Conference Galaţi, Academica, 2008, p.397 – 402.

110. Marinescu S., Moldovan D., Marinescu O.S. Studiu de opinie privind rolul şi importanţa

activităţilor opţionale şi extracuriculare de tip sportiv în rândul elevilor din gimnaziu. In:

Contemporarz paradigms of Sport Science, Risoprint, Cluj-Napoca, 2008, p. 345-354

111. Marinescu S. Studiu privind cunoașterea gradului de dezvoltare motrice a elevilor din

clasele gimnaziale prin aplicarea probelor Eurofit. În: Revista de Educație fizică și sport

Gymnasium nr.13, Anul VIII, Bacău: 2008, p. 86 -89.

112. Marinescu S. Dezvoltarea calităţii motrice viteza la elevii din învăţământul gimnazial în

cadrul activităţi extracurriculare-baschet băieţi. În: Materialele Congresului Științific

Internațional. Chișinău: USEFS RM., 2008, p. 109-113.

113. Marinescu S., Scurtescu A., Marinescu C., Study about the grade of physycal development

of secondary students by applying Eurofit Test. În: International Scientific Conference.

Galaţi: 2009, p. 133-138.

114. Marinescu S. Proiectarea didactică a activităților extracurriculare-baschet. În: Reflecții

didactice, Anul V, Nr.6. Târgoviște: CDPress 2009, p. 171- 173.

115. Marinescu S. Analiza rezultatelor chestionarului privind rolul și importanța activităților

extracurriculare de tip sportiv”. În: Știința Culturii Fizice, nr.8/2. Chișinău: USEFS RM,

2011, p. 115 – 119.

133

116. Marinescu S., Rotaru A., Tănase C., Asnallysis of indices correlation rates driving

tehchniques to group of extracurrculair – bozs basketball, În: Congresul Internaţional de

Educaţie Fizică, Ediţia a IIa, UNEFS, European University Sports. Bucureşti: 2012, p.8-10.

117. Marolicaru M.Tratarea diferenţiată în educaţie fizică. București: Sport Turism,1986, p.7-14.

118. Marolicaru M. Abordarea sistematică în educaţia fizică. În: Revista Educaţia Fizică şi sport,

1988, Nr. l – 12, p. 5.

119. Matveev L.P., Novikov A.D. Teoria şi metodica educaţiei fizice. București: Sport Turism,

1980. 400 p.

120. Mândâcanu V. Bazele tehnologiei şi măiestriei pedagogice. Chişinău:Lyceum.1997. 358 p.

121. Mihăilescu L., Mihăilescu M., Contribuţia Educaţiei Fizice în realizarea competenţelor

cognitive. Noi coordonate de calitate şi eficienţă în educaţie fizică şi sport în perspectiva

integrării europene. Bucureşti: C.S.S.R., 2007, p. 245- 258.

122. Mihăilescu N. Organizare şi conducere în structurile sportului. Piteşti: Editura Universităţii

din Piteşti, 2008, p.85-101.

123. Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului. În: Programele şcolare pentru

învăţământul gimnazial, disciplina educaţie fizică şi sport. București: Didactică şi

Pedagogică, 1999. 58 p.

124. Ministerul Educației Cercetări Tineretului și Sportului. Sistemul National de Evaluare şi

Examinare – Sistemul naţional de evaluare la disciplina educaţie fizică şi sport. Bucureşti:

Şcoala Românească 1999. 40 p.

125. Ministerul Educației Cercetări Tineretului și Sportului Consiliul Naţional pentru

Curriculum. Ghid Metodologic de aplicare a programei de Educaţie fizică şi sport,

învăţământ gimnazial. București: Aramis Print, 2001. 30 p.

126. Ministerul Educației Cercetări Tineretului și Sportului. Ghid pentru activitatea educativă.

Bucureşti, 2002. 44 p.

127. Ministerul Educației Cercetări Tineretului și Sportului. Programa activităţii educative.

Bucureşti, 2004, 9-18 p.

128. Ministerul Educației și Tineretului al Republicii Moldova. Educația fizică - Curriculum

școlar pentru clasele a Va – IX a. Chișinău, 2006. 26 p.

129. Mitra Gh., Mogoş Al. Dezvoltarea calităţilor motrice. București: Sport-Turism, 1980, p.19-

94.

130. Mitra Gh., Mogoş Al. Metodica educaţiei fizice şcolare. București: Sport-Turism, 1980,

p.19-188, 273-291, 462-479.

134

131. Mitra Gh., Mogoş Al. Metodica educaţiei fizice şcolare ediţia a III-a revăzută şi adăugită.

București: Sport -Turism, 1983. 175 p.

132. Mitra Gh. Optimizarea influenţelor exerciţiului fizic. În: Revista E.F.S.,1983, nr.2, p. 9-13.

133. Mitra Gh., Dragomir P., Elemente noi în sistemul de programare a conţinutului activităţii de

educaţie fizică. În: Revista E.F.S., 1983, nr. 8, p. 72-74.

134. Moanţă A., Baschet. Metodică. Buzău: Alpha, 2005, p.7- 55.

135. Moanţă A.D., Ghiţescu I.G., Ghiţescu M.A. Baschetul în lecţia de educaţie fizică ciclul

liceeal. Bucureşti: Matrixrom, 2008. 173 p.

136. Moldovan E. Studiu privind eficienţa conţinutului şi formelor activităţilor exrtacurriculare în

învățământul preuniversitar. În: Sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice. Braşov:

Universitatea Transilvania, 2008, p. 111-116.

137. Negulescu C. ș.a. Metodica învăţării şi perfecţionării tehnicii şi tacticii jocului de baschet.

Bucureşti: A.N.E.F.S., 1997, p.5-127.

138. Negulescu C. Bazele generale ale metodicii predării jocului de baschet (Curs de bază –

Partea a II-a). Bucureşti: Fundaţia Universitară „România de mâine”, 2000, p.1-117.

139. Negulescu C. Baschet. Bazele teoretice şi metodice în practica jocului de performanţă.

Bucureşti: Fundaţiei Universitare „România de mâine”, Bucureşti, 2002. 232 p.

140. Niculescu M. Metodologia cercetării ştiinţifice în Educaţie Fizică şi Sport. Bucureşti:

A.N.E.F.S., 2002, p. 315-368, 474-502.

141. Păcuraru A., Călin L., Prisecaru G., Metodica baschetului şi voleiului şcolar. Galaţi: Editura

Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos”, 2004, p.81-124

142. Păunescu A.C. Didactica Sportului Adaptat. Note de curs. Târgoviște: Universitatea Valahia,

2010. 134 p.

143. Pehoiu C. Continuitatea activității de educație fizică în învățământul preșcolar, primar și

gimnazial. Târgoviște: Cetatea de scaun, 2004. 247 p.

144. Piaget J. Psihologie şi pedagogie, Răspunsurile marelui psiholog la problemele

învăţământului. Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 1972, p. 36-39, 60-68.

145. Popescu V. Baschetul în America. Bucureşti: C.N.E.F.S, 1969, p.13-243.

146. Predescu T., Dimitriu O., Gheorghiu S. Minibaschet. Bucureşti: Stadion, 1972, p. 99-105.

147. Predescu T. Baschet. Târgu Jiu: Spicon, 2000, p. 104-111, p.134.

148. Predescu T., Moanţă A. Baschetul în şcoală, instruire şi învăţare. Bucureşti: Semne, 2001, p.

9-21, 27-63 p.293 – 302 .

149. Predescu T., Iancu A. Jocuri sportive. Modele orientative de joc și pregătire în baschet-

fotbal-handbal-volei. Bucureşti: Printech, 2011, p. 29-65, 83-126.

135

150. Radu T.I. Demersuri didactice în perspectiva obiectivelor pedagogice concrete. În: Revista

de Pedagogie, 1993, nr.7, p.18.

151. Rață G., Rață B. C. Aptitudinile în activitatea motrică. Bacău: EduSoft, 2006, p. 9-26, 93-

103, 150-156, 169-310.

152. Raţă G. Didactica educaţiei fizice şi sportului. Iaşi, PIM, 2008, p.30-89.

153. Râșneac B., Rață E., Milici D. Utilizarea tehnicii de calcul în evaluarea performanțelor

sportive. Brașov: Universitatea Transilvania, 2004, p.11- 50.

154. Rotaru A., Rotaru V. Evaluarea rezultatelor şcolare la Educaţie Fizică prin prisma cerinţelor

învăţământului formativ. Interdisciplinaritatea fundament al cercetării. În: E.F.S. Galaţi,

Academica, 2007, p. 98-100.

155. Rotaru A. Modalităţi de aplicare a exerciţiilor fizice privind învăţarea driblingului în jocul

de baschet. În: Teoria și arta educației fizice în școală, nr.4, Chişinău, 2007, p. 32-35.

156. Rotaru V. Influenţa mijloacelor jocului de baschet asupra dinamicii capacităţii motrice a

elevilor de 12-14 ani. In: Materialele Congresului Ştiinţific Internaţional. Chişinău, 2008, p.

124-127

157. Rotaru A. Educaţia fizică la preşcolari (pregătire motrice, esenţă, metode,

mijloace).Chişinău: Valinex SRL, 2010. 198 p.

158. Sakizlian R. Pregătirea tehnică a baschetbaliştilor începători prin aplicarea jocurilor

pregătitoare. Cultura fizică: Probleme ştiinţifice ale învăţământului şi sportului Ediţia a V-a,

Chişinău: U.S.E.F.S., 2007, p. 243-246.

159. Sakizlian R. The influence of athletics in the physical training of beginner basketball

players during the training period. În: International Scientific Conferince. Galaţi: 2009,

p.145-148.

160. Sava P. Aspectul evaluativ al pregătirii fizice al elevilor. În Teoria şi arta educaţiei fizice în

şcoală, Chişinău: 2009, nr.3, p. 5-9

161. Săvescu I. Educație fizică și sportivă școlară – culegere de exerciţii fizice. Metodologie.

Craiova: Aius Print Ed, 2007, p.21-117, 265-289.

162. Scarlat E. Educaţia fizică a copiilor de vârstă şcolară. Bucureşti: Ed. pentru tineret şi sport,

1993, p. 41- 47.

163. Scarlat M. B., Scarlat E. Educaţie Fizică şi Sport - manual pentru învăţământul gimnazial

Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 2002, p. 5-71, 113-115.

164. Scarlat M. B., Scarlat E. Educaţie Fizică şi Sport - manual pentru învăţământul liceal.

Bucureşti: Didactică şi Pedagogică, 2003, p. 5-71, 113-115.

136

165. Solomon M., Tudusciuc I. Dezvoltarea capacităţii motrice a elevilor. Bucureşti: Sport

Turism, 1984, p. 8-14.

166. Stănescu M., Bejan R., Vasiliu A., Locul educaţiei fizice în bugetul de timp al elevilor din

ciclul gimnazial, Conferinţa Ştiinţifică Internaţională UNEFS, 2009, p. 14-17.

167. Stoica M. Pedagogia şcolară. Craiova: Cârţan, 1995, p. 19-87.

168. Şarlă C.G. Study concerning the training level and application of technical specific

procedures at the 10-12 years basketball players. În: International Scientific Conference,

Galaţi, 2008, p.314-318

169. Şchiopu U.,Verza E. Psihologia vârstelor. Bucureşti: Didactică şi pedagogică,1981, p.20-

221.

170. Şerbănoiu S. Metodica educaţiei fizice. Bucureşti: Cartea Universitară, 2004, p. 31-90.

171. Şiclovan I. Formele de organizare a procesului instructiv educativ. Bucureşti: Stadion, 1970,

p. 240 - 270.

172. Şiclovan I. Teoria educaţiei fizice. Bucureşti: Sport-Turism,1980. 323 p.

173. Teodorescu L., Popescu Al. Baschet, îndrumar metodic pentru antrenori. Bucureşti: CNEFS,

1968, p. 369-408.

174. Teodorescu L., Predescu T., Vasilescu L. Baschet. Teorie. Tactică. Probleme de metodică,

Bucureşti :Sport – Turism, 1979. 187 p.

175. Teodorescu L. Reconsiderări şi reevaluări conceptuale în ştiinţa educaţiei fizice şi sportului.

În: Revista EFS, 1989, nr. 6-8, p. 21-27.

176. Thomas J.R., Nelson J.K., Metodologia cercetării în activitatea fizică. SDP 375-377, Vol.I.

București: CCPS, 1996. 236 p.

177. Timotin S.P. Dinamica capacităţii funcţionale a organismului elevilor din şcoala de cultură

generală. În: Materialele Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale vol. II, Chişinău: R. Moldova,

1993, p.7-12.

178. Tohănean D. Aspecte teoretice privind particularităţile morfofuncţionale şi psihice ale

copiilor de 10-12 ani. În: Materialele Conferinţei Ştiinţifice internaţionale a doctoranzilor,

Chişinău. 2009, p.96-99.

179. Tudor V. , Crişan D.I. Forţa - aptitudine motrică. Bucureşti: Bren, 2007. 148 p.

180. Tudoş Şt. Elemente de statistică aplicată. Bucureşti: IEFS, 1993, p. 28 – 51.

181. Ungureanu A. Predarea lecţiei de educaţie fizică prin jocuri de mişcare. Craiova:

Universitatea, 2010, p. 120-246

182. Ungureanu D. Educație și curriculum. Timișoara: Eurostampa, 1999. 258 p.

137

183. Văideanu G. Educația la frontiera dintre milenii. București: Didactică și Pedagogică,1996,p.

22-26, 109 -120.

184. Văideanu G. UNESCO 50 Educație, București: Didactică și Pedagogică, 1996, p. 60-70.

185. Vasilescu L. Baschet - Curs Opţional. București: I.E.F.S., 1981, p. 111-134, p.155.

186. Vasilescu L. Baschet. Bazele Tacticii. Bucureşti: Fundaţia „România de Mâine”, 1998, p.10-

29.

187. Vasilescu L. Baschet - Antrenament, Exerciţii, Jocuri. Bucureşti: Fundaţia „România de

mâine”, 1999, p. 9-183.

188. Verza E. Omul, jocul și distracția. București: Științifică și Enciclopedică, 1973, p. 16-75.

189. Verza E. Eul și personalitatea. București: Științifică și Enciclopedică, 1997, p. 9-51.

190. Voiculescu B. Anatomia şi fiziologia omului. Bucureşti: Corint, 2007, p.21-40.

191. Zlate M. Fundamentele psihologiei. București: Universitară, 2006. 461 p.

192. Zlate Ş. Creativitatea şi învăţarea creativă, componente esenţiale ale unui învăţământ

modern. În: Reflecţii didactice, Târgovişte, 2009, p.2-6.

193. *** Legea nr.128 din 12.VII.1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în

Legislaţie privind învăţământul. București: Lumina Lex, 2000, nr.69, p.4-67.

194. *** Legea Educației Fizice și Sportului, nr.69, Publicată în Monitorul Oficial al României,

nr. 200 din 09.05 București, 2000. 41 p.

195. *** Instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică şi sport

în învăţământul preuniversitar - M.E.C.T.S , 2007. 46 p.

în limba rusă

196. Аршaвский И.А. Основы возрастной периодизации. Возрастная физиология,

Ленинград, Наука, 1975, c. 5-60.

197. Бабанский Ю.К. Требования к современному уроку. В: Физкультура в школе. 1980,

№8, с. 114.

198. Боян И.П. Час физкультуры в группе продленного дня. Кишинев: Лумина, 1987, с.75.

199. Богданов Г.П. Школьникам – здоровый образ жизни. Москва: Физкультура и спорт,

1989. 199 с.

200. Космина И.П., Паршиков А.П., Пузырь Ю.П. Спорт в школе. Москва: Советский

спорт, 2003. 252 с.

201. Крюков Д.С., Масалаев Н.А. Организация физкультурно-оздоровительной работы.

Москва: Физическая культура и спорта, 1986. 216 с.

138

202. Кузнецов В.С., Колоднецкий Г.А. Физкультурно-оздоровительная работа в школе:

Метод.пособие. Москва: Изд.во НЦЭНАС, 2003. 184 c.

203. Чермит К.Д. Теория и методика физической культуры. Москва: Советский спорт,

2005. 268 с.

204. Чорбэ К. Пути повышения качества урока физической культуры. Orhei: În: Materialele

conferinței Republicane, Probleme contemporane ale învăţămîntului fizic cultural ale

tineretului studios, 1991, c. 177-179.

205. Гужаловский А.А. Этапности развития физических (двигательных) качеств и

проблема оптимизации физической подготовки детей школьного возраста: Автореф.

дис. ... док.пед.наук., Москва, 1979. 26 с.

206. Литвинов Е.Н. Формы и методы повышения двигательной активности девушек 16-17

лет. Автор. дис… канд. пед. наук, Москва, 1984, с. 24.

207. Щикно К.В. Алгоритмированные бланки и статические таблицы для обработки

экспериментальные данных. Ленинград, 1975. 156 с

208. Матвеев Л.П. Основы общей теории спорта в системе подготовки спортсменов, Киев,

Олимпийская литература, 1999. 317 c.

209. Матвеев Л. П.Теория и методика физического воспитания в начальной школе.

Москва: Виадос-пресс, 2003. 206 c.

210. Матвеев Л.П. Теория и методика физической культуры. 3-е изд., Перераб. и доп. М.:

Физкультура и Спорт, СпортАкадем Пресс, 2008. 544 с.

211. Немов Р.С. Общая психология: Краткий курс. Санкт-Петербург: Питер, 2007. 304с.

212. Вилькин Я.Р., Дворецкий Л.К. К вопросу о специфике физкультурно-

оздоровительных групп // В сб.: Вопросы теории и практики физической культуры и

спорта. Вып. №10, Минск: Вышэйшая школа, 1980, c.76-78.

213. Вaльбекене В.Ч. Эффективность внеурочных форм двигательной активности для

повышения уровня физической подготовленности школьников 1-8 классов. Автореф.

Дисс. Канд. Пед. Наук Москва: 1980. 26 c.

214. Волков Л. Теория и методика детского и юношеского спорта. Киев, Олимпийская

литература, 2002. 296 c.

în alte limbi

215. Dietrich Harre ș.a. Trainingslehre, Berlin: Sportverlag, 1971, p. 15- 93.

216. Le petit Larousse Compact. Mots de la langue noms propres chronologie planches visuelles,

Larousse, 21 Rue du Montparnasse 75283, Paris: Cedex 06, 2004, 1796 p. Ministére de L’

139

Education Nationale, L’éducation physique et sportive au cycle élémentaire – ESSAI DE

REPONSES Paris: Editions Revue Education Physique et Sport 1978. 128 p.

217. Ministére de L’Education Nationale, L’ éducation physique et sportive au cycle moyen –

ESSAI DE REPONSES, Paris: Editions Revue Education Physique et Sport, 1978. 134 p.

218. Ministére de la Commuauté française, Belgique - Compétences terminales et savoirs requis

en Educqtion physique, Humanités générales et technologiques, Humanités professionnelles

et techniques, 2000, p. 2-11.

219. Ministere de la Communaute francaise, Belgique, Education physique Programme d'etudes

pour l'enseignement primaire, Charleroi: Conseil de l'enseignement des Communes et des

Provinces, 2000. 52 p.

referințe la documente electronice

220. Mario Blasone, The triple threat passing, dribbling, shooting, Fiba europe Munchin,

Coaching website, http://www.fibaeurope.com/coaching (vizitat29.07.2008, 22.06.2011,

10.09.2011, 30.05.2012).

221. Păunescu A.C .promovarea valenţelor educative ale educaţiei fizice şi sportului în

învăţământul preuniversitar. MECD, Consfătuirea inspectorilor de educaţie fizică şi sport,

Dej: 2008, CD., IŞJ

222. Ministerul Educației Naționale. Programe și proiecte. http://www.edu.ro, (vizitat

06.07.2007, 14.09.2007, 22.10. 2009, 19.07.2011).

223. Ministerul Educației Cercetării și Tineretului, Curriculum Școlar, Standarde de evaluare

pentru Educație fizică și sport. http://www.curriculum.edu.ro (vizitat 30.09.2007,

16.01.2007, 26. 10. 2008, 09.09.2009, 09.02.2011, 2012 ).

224. Republica Moldova Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, Teze, Formarea

personalităţii elevilor din treapta învăţământului liceal prin activităţi turistice şcolare,

Moldovan E. www.cnaa.acad.md.( viztat 18.10. 2006, 14.11.2007, 24.01.2008).

140

ANEXE

141

Anexa 1

Anchetă tip chestionar

Profesori de educaţie fizică

Stimaţi colegi, vă rugăm să ne sprijiniţi în studiul nostru care are ca scop găsirea celor mai

eficiente căi de îmbunătăţire a activităţilor extracurriculare şi de tip liber organizate cu elevii

Răspunsurile sondajului de opinie vor fi folosite numai în scop ştiinţific. Pentru reuşita acţiunii

dorim ca răspunsurile să corespundă pe deplin realităţii.

Şcoala...........................................................Vârsta........Vechime..........Grad didactic................

1. Cum apreciați rolul educației fizice în sistemul de învățământ școlar?

înalt mediu

2. Care trebuie să fie locul educației fizice în raport cu celelalte discipline școlare?

(echivalent)

3. La ce nivel consideraţi că educaţia fizică asigură o activitate echivalată cu celelalte discipline?

4. În şcoala Dv. sunt planificate ore la Decizia Şcolii activități opţionale, extracurriculare/cercuri

sportive?

5. Dacă „da”, numiți câte cercuri pe probe de sport sunt cuprinse pe catedra Dv.?

Cl.V.......................................................................................................................

Cl.VI......................................................................................................................

Cl.VII.....................................................................................................................

Cl. VIII...................................................................................................................

5.1. Specificați numărul cercurilor sportive pe clase și probe de sport.

6. Ce factori influențează opţiunea elevilor de a participa la activităţi sportive în afara

programului școlar?

i ii de educație fizică colegii

7. Consideraţi că activitatea sportivă prezintă interes, în rândul elevilor, egal cu al celorlalte

activităţi extracurriculare (concursuri, olimpiade, excursii etc.)?

8. Cât timp ar trebui să se aloce (în procente) elevului în activități extracurriculare sportive din

programul zilei?

- - -60%

142

9. Apreciați, o oră pe săptămână este suficient pentru pregătirea unei echipe reprezentative și

pentru atingerea obiectivelor?

10. Dacă „nu” motivați:

ore puține;

pregătire tehnică slabă.

11. Cât de frecvent organizați activități extracurriculare de tip sportiv?

rar loc

12. Ce greutăți întâmpinați pentru desfășurarea acestora?

interes minimizat manifestat de elevi;

13. Indicați conținutul concret al activităților organizate în afara orelor.

14. Simţiţi nevoia să aveţi la îndemână o programă de pregătire, un ghid metodic al activităţilor

exracurriculare?

Vă mulţumim!

143

Anchetă pentru elevi

Şcoala……………………..Localitatea...........................Clasa..................

1. Participați la activităţile de educaţie fizică indicate în orar?

da rareori uneori după dispoziţie nu frecventez

2. Optați pentru continuarea activității sportive în afara orei de clasă?

da ..... ptr. opţional.: titlu...........................................................

ptr.extracurricular : ramura sportivă...................................nu

3. Dacă ,,da” cine va determinat să alegeți activitatea sportivă ?

eu părinţii colegii profesorul

4. Faceți parte dintr-un cerc de extracurricular, numiţi?

da .......................................................... nu

5. Participați într-o echipă sportivă reprezentativă, numiți proba de sport?

da nu

6. Cum vi se par orele sportive opţionale, extracurricular (de sport) pe care le practici?

plăcute mai puţin plăcute atractive o repetiţie a ceea ce faceţi la ore

7. Cum vă simţiți după o activitate sportivă?

obosit relaxat satisfăcut

8. Câte ore de activităţi sportive doriți să practicați pe săptămână?

una două mai multe

9.Ați dori să aveți posibilități să continuați activitatea sportivă şi după ore, indică ziua, perioada?

da sâmbăta duminica în vacanţă nu

10. Ce cauze vă împiedică să practicați o activitate sportivă după ore?

motive personale comoditate lipsă materială(echipament)

alte preocupări lipsă de timp liber

11. Considerați că activităţile sportive extracurriculare vor crea un mediu optim de afirmare în

societate:

realizarea unei relaţii de prietenie

afirmarea în faţa semenilor

creează condiţii de afirmare a talentului şi manifestarea ca personalitate

Vă mulţumim!

144

Anexa 2 Tabelele generalizatoare cu rezultate înregistrate pentru probele de motricitate generală cuprinşi în

experimentul constatativ/clasele a V-a a VIII-a

Tabelul A.1.2. Tabel cu mediile performanțelor motrice cl. a V-a

Nr.

crt. Testul/Proba

cl. a V-a (n = 51)

X Em S Cv%

1. Echilibru „Flamingo” (nr. încercări/30sec) EFl 9,39 0,35 2,50 26,68

2. „Atinge Plăcile” (sec) APL 17,44 0,18 1,30 7,48

3. Mobilitate (cm) MOB 10,15 0,61 4,41 43,47

4. Săritură în lungime de pe loc ( cm) SLL 139,17 2,12 15,17 10,90

5. Ridicarea trunchiului (număr execuţii/30sec) RTR 22,05 0,45 3,21 14,57

6. Menţinut atârnat (sec) MAT 9,05 1,27 9,11 100,7

7. Alergare „Naveta” (sec) ANA 22,50 0,17 1,23 5,46

8. Alergare de viteză pe 50m. (sec) AV 9,15 0,09 0,67 7,36

9. Aruncarea mingii de oină (m) AMO 21,88 0,59 4,24 19,40

10. Alergare de rezistenţă - 800m (sec) ARZ 321,6 6,92 0,49 9,20

Tabelul A.2.2. Tabel cu mediile performanțelor motrice cl. a VI-a Nr.

crt. Testul/Proba

cl. a VI-a (n = 44)

X Em S Cv%

1. Echilibru „Flamingo” (nr. încercări/30sec) EFl 8,27 0,27 1,83 22,17

2. „Atinge Plăcile” (sec) APL 16,90 0,15 1,01 5,98

3. Mobilitate (cm) MOB 12,06 0,64 4,31 35,71

4. Săritură în lungime de pe loc ( cm) SLL 152,52 2,19 14,52 9,52

5. Ridicarea trunchiului (număr execuţii/30sec) RTR 23,15 0,30 1,99 8,63

6. Menţinut atârnat (sec) MAT 13,85 1,50 9,97 71,96

7. Alergare „Naveta” (sec) ANA 21,81 0,20 1,33 6,10

8. Alergare de viteză pe 50m. (sec) AV 8,77 0,06 0,44 5,06

9. Aruncarea mingii de oină (m) AMO 25,54 0,48 3,19 12,50

10. Alergare de rezistenţă - 800m (sec) ARZ 282 6,63 0,35 7,56

Tabelul A.3.2. Tabel cu mediile performanțelor motrice cl. a VII-a

Nr. crt. Testul/Proba cl. a VII-a (n = 52)

X Em S Cv%

1. Echilibru „Flamingo” (nr. încercări/30sec) EFl 7,57 0,19 1,37 18,17

2. „Atinge Plăcile” (sec) APL 16,21 0,11 0,81 5,02

3. Mobilitate (cm) MOB 15,65 0,63 4,55 29,09

4. Săritură în lungime de pe loc ( cm) SLL 163,98 2,47 17,82 10,87

5. Ridicarea trunchiului (număr execuţii/30sec) RTR 25,05 0,33 2,38 9,52

6. Menţinut atârnat (sec) MAT 21,51 1,92 13,86 64,46

7. Alergare „Naveta” (sec) ANA 19,65 0,21 1,56 7,94

8. Alergare de viteză pe 50m. (sec) AV 8,27 0,06 0,46 5,65

9. Aruncarea mingii de oină (m) AMO 28,15 0,37 2,68 9,55

10. Alergare de rezistenţă - 1000m (sec) ARZ 273 6,04 0,31 6,88

Tabelul A.4.2. Tabel cu mediile performanțelor motrice cl. aVIII-a

Nr.

crt. Testul/Proba

cl. a VIII-a (n = 46)

X Em S Cv%

1. Echilibru „Flamingo” (nr. încercări/30sec) EFl 6,93 0,31 2,12 30,61

2. „Atinge Plăcile” (sec) APL 15,25 0,18 1,18 8,43

3. Mobilitate (cm) MOB 17,08 0,63 4,31 25,24

4. Săritură în lungime de pe loc ( cm) SLL 181,23 1,88 12,79 7,05

5. Ridicarea trunchiului (număr execuţii/30sec) RTR 26,21 0,33 2,25 8,61

6. Menţinut atârnat (sec) MAT 24,59 2,01 13,69 55,66

7. Alergare „Naveta” (sec) ANA 17,33 0,14 0,98 5,68

8. Alergare de viteză pe 50m. (sec) AV 7,91 0,06 0,45 5,71

9. Aruncarea mingii de oină (m) AMO 29,36 0,56 3,81 12,98

10. Alergare de rezistenţă - 800m (sec) ARZ 259,8 5,35 0,24 5,57

145

Continuarea Anexei 2

Tabelul A.5.2. Evoluția motricității pe cele patru clase (V-VIII)

Nr.

crt. Testul Clasa

Număr

de

subiecți X Em S Cv%

1

Echilibru Flamingo

EFL

(nr.încercări/30sec),

V 51 9,39 0,35 2,50 26,68

VI 44 8,27 0,27 1,83 22,17

VII 52 7,57 0,19 1,37 18,17

VIII 46 6,93 0,31 2,12 30,61

2

Atinge Plăcile APL

(sec)

V 51 17,44 0,18 1,30 7,48

VI 44 16,90 0,15 1,01 5,98

VII 52 16,21 0,11 0,81 5,02

VIII 46 15,25 0,18 1,18 8,43

3

Flexia trunchiului

înainte MOB (cm)

V 51 10,15 0,61 4,41 43,47

VI 44 12,06 0,64 4,31 35,71

VII 52 15,65 0,63 4,55 29,09

VIII 46 17,08 0,63 4,31 25,24

4

Săritura în lungime de

pe loc SLL (cm)

V 51 139,17 2,12 15,17 10,90

VI 44 152,52 2,19 14,52 9,52

VII 52 163,98 2,47 17,82 10,87

VIII 46 181,23 1,88 12,79 7,05

5

Ridicarea trunchiului

RTR (număr

repetări/30sec)

V 51 22,05 0,45 3,21 14,57

VI 44 23,15 0,30 1,99 8,63

VII 52 25,05 0,33 2,38 9,52

VIII 46 26,21 0,33 2,25 8,61

6

Menținut Atârnat

MAT (sec)

V 51 9,05 1,27 9,11 100,7

VI 44 13,85 1,50 9,97 71,96

VII 52 21,51 1,92 13,86 64,46

VIII 46 24,59 2,01 13,69 55,66

7

Alergare Naveta ANA

(sec)

V 51 22,50 0,17 1,23 5,46

VI 44 21,81 0,20 1,33 6,10

VII 52 19,65 0,21 1,56 7,94

VIII 46 17,33 0,14 0,98 5,68

8

Alergare de viteză/

50m AV (sec)

V 51 9,15 0,09 0,67 7,36

VI 44 8,77 0,06 0,44 5,06

VII 52 8,27 0,06 0,46 5,65

VIII 46 7,91 0,06 0,45 5,71

9

Aruncarea mingii de

oină AMO (m)

V 51 21,88 0,59 4,24 19,40

VI 44 25,54 0,48 3,19 12,50

VII 52 28,15 0,37 2,68 9,55

VIII 46 29,36 0,56 3,81 12,98

10

Alergare de rezistență

800/1000m ARZ

(sec)

V 51 321,6 6,92 0,49 9,20

VI 44 282 6,63 0,35 7,56

VII 52 273 6,04 0,31 6,88

VIII 46 259,8 5,35 0,24 5,57

146

Anexa 3

Tabel generalizator privind evoluția indicilor de motricitate specifici jocului de baschet

Nr.

crt. Teste Clasele

Nr.

caz Em S CV%

1 Echilibru

Flamingo EFL

(nr.încercări/30sec), V

GE Ti 15 8,57 ±0,47 1,78 20,82

Tf 6,97 ±0,42 1,59 26,21

GM Ti 15 8,81 ±0,52 2,10 23,88

Tf 8,31 ±0,49 1,99 26,43

VI

GE Ti 15 8,33 ±0,37 1,40 17,89

Tf 7,13 ±0,24 1,68 31,14

GM Ti 15 8,40 ±0,36 1,12 13,34

Tf 8,02 ±0,35 1,38 20,00

VII

GE Ti 15 7,19 ±0,38 1,54 21,14

Tf 5,93 ±0,30 1,40 31,12

GM Ti 15 7,21 ±0,35 1,31 18,17

Tf 6,84 ±0,33 0,61 10,14

VIII

GE Ti 15 6,22 ±0,55 3,32 33,87

Tf 4,45 ±0,47 1,52 47,53

GM Ti 15 6,80 ±0,57 2,21 32,50

Tf 5,99 ±0,54 1,75 34,56

2 ,,Atinge Plăcile”

APL (sec) V

GE Ti 15 17,72 ±0,30 1,15 6,51

Tf 16,85 ±0,25 0,66 3,99

GM Ti 15 17,91 ±0,27 0,98 5,47

Tf 17,61 ±0,26 1,23 7,03

VI

GE Ti 15 16,39 ±0,27 0,72 4,38

Tf 15,68 ±0,23 0,58 3,76

GM Ti 15 16,68 ±0,29 0,37 2,24

Tf 16,44 ±0,27 0,52 3,23

VII

GE Ti 15 16,00 ±0,23 0,78 4,97

Tf 15,28 ±0,18 0,45 3,04

GM Ti 15 16,06 ±0,22 0,72 4,54

Tf 15,88 ±0,21 0,71 4,55

VIII

GE Ti 15 15,61 ±0,20 0,89 5,75

Tf 15,02 ±0,15 1,01 7,13

GM Ti 15 15,79 ±0,21 0,88 5,57

Tf 15,56 ±0,19 0,67 4,34

3 Flexia trunchiului

înainte MOB (cm) V

GE Ti 15 9,30 ±0,71 3,99 47,00

Tf 11,64 ±0,58 2,56 20,25

GM Ti 15 9,25 ±0,77 3,08 33,37

Tf 9,83 ±0,61 2,07 19,67

VI

GE Ti 15 10,95 ±0,92 3,22 30,82

Tf 14,07 ±0,75 1,24 8,50

GM Ti 15 10,13 ±0,84 3,71 36,71

Tf 11,81 ±0,80 2,48 20,36

147

Continuarea Tabelului A.1.3.

VII

GE Ti

15 16,21 ±0,88 2,66 15,48

Tf 19,18 ±0,81 2,10 10,28

GM Ti

15 15,71 ±0,90 3,38 21,53

Tf 16,59 ±0,93 2,82 16,47

VIII

GE Ti

15 16,88 ±0,89 4,28 23,71

Tf 19,88 ±0,71 2,63 11,80

GM Ti

15 16,46 ±0,87 3,37 20,51

Tf 17,55 ±0,88 2,08 11,13

4 Săritura în

lungime de pe

loc SLL

(cm)

V

GE Ti

15 141,92 ±2,41 14,75 10,39

Tf 150,02 ±2,35 8,63 5,48

GM Ti

15 140,56 ±2,44 9,77 6,95

Tf 143,10 ±2,40 6,71 4,58

VI

GE Ti

15 153,71 ±2,85 10,25 6,62

Tf 163,84 ±2,73 7,67 4,55

GM Ti

15 153,26 ±2,83 10,97 7,21

Tf 155,20 ±2,80 4,99 3,11

VII

GE Ti

15 170,15 ±2,92 12,71 7,27

Tf 178,66 ±2,66 7,98 4,26

GM Ti

15 167,71 ±2,90 11,18 6,67

Tf 170,07 ±2,91 11,57 6,42

VIII

GE Ti

15 190,13 ±3,22 11,72 6,31

Tf 199,99 ±2,95 6,53 3,32

GM Ti

15 184,60 ±3,21 12,46 6,74

Tf 191,09 ±3,18 9,63 5,21

5 Ridicarea

trunchiului

RTR (număr

execuţii/30sec)

V

GE Ti

15 22,07 ±0,58 3,07 14,59

Tf 23,66 ±0,50 1,43 5,91

GM Ti

15 21,00 ±0,59 2,36 11,26

Tf 22,14 ±0,53 1,86 8,29

VI

GE Ti

15 23,65 ±0,54 2,16 9,36

Tf 25,51 ±0,47 0,91 3,53

GM Ti

15 22,93 ±0,54 2,12 9,24

Tf 24,01 ±0,53 1,56 6,47

VII

GE Ti

15 24,00 ±0,51 1,91 7,93

Tf 25,88 ±0,43 1,40 5,18

GM Ti

15 23,35 ±0,50 1,90 1,15

Tf 24,12 ±0,49 1,13 4,50

VIII

GE Ti

15 25,84 ±0,44 1,70 6,59

Tf 27,14 ±0,39 1,32 4,74

GM Ti

15 25,26 ±0,47 1,83 7,24

Tf 25,83 ±0,46 2,11 8,18

6 Menținut

atârnat MAT

(sec) V

GE Ti

15 8,58 ±0,84 7,18 75,01

Tf 11,33 ±0,78 8,37 49,37

GM Ti

15 8,02 ±0,86 7,46 9,30

Tf 8,91 ±0,87 6,63 6,59

148

Continuarea Tabelului A.1.3.

VI

GE Ti

15 14,63 ±1,18 8,11 49,97

Tf 18,47 ±0,84 6,67 25,59

GM Ti

15 14,22 ±1,28 10,61 74,63

Tf 15,31 ±1,26 8,72 48,33

VII

GE Ti

15 19,82 ±2,30 9,32 44,52

Tf 27,99 ±2,11 5,93 19,47

GM Ti

15 18,67 ±2,25 8,44 45,21

Tf 21,71 ±2,21 4,61 20,10

VIII

GE Ti

15 24,71 ±3,06 12,01 46,64

Tf 34,97 ±2,64 10,19 27,84

GM Ti

15 23,99 ±3,03 15,55 64,80

Tf 26,47 ±3,00 14,08 52,00

7 Alergare

,,Naveta”

ANA(sec) V GE

Ti 15

22,13 ±0,25 1,28 5,95

Tf 21,49 ±0,21 1,50 7,58

Ti 15

22,38 ±0,26 1,04 4,64

Tf 22,24 ±0,28 1,72 7,89

VI

GE Ti

15 21,56 ±0,23 1,47 7,02

Tf 20,94 ±0,18 1,59 8,41

GM Ti

15 21,77 ±0,24 0,95 4,36

Tf 21,62 ±0,25 1,04 4,97

VII

GE Ti

15 19,98 ±0,25 1,12 5,79

Tf 19,25 ±0,18 1,20 7,04

GM Ti

15 20,15 ±0,26 1,21 6,02

Tf 19,96 ±0,28 1,50 7,84

VIII

GE Ti

15 17,30 ±0,18 1,05 6,14

Tf 16,70 ±0,15 1,28 8,49

GM Ti

15 17,49 ±0,18 0,58 3,37

Tf 17,34 ±0,17 0,99 5,90

8 Alergarea

de viteză /

50 m. AV

(sec)

V

GE Ti

15 9,11 ±0,13 0,30 3,45

Tf 8,79 ±0,08 0,33 3,87

GM Ti

15 9,27 ±0,14 0,57 6,23

Tf 9,11 ±0,14 0,33 3,75

VI

GE Ti

15 8,81 ±0,09 0,38 4,44

Tf 8,50 ±0,07 0,33 4,01

GM Ti

15 8,86 ±0,10 0,41 4,64

Tf 8,74 ±0,08 0,36 4,21

VII

GE Ti

15 8,30 ±0,08 0,33 4,01

Tf 8,03 ±0,06 0,25 3,23

GM Ti

15 8,42 ±0,09 0,35 4,17

Tf 8,30 ±0,09 0,27 3,30

VIII

GE Ti

15 7,87 ±0,08 0,42 5,35

Tf 7,65 ±0,06 0,39 5,26

GM Ti

15 7,97 ±0,08 0,26 3,32

Tf 7,86 ±0,08 0,33 4,27

149

Continuarea Tabelului A.1.3.

9 Aruncarea

mingii de

oină AMO

(m))

V GE

Ti 15

21,95 ±0,65 3,41 15,96

Tf 24,04 ±0,54 1,44 5,70

GM Ti

15 21,56 ±0,66 2,65 12,32

Tf 22,28 ±0,64 1,86 7,93

VI GE

Ti 15

25,20 ±0,66 2,55 10,46

Tf 27,40 ±0,51 1,43 5,08

GM Ti

15 24,86 ±0,65 2,53 10,18

Tf 25,52 ±0,68 1,52 5,80

VII GE

Ti 15

27,58 ±0,45 3,14 10,91

Tf 28,78 ±0,37 2,31 7,11

GM Ti

15 27,07 ±0,44 1,43 5,31

Tf 27,52 ±0,42 2,30 7,92

VIII GE

Ti 15

30,15 ±0,50 3,53 11,30

Tf 31,88 ±0,44 2,41 6,82

GM Ti

15 29,46 ±0,51 3,88 13,19

Tf 30,48 ±0,49 3,85 12,36

10 Alergare de

rezistență –

800/1000 m

ARZ (sec)

V GE

Ti 15

328,00 ±6,85 0,56 11,13

Tf 307,55 ±6,11 0,39 8,91

GM Ti

15 333,00 ±6,94 0,45 8,49

Tf 328,31 ±7,02 0,43 8,73

VI GE

Ti 15

324,33 ±6,85 0,38 8,07

Tf 300,09 ±5,93 0,24 5,66

GM Ti

15 328,00 ±6,83 0,31 6,35

Tf 320,43 ±6,72 0,31 6,79

VII GE

Ti 15

296,01 ±6,12 0,09 2,23

Tf 274,12 ±5,71 0,12 2,81

GM Ti

15 299,00 ±6,13 0,29 6,45

Tf 291,49 ±6,10 0,10 2,25

VIII GE

Ti 15

266,51 ±5,39 0,21 4,99

Tf 248,01 ±5,08 0,31 7,90

GM Ti

15 269,31 ±5,41 0,22 5,13

Tf 263,43 ±5,40 0,19 4,69

150

Tabelul A.2.3. Generalizator privind evoluția indicilor tehnici specifici jocului de baschet la

subiecții supuși experimentului pedagogic

Nr.

crt. Teste Clasele

Nr.

caz Em S CV%

1 Pasa la

perete /30

sec (număr

execuţii)

V GE Ti

15 14,14 ±0,25 0,93 6,71

Tf 15,04 ±0,23 0,75 4,90

GM Ti

15 13,87 ±0,30 1,20 8,67

Tf 14,28 ±0,28 0,72 5,03

VI GE Ti

15 14,95 ±0,30 1,09 7,36

Tf 15,74 ±0,26 0,91 5,55

GM Ti 15

14,63 ±0,32 1,17 8,19

Tf 14,87 ±0,31 0,72 4,72

VII GE Ti

15 15,28 ±0,24 1,31 8,30

Tf 16,03 ±0,19 1,17 6,53

GM Ti

15 15,21 ±0,23 0,89 5,86

Tf 5,41 ±0,23 1,05 6,48

VIII GE Ti 15 17,00 ±0,29 1,41 8,83

Tf 17,40 ±0,23 1,72 8,88

GM Ti

15 16,66 ±0,24 1,04 6,27

Tf 16,95 ±0,26 0,79 4,62

2 Micul

maraton

(sec)

V GE Ti

15 38,67 ±0,64 2,08 5,38

Tf 36,47 ±0,57 1,47 4,18

GM Ti

15 39,05 ±0,66 2,64 6,77

Tf 38,42 ±0,65 2,85 7,47

VI GE Ti

15 36,09 ±0,76 2,23 6,19

Tf 33,85 ±0,68 2,09 6,29

GM Ti

15 36,95 ±0,78 3,05 8,27

Tf 35,98 ±0,76 2,79 7,82

VII GE Ti

15 35,77 ±0,58 1,98 5,63

Tf 33,91 ±0,50 1,85 5,79

GM Ti

15 35,99 ±0,57 1,24 3,44

Tf 35,58 ±0,54 1,15 3,32

VIII GE Ti

15 33,46 ±0,47 3,74 11,45

Tf 31,74 ±0,40 2,94 10,72

GM Ti

15 33,64 ±0,46 1,81 5,38

Tf 33,17 ±0,46 2,53 7,87

3 Complex

tehnic (sec)

V GE Ti

15 51,00 ±0,77 6,76 14,55

Tf 48,33 ±0,68 1,60 4,14

GM Ti

15 51,33 ±0,77 7,99 16,10

Tf 50,61 ±0,76 7,92 17,08

VI GE Ti

15 45,60 ±0,62 6,15 14,15

Tf 43,40 ±0,55 2,30 8,40

GM Ti

15 46,11 ±0,63 6,49 14,08

Tf 45,22 ±0,64 4,14 9,51

VII GE Ti

15 38,95 ±0,71 2,84 7,51

Tf 36,58 ±0,63 4,28 13,48

GM Ti

15 39,54 ±0,73 2,76 7,00

Tf 38,92 ±0,72 3,47 9,10

VIII GE Ti

15 37,33 ±0,78 3,01 8,59

Tf 34,66 ±0,66 4,38 15,04

GM Ti

15 38,02 ±0,78 4,62 12,15

Tf 37,23 ±0,76 3,75 10,16

151

Anexa 4

Tabelul A.1.4. Generalizator. Indicatorii performanței tehnice a grupelor cuprinse în experiment

la cele două testări (cl. a V-a)

Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15

f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;

f=28 t = 2,048; 2,763; 3,

Tabelul A.2.4. Generalizator cu indicatorii statistici ai performanțe tehnice (cl. a VI-a)

Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15

f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;

f=28 t = 2,048; 2,763; 3,

Nr

crt.

Testul

Testare inițială ( n = 30) Testare finală ( n = 30)

G.M.

(n = 15)

G.E.

(n = 15) t P

G.M.

(n = 15)

G.E.

(n = 15) t P

X ± m X ± m X ± m X ± m

1 Pasa în

perete 13,87± 0,30 14,14±0,25 0,66 >0,05 38,42±0,65 15,04±0,23 2,11 < 0,05

2 Micul

Maraton 39,05±0,66 38,67±0,55 0,42 >0,05 38,42±0,65 36,47±0,57 2,27 < 0,01

3 Complex

tehnic 51,33±0,77 51,00±0,77 0,30 >0,05 50,61±0.76 48,33±0,68 2,23 < 0,05

Nr

crt. Testul

Grupa Martor (n =15) Grupa experimentală (n = 15)

TI TF t P

TI TF t P

X ± m X ± m X ± m X ± m

1 Pasa în

perete 13,87± 0,30 14,28±0,28 1,52 <0,05 14,14±0,25 15,04±0,23 3,75 < 0,01

2 Micul

Maraton 39,05±0,66 38,42±0,65 1,02 >0,05 38,67±0,55 36,47±0,57 3,86 < 0,01

3 Complex

tehnic 51,33±0,77 50,61±0.76 1,00 >0,05 51,00±0,77 48,33±0,68 3,87 < 0,01

Nr

crt.

Testul

Testare inițială ( n = 30) Testare finală ( n = 30)

G.M.

(n = 15)

G.E.

(n = 15) t P

G.M.

(n = 15)

G.E.

(n = 15) t P

X ± m X ± m X ± m X ± m

1 Pasa în

perete 14,63±0,32 14,95±0,30 0,73 >0,05 14,87±0,31 15,74±0,26 2,17 < 0,05

2 Micul

Maraton 36,95±0,78 36,09±0,77 0,78 >0,05 35,98±0,76 33,85±0,68 2,09 < 0,05

3 Complex

tehnic 46,11±0,63 45,60±0,62 1,14 >0,05 45,22±0,64 43,40±0,55 2,17 < 0,05

Nr

crt Testul

Grupa Martor (n =15) Grupa experimentală (n = 15 )

TI TF t P

TI TF t P

X ± m X ± m X ± m X ± m

1 Pasa în

perete 14,63±0,32 14,87±0,31 0,80 <0,05 14,95±0,30 15,74±0,26 3,95 < 0,01

2 Micul

Maraton 36,95±0,78 35,98±0,76 1,33 > 0,05 36,09±0,77 33,85±0,68 3,24 < 0,01

3 Complex

tehnic 46,11±0,63 45,22±0,64 1,48 > 0,05 45,60±0,62 43,40±0,55 3,93 < 0,01

152

Tabelul A.3.4. Generalizator cu indicatorii statistici ai performanței tehnice (cl. a VII-a)

Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15

f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;

f=28 t = 2,048; 2,763; 3,

Tabelul A.4.4. Generalizator cu indicatorii statistici ai performanței tehnice (cl. a VIII-a)

Notă: P - 0,05; 0,01; 0,001 Grupa experimentală n=15; Grupa martor n=15

f = 14 t = 2,145; 2,977; 4,140;

f=28 t = 2,048; 2,763; 3,

Nr

crt.

Testul

Testare inițială ( n = 30) Testare finală (n = 30)

G.M.

(n = 14)

G.E.

(n = 14) t P

G.M.

(n = 14)

G.E.

(n = 14) t P

X ± m X ± m X ± m X ± m

1 Pasa în

perete 15,21± 0,23 15,28±0,24 0,21 >0,05 15,41±0,23 16,03±0,19 2,07 <0,05

2 Micul

Maraton 35,99±0,57 35,77±0,58 0,27 >0,05 34,60±0,30 33,91±0,50 2,22 <0,05

3 Complex

tehnic 39,54±0,73 38,95±0,71 0,58 >0,05 38,92±0,22 36,58±0,63 2,44 <0,05

Nr

crt Testul

Grupa Martor (n =15) Grupa experimentală (n = 15)

TI TF t P

TI TF t P

X ± m X ± m X ± m X ± m

1 Pasa în

perete 15,21±0,23 15,41±0,23 0,91 > 0,05 15,28±0,24 16,03±0,19 3,57 < 0,01

2 Micul

Maraton 35,99±0,57 35,53±0,54 0,88 > 0,05 35,77±0,58 33,91±0,50 3,65 < 0,01

3 Complex

tehnic 39,54±0,73 38,92±0,22 0,91 >0,05 38,95±0,71 36,58±0,63 3,70 < 0,01

Nr

crt

Testul

Testare inițială ( n = 30) Testare finală ( n = 30)

G.M.

(n = 14)

G.E.

(n = 14) t P

G.M.

(n = 15)

G.E.

(n = 14) t P

X ± m X ± m X ± m X ± m

1 Pasa în

perete 16,66± 0,27 17,00±0,36 0,85 >0,05 16,95±0,26 17,40±0,23 2,13 < 0,05

2 Micul

Maraton 33,64±0,46 33,46±0,47 0,27 >0,05 33,17±0,46 31,84±0,40 2,18 < 0,05

3 Complex

tehnic 38,02±0,78 37,33±0,78 0,63 >0,05 37,23±0,76 33,66±0,66 2,54 < 0,05

Nr

crt Testul

Grupa Martor (n =15) Grupa experimentală (n = 15 )

TI TF t P

TI TF t P

X ± m X ± m X ± m X ± m

1 Pasa în

perete 16,66±0,27 16,95±0,26 1,16 > 0,05 17,00±0,29 17,40±0,23 2,80 < 0,05

2 Micul

Maraton 33,64±0,46 33,17±0,46 1,10 > 0,05 33,46±0,47 31,84±0,40 3,95 < 0,01

3 Complex

tehnic 38,02±0,78 37,23±0,76 1,08 > 0,05 37,33±0,78 33,66±0,66 3,97 < 0,001

153

Anexa 5

PROGRAMA EXPERIMENTALĂ CU CONȚINUT DE BASCHET

Școala: Gimnazială “Coresi”din Târgovişte

Grupa : Extracuricular Baschet Băieți Clasa: a V-a – a VI-a (11-12 ani)

Nivel valoric: minibaschet

Anul școlar: 2007/2008

Număr lecţii alocate: 34 (1 oră /săptămână )

COMPETENŢE GENERALE

VALORI ȘI ATITUDINI

orientarea către o viață sănătoasă, activă și echilibrată, prin alegerea unui stil activitate care să

îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul

liber

preocupare pentru dezvoltarea capacități motrice

receptiv pentru practicarea independentă a exercițiilor fizice

respect pentru regulile impuse de organizarea și desfășurarea activității sportive

extracurriculare

disponibilitate pentru colaborare în relațiile cu colegii

manifestarea unui spirit competitiv și de fairplay

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

Competențe

specifice

Conținuturi

1.Îmbunătățirea

deprinderilor

motrice de bază

necesare

Exersarea fragmentată/globală și aplicarea deprinderilor şi priceperilor

motrice de bază în întreceri/ștafete/concursuri

- alergare pe distanţe scurte şi medii cu /fără manevrarea mingii

- sărituri cu desprindere de pe unul şi ambele picioare cu și fără minge

1. Dezvoltarea capacității motrice generale și specifice jocului de baschet, în concordanță

cu particularitățile de vârstă

2. Învățarea și consolidarea procedeelor tehnice și a acțiunilor tactice specifice jocului de

baschet

3. Utilizarea noilor cunoştinţe în situaţii noi în raport cu cele anterioare și aplicarea în

lor în întreceri și concursuri

4. Manifestarea constantă a unui comportament bazat pe respect față de rguli, adversari,

arbitri și spectatori

154

practicării jocului

de baschet

2.Creșterea

indicilor de

manifestare a

calităților motrice

de bază și

specifice solicitate

în jocul de

baschet

3.Recunoașterea

diferitelor reacții

ale organismului

la eforturi variate

- aruncări şi prinderi la ţintă şi la distanţă, cu unul şi ambele braţe

- echilibrul corpului aflat pe sol şi în aer

Exersarea mijloacelor specifice fiecărei calităţi motrice:

Calităţi motrice de bază (VÎRF)

Viteza: - de reacţie, execuție, deplasare, repetiție

Îndemânarea: - în manevrarea obiectelor; ambidextrie

Rezistenţa: la eforturi aerobe - alerg de rezistenţă; circuite F+R

Forţa: dinamică segmentară - ex. ptr. Br. Abd. P. Spt

Mobilitate și suplețe: stabilitatea în articulaţia coloanei vertebrale în

articulaţia centurii scapulohumerale, membrelor etc.

Calităţi motrice specifice:

Viteza: - de reacţie faţă de: minge, partener, adversar.

- de execuţie a deplasărilor, săriturilor şi a procedeelor tehnice

de bază cu şi fără minge

Forţă explozivă: - la nivelul trenului inferior

Rezistenţă la efort mixt - în redim de viteză

Mobilitate . – articulară la nivelul tuturor segmentelor

- suplețe generală și specifică

Capacități coordinative: orientare în spațiu, diferențiere kinestezică,

echilibru, simțul ritmului, manevrarea mingii

Exercițiile de „încălzire”/ complexe de dezvoltare fizică generală și

specifică jocului de baschet

Exerciții de streching

Măsuri de igienă individuală

2.1.Învățarea

elementelor și

procedeelor

tehnice

fundamentale de

atac și apărare de

bază ale jocului

Jocuri pregătitoare

- pentru învățarea deprinderilor și a calităților motrice generale și

specifice

-pentru însușirea elementelor și procedeelor tehnice ale jocului de

baschet

Tehnica jocului cu mingea:

- ținerea mingii cu două mâini la piept

-prinderea mingii cu două mâini de pe loc și din deplasare

- pasarea mingii cu două mâini de la piept, cu pământul, cu două mâini

de deasupra capului

- driblingul de pe loc, din deplasare, înalt, mediu, jos, cu schimbare de

ritm, cu schimbare de direcție, cu mâna dreaptă, cu mâna stângă

(ambidextrie)

- dribling cu trecerea mindii prin față, spate, printre picioare, cu piruietă

- oprirea într-un timp

- pivotarea prin întoarcere (ofensiv, defensiv)

- aruncarea la coș de pe loc cu o mână/două mâini

- aruncarea la coș din dribling

- aruncarea la coș din alergare

155

2.2. Însușirea

acțiunilor tactice

individuale

colective

simple

- fenta de aruncare

Tehnica jocului fără minge

- poziţia fundamentală înaltă, medie, joasă

- deplasare laterală cu paşi adăugaţi, către dreapta şi către stânga

înainte şi către înapoi

- schimbarea de direcție prin frânare, pe ambele picioare

Tactica individuală: a.În atac :

- demarcajul

- ieșirea la minge cu oprire într-un timp

-depășirea cu pas încrucișat

-recuperarea ofensivă la aruncarea proprie și la aruncarea coechiperilor

b.În apărare:

-marcajul jucătorului cu minge

-intervenția la minge în cadrul marcajului: intercepția, smulgerea mingii

- recuperarea defensivă

Tactica colectivă de 2-3 jucători:

a. În atac

- „dă și du-te”

Tactica de echipă 5x5:

a.În atac

- contraatacul cu pasă la jucătorul din față

b. În apărare

- apărarea „om la om” în aproprierea coșului propriu

- Joc bilateral la unul și două panou

3.1. Capacitatea de

a aplica

deprinderile

însușite în codiții

de joc, de a

rezolva eficient

situaţiile apărute

în timpul jocului

3.2. Realizarea de

acțiuni motrice

simple

- informații cu privire la greșelile sancționate de reulamentul jocului

- comunicarea verbală și gestică a termenilor regulamentului

- variante de joc cu temă

- transpunerea unui acțiunilor tactice în joc

4.1 Integrarea și

acționarea în

cadrul grupului

4.2. Asumarea și

îndeplinirea

rolulrilor specifice

activității

-stabilirea unor roluri de lidership

-joc de rol

-convorbiri, elev-elev, elev-profesor, pe baza regulamentului de joc

159

156

Programa experimentală cu conținut de baschet

Școala: Gimnazială “Coresi” din Târgovişte

Grupa: Extracuricular Baschet Băieți

Clasa: a VII-a – a VIII-a ( 13-14 ani)

Nivel valoric: Începători I

Număr de lecții: 1 oră / săptămână

Număr lecții alocate: 34; jocuri verificare, ONSŞ: 6 ore

COMPETENŢE GENERALE

1. Dezvoltarea capacității motrice generale și specifice jocului de baschet, în

concordanță cu particularitățile de vârstă

2. Utilizarea noilor cunoştinţe în situaţii noi în raport cu cele anterioare

3. Aplicarea regulilor specifice organizării și practicării activităților sportive

extracurriculare și adaptarea unui comportament adecvat în relațiile

interpersonale și de grup

4. Întărirea motivației pentru practicarea exercițiilor fizice și a sportului

VALORI ȘI ATITUDINI

orientarea către o viață sănătoasă, activă și echilibrată, prin alegerea unui stil de activitate care

să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu

timpul liber

preocupare pentru dezvoltarea capacități motrice

receptiv pentru practicarea independentă a exercițiilor fizice

respect pentru regulile impuse de organizarea și desfășurarea activității sportive

extracurriculare

disponibilitate pentru colaborare în relațiile cu colegii

manifestarea unui spirit competitiv și de fair-play

Competențe

specifice Conținuturi

1.1.Aplicarea

mijloacelor specifice

în vederea

optimizării stării de

sănătate

1.2.Creșterea

indicilor de

manifestare a

calităților motrice de

bază și specifice

solicitate în jocul de

baschet

Exersarea fragmentată/globală și aplicarea deprinderilor şi

priceperilor motrice de bază în întreceri/ștafete/concursuri

- alergare pe distanţe scurte şi medii cu /fără manevrarea mingii

- sărituri cu desprindere de pe unul şi ambele picioare cu și fără

minge

- aruncări şi prinderi la ţintă şi la distanţă, cu unul şi ambele braţe

- echilibrul corpului aflat pe sol şi în aer

Exersarea mijloacelor specifice fiecărei calităţi motrice

Calităţi motrice de bază (V.Î.R.F.)

Viteza: - de reacţie, execuție, deplasare, repetiție

Îndemânarea: - în relație cu adversarii; ambidextrie

Rezistenţa: la eforturi aerobe - alerg de rezistenţă; circuite F+R

Forţa: dinamică segmentară - a tuturor grupelor musculare

Mobilitate: în articulația pumnului și a genunchiului

Calităţi motrice specifice:

157

1.3. Capacitatea de a

aplica deprinderile

motrice în acțiuni

complexe

Viteza: - de reacţie pe spații mici.

- de execuţie a procedeelor tehnice de bază cu şi fără minge

Forţă explozivă: - la nivelul trenului inferior

Rezistenţă la efort mixt - în redim de viteză, rezistență - forță

Mobilitate . – articulară la nivelul tuturor segmentelor

- suplețe generală și specifică

Capacități coordinative: combinarea mișcărilor, orientare în teren,

simțul ritmului, manevrarea mingii

Exercițiile de „încălzire”/ complexe de dezvoltare fizică generală și

specifică jocului de baschet

Exerciții de streching

Măsuri de igienă individuală

2.1.Perfecționarea

procedeelor tehnice

și a acțiunilor tactice

însușite

2.2. Consolidarea

acțiunilor tactice

individuale și

colective însușite și

aplicare lor în

condiții de joc

Repetarea și consolidarea conținutului tehnic

a.În apărare:

- poziţia fundamentală cu deplasări variate (paşi adăugaţi, către

dreapta şi către stânga, înainte şi către înapoi)

-structuri de procedee tehnice cu deplasări și sărituri pentru prinderea mingii

- schimbări de direcție cu frânare urmate de piruetă

b.În atac:

Jocul fără minge

- oprirea în doi și într-un timp

- pivotarea prin întoarcere și prin pășire (defensivă, ofensivă)

Jocul cu mingea

- pasarea mingii de pe loc și din deplasare cu două mâini :

- directe

- cu pământul

- de deasupra capului

- driblingul de pe loc, din deplasare, cu variația înălțimi și tempoului,

cu schimbare de direcție, ambidextrie în dribling

-dribling cu trecerea mingii prin față, spate, printre picioare, cu

piruietă

- oprirea din dribling, pivotare și protejarea mingii

- fentă de dribling cu schimbarea mâini

- aruncarea la coș de pe loc cu o mână de deasupra capului

- aruncarea la coș din dribling

- aruncarea la coș din alergare cu o mână de deasupra capului oferită,

- aruncarea la coș din săritură precedată de oprire într-un timp

- fente de aruncare

Acțiuni tactice individuale:

a.În atac:

- demarcajul

- fenta de depășire și de aruncare

- pătrunderea prin fața apărătorului

-recuperarea ofensivă la aruncarea proprie și la aruncarea

coechiperilor

b.În apărare:

-marcajul normal și agresiv

-închiderea depășirii,

158

Tactica colectivă de 2-3 jucători:

c. În atac

- „dă și du-te”

- combinații tactice între 3 jucător

- atacul în superioritate numerică 2x1, 3x2

Tactica de echipă 5x5:

a.În atac

- contraatacul cu pasă lateral la centrul ternului

- contaatacul cu pasa la centrul terenului

d. În apărare

-apărarea „om la om” normală și agresivă

- apărarea 1-2-1-1

- Joc 2x2,3x3

3.1. Capacitatea de

a rezolva eficient

situaţiile apărute în

timpul lecțiilor de

antrenament și joc

3.2. Manifestarea

dorinței de afirmare

prin activitățile

sportive

- insușirea reulamentulului jocului

- variante de joc cu temă (fără dribling)

- exersarea individuală a exercițiilor de consolidare a tehnicii

4.1 Integrarea și

acționarea în grupuri

diferite spontan

constituite

4.2. Asumarea și

îndeplinirea

rolulrilor specifice

activității și a

sarcinilor de

organizare a

activității

-organizarea și conducerea unor părți ale lecției (încălziriea,

pregătirea pentru efort etc.) de către un lider

-joc de rol , căpitan, conducător de joc, arbitru

-dialog între elevi-elevi, elevi- profesor,

-participare la meciuride verificare şi din cadrul ONSŞ

159

Anexa 6

Titlul cursului: Extracurricular –baschet băieţi Model de planificare calendaristică - sem. I

Grupa/clasa: aVII-a-aVIII-a anul: 2007/2008 ; săptămâni 18 ; efective: 15

Obiective de pregătire: Dezvoltarea capacităţii motrice şi formarea corectă a deprinderilor Obiective de performanţă: Câştigarea loc. I-II la O.N.S.Ş.

Învăţarea şi consolidarea elementelor tehnico-tactice şi aplicarea lor în jocul cu şi fără minge

Învăţarea şi consolidarea contraat. direct, spontan direct şi liber

COMPONENTELE

MODELULUI CONŢINUTURI (MIJLOACE)

septembrie octombrie noiembrie decembrie ianuarie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

Pre

găt

irea

fiz

ică

gen

eral

ă

10%

din

in

stru

ire

- Exerciţii pentru pregătire funcţională a organismului 3 3 3 3 3 3 2 3 2 - - - 3 10 2 3

Etap

a m

un

icip

ală

a O

.N.S

.Ş.-

4 jo

curi

3

VITEZA

- viteza de reacţie: plecări din diferite poziţii, schimbări de direcţii şi ritm 2 - - - 2 - 2 - - 3 2 2 -

„Ş

coal

a „C

ore

si”

T

ârgo

vişt

e –

Bas

chet

Clu

b. M

.S.M

. -

Sala

„C

ore

si”

- - 3

- deplasări repetate lateral dreapta/ stânga, înainte/ înapoi - 2 3 2 - - - 2 - - - - 3 3 -

- naveta: deplasări înainte cu întoarceri în zonă limitată 3 - - - - - 2 - - - - - 2 - - -

- Micul maraton cu şi fără minge - 3 1 2 - - - - 2 2 3 2 - 2 -

FORŢĂ - ex. pt. picioare –sărituri cu coarda şi la banca de gim. - - 2 - - 2 - - - - - - - 2 - 2

REZISTENŢĂ - circuite de F.R. cu elemente specifice jocului de baschet - - - - - - - 2 3 - - - - - - -

- jocuri de mişcare şi ştafete - - - 2 - 2 - - 2 - - - - - - -

MOBILITATE - ex. de mobilitate articulară, ex. de stretching - - - - 1 1 1 1 - - 1 - 1 - - -

PREGĂTIREA FIZICĂ

SPECIFICĂ

20% din instruire

- Cris- Cross 5 - - - 5 5 - - 5 - 5 - 5 - -

- „Pătratul mişcător” - 5 - 5 - 5 5 - 5 5 - 6 - 5 -

- circuit tehnic cu elemente din: baschet - gimnastică - - 6 5 - - - 4 5 - 5 4 5 5 5

- jocuri de mişcare, întreceri 5 5 4 - 5 - 5 6 - 5 - 5 - - - 5

PREGĂTIRE TEHNICĂ

- ÎN ATAC

40% din instruire

- ÎN APĂRARE

- Înv. şi cons. ţinerii şi prinderii mingii 5 5 - - - 5 - - - - - - - - - -

- Înv. şi cons.driblingul de pe loc şi deplasare 5 - 5 - 5 - 5 5 5 5 5 5 2 5 5 5

- Înv. şi cons. paselor de pe loc şi din deplasare - 5 5 5 - - - - - - - - - - - -

- Înv. şi cons. aruncarii la cos din alergare şi dribling - - 5 5 10 10 10 5 10 5 10 10 5 5 10 10

- Înv şi cons. opririi într-un timp şi doi timp 5 - - - - - 5 - - - 2 3 - - -

- Poz. Fundamentală înaltă, medie,joasă, deplasări cu paşi adăugaţi şi joc de br - 5 - - - - - 5 - 5 3 - - - - 5

- Înv. şi cons.arunc. la cos de pe loc şi din săritură stop-șut - 5 5 5 - 5 - - 5 - - 5 5 - 5

- Structuri de procedee tehnice:dribling, pase, aruncare 5 - - 5 5 - - 5 - 5 - 5 5 5 5 -

PREGĂTIRE TACTICĂ

INDIVIDUALĂ 5%

- Demarcaj în semicerc, în L - - - - - - 3 - - - - - - - - -

- Ieşirea la minge cu oprire într-un timp 3 - - - - - - - - - - - - - - -

- Poziţia triplei ameninţări pivotarea ofensivă şi defensivă - - - - - - - 3 - - - - - 3 - -

- Depăşirea - - 3 - - - - - - 3 - - 3 - - -

- Pătrunderea de pe partea mingii prin faţa apărătorului - 3 - - - - - - 3 - - 3 - - - 3

- Marcajul jucătorului cu minge şi a jucătorului fără minge - - - 3 - - - - - - - - - - - -

- Intercepţia, smulgerea, dezbaterea mingii din dribling - - - - 3 - - - - - - - - - 3 2

- Relaţia 1x1 în atac şi apărare - - - - - 3 - - - - 3 - - - - -

PREGĂTIRE TACTICĂ

2-3 jucători 5%

- Dă şi du-te 3 - - 3 3 - 3 3 1 - 3 - 3 3 - -

- Combinaţii de 2 şi 3 juc. – atac, apărare - 3 3 - - 3 - - - 3 - 3 - - 3 -

PREGĂTIRE TACTICĂ

COLECTIVĂ 5%

- Contraatac spontan direct cu dribling sau cu pasă la jucător centru - - - - - - 1 - 3 - 3 3 - - - - - Apărarea pressing, om la om pe tot terenul - - - - - - - - - 3 - - - 3 - 3

PREGĂTIRE PRIN JOC

15%

- Joc 2x2, 3x3, 5x5, Korfball 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 - - Joc de verificare; joc şcoală; joc participare la ONSŞ - - - - - - - - - - - - X X - - X -

PREG. TEORETICĂ ŞI

ORGANIZATORICĂ

Cunoaşterea regulilor de joc: greş. personale (paşi,dublu dribling, fault, 3sec), angajarea

între 2 juc.; autoconducere şi autoorganizare în cadrul lecţiei x x x x x x x x x x x - - x x - - -

DURATA LECŢIEI- MINUTE- 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 160 50

160

Continuare Anexei 6

Proiectarea unităților de învățare baschet

Grupa experimentală

Clasa: a VII-VIII a

Număr de lecţii alocate: 34

Perioada: septembrie 2007 – iunie 2008

Durata lecţiei: 50 minute

Conținuturi cuprinse în instruire:

- procedee tehnice folosite în atac:- Ţinerea şi pasarea mingii - procedee tehnice folosite în apărare: - poziţia fundamentală

- dribling variabil de pe loc şi din deplasare înaltă, medie,joasă, deplasări cu paşi adăug. şi joc de br.

- pasa de pe loc şi din deplasare - pregătire tactică individuală: -demarcaj în semicerc, în L

- aruncarea la coș din alergare şi dribling - ieşirea la minge cu oprire într-un timp

- oprirea într-un timp şi în doi timpi - poziţia triplei ameninţări pivotarea off. şi def.

- pivotarea prin întoarcere și prin pășire (defensivă, ofensivă) - depăşirea

- arunc. la cos de pe loc şi din săritură stop-șut - pătrunderea de pe partea mg. prin faţa

apărătorului

- structuri de procedee tehnice:dribling, pase, aruncare - marcajul juc. cu mg. şi a juc. fără minge

- pătrunderea de pe partea mg. prin faţa

apărătorului

- relaţia 1x1 în atac şi apărare

-pregătire tactică 2-3 jucători-Dă şi du-te

-Combinaţii de 2-3 jucători în atac şi apărare

- pregătire tactică colectivă: - contraatac spontan direct cu dribling sau pasă la juc. centru

- apărare pressing om la om pe tot terenul

- pregătire prin joc: - 2x2, 3x3, 5x5, Korfball; joc de verificare, jocuri în ONSŞ

- pregătire teoretică şi organizatorică: - cunoaşterea regulamentului; autoorganizare, autoconducere

160

161

Nr.

lecţie

Competenţe

specifice

Detalieri

de

conţinut

Exemple de activităţi de învăţare

Dozare

orientati

Resurse

1 2 3 4 5 6

L 1-3

.

1.1

1.2

2.1

3.1

3.2

4.1

Şcoala alergării şi

şcoala mingii

Viteza de reacţie:

Deplasări înai. Înap

(naveta)

Ţinerea şi prinderea

mingii

Poziţia fundamentală

înaltă, medie,joasă,

deplasări cu paşi

adăug. şi joc de br.

Driblingul variabil de

pe loc şi din deplasare

- joc de gleznă, alergare cu g. la piept, cu călcâiele la şez.

- sprint la fluier, oprire şi revenire în alergare cu spatele;

- pas săltat fără şi cu mingea şi ducerea ei sus

- pas sărit fără şi cu ducerea mingii în faţă

- alergare cu pendularea gambei, mingea susţinută la spate

- alergare cu genunchi sus, mingea susţinută înainte

- deplasări repetate cu paşi adăugaţi lateral stânga şi dreapta,

înainte şi înapoi

- deplasări cu sarcini: apărător fără minge cu executarea

deplasării în poz. fundam., iar atacantul execută schimbări de

direcţie

- diferite variante de „Leapşa“

- deplasări în poziţia fundamentală joasă, medie şi înaltă

- alergări urmate de opririi şi controlul poziţiei fundamentale

- sprint la fluier deplasare cu poz. fundamentală la stânga,

dreapta, înai., înap. pe diagonală, pe linia de centru, pe linia de

fund a terenului etc. la indicaţia profesorului

- exersarea globală a unor jocuri pregătitoare, ştafete cu

elemente de baschet „Brăduţul”

- exerciţii de streching

- dribling pe loc cu mâna îndemânatică şi cu cealaltă, în diferite

forme: cu piruetă, cu trecere pe la spate, printre picioare

- mers cu efectuarea driblingului şi manevrarea mingii în

diferite planuri

- alergare şerpuită cu dribling cu mâna îndemânatică

- alergare în “8“ cu dribling cu mâna dreaptă şi mâna stângă

- Micul Maraton cu efectuarea driblingului cu mâna dreaptă şi

mâna stângă

2x15m

2 reprize

1x15m

1x15m

1x20m

3reprize

x 2min

5min

3min

5 min

5 acţiuni

3ex.

5min

lung.de

teren dus

– întors

1 L

1 L

2x1 L

14-16 mingi

6 panouri

8jaloane

mari

8 mici

Fluier

161

162

Oprirea într-un timp

Aruncarea la coş din

alergare şi dribling

Ieşirea la minge cu

oprire într-un timp

- alergare cu efectuarea driblingului cu schimbarea direcţiei şi a

ritmului la semnal

- exerciţiul 1, „knock out“ (lupta cocoşilor) - ieşirea la minge cu oprire într-un timp - aruncarea la coş cu o mână de pe loc

- aruncarea la coş din dribling de pe partea dreaptă şi partea

stângă

- jocuri cu efective reduse la un panou, 3x3

- angajarea între doi jucători

- exemplificarea greşelilor personale (paşi, dublu dribling)

1x20m

2min

5min

5min

3min

6min

L 4-5.

1.1

1.2

1.3

2.1

3.1

4.1

4.2

Ştafete şi jocuri

pentru dezvoltarea

îndemânării

Pasa de pe loc şi din

deplasare cu două

mâini de la piept

Aruncarea la coş din

şi alergare şi dribling

Aruncare de pe loc şi

săritură stop-şut

Marcajul jucătorului

cu minge Structuri de procedee

tehnice:dribling, pase,

aruncare

Dă şi du-te

Joc la un panou

- „Mingea frige”

- pe perechi, cu o minge, un jucător încearcă să ia mingea

celuilalt care o protejează prin trecerea ei pe la spate, pe sus etc.

- Culesul şi semănatul mingilor

- exersarea pasei cu 2 mâini de la piept de pe loc şi din

deplasare

-pasa în doi din alergare cu două mâini de la piept şi cu

pământul, cu două mâini de deasupra capului

- pase în trei fără schimb de locuri

- dribling cu efectuarea pasului săltat

- dribling cu efectuarea pasului sărit

- dribling cu alergare cu pendularea gambelor

- dribling cu alergare cu genunchi sus

- aruncare la coş din alergare

- exersarea structurii: dribling alternativ cu mâna dreaptă şi

stânga – oprire într-un timp şi doi timpi urmată de aruncare la

coş (stop-şut)

- marcajul jucătorului cu minge – pe perechi

- concurs pe grupe de 5 jucători de aruncări libere, 10 marcate

- demonstraţii, corectări

- Exerciţiul 2 şi 9 (anexa7)

- Dă şi du-te

-se exec.

până

rămân 2

jucători

5min

5min

5min

3x

10min

3min

1min

5min

3min

6 min

15 mingi

8 jaloane

mici

Fluier

8 cercuri

16

2

163

- joc 3x3 la un panou, cu temă: aruncarea la coş cu o mână,

recuperare

- exemplificarea greşelilor personale trei secunde, fault şi a

situaţiei 1x1.

- Exerciţii de streching

L 6-7 1.1

1.2

1.3

2.1

3.1

4.1

4.2.

Pasa cu două mâini

de la piept

Driblingul Oprirea într-un timp

şi în doi timpi

Cons.aruncarea la

coş din alergare şi

dribling

Cons. arunc. de pe

loc cu oprire stop-şut

Relaţia 1x1

- exersarea pasei în 2-3 jucători vizând corectitudinea, precizia

şi viteza de execuţie

- pasa la perete

-„Pătratul mişcător”

- Criss – cross

- dribling cu protejarea mingii; scoaterea mingii de la adversar

- -exersarea pivotării cu şi fără minge

- complex de procedee tehnice:ieşire la minge-oprire-pivotare-

pasă la şirul din faţă-trecere la coda şirului

- exersarea driblingului cu ocoliri de obstacole şi aruncarea la

coş cu o mână (din apropierea panoului)

- din 4 colţuri: dribling, pasa, schimbare de direcţie, reprimire,

aruncare din deplasare

- exerciţiul 7 şi 8 ( anexa 7)

- corectări, exemplificări

-structuri tehnico-tactice cuprinzând procedeele de bază însuşite

Joc 5x5 fără dribling

5min

2x 30sec

5min

5min

5min

6-8x

5min

10min

3min

6min

14-16 mingi

6 panouri

8jaloane

mari

8 mici

Fluier

Intreceri

L 8-9

1.1

1.2

1.3

2.1

2.2

3.1

4.1

4.2

Cons.driblingul de

pe loc şi deplasare Pivotarea prin

întoarcere și prin

pășire (defensivă,

fensivă)

Deplasări repetate

stg.dr.

Cons. driblingul

Cons. aruncarea la

-poziţia fundamentală cu deplasări şi schimbări de direcţie după

profesor, cu opriri bruşte, alergări, sărituri pe loc, însoţite de

mişcări ale braţelor

- exersarea structurii: dribling cu ocolire de obstacole în

„pătrat” –oprire într-un timp pivotare prin păşire (înainte –

înapoi)

-exerciţiul 10 (anexa7)- demonstraţii repetate- corectări

individualizate

- exersarea deplasărilor cu paşi adăugați în toate direcţiile şi cu

lucrul activ al braţelor

5min

3min

3

5min

5min

5min

3min

14-16 mingi

6 panouri

8jaloane

mari

8 mici

Fluier

163

164

coş din alergare şi

dribling

Poziţia triplei

ameninţări pivotarea

ofensivă şi defensivă

- aruncarea la coş cu două mâini sau cu o mână, din cele trei

unghiuri de aruncare

- Structură tehnică - exerciţiul 4 (anexa7)

- concurs: aruncarea la coş „cine marchează mai multe coşuri

din 10 încercări” sau ştafeta cu aruncare la coş, fiecare elev

aruncă, de fiecare dată, până ce mingea intră în coş

- Joc 3x3

10min

6min

L10-11

1.1

1.2

1.3

2.1

3.1

4.1

4.2

Cons. driblingul de

pe loc şi deplasare Arunc. la cos din

alergare şi dribling

Depăşirea

Contraatacul

Structură tehnico-

tactică

Joc korfball

- Micul şi Marele Maraton cu şi fără minge

- exerciţiul 2 (anexa 7)

- exersarea aruncării la coş în perechi, crescând viteza de

deplasare şi execuţie în prezenţa unui apărător

- corectări individuale

- concurs de aruncări de pe loc

- Structură:exerciţiul 12 (anexa7)

- joc bilateral la unul sau la două panouri 3x3, 4x4, la un coş

sau 5x5 la două panouri, respectând principalele reguli

- arbitraj efectuat de elevi

-autoorganizare

5min

5min

5min,

3x 2

5min

3 min

3min

5min.

6 min

14-16 mingi

6 panouri

8jaloane

mari

8 mici

Fluier

L 12

1.2

1.3

2.1

2.2

3.1

4.1

4.2

Cons. aruncării la

coş din alergare şi

dribling

Pătrunderea de pe

partea mingii prin

faţa apărătorului

Combinaţii de 2 şi 3

juc – atac, apărare

Joc bilateral

Aplicarea

prevederilor

regulamentare în

timpul jocului

- exerciţiul 11 şi 13a, 13b (anexa7)

-exersarea pasei în doi din alergare alternată cu 2-3 driblinguri

şi aruncare la coş (crescând viteza de execuție) în relaţie cu

adversar 1x1

-exerciţiul 4 şi 5 (anexa7)

- protecţia mingii

- joc bilateral 4x4, cu tema: marcaj – demarcaj si minimum 3

pase înainte de aruncarea la coş.

- măsuri individuale de autoprotejare și protecţia adversarilor,

cu respectarea regulii de „fault”

- circuit de forţă cu elemente din jocul de baschet: pasa la

perete, driblingul în jurul mâini sprijinite, sărituri la coardă,

urcări şi coborâri la spalier, flotări de pe bnc. gim.

20-

25min

5x pe

stânga

5x pe dr.

10min.

30sec.x.

15sec.

pauză

14-16 mingi

6 panouri

8jaloane

mari

8 mici

Fluier

Cons.arunc. la coş - exersarea deprinderilor de pasare cu indici crescuţi de 3 min 14-16 mingi

164

165

L13-16

1.2

1.3

2.1

2.2

4.1

4.2

de pe loc, dribling şi

din săritură stop-șut

Depăşirea

Poziţia triplei

ameninţări pivotarea

ofensivă şi defensivă

Dă şi du-te

Structuri de procedee

tehnice:dribling, pase,

aruncare

Joc temă

rapiditate executate cu 2 mingi la perete

- driblingul cu cele 3 poziţii înaltă, medie, joasă, lucru în

oglindă după un jucător

- dribling executat cu două mingi

-pase executate în ”pătratul mişcător”

- joc pregătitor „cine ţine mai mult mingea”

- pivotarea ofensivă/ defensivă

- depăşirea

- aruncarea la coş cu o mână de pe loc

-aruncare la coş din alergare oprire stop-şut

- Dă şi du-te

- recuperarea la propria aruncare şi la aruncarea coechipierului

- ştafetă cu dribling şi aruncare la coş „cine marchează mai

multe coşuri în 3 minute”

- exerciţiul 6 (anexa7)

Joc în cascadă (1x1, 1x2, 2x2, 2x3 ş.a.m.d. )

4x4

10 min

3 min

3serii x3

3min

3min

10min

3min

6min

6 panouri

8jaloane

mari

8 mici

Fluier

L17-18

1.1

1.2

1.3

2.1

3.1

3.2

4.1

4.2

Cons. aruncării la

coş din alergare şi

dribling Structuri de procedee

tehnice:dribling, pase,

aruncare

Intercepţia,

smulgerea, scoaterea

mingii din dribling

Contraatacul cu pasă

la centru

Joc ONSŞ- et.

municipală

- exerciţiul 15, 16 (anexa7)

-exersarea fragmentată a aruncării la coş din dribling:

desprinderi repetate pe piciorul stâng cu aruncare la coş

-păşire prin 2 cercuri, pe banca de gim. sau pe capacul lăzii-

aceent pe desprindere şi plutire spre coş

- demonstraţii

- exersarea scoaterea mingii în perechi (schimbări de direcţie cu

ritm de deplasare diferit)

- Exerciţiul 19.

-exerciţiul 21 şi 22 (anexa 7)

- joc 5x5 cu mingea de rugby

- arbitraj asigurat de elevi

3-5 x pe

o parte

3-5 x pe

parte

opusă

5min

3min

3 min

6min

14-16 mingi

6 panouri

8jaloane

mari

8 mici

Fluier

Cercuri

Bancă de

gim

Capac ladă

.

L19-20

1.3

2.1

3.1

Pasa Structuri de procedee

tehnice:dribling, pase,

-exerciţiul 14 şi 15 (anexa 7)

- exersarea aruncării la coş din dribling (pe 2 grupa valorice)

- contraatacul cu pasă pe lateral exerciţiul 20 (anexa 7)

10min

8-10x

165

166

3.2

4.1

4.2

aruncare

Contraatacul

Apărarea presing

„om la om”

Întreceri

- corectări individualizate

- concurs cu aruncare la coş din dribling

- apărarea „om la om” pe tot terenul

- blocajul jucătorului cu mingea

- ieşirea din blocaj

-scoaterea mingii din dribling

-joc korfball

5-6x

4-5 x

15 min

4-5 min

15 min

L21-24

1.2

1.3

2.1

2.2

3.1

4.2

Pătrunderea de pe

partea mg. prin faţa

apărătorului

Demarcajul

Contraatacul

Întreceri

- exersarea aruncării la coş din dribling precedat de piruetă şi

schimbare de direcţie

- demonstraţii

- exersarea marcajului normal şi a demarcajului cu aruncare la

coş 3 contra 2 apărători semiactivi (se realizează sub formă de

întrecere)

-exersarea acţiunilor tactice în atac: contraatac - exerciţiul 24

(anexa 7)

Joc 5x5 la două panouri

20-25

min

4x

15 min

14-16 mingi

6 panouri

8jaloane

mari

8 mici

Fluier

25-26

1.3

2.2

3.1

Pătrunderea de pe

partea mg. prin faţa

apărătorului

Structuri cuprinzând

3-4 procedee

tehnico-tactice

„Dă şi du-te”

Joc bilateral

- pase în trei fără schimb de locuri

-exersarea structurii: pasa – deplasare – reprimire – oprire –

aruncare la coş din dribling – recuperare – continuarea acţiunii

pe partea opusă

- exerciţiul 17 (anexa 7)

- dribling cu aruncare la fiecare panou cu bătaie pe trambulină

şi cu păşire pe capacul lăzii

- joc2x2 la un cos, cu tema (marcaj – demarcaj)

- respectarea regulilor de paşi şi fault

5min

10 min

6-7 min

10 min

14-16 mingi

6 panouri

8jaloane

mari

8 mici

Fluier

2 trambuline

1 capac ladă

27-29

1.3

2.1

2.2

3.1

4.1

Structuri tehnico-

tactice cu elementele

tehnice însuşite în

diferite succesiuni

Contraatacul cu pasa

la centru

Joc bilateral

- exersarea structurilor: prindere – aruncare la coş din dribling;

dribling – oprire – pivotare – aruncare la coş

- exerciţiul 18 şi 19 (anexa 7)

- joc bilateral 3x3 la un coş, cu tema: pivotarea şi transmiterea

oportună a pasei; apărare promptă, evitând contactul cu

adversarul

- arbitraj realizat de elevi

20-

25min

14-16 mingi

6 panouri

8jaloane

mari

8 mici

Fluier

166

167

30-31

1.3

2.1

2.2

3.1

3.2

4.1

Relaţia 1x1 în atac şi

apărare

Structuri cuprinzând

dribling-oprirea într-

un timp- pivotarea-

fentă de aruncare

- exersarea demarcajului prin schimbare de direcţie şi a

pătrunderii, în relaţie de 2x2

- exersarea structurii: dribling – oprire – pivotare – pasa –

demarcaj – reprimire a mingii şi aruncare la coş pe doi paşi

- apărarea „om la om” pe ½ terenului

- exerciţiul 19 şi 21 (anexa 7)

- corectări

- joc bilateral 3x3, 4x4 la un panou cu de autoarbitraj şi

autoorganizare, timpul de odihnă

20-

25min

10min

Mingi

Jaloane

2 trambuline

1 capac ladă

32-33

1.2

1.3

2.1

2.2

3.1

4.1

Dribling variabil

Pătrunderea

Aruncarea la coş din

dribling

Întreceri

- exersarea driblingului cu intensităţi variabile

- pasa în doi din deplasare in prezenta unui adversar

- pătrundere şi aruncare la coş din dribling

- corectări diferenţiate pentru atacanţi şi apărători

-exerciţiul 22 şi 23 (anexa7)

- joc bilateral 5x5 la două panouri,temă: pătrundere şi aruncare

la coş cu mâna stângă

- arbitraj realizat de profesor

20-

25min

-mingii

Jaloane

Fluier

Tricouri

diferite

culori

34-40

3.2

4.1

4,2

Joc bilateral

Jocuri amicale

Participări la

competiţii

- exersarea pe grupe valorice a variantelor de contraatac

- joc bilateral 5x5, cu respectarea regulamentului de joc

- concluzii asupra valorii rezultatelor înregistrate

- meci de verificare cu MCM- Baschet club.

Participare

la ONSŞ.

Judeţ şi la

Korfball-

FEST- ed. II

167

168

Anexa 7

Exerciții folosite în programa experimentală

Fig.1

Exercițiul „lupta cocoşilor" dribling cu protecţie

Materiale: 12 mingii, 12 jucători

Descriere: Toţi jucătorii au câte o minge. In timp

ce driblează mingea pe 1/2 de teren de baschet,

jucătorii încearcă să scoată mingea unul altuia

afară din suprafaţa de joc anunţată. Odată ce un

jucător scapă mingea afară din teren, el este

eliminat din joc şi trebuie să părăsească terenul.

Dacă numărul de jucători va scădea, se va micşora

şi suprafaţa de joc. In prima fază se utilizează 1/2

de teren de baschet, apoi doar interiorul suprafeței de trei puncte şi în final doar interiorul

„căciulii”.

Durata: 5 minute sau până rămâne un singur jucător. Acesta este declarat şi câştigătorul

concursului.

Fig.2

Exerciţiu cu pase din deplasare pe tot terenul și aruncare la coş din alergare

Materiale: 6 mingii, 12 jucători, 6-8 jaloane

Descriere: Jucătorii sunt împărţiţi în 2 grupe de câte 6

jucători, 6 pasatori vor sta în punct fix, iar 6 jucători vor pasa

din deplasare şi vor arunca la coş din alergare, ca în Fig.2. 4

jucători pasatori vor sta în prelungirea liniei de fault pe părţile

laterale ale terenului, iar 2 șuc. pasatori vor sta în cercul de la

mijlocul terenului.

Variante: Aceeași aține dar cu diferite feluri de pase sau

procedeu de aruncare.

Durata: De 3 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 3 aruncări pe

partea dreapta, 3 aruncări pe partea stângă (10 minute).

Fig.3

Exercițiu pentru exersarea driblingului „Marele Maraton”

Materiale:: 4-6 mingi, 12 jaloane, 6-12 jucători

Descriere: Jucătorii vor fi împărţiţi în 2 grupe şi vor fi aşezaţi

de o parte şi de alta a panoului în spatele liniei de fund a

terenului. La semnalul sonor câte un jucător din fiecare grup va

pleca în dribling către panoul opus, schimbând direcţia de

alergare la linia de fault, la linia de centru a terenului, la linia de

fault din terenul opus şi se vor opri la linia opusă de fund a

terenului. După fiecare schimbare de direcţie jucătorul se va

întoarce la linia de start ca în Fig. 3. Aceeaşi acţiune, dar se

169

schimbă linia de start.

Variante: Aceeaşi acţiune, dar cu diferite procedee de dribling la schimbarea direcţiei în dreptul

jaloanelor: cu trecerea mingii prin faţă, Cross over, printre picioare, pe la spate sau cu piruetă.

Durata: de 3 ori fiecare jucător, pe fiecare parte. 10 minute.

Fig. 4

Exerciţiu de pase pe 1/2 de teren şi aruncare la coş din alergare

Materiale: 2 mingi, 4 jaloane, 6-12 jucători

Descriere: Jucătorii sunt împărţiţi în 3 grupuri de minim 2 jucători, câte 2 la colţul din stânga jos

al terenului şi câte 2 la colţurile de la ½ terenului ca în

Fig. 4. Grupul jucătorilor de la colţul din stânga jos J1

şi J2 au mingea. Jucătorul 1 începe primul acţiunea şi

va pasa mingea către jucătorul 3 de la ½ terenului

după care se deplasează către colţul suprafeţei de 3

sec. unde reprimeşte mingea de la J3 pe care o va pasa

la jucătorul 5, care se va deplasa către poziţia 45° în

stânga. După pasă J1 va alerga către grupa de la ½

terenului. J5 va pasa mingea la J3 care se deplasează

către coş. Primeşte mingea de la J5 şi aruncă la coş din

alergare. J5 recuperează mingea şi se deplasează la

coada şirului de la coltul de jos al terenului. J3 va alerga la coada şirului de la ½ terenului din

partea dreapta.

Variante: Aceeaşi acţiune dar se va schimba partea terenului grupului de jos şi implicit

aruncarea la coş de pe partea stângă a terenului. Se poate arunca la coş şi din săritură cu oprire

într-un timp.

Durata: de 5 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 5 acţiuni pe partea dreaptă, 5 pe partea stângă,

10 minute.

Fig.5

Exerciţiu pentru exersarea aruncării din alergare

Materiale: 2 minge, 6 jucători

Descriere: două şiruri de jucători aşezaţi aproape de

panou (2m) ca în Fig. 5: unul de 3 jucători în dreapta

panoului, cu 2 mingii şi un şir de 3 jucători în stânga

panoului fără mingii. Jucătorul din şirul din dreapta

pasează la profesor pătrunde, reprimeşte şi aruncă fără

dribling. Jucătorii fără minge din şirul din stânga vor

recupera mingiile după aruncare şi se vor deplasa la

coada şirului opus. Fiecare jucător trebuie să stea

suficient de aproape de coş pentru a face numai un pas

şi apoi să poată arunca cu o mână de deasupra capului. Cel care recuperează mingea trebuie să o

paseze la cel care nu are minge din şirul din dreapta.

Variante: Aceeaşi acţiune dar se va schimba partea terenului pentru şirul cu mingii.

Durata: Exerciţiul continuă în acest mod până ce fiecare jucător va arunca câte 10 aruncări pe

un pas, apoi după pauza de 1 min. se va trece la aruncare cu 2 pași (drept-stâng).

170

Fig. 6

Exercițiu pentru exersarea acțiunii dribling/aruncare la cos din dribling/alergare

Materiale: 6-12 mingi, 6-12 jucători

Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în doua grupe la

linia de jumătate a terenului. Jucătorii din partea

dreaptă cu mingii. Jucătorul 1 execută dribling si

aruncă la coş din dribling, iar jucătorul 2 de la grupul

din stânga a terenului, aleargă către panou,

recuperează mingea şi o pasează către următorul

jucător fără minge de la grupul din partea dreapta a

terenului. După aruncare J1 aleargă către coada

şirului din partea stânga a terenului. ș.a.m.d.

Variante: Aceeaşi acţiune, dar fără a folosii driblingul. După recuperare jucătorul pasator

pasează mingea aruncătorului în apropierea panoului acesta aruncând la coş fără a folosii

driblingul.

Durata: 3-5 aruncări fiecare jucător după care se schimbă partea jucătorilor aruncători.

Fig. 7.

Exercițiu pentru exersarea acțiuni dribling/oprire într-un timp aruncare.

Materiale: 6-8 mingi, 6 jaloane

Descriere: Jucătorii amplasați la jumătatea terenului pe trei

grupe, execută acţiunea: dribling, oprire într-un timp,

aruncare din săritură, recuperare, pasă la următorul jucător,

deplasare la coada șirului fig. 7. Se efectuează 3 serii x 2

min.

Variante: Aceeași acţiune, dar precedată de autopasă, oprire

într-un timp, fentă de depășire, depășire, aruncare la coş din

dribling sau stop/șut

Durata: 5-10 minute

Fig.8.

Exercițiu pentru exersarea driblingului

Materiale:: 6 - 8 mingi, 12 jaloane

Descriere: Jucătorii vor fi aşezaţi pe colţurile din dreapta ale

terenului cu mingii. Se deplasează în uşoară alergare cu

dribling către panoul opus printre jaloane ca în Fig. 8.

Aceeaşi acţiune, dar se va schimba colţul terenului .

Variante: Aceeaşi acţiune cu diferite variante de dribling la

schimbarea direcţiei în dreptul jaloanelor: cu trecerea mingii

prin faţă, cross over, printre picioare, pe la spate sau cu

piruetă.

Durata: de 5 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 5 acţiuni pe

partea dreaptă, 5 pe partea stângă 10 minute.

171

Fig. 9

Exercițiu pentru exersarea acțiuni slalom cu dribling printre jaloane/dribling zig-zag si

aruncare la cos din dribling

Materiale: 6 mingi, 14 jaloane, 6-12 jucători

Descriere: Jucătorii cu minge, vor fi aşezaţi pe colţurile din

dreapta terenului. Efectuează dribling către panourile opuse

printre jaloane urmat de aruncare la coş din alergare. După

aruncare fiecare jucător îşi va recupera mingea şi se va

deplasa la colţul terenului pentru a pleca într-o nouă cursă

spre panoul opus ca în Fig. 9. Pe o jumătate de teren se va

executa dribling zig-zag, iar pe cealaltă jumătate slalom

printre jaloane.

Aceeaşi acţiune cu schimbarea colţului terenului şi

aruncarea se va face pe partea stângă.

Variante: Aceeaşi acţiune cu diferite variante de dribling la

schimbarea direcţiei în dreptul jaloanelor: cu trecerea mingii

prin faţă cross over, printre picioare, pe la spate sau cu

piruetă.

Durata: de 5 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 5 acţiuni

pe partea dreaptă, 5 pe partea ștangă. 10 minute.

Fig.10

Exercițiu pentru exersarea acțiuni dribling/oprire într-un timp aruncare

Materiale: 12 mingi, 12 jaloane, 6-12 jucători

Descriere: Jucătorii cu minge, sunt împărțiți în 2 grupe cu

fața la fiecare panou la 1/2 terenului așezați ca în Fig. 10.

Jucătorul 1 începe primul acțiunea cu efectuarea pasei la

profesor deplasare spre jalon, schimbare de direcţie la

celălalt jalon, primeşte pasă cu oprire într-un singur timp,

dribling către coş, oprire într-un timp, aruncare.

Recuperează mingea apoi se deplasează în dribling printre

jaloane la şirul de la panoul opus. Același lucru pe partea

cealaltă.

Variante: când primește mingea, jucătorul trebuie să

execute o fentă de aruncare, fentă de depășire pe tușă și

apoi să pătrundă pe centru, aruncă la coș din dribling, își

recuperează propria minge și pleacă în dribling să arunce la

celălalt panou unde va arunca mingea oferită.

Aceeași acțiune, dar cu depășire pe tușă și aruncare la coș

din săritură, stop-șut.

Durata: de 5 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 5 acțiuni pe partea dreaptă, 5 pe partea stângă 5

minute.

172

Fig.11

Exercițiu pentru exersarea paselor de pe loc peste 1 jucător

Materiale: 1 minge, 7 jaloane, grupe 7 jucători

Descriere: Jucătorii sunt amplasaţi în zona centrului terenului

fiecare în spatele unui jalon ca în Fig.11. Distanţa între jaloane

este de aproximativ 3m, iar mingea se afla la jucătorul 1 care o

va pasa în diagonală la jucătorul 4, acesta o pasează mai

departe la J5. Mingea pasată de J5 la J6, acesta o pasează mai

departe la J7. ș.a.m.d.

Variante: Aceeaşi acţiune dar se vor folosi alte pase cum ar fi

pasa cu podeaua, cu doua mâini de deasupra capului, etc. sau se

vor schimba locurile după pas, fiecare jucător alergând la

jalonul unde a pasat mingea.

Durata: 3-5 acţiuni complete de pasare a mingii pe la fiecare

jucător

Fig.12

Exercițiu pentru exersarea aruncării libere.

Materiale: 2- 4 mingi, grupe de 4-6 jucători la un panou

Descriere: Jucătorii amplasați la linia de aruncări libere pe un

şir. Fiecare jucător execută câte o aruncare liberă după care

vor recupera mingea aruncată de jucătorul următor.

Recuperatorul de sub panou va pasa mingea următorului

jucător aruncător fără minge şi se va deplasa la coada șirului

ca în fig. 12. Se efectuează 10 aruncări de către fiecare

jucător.

Variante: Jucătorii care ratează vor primii pedepse ca:

sărituri, flotări, genuflexiuni, căţărări pe spalier etc.

Durata: 5 minute

Fig.13a Fig. 13b

Exercițiu de pase pe 1/2 de teren şi aruncare la coş din dribling oferită

Materiale: 1-2 mingi, 3-6 jaloane

Descriere: Exerciţiul începe cu minim 5 jucători aşezaţi ca în Fig. 13a. Jucătorul 1 începe

exerciţiul cu o pasă la jucătorul 5 care stă la colţul terenului şi aleargă către colţul suprafeţei de 3

sec. Reprimeşte mingea de la J5 şi o pasează la J4. Continuă alergarea către centru şi reprimeşte

173

mingea de la J4 pe care o pasează apoi la J3..După pasă, J1 aleargă către coş, ocoleşte jalonul de

la colţul suprafeţei de 3 sec. iar J3 o pasează înapoi către J1 care va pătrunde spre coş pentru a

arunca din dribling sau alergare. Recuperează mingea şi va pleca în sens opus ca în descrierea

anterioară, dar primul pas va fi către jucătorul 2.s.a.m.d. ca în Fig. 13b

Variante: Aceeaşi acţiune, dar cu diferite variante de pase cu podeaua sau de deasupra capului,

şi cu procedee diferite de aruncări la coş.

Durata: De 5 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 5 acţiuni pe partea dreaptă, 5 pe partea stângă

5 minute.

Fig.14

Exercițiu pentru exersarea paselor din deplasare

Materiale: 3- 4 mingi, 2 jaloane

Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în grupe de câte 2 jucători,

fiecare grupă cu o minge, aşezaţi în spatele liniei de aruncări

libere. Fiecare grupă va alerga spre linia de la jumătatea

terenului jucătorii pasând mingea de la unul la celalalt până vor

ajunge în dreptul jaloanelor ca în Fig.14. După ce vor ocoli

jaloanele fiecare jucător se va întoarce la coada şirului de unde

au plecat, cel cu minge cu dribling, iar cel fără minge în

alergare cu spatele. ș.a.m.d.

Variante: Aceeaşi acţiune folosind alte tipuri de pase cum ar

fi pasa cu podeaua, cu două mâini de deasupra capului, etc..

Durata: 3-5 repetări fiecare grupa de jucători, după care se vor

schimba locurile între jucători.

Fig.15

Exercițiu pentru exersarea paselor din deplasare pase in trei cu schimb de locuri

Materiale: 3 - 4 mingi, 6-12 jucători

Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în grupe de câte 3 jucători,

fiecare grupă cu câte o minge, așezați în spatele liniei de fund

a terenului. Fiecare grupă va alerga spre celălalt panou pasând

mingea de la unul către celălalt ca în Fig. 15. Jucătorul 1 care

se afla cu mingea la şirul de sub panou, o va pasa către

culoarul lateral la jucătorul 2 şi va alerga prin spatele lui pe

culoarul unde a pasat mingea. Jucătorul 2 va pasa mingea pe

culoarul lateral opus către J3 după care va alerga prin spatele

lui pe culoarul unde a pasat mingea. Jucătorul 3 va pasa

mingea către J1 şi va alerga pe culoarul unde a pasat mingea

ș.a.m.d. până vor ajunge în apropierea panoului unde vor

arunca la coş din alergare.

Variante: Aceeaşi acţiune cu folosirea pasei cu podeaua, cu

doua mâini de deasupra capului, etc., sau se vor face un număr

prestabilit de pase, 3-4-5 pase.

Durata: 3-5 repetări fiecare grupă de jucători

174

Fig. 16

Exercițiu pentru exersarea acțiunii dribling/oprire într-un timp , pasă

Materiale: 8 jaloane, 1-2 mingi, 12 jucători

Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în patru grupe pe colțurile

ternului /jumătatea de teren. Jucătorul 1 execută dribling până

la jalonul așezat la marginea zonei de 3 sec., pasează

jucătorului 9 (spre stânga), jucătorul 9 primeşte mingea şi

execută dribling până la jalonul din faţa grupului sau face

oprire într-un timp după care transmite mingea jucătorului din

dreapta ș.a.m.d. După transmiterea pasei jucătorul aleargă la

coada şirului unde a pasat.

Variante: Aceeaşi acţiune cu pasă direct din dribling sau

diferite variante de pase: cu podeaua, cu o mână .

Durata: 5 minute.

Fig.17

Exerciţiu pentru exersarea acţiunii tactice DĂ ȘI DU-TE

Materiale: 2 mingii, 8 jaloane, 8-12 jucători,

Descriere: Jucătorii sunt împărţiţi în patru grupe de câte 2-3

jucători, câte un grup în fiecare colţ al terenului. Jucătorii din

grupele din partea dreaptă a terenului au câte o minge şi vor pleca

în dribling „zig-zag” către coşul din partea opusă a terenului

ocolind jaloanele întâlnite în faţa lor. Când ajung în faţa ultimului

jalon fac oprire într-un timp, pasează mingea către primul jucător

din grupa jucătorilor de pe colţul din stânga al terenului care iese

spre minge. Cel care a pasat pătrunde către panou, primește

mingea şi aruncă la coş din alergare. După pasa jucătorul 2 sau J3

aleargă, recuperează mingea şi schimbă grupa, deplasându-se la

şirul din colţul opus al terenului. Jucătorii care au aruncat trec la

grupa jucătorilor pasatori.

Variante: Aceeaşi acțiune cu diferite variante de dribling la schimbarea direcţiei în dreptul

jaloanelor: trecerea mingii prin faţă cross over, printre picioare, pe la spate sau cu piruetă.

Durata: de 5 ori fiecare jucător, pe fiecare parte, 5 acţiuni pe partea dreaptă, 5 pe partea stângă,

10 minute

Fig.18

Exerciţiu pentru exersarea relaţiei de contraatac 3-2

Materiale: 1 minge, jaloane, 12 jucători

Descriere: Jucătorii vor fi împărţiţi în două echipe în Fig.18., se ţine

scorul pentru întrecere. 3 jucători vor porni de sub un panou. 2

apărători vor sta sub cele două panouri, restul jucătorilor vor sta în

afara terenului la 1/2 lui în ambele părţi. Cât pot de repede cei 3

jucători din atac trec de linia de la jumătatea terenului, iar în acel

moment unul din jucătorii care se afla la 1/2 terenului în afara lui va

sprinta către cercul de la 1/2 terenului. El trebuie să atingă linia

cercului şi apoi ajută cei 2 jucători din echipă să se apărare. Echipa din

175

atac va arunca la coş şi va încerca să recupereze ofensiv. După ce marchează, pierd mingea sau

dacă se recuperează defensiv; cei 3 apărători devin în atac către celălalt panou. 2 jucători din atac

vor rămâne să se apere la viitoarea acţiune, iar al treilea se va deplasa la jumătatea terenului.

După ce noii atacanţi vor trece de linia de la 1/2 terenului, un jucător din cealaltă echipă din afara

terenului va sprinta şi va ajuta apărarea ș.a.m.d. Jucătorii trebuie să încerce să marcheze repede

cât sunt în avantaj 3-2. Vor încerca să marcheze de sub panou sau din apropierea panoului.

Durata: se va juca pe scor până la 7-9-11 puncte sau pe anumită perioada de timp 10-15min.

Fig.19

Exerciţiu pentru exersarea contraatacului, pas margine / pas centru

Materiale: 2 mingii, 10-12 jucători,

Descriere: Jucătorii vor fi împărţiţi în 2 echipe de câte 5 şi vor

exersa lansarea contraatacului cu pasă pe margine /pas centru ,

5 contra zero, ca în Fig.19. Jucătorul 5 repune mingea în joc

din spatele liniei de fund sau după o recuperare din panou şi o

pasează pe culoarul lateral la fundaș J1. Jucătorul fundaș 2 de

pe partea opusă aleargă către centrul terenului şi va primi

mingea de la J1 după care driblează mingea pe culoarul central

către panoul advers. J3 şi J4 aleargă pe culoarele laterale şi se

poziţionează în prelungirea liniei de fault în spatele liniei de 3

puncte. Când J2 se apropie în dribling de linia de fault J4 şi J3

aleargă către coş. Avem mai multe situaţii în care J2 finaliza

acţiunea: aruncă la coş sau pasează la J3 sau J4 care vor arunca

la coş.

Variante: Aceeaşi acţiune cu variante diferite de pase sau de

aruncare. Se poate juca aceeaşi acţiune contra a 2-3 apărători.

Durata: 15 minute sau un număr stabilit de repetări.

Fig. 20

Exercițiu pentru exersarea contraatacului pe culoar lateral cu pase

Materiale: 2 mingii, 10-12 jucători

Descriere: Jucătorii vor fi împărţiţi în 2 echipe de câte 5 şi vor

exersa lansarea contraatacului cu pase pe culoarul lateral, 5

contra 0, ca in Fig.20. Jucătorul 5 repune mingea în joc din

spatele liniei de fund sau după o recuperare din panou şi o

pasează pe culoarul lateral la fundaș J1. Jucătorul fundaș J2 de

pe partea opusă aleargă către linia de centru a terenului pe

culoarul lateral pe partea mingii şi va primi mingea de la J1

după care o pasează mai departe pe culoarul lateral către

panoul advers jucătorului 3. Jucătorul 3 şi 4 sunt poziţionaţi pe

culoarele laterale în prelungirea liniei de fault în spatele liniei

de 3 puncte. După ce J3 primește mingea de la J2 o repusează

pe culoarul central lui J1 care aleargă către coş. Se pot crea mai

multe situaţii în care J1 poate arunca la coş sau pasa la J3 sau

J4 care vor arunca la coş.

Variante: Aceeaşi acţiune cu variante de pase sau de aruncare. Se poate juca aceeaşi acţiune

contra a 2-3 apărători.

Durata: 15 minute sau un număr stabilit de repetări.

176

Fig. 21

Exerciţiu pentru exersarea situaţiei de contraatac 3 contra 2 apărători aşezaţi la

1/2terenului

Materiale: 1 minge, 6-12 jucători

Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în grupe de câte 3 jucători,

fiecare grup cu câte o minge, amplasaţi în spatele liniei de

fund a terenului. Fiecare grupă va alerga spre celălalt panou

pasând mingea de la unul la altul. Când vor ajunge în terenul

de atac vor trebui să acţioneze contra a 2 jucători apărători

care vor fi aşezaţi în apropierea liniei de centru ca în Fig. 21

Jucătorul 1 care se află cu mingea la şirul de sub panou, va

pasa către culoarul lateral la J2 şi va alerga în faţă păstrând

culoarul din centru. J2 va repasa mingea pe culoarul central la

J1 şi continuă alergarea către panoul opus păstrând culoarul

lateral. J1 va pasa mingea către J3, iar în funcţie de situaţia

întâlnită în teren vor trebui să acţioneze şi să se apropie de coş

fără a folosi driblingul finalizând acţiunea cu aruncare la coş

din alergare. Cei doi apărători vor încerca să intercepteze

mingea, iar dacă nu vor reuşi se vor întoarce la panoul opus

împreună cu jucătorii din echipa din atac. Pentru a repeta

aceasta acţiune ceilalți doi pasatori vor deveni următorii apărători, ş.a.m.d.

Variante: Aceeaşi acţiune folosind pasa cu podeaua, cu doua mâini de deasupra capului, etc.,

sau cu precizarea unui număr prestabilit de pase, 3-4-5 pase.

Durata: 3-5 repetări fiecare grupă de jucători

Fig.22

Exerciţiu pentru exersarea situaţiei de contraatac 3 contra 2 apărători aflaţi la linia de

aruncări libere a terenului.

Materiale: 1 minge, 6-12 jucători

Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în grupe de câte 3 jucători ,

fiecare grupă cu o minge, amplasaţi în spatele liniei de fund a

terenului. Fiecare grupă va alerga către celălalt panou pasând

mingea de la unul la celalalt. Când vor ajunge în terenul de

atac vor trebui să acţioneze contra a 2 jucători apărători aflaţi

în apropierea liniei de aruncări libere a terenului ca în Fig. 22.

Jucătorul 1 care se afla cu mingea la şirul de sub panou, va

pasa către culoarul lateral la J2 şi va alerga în faţă păstrând

culoarul din centru. J2 va repasa mingea pe culoarul central la

J1 după care continuă alergarea spre panoul opus păstrând

culoarul lateral. J1 va pasa mingea către J3, iar în funcţie de

situaţia întâlnită în teren vor trebui să acţioneze şi să se

apropie de coş fără a folosi driblingul finalizând acţiunea cu

aruncare la coş din alergare. Cei doi apărători vor încerca să

intercepteze mingea, iar dacă nu vor reuşi se vor întoarce la panoul opus împreuna cu jucătorii

din echipa din atac care au aruncat la coş pentru a se relua acţiunea. Ceilalţi doi pasatori vor

deveni următorii apărători, ş.a.m.d.

Variante: Aceeaş acţiune folosind pasa cu podeaua, cu două mâini de deasupra capului, etc., sau

cu stabilirea unui număr de pase, 3-4-5 pase.

Durata: 3-5 repetări fiecare grupă de jucători

177

Fig. 23

Exerciţiu pentru exersarea sistemului de contraatac cu pas şi dribling pe culoarul lateral.

Materiale: 1-3 mingi, 12 jucători

Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în grupe de câte 4 jucători,

fiecare grupă cu câte o minge, amplasaţi în spatele liniei de fund a

terenului. Fiecare grupă va alerga către celălalt panou pasând

mingea de la unul la celalalt, Fig.23. Jucătorul 4 care recuperează

mingea din panou după o autopasă, pasează către culoarul lateral la

J1 după care va alerga în faţă păstrând culoarul din centru. Jucătorul

1dribleazăa mingea păstrând culoarul lateral şi va pasa la J2 care a

alergat în atac spre panoul opus păstrând culoarul lateral al mingii.

Jucătorul 1 va pasa mingea către J2, iar în funcţie de situaţia

întâlnită în teren acesta va trebui să acţioneze folosind driblingul

sau pasa apropiindu-se de coş, pasează mingea sub panou la J3 care

aruncă la coş.

Variante: Aceeaşi acţiune dar se schimbă culoarul lateral, apoi

adăugăm 2-3 apărători pasivi şi agresivi.

Durata: 3-5 repetări fiecare grupă de jucători

Fig. 24

Exerciţiu pentru exersarea sistemului de apărare în zonă 1-2-1-1.

Materiale: 1 minge, 12 jucători

Descriere: Jucătorii sunt împărțiți în 2 echipe de câte 5 jucători ,

fiecare fi amplasaţi în teren ca în Fig. 24. Jucătorul apărător 1 va fi

amplasat la nivelul liniei de aruncări libere pe culoarul central.

Jucătorii apărători 2 şi 3 vor fi amplasaţi pe culoarele laterale în

apropierea liniei de centru în terenul de atac. Jucătorul apărător 4

va fi aşezat pe culoarul central în terenul de apărare în apropierea

liniei de centru. Apărătorul 5 va fi amplasat pe culoarul central în

apropierea liniei de aruncări libere în terenul de apărare.

Cei 5 apărători vor încerca să intercepteze mingea atacanţilor

obligându-i pe aceştia să dribleze mingea pe culoarele laterale

unde vor încerca să facă capcane în apropierea colţurilor de la

centrul terenului, Fig.24.

După fiecare acţiune de atac se vor schimba rolurile.

Variante: Aceeaşi acţiune cu trecerea mingii în atac numai cu pase. Se poate ţine scorul între

cele 2 echipe.

Durata: 3-5 repetări fiecare echipa sau 15 min.

178

Anexa 8

PROIECTE DIDACTICE PENTRU ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE BASCHET

Extracurricular: Baschet

Grupa: începători Profesor: Marinescu Susana

Data: 15.aprilie 2008

Loc de desfăşurare: Sala de Sport

Efectiv: 16 elevi

Temele lecţiei: T 1. Dezv. calităţii motrice îndemânare în regim de viteză - prin mijloace specifice jocului de baschet

T 2. Cons. structurii tehnice : dribling – oprire- pasă cu 2 mâini

T 3. Cons. structurii tehnice: aruncare la coş din dribling

T 4. Joc temă

Competente specifice: 1.2 Susţinerea eficientă a efortului specific solicitărilor în antrenament şi întreceri

1.3 Utilizarea adecvată în întreceri a procedeelor tehnice însuşite.

Obiective operaţionale: la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :

1.Obiective motrice : O1.să realizeze control asupra mingii în orice situaţie

O2. să execute în viteză conducerea şi pasarea mingii.

O3.să execute acțiuni tactice în relaţie cu coechipierii şi adversarul

2.Obiective cognitive:O4 să-şi exerseze memoria motrica şi atenţia distributivă

O5 să sesizeze greșelile pe parcursul exersării şi să aplice măsuri de corectare ;

3.Obiective afective: O6 să se integreze în acțiunile tactice colective

O7să manifeste respect faţă de adversar şi partenerii de antrenament

Metode: demonstraţia, explicaţia, exersarea, repetarea, problematizarea

Materiale şi mijloace: teren cu 6 panouri de baschet, 16 mingi baschet – mărimea 5, fluier, cronometru, 12 jaloane , 4 cercuri de gimnastică

Mijloace (exerciţii) : algoritm de exerciţii

178

179

Nr.

crt.

Verigile

lecţiei

Ob.opera

ţionale Conţinuturi/activităţi de învăţare Dozare

Strategia didactică

Metode/Indicaţii

metodice/Formaţii Observaţii

1

2

3.

Organizarea

şi

captarea

atenţiei

3min

Pregătirea

organismu

lui

pentru efort

5min

Influențarea

selectivă a

org. pt.efort

7min

O4

O5

-verificarea materialelor. sportive;

- adunarea, alinierea şi salutul;

-verificarea prezenţei, starea de sănatate şi

echipamentul;

-anunţul temelor şi obiectivele operaţionale

- Şcoala alergării:

-alergare uşoară şerpuită;

-alergare cu genunchii sus;

-alergare cu pendularea gambelor înapoi;

-alergare cu paşi încrucişaţi;

-alergare cu paşi adăugaţi în poziţia fundamentală

-alergări scurte cu spatele şi cu faţa, cu viteza

maximă pe distanţe de 25-30 m;

-Şcoala săriturii:-pasul saltat;-pasul sărit.

-deplasări scurte cu schimbare de direcţie şi ritm la

comanda profesorului;

-deplasare cu paşi adaugaţi cu partener lucru în

oglindă;

-deplasare cu schimbarea direcţiei-stânga-dreapta

-deplasare cu 2 paşi adăugaţi stânga., 2 paşi dreapta

-deplasare, oprire în 2 t, la semnal sonor, pivotare

-Exerciţii de mobilitate articulară şi musculară

executate pe loc

-exerciţii de stretching şi mobilitate pentru cap,

umeri, braţe, trunchi, picioare (jucătorii se aşează în

cerc la 1/2 terenului de baschet, cu un lider în

interiorul cercului care va conduce exerciţiile de

gimnastică şi de stretching

3min.

2T

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

10x

10x

10x

-în formație pe un rând

-pe linia de fund a terenului de

baschet

Fig.1

Evaluare

Predictivă

179

180

4.

5.

Încălzire

specială cu

mingea

10min.

Dirijarea

învăţării

20min.

T1. Dezv.

O1

O2

O3

O5

O6

O3

O6

O7

-Exerciţii de sărituri pe două picioare ca mingea, faţă

-spate, lateral stânga-dreapta urmate de balansări ale

picioarelor din stând sprijinit, din lateral stânga-

dreapta, balansări faţă-spate din stând sprijinit.

Jocuri distractive şi de atenţie:

1.Bucheţele. Din alergare ușoară cu schimbări de

direcţie, la semnal sonor, jucătorii trebuie să se

grupeze câte trei. Cel care rămâne fără pereche va

face 5 sărituri.

2.Vânătorul a-leapșa 2 variante:

Toţi jucătorii sunt în mişcare pe o jumătate de teren

de baschet fără mingii; antrenorul strigă numele unui

jucător şi el va devenii "vânătorul"; sarcina lui este să

atingă un alt jucător; odată atins, acest jucător va

devenii vânător şi va continua să urmărească ceilalţi

jucători.(fig.2)

3."Knock out"- exerciţiul pentru dribling cu protecţie

: toţi jucătorii au câte o minge, în timp ce driblează

mingea pe 1/2 de teren de baschet, jucătorii încearcă

să scoată mingea unul altuia afară din suprafaţa de

joc anunţată ; când un jucător scapă mingea el este

eliminat din joc şi trebuie să părăsească terenul; dacă

numărul de jucători va scădea, se va micşora şi

suprafaţa de joc, în prima faza se utilizează 1/2 de

teren de baschet, apoi doar interiorul suprafeţei de

trei puncte şi în final doar interiorul căciulii.(fig.3)

A. Ştafete sub formă de întrecere

Jucătorii împărţiţi în 4 grupe de câte 4 la linia de

fund a terenului de baschet.;

a - conducerea mingii cu o mână, schimbarea ei cu

altă minge aşezată într-un cerc de gimnastică

10x

10x

fiecare

picior

3x

3-min.

3min

-în cerc cu un lider la centru

Fig.2

Fig.3

-dezvoltarea atenției distributive,

concentrarea pe exerciții

18

0

181

calităţii

motrice

îndemânare

în regim de

viteză

T2.Cons.

structura

tehnică -

dribling,

oprirea într-un

timp, pasa cu 2

mâini

b.- dribling cu mâna dreaptă cu ocolirea jalonului şi

revenire la linia de start, apoi acelaşi lucru dar

driblingul va fi executat cu mâna stângă.

c.- dribling printre 3 jaloane aşezate la 2m distanţa

între ele - revenire la linia de start. predarea ştafetei

d. - dribling în jurul jaloanelor cu mâna dreaptă la

dus şi apoi cu mâna stânga la întoarcere.

e.- dribling cu transportul unui jalon şi schimbarea

lui cu un altul aşezat la 10m distanţă faţă de linia de

start.

f.- dribling continuu cu alergare pe banca de

gimnastică şi ocolirea unui jalon apoi revenire la linia

de start.

B.Aruncări Libere:-fiecare grupă de 4 jucători la câte

un panou, aruncări la coş din faţa panoului - fiecare

trebuie să-şi urmărească propria aruncare apoi se

aşează la coada şirului.

a.Suveica simplă- jucătorii sunt aşezaţi pe patru

grupe de câte patru faţă în faţă la distanţa 3m; o

minge, la fiecare şir; primul pasează mingea cu 2

mâini de la piept în faţă şi trece la coada şirului unde

a pasat

b. acelaş ex. cu pasa cu pământul

c.acelaş ex. cu pasa cu 2 mâini de deasupra capului

d. Structură tehnică : dribling- oprire într-un timp -

pasă cu 2 mâini de la piept, pasa cu pământul, pasa

cu 2 mâini de deasupra capului

A. Exersarea aruncării la coş din alergare: cu doi

paşi de pe loc şi din dribling.

a. jucătorii sunt aşezaţi pe 2 şiruri în apropierea

panoului (2m) în stânga şi dreapta panoului; mingea

la şirul din dreapta; jucătorul execută păşire cu

10

aruncări

1min.

1min.

1min

5 min.

10

aruncări

Pauză pasivă pentru apă

- aruncarea se va face din săritură

pe un P şi cu o mână de deasupra

capului

- în dreptul jalonului se driblează

cu mâna din exterior

Evaluare

formativă

18

1

182

6.

7.

T 3. Cons.

structurii

tehnice:

aruncare la coş

din dribling

Obţinere

performan

ţei

10 min.

T 4. Joc temă

Intensificarea

retenţiei

Concluziile

lecţiei de

antrenament

Asigurarea

transferului

de cunoştinţe

piciorul drept-stâng în cerc aruncare la coş ; jucătorii

din şirul din stânga recuperează mingea şi se

deplasează cu dribling la şirul din dreapta; cei care au

aruncat trec la şirul din stânga ;

b. acelaşi exerciţiu de pe partea stângă a panoului

B. Structură:

a.-conducerea mingii printre 5-6 jaloane şi aruncare

la coş din dribling cu două păşiri.

b.- dribling pe tot terenul cu ocolirea jaloanelor şi

schimbări de direcție;

c.- acelaşi exerciţiu cu schimbarea sensului de

deplasare.

- Joc 4x4 pe tot terenul (4 echipe) de baschet cu

tema: coş marcat din arunc. din dribling cu două

păşiri valorează 2 pct. iar restul aruncărilor marcate 1

singur punct.

- Echipele 3şi 4 – pauză activă : aruncări la coş la

panourile laterale

- se solicită vizualizarea mintală a deplasării în teren

şi a aruncării la coş

- se comunică fiecărui elev modul de realizare a

obiectivelor măsurabile

- evaluează performanţa sportivilor şi asigură feed-

back-ul; iniţiază un dialog.

- stabileşte sarcini pentru antrenamentul următor

- solicită strângerea materialelor

10

aruncări

3min.

3min.

5min.

5min.

3min.

3min.

3min.

182

183

PROIECT DIDACTIC

Extracurricular : Baschet

Grupa: minibaschet (11-12 ani) Profesor: Marinescu Susana

Data: 15 aprilie 2008

Loc de desfăşurare: Sala de Sport

Efectiv: 16 elevi

Temele lecţiei:

T 1. Dezv. calităţii motrice îndemânare în regim de viteză- prin mijloace specifice jocului de baschet

T2. Cons. structurii tehnice : dribling – oprire- pasă cu 2 mâini

T 3 . Cons. structurii tehnice: aruncare la coş din dribling

T 4. Joc temă

Competente specifice: 1.2 Susţinerea eficientă a efortului specific solicitărilor în antrenament şi întreceri

1.3 Utilizarea adecvată în întreceri a procedeelor tehnice însuşite.

Obiective operaţionale: la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :

1.Obiective motrice:

O1.să realizeze control asupra mingii în orice situaţie

O2. să execute în viteză conducerea şi pasarea mingii.

O3.să execute acţiuni tactice în relaţie cu coechipierii şi adversarul

2.Obiective cognitive:

O4 să-şi exerseze memoria motrica şi atenţia distributivă

O5 să sesizeze greşelile pe parcursul exersării şi să aplice măsuri de corectare ;

3.Obiective afective:

O6 să se integreze în acţiunile tactice colective

O7să manifeste respect faţă de adversar şi partenerii de antrenament

Metode: demonstraţia, explicaţia, exersarea, repetarea, problematizarea

Materiale şi mijloace: teren cu 6 panouri de baschet, 16 mingi baschet – mărimea 5, fluier, cronometru, 12 jaloane , 4 cercuri de gimnastică

183

184

Nr.

crt.

Verigile

lecţiei

Ob.opera

ţionale Conţinuturi/activităţi de învăţare Dozare

Strategia didactică

Metode/Indicaţii metodice/

Formaţii Observaţii

1.

2.

Organizarea şi

captarea

atenţiei

3min

Pregătirea

organismu

lui

pentru efort

5min

O4

O5

-verificarea materialelor. sportive;

- adunarea, alinierea şi salutul;

- Verificarea prezenţei, starea de sănătate şi

echipamentul;

a-anunțul temelor şi obiectivele operaţionale

- Şcoala alergării: cu minge

-alergare usoară şerpuită;

-alergare cu genunchii sus;

-alergare cu pendularea gambelor înapoi;

-alergare cu paşi încrucişaţi;

-alergare cu paşi adăugaţi în poziţia fundamentală

-alergări scurte cu spatele şi cu faţa, cu viteza maximă

pe distanţe de 25-30 m;

-Şcoala săriturii:-pasul săltat; pasul sărit.

-deplasări scurte cu schimbare de direcţie şi ritm la

comanda profesorului;

-deplasare cu paşi adaugaţi cu partener lucru în

oglindă;

-deplasare cu schimbarea direcţiei-stânga-dreapta –

liber

-deplasare cu 2 paşi adăugaţi stg., 2 paşi dr.

-deplasare, oprire în 2 t, la semnal sonor, pivotare

3min.

2T

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

-în formatie pe un rând

-pe linia de fund a terenului

de baschet

3.

Influenţarea

selectivă a org.

pt.efort

7min

-Exerciţii de mobilitate articulară şi musculară

executate pe loc

-exerciţii de stretching şi mobilitate pentru cap, umeri,

brate, trunchi, picioare.(jucătorii se aşează în cerc la

1/2 terenului de baschet,cu un lider în interiorul

cercului care va conduce exerciţiile de gimnastică şi

10x

10x

10x

-în cerc cu un lider la centru

184

185

O1

O2

O3

O5

O6

de stetching)

-Exerciţii de sărituri pe două picioare ca mingea, faţă-

spate, lateral stânga-dreapta urmate de balansări ale

picioarelor din stând sprijinit, din lateral stânga-

dreapta , balansări faţă-spate din stând sprijinit

10x

10x

fiecare

picior

4.

5.

Incalzire

specială cu

mingea

10min.

Dirijarea

învăţării

20min.

T1. Dezv.

calităţii motrice

îndemânare în

regim de viteză

O3

O5

O7

Jocuri distractive şi de atenţie:

1.Vânătorul - Leapşa 2 variante:

Toţi jucătorii sunt în mişcare pe o jumătate de teren de

baschet fară mingii; antrenorul strigă numele unui

jucător şi el va devenii "vânătorul"; sarcina lui este să

atingă un alt jucator; odată atins,acest jucător va

devenii vânător şi va continua să urmarească ceilalti

jucători.

2."Knock out"-exercitiul pentru dribling cu protectie :

toţi jucătorii au câte o minge, în timp ce driblează

mingea pe 1/2 de teren de baschet, jucatorii încearcă

să scoată mingea unul altuia afară din suprafaţa de joc

anunţată; când un jucător scapă mingea el este

eliminat din joc şi trebuie să părăsescă terenul; dacă

numărul de jucatori va scadea, se va micşora şi

suprafaţa de joc, în prima fază se utilizează 1/2 de

teren de baschet, apoi doar interiorul suprafeţei de trei

puncte şi în final doar interiorul căciulii.

A. Ştafete-sub formă de întrecere

Jucătorii împărţiţi în 4 grupe de câte 4 la linia de fund

a terenului de baschet;

a - conducerea mingei cu o mână, schimbarea ei cu

altă minge asezată într-un cerc de gimnastică

b- dribling cu mâna dreaptă cu ocolirea jalonului şi

revenire la linia de start, apoi acelaşi lucru dar

10

aruncări

1min.

1min.

1min

-dezvoltarea atentiei

distributive, concentrarea pe

exercitii,

Pauză pasivă pentru apă

18

5

186

T2.Cons.

structura

tehnică -

dribling,

oprirea într-un

timp, pasa cu 2

mâini

T 3 . Cons.

structuii

tehnice:

aruncare la coş

din dribling

driblingul va fi executat cu mâna stângă.

c- dribling printre 3 jaloane aşezate la 2m distanţă

între ele - revenire la linia de start. predarea ştafetei

d - dribling în jurul jaloanelor cu mâna dreaptă la dus

şi apoi cu mâna stânga la întoarcere.

e- dribling cu transportul unui jalon şi schimbarea lui

cu un altul aşezat la 10m distanţă faţă de linia de start.

f- dribling continuu cu alergare pe banca de

gimnastica şi ocolirea unui jalon apoi revenire la linia

de start.

B.Aruncări Libere:-fiecare grupă de 4 jucători la câte

un panou, aruncări la coş din faţa panoului - fiecare

trebuie să-şi urmarească propria aruncare apoi se

asează la coada şirului.

a.Suveica simplă- jucătorii sunt asezaţi pe patru grupe

de câte patru faţă în faţă la dist. 3m; o minge, la

fiecare şir; primul pasează mg. cu 2 mâini de la piept

în faţă şi trece la coada şirului unde a pasat

b. acelaş cu pasa cu pământul

c.acelaş cu pasa cu 2 mâini de deasupra capului

d. Structură tehnică: dribling- oprire într-un timp -

pasă cu 2 mâini de la piept, pasa cu pământul, pasa cu

2 mâini de deasupra capului

A. Exersarea aruncării la coş din alergare: cu doi

paşi de pe loc şi din dribling.

a. jucătorii sunt aşezaţi pe 2 şiruri în apropierea

panoului (2m) în stg. şi dr. panoului; mingea la şirul

din dreapta; juc execută păşire cu P. dr-stg în cerc

aruncare la coş; jucătorii din şirul din stânga

recuperează mingea şi se deplasează cu dribling la

şirul din dreapta; cei care au aruncat trec la şirul din

stânga;

2 min.

10

aruncări

10

aruncări

5min.

3min.

- aruncarea se va face din

săritură pe un P şi cu o mână

de deasupra capului

- în dreptul jalonului se

driblează cu mâna din exterior

-dezvoltarea atentiei

distributive, concentrarea pe

exercitii,

Pauză pasivă pentru apă

- aruncarea se va face din

186

187

6.

7.

Obţinerea

performan

ţei

10 min.

T 4. Joc temă

Intensificarea

retenţiei

Concluziile

lecţiei de

antrenament

Asigurarea

transferului

de cunoştinţ

b. acelaşi exerciţiu de pe partea stângă a panoului

B. Structură : a.-conducerea mingii printre 5-6 jaloane

şi aruncare la coş din dribling cu două păşiri.

b- dribling pe tot terenul cu ocolirea jaloanelor şi

schimbări de direţie;

c-acelaş exerciţiu cu schimbarea sensului de

deplasare.

- Joc 4x4 pe tot terenul (4 echipe) de baschet cu tema:

coş marcat din arunc. din dribling cu două păşiri

valoreză 2 pct. iar restul aruncărilor marcate 1 singur

punct.

- Echipele 3 şi 4 – pauză activă : aruncări la coş la

panourile laterale

- se solicită vizualizarea mintală a deplasării în teren şi

a aruncării la coş

- se comunică fiecărui elev modul de realizare a

obiectivelor măsurabile

- evaluează performanţa sportivilor şi asigură feed-

back-ul; iniţiază un dialog.

- stabileşte sarcini pentru antrenamentul următor

- solicită strângerea materialelor

5 min.

5min.

5min.

3min.

3min.

săritură pe un P şi cu o mână

de deasupra capului

- în dreptul jalonului se

driblează cu mâna din

exterior

187

188

PROIECT DIDACTIC

Extracurricular : Baschet

Grupa: clase VII-VIII (13-15ani ) Profesor: Marinescu Susana

Data: 15 aprilie 2008

Loc de desfăşurare: Sala de Sport

Efectiv: 15 elevi

Temele lecţiei: T1. Cons. acţiunea tactică de atac: „dă şi du-te”

T2.Cons. acţiune tactică individuală de atac: depăşirea cu pas încrucişat

T3. Acţiunea tehnico-tactică

T4. Joc bilateral cu temă: coş marcat pe contraatac

Competente specifice: 1.5. Declanşarea, integrarea şi finalizarea eficientă, în condiţii de concurs/ de competiţie, a acţiunilor tactice colective,

conform sistemelor de joc stabilite.

2.3 Exersarea independentă a ex. de consolidare a tehnicii şi aplicarea lor în practică

Obiective operaţionale: la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :

1.Obiective motrice : O1. Să utilizeze cunoştinţele noi în raport cu cele anterioare

O2. Să identifice unele erori în execuţia tehnică a procedeelor de aruncare din diferite zone ( pe posturi )

O3. Să execute acțiunile tactice în relaţie cu coechipierii şi adversarul

2.Obiective cognitive: O4 Să analizeze şi să rezolve eficient situaţiile apărute în timpul jocului

O5. Să transpună o activitate mintală în practică prin ilustrarea aşezării în teren;

3.Obiective afective: O6 Să-şi educe puterea de concentrare şi să se adapteze la situaţii problemă,

O7 Să coopereze cu coechipierii şi să de-a dovadă de fair-play

Metode: demonstraţia, explicaţia, exersarea, repetarea, problematizarea

Materiale şi mijloace: teren cu 10 panouri de baschet, 12 mingi, fluier, cronometru, 12 jaloane,

Mijloace(exerciţii) : algoritm de exerciţii

18

8

189

Nr.

crt.

Verigile

lecţiei

Ob.opera

ţionale Conţinuturi /activităţi de învăţare Dozare

Strategie didactică

Metode/Indicaţii

metodice/Formaţii Observaţii

1.

2.

3.

4.

Organiz şi

captarea

atenţiei

3min

Pregătirea

organismu

lui

pentru efort

Influențare

selectivă a

org. pt.efort

7min

Încălzire

specială cu

mingea

O4

O1

O2

O3

O5

O6

O3

O6

-Verificarea materialelor sportive

-Adunarea, alinierea şi salutul

-Verificarea prezentei, starea de sănatate şi echipamentul

-Anuntul temelor si obiectivele operationale

-Şcoala alergarii- executată mingea cu dribling

-alergare uşoară şerpuită;

-alergare cu genunchii sus;

-alergare cu pendularea gambelor înapoi;

-alergare cu paşi încrucişaţi;

-alergare cu paşi adaugaţi în poziţie fundundamentală

-alergări scurte cu spatele şi cu faţa, cu viteza maximă pe

distanţe de 25-30m (Naveta)

-Şcoala săriturii: pasul saltat;pasul sărit.

-deplasări scurte cu schimbare de direcţie şi ritm la

comanda profesorului;

-deplasare cu paşi adaugaţi cu partener lucru în oglindă;

-deplasare cu schimbarea direcţiei-stânga-dreapta–liber

-deplasare cu 2 paşi adăug. stg., 2 paşi dr

- deplas. oprire în 2 t, la semnal sonor, pivotare

-Exerciţii de mobilitate articulară şi musculară executate

pe loc în cerc cu un lider la centru

-exerciţii de stretching şi mobilitate pentru cap, umeri,

braţe, trunchi, picioare, ariculaţia cotului, mâinilor şi

genunchii (jucătorii se aşează în cerc la 1/2 terenului de

baschet, vom avea un lider în interiorul cercului care va

executa exerciţii de gimnastică corporală, iar ceilalţi juc.

vor lucra după el elemente de stetching)

-Exerciţii de sărituri pe două picioare ca mingea, faţă-

spate şi lateral stânga-dreapta urmate de balansări ale

3min.

2T

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

1L

10x

10x

10x

- în form pe un rând

- pe 2 linii pe linia de fund a

terenului

Evaluare

predictivă

189

190

5.

Dirijarea

învăţării

20min

T1. Cons.

acţiunea

tactică de

atac :„dă şi

du-te

T2. Cons.

acţiune

tactică

individuală

de atac :

depăşirea cu

pas

încrucişat

T3. Acțiune

tactică

colectivă

O4

O5

O6

O7

picioarelor din stând sprijinit, în lateral stânga-dreapta de

15 ori fiecare picior şi balansări faţă-spate din stând

sprijinit de 15 ori ficare picior.

Vânătorul -Leapşa - 2 Variante

a.- Toţi jucătorii sunt în mişcare pe o jumătate de teren

de baschet fără mingii. Profesorul strigă numele unui

jucător şi el va devenii "vânătorul". Sarcina lui este să

atingă un alt jucător. Odată atins, acest jucător va devenii

vânător şi va continua să urmărească ceilalţi jucători.

A. Acţiune tactică în atac „dă şi du-te“

Echipa este impărţită în 4 grupe. Fiecare grupă îşi alege

câte un colţ al terenului. J1 şi J4 încep exerc. cu dribling

până la linia de la 1/2 terenului. De acolo ei pasează

mingea din dribling la J3 respectiv J2 şi aleargă direct

spre coş, reprimesc mingea de la J3 şi J2 şi finalizeză cu

aruncare la coş oferita (layup). Fig 2: După aruncare

pasatorul recuperează mingea şi o oferă la următorul juc.

din grupul celor care stau pe colţurile din dreapta ale

terenului. Juc. care a aruncat la coş merge la şirul unde

se afla juc. din grupul pasatorilor. Acum cei 2 juc. cu

mingea continuă exerciţiul mergând cu dribling până la

linia de la 1/2 terenului şi apoi pasează mingea grupul

juc. pasatori. După care următoarele 5execuţii se va

schimba direcţia de alergare şi se va dribla şi arunca la

coş cu cealaltă mână

2. Zaruri-Pase în trei-cu schimb de locuri:

- juc. 1 de (centru), pasa la juc. 2, 2 la juc 3, 3 la juc 1;

cei trei jucători pasează mingea între ei, 1 la 3 către

dreapta, şi 3 la 2 către centru, de la 1/2 terenului

jucătorul cu minge 2 driblează şi aruncă la coş un pe

centru un layup;

- ceilalţi doi jucători 1 şi 3 vor primi fiecare o pasă de pe

10x

10x

fiecare

picior

10

aruncări

10min.

5 min

1min.

1min

2 min.

Fig.2

190

191

6.

7.

Obţinerea

performanţei

Joc temă

15-20 min.

Asigurarea

transferului

de cunoştinţe

Concluziile

lecţiei de

antrenament

colţurile terenului de la 4 si 6 şi vor şuta la coş cu

aruncare din săritură; cei trei jucători care aşteaptă sub

coş, 4, 5 si 6 recuperează mingiile după aruncări şi vor

continua exerciţiul spre celalalt coş sub aceeaşi

desfăşurare cu pas pe margine, pas pe centru şi vor

arunca la coşul opus în acelaşi mod.

3. Aruncări libere : la 6 panouri, doi jucători la minge

vor executa aruncări libere 2 arunc.x 5 serii fiecare (unul

aruncă, celalalt recuperează mingea).

A. Structură tehnico-tactică : pas la juc 2 de pe extremă,

reprimire, juc. 2 se deplasează în faţa juc. cu minge (1)

care execută fentă de plecare, fentă de aruncare, depăşire

cu pas încrucişat, dribling aruncare pe doi paşi; juc.

apărător recuperează mingea şi se schimbă rolurile

Joc temă – aplicarea depăşirii în terenul de atac

-aruncările libere 10 x – autoevaluare

- se comunică fiecărui elev modul de realizare a

obiectivelor măsurabile

-solicită vizualizarea actiunilor tactice însuşite

- evaluează performanţa sportivilor şi asigură feed-back-

ul; iniţiază un dialog

- sarcini pentru antrenamentul următor

- solicită strângerea materialelor

10

aruncări

10

aruncări

5min.

3min.

5 min.

5min.

5min.

3min.

3min.

- pauza pasivă de apa

191

192

Anexa 9

ACTE DE IMPLEMENTARE A REZULTATELOR ŞTIINŢIFICE ÎN PRACTICĂ

Nr. 980/10.04. 2012

Prin prezenta adeverim că, doamna profesor MARINESCU SUSANA, cadru didactic la

Şcoala Gimnazială „Coresi" Târgovişte - Şcoală Europeană - Mai 2012, asistent drd. asocitat la

Universitatea „Valahia" Târgovişte, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Departamentul Educaţie

Fizică şi Sport din Târgovişte a realizat un studiu ştiinţific pe problematica: "Impactul

activităţilor de educaţie fizică extracurriculare (baschet) asupra dezvoltării capacităţilor

motrice ale elevilor din treapta învăţământului gimnazial".

Cercetarea ştiinţifică a fost efectuată cu elevii din clasele V-VIII cu vârste între 11-15 ani,

din unitatea noastră şcolară în perioada 2006-2009. în anii şcolari 2006-2007, 2007-2008, 2008-

2009 d-na profesoară a propus şi implementat în baza aprobării Consiliului de administrație al

unităţii şi cu avizul Inspectoratului Şcolar Judeţean Dâmboviţa programa de pregătire specială

destinată acestor tipuri de activităţi extracurriculare, programă ce a fost implementată în orele de

activităţi sportive - baschet băieţi, ore ce au făcut parte din norma didactică a d-nei profesoare.

Eficacitatea cercetării s-a materializat prin obţinerea unor rezultate sportive deosebite de

către elevii componenţi ai echipei de baschet băieţi la întrecerile din cadrul Olimpiadei Naţionale

a Sportului Şcolar - faza naţională, locul I în 2008 şi locul VIII în 2007, fapt ce confirmă totodată

justa aplicabilitate a studiului şi a programei propuse de doamna profesoară.

Eliberăm prezenta în vederea susţinerii tezei finale de doctorat.

193

Prin prezenta adeverim că, doamna profesor MARINESCU SUSANA, cadru didactic la

Eco-Şcoala Gimnazială „Coresi" Târgovişte - Şcoală Europeană - Mai 2012, asistent drd.

asocitat la Universitatea „Valahia" Târgovişte, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Departamentul

Educaţie Fizică şi Sport din Târgovişte, în anul şcolar 2007-2008, a realizat un studiu ştiinţific pe

cu tema: "Impactul activităţilor de educaţie fizică extracurriculare (baschet) asupra

dezvoltării capacităţilor motrice ale elevilor din treapta învăţământului gimnazial".

D/na MARINESCU SUSANA a prezentat în cadrul programului de perfecţionare

profesională şi metodică a profesorilor de educaţie fizică din gimnaziu, Centrul Metodic

Târgovişte, o programă de perfecţionare a strategiilor didactice contemporane pentru activităţile

sportive extracurriculare şi opţionale cuprinse în C.D.Ş. Recomandările rezultate în urma

cercetării s-au implementat în plan metodic în pregătirea specifică a elevilor cuprinşi la

activităţile extracurriculare în unităţile gimnaziale din municipiul Târgovişte, fapt ce a condus la

creşterea performanţelor motrice a elevilor participanţi în competiţiile sportive şcolare.

Eliberăm prezenta în vederea susţinerii tezei finale de doctorat.

194

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIE NAŢIONALE

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUD.MUREŞ

GIMNAZIUL „FLOREA BOGDAN"REGHIN

Str. Pomilor Nr.20 Tel.0265 511937

Nr. 527/30.05.2012

Prin prezenta adeverim că, doamna profesor MARINESCU SUSANA, cadru didactic la

Eco-Şcoala Gimnazială „Coresi" Târgovişte - Şcoală Europeană - Mai 2012, asistent drd.

asocitat la Universitatea „Valahia" Târgovişte, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Departamentul

Educaţie Fizică şi Sport din Târgovişte, în anul şcolar 2007-2008, a efectuat un studiu cu tema:

"Impactul activităţilor de educaţie fizică extracurriculare (baschet) asupra dezvoltării

capacităţilor motrice ale elevilor din treapta învăţământului gimnazial". în perioada menţionată

d/na Marinescu Susana a conlucrat cu profesoral de specialitate şi a realizat în unitatea noastră

un studiu privind preocupările şi implicarea elevilor din clasele gimnaziale în activităţile sportive

extracurriculare.

Concluziile desprinse au fost prezentate în cadrul Conferinţei Internaţionale cu tema

„Paradigmele contemporane ale Ştiinţei Sportului" şi au stat la baza optimizării conţinutului şi a

metodologiei de lucru cu elevii cuprinşi în activităţilor sportive extraşcolare din unitatea noastră.

Eliberăm prezenta în vederea susţinerii tezei finale de doctorat.

195

UNIVERSITATEA VALAHIA TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE ŞTIINŢE UMANISTE

DEPARTAMENTUL EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTIVĂ

STR. LT. STANCU ION NR. 35, LOC. TÂRGOVIŞTE

TELEFON: 0245/206101, FAX : 0245/217692

Nr. 9 5 / 17.01.2013

Prin prezenta adeverim că, doamna profesor MARINESCU SUSANA, cadru didactic la

Eco-Şcoala Gimnazială „Coresi" Târgovişte - Şcoală Europeană - Mai 2012, asistent drd.

asocitat la Universitatea „Valahia" Târgovişte, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Departamentul

Educaţie Fizică şi Sport din Târgovişte, în anul şcolar 2007-2008, a realizat un studiu ştiinţific pe

problema. "IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE EDUCAŢIE FIZICĂ

EXTRACURRICULARE (BASCHET) ASUPRA DEZVOLTĂRII CAPACITĂŢILOR

MOTRICE ALE ELEVILOR DIN TREAPTA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI GIMNAZIAL". în

perioada menţionată d/na MARINESCU SUSANA a prezentat şi implementat în cadrul practicii

pedagogice organizate cu studenţii de la Specializarea de Educaţie Fizică şi Sportivă, un model

de programă de perfecţionare a strategiilor didactice contemporane în activitățile sportive

extracurriculare programă care a creat unele posibilităţi de îmbunătăţire a procesului de formare

pedagogică a viitorilor specialişti. Programa fost aplicată în unităţile şcolare din municipiul

Târgovişte unde s-a desfăşurat această activitate, iar eficacitatea acestei cercetări s-a materializat

în programarea şi organizarea unor activităţi educative extracurriculare şi de timp liber cu elevii

din gimnaziu şi liceu în care au fost atraşi şi implicaţi studenţii noştrii.

Eliberăm prezenta în vederea susţinerii tezei finale de doctorat.

196

Prin prezenta adeverim că, doamna profesor MARINESCU SUSANA, cadru didactic la

Eco-Şcoala Gimnazială „Coresi" Târgovişte - Şcoală Europeană - Mai 2012, asistent drd.

asocitat la Universitatea „Valahia" Târgovişte, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Departamentul

Educaţie Fizică şi Sport din Târgovişte, a efectuat în anul şcolar 2007-2008 un studiu

experimental asupra elevilor din clasele gimnaziale (băieţi) având ca temă: „Impactul

activităţilor de educaţie fizică extracurriculare (baschet) asupra dezvoltării capacităţilor

motrice ale elevilor din treapta învăţământului gimnazial". în perioada menţionată d/na

Marinescu Susana a conlucrat cu profesorul de specialitate şi a realizat în cadrul unităţii noastre

experimentul constatativ şi pedagogic şi totodată a propus în cadrul catedrei de specialitate un

model de programă de perfecţionare a strategiilor didactice contemporane în activităţille sportive

extracurriculare.

Rezultatele cercetării au fost implementate în plan metodic cu rezultate deosebite în

pregătirea elevilor cuprinşi în orele de extracurricular organizate în unitatea noastră.

Prezentul act i s-a eliberat spre a-i servi la susţinerea tezei finale de doctorat.

lata

Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul" Târgovişte Adresa: str. prof. Al. Vasilescu Nr. 1 Târgovişte Telefon/Fax: 0245211762

[email protected]

nr. înreg. 1362 /27. 08.2012

197

DECLARAŢIE PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

Subsemnata Marinescu Susana, declar pe răspundere personală că materialele prezentate în

teza de doctorat, sunt rezultatul propriilor cercetări și realizări științifice. Conștientizez că, în caz

contrar urmează să suport consecinţele, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Marinescu Susana

Semnătura

Data

198

CURRICULUM VITAE AL AUTORULUI

Date personale:

Nume şi prenume: Marinescu Susana

Naţionalitatea: Română

Data/locul nașterii: 05.01.1946, Rugășești Cluj, România

Date de contact: Târgoviște, Str. G-ral I.E.Florescu, Bl. C1, ap.6 România

Telefon +40-245-216546

E-mail [email protected]

Studii:

1960-1964 - Liceul Unic Dej, jud. Cluj

1966-1969 - Universitatea București, Institul Pedagogic, Facultatea de educație fizică și

sport, specializarea gimnastică sportivă

1970-1975 - Institutul de Educație Fizică și Sport București, media 10 (zece),

specializarea gimnastică ritmică

1971 - susținerea gradului didactic Definitivat

1978 - susținerea gradului didactic II (media 10)

1983 - susținerea gradului didactic I (media 10)

2000 - absolvirea cursurilor de perfecționare profesională- clificativ „foarte bine”

1997- 2001 - Cursurile de formare managerială pe probleme de reformă – Banca

Mondială, M.E.C.T.S.

2003 - Atestat de Formator în cadrul Proiectului PHARE nr.Ro/000702.2001-

Charleroir- Belgia

2003 - Certificat de absolvire a cursurilor de informatică, Progarmului PHARE 2003

2003 - Absolvirea cursurilor „Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de documentare

şi informare în școli” - C.D.I., Progarmului PHARE 2003

2006 - în prezent - doctorandă, Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport

Chișinău

Activitate profesională:

2005- şi în prezent profesor educatie fizică Şcoala Gimnazială „Coresi” Târgovişte -

Şcoală Europeană - mai 2012 - profesor asociat Universitatea Valahia Târgovişte

1991- 2011 - profesor asociat, Universitatea „Valahia” din Târgoviște

1990-2005 - profesor de educație fizică, Școala Gimnazială „Coresi” Târgoviște-Şcoală

Europeană 2009, 2012

- formator pe probleme de reformă a învățământului românesc

- metodist al I.Ş.J. Dâmbovița

- Preşedinte al Societăţii Profesorilor de Educaţie fizică-Filiala Dâmboviţa

- Membru în Biroul Societăţii Profesorilor de Educaţie fizică din România

1980- 1990 - inspector de specialitate, Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița

199

1974 -1980 - șef comisie sport turism, C.J.O.P. Dâmbovița

1973-1974 - profesor Școala Comișani, județul Dâmbovița

1969 - 1973 - profesor educație fizică, Liceul Pedagogic Târgoviște

1969 –1970 - profesor, Liceul „G.Alexandrescu” Școala Sportivă – secția gimnastică

1964-1965 - Învățătoare – Școala Jichișul de Jos – jud. Cluj

Domeniile de activitate științifică:

Educație fizică și sport

Antrenor gimnastică

Participări la foruri ştiinţifice internaţionale:

18 lucrări prezentate la sesiuni naționale și internaționale din România, Moldova, Ucraina

articole în reviste de specialitate, 10

colaborări la editare de cărţi de specialitate 3

Sesiune internaţională de comunicări şi referate ştiinţifice ,,Noi coordonate de calitate şi

eficienţă în educaţie fizică şi sport în perspectiva integrării europene”- a XVII-a ediţie - U.E.B,

FEES Bucureşti, 2007

Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice -,,Tradiţie şi perspectivă în educatie

fizică şi sport”. Bucureşti, 2007

Conferinţa Ştiinţifică Internaţională a doctoranzilor – Ediţia a Va, Universitatea de Stat de

Educatie fizică şi Sport. Chişinău, 2007.

International Scientific Conference “Creativity and competition, european attributes of

scientific and sporting manifestation”. Galaţi, 2008.

Simpozionul Internaţional cu tema ”Calitatea-permanenţă a actului didactic”.Târgovişte,

2008

Conferința internațională de Comunicări științifice „Performanță umană din perspectiva

olimpică-dedicată celei de-a 29-a ediții a Jocurilor olimpice-Bejing 2008”. ANEFS București,

2008.

Sesiunea Internaţională Jubiliară de Comunicări Ştiinţifice cu tema: Activităţile motrice

dirijate - Limite şi perspective. Braşov, 2008.

Congresului Ştiinţific Internaţional ”Strategii de dezvoltare a sportului pentru toţi şi bazele

legislative ale culturii fizice şi sportului în ţările CSI”– Ediția a VIIa . USEFS Chişinău, 2008

International Conference of Physical Activity and Sport Sciences: “ Contemporary

Paradigms of Sport Science”. Cluj Napoca, 2008.

International Scientific Conference “Innovation and creation in the field of physical

activity, sorces of human performance”. Galaţi, 2009.

200

International Scientific Communications „Aplplications of kinesiotherapy and sports

medicine in motor activities”. Bucureşti, 2011.

Conference with International Participation „ Health and social integration by means of

physical education and sport”.Tâtgoviște, 2011.

Conferinţa Ştiinţifică cu participare Internaţională, „Physical exercise a complex and

modern wat to promote healthy living”.Craiova, 2011.

Congresul Științific Internațional „Sportul Olimpic și Sportul pentru toți”- Ediția a XV-a.

Chişinău, 2011.

Conferință Științifică cu participare internațională „Educația fizică și sportul în beneficiul

sănătății”. Oradea, 2012.

Congresul Internaţional de Educaţie Fizică, Ediţia a IIa, UNEFS, Bucureşti, 2012

International Scientific Session “Movement science perspectives within contemporary

society dynamics”. Bucureşti, 2013

The International Congress of Physical Education, Sports and Kinetotherapy 3 nd Edition.

Bucureşti, 2013

Lucrări științifice publicate:

Marinescu Susana Popescu Valentin, Study about the grade of physycal development of

secondary students by applying eurofit tests” În: GYMNAZIUM, Journal of Physical Education

and Sport. Supplement, Vol.VIII/2008 ISSN: 1453-0201, Bacău, 2008 p.86-92.

Marinescu Susana, Proiectarea didactică a activităţilor extracurriculare – baschet băieţi

Revista “Reflecţii Didactice, Anul V, Nr.6, I.S.S.N.1841-7310, Târgovişte, 2009, p.171.

Marinescu Susana”Analiza rezultatelor chestionarului privind rolul și importanța

activităților extracurriculare de tip sportiv” În : Revista ,,Ştiinţa Culturii Fizice Nr.8/2, Chişinău,

2011, p.34.

Nanu L., Grigore V., Marinescu S., Determination of emotional intelligence to students

with the test Friedmann. În: Analele Universităţii „Dunărea de Jos”, Fascicula XV, no.1, ISSN

1454-9832, Galaţi, 2011, p 11-13.

Marinescu S. Teaching design of extracurricular activities. În: Analele Universităţii

„Dunărea de Jos”, Fascicula XV, no.2, ISSN 1454-9832, Galaţi, 2011, p.16-20.

Marinescu, S., Tănase, C., Study on improvement playing basketball and training boys -

juniors I, A Analele Universităţii „Dunărea de Jos” Fascicula XV, Educaţie Fizică şi

Management în Sport, no.1- ISSN 1454-9832, Galaţi, 2011, p. 206-210.

Potop Vladimir, Wasilica Grigore, Susana Marinescu, Motor learning gymnastic

exercises on the of the transfer technologies. Science in the Olympic sports-International

theoretico-scientific journal for specialists in the field of sports- scientists, teachers of institutes,

201

coaches, sports medicine physicians, athletes. Issue of Journal № 1/2012. Kiev, ISSN1992-7886

p.47-57. www.nbuv.gov.ua/

Tănase Cătălin, Rotaru Vlad, Marinescu Susana “Study on efficient training basketball

players junior (u16) positions”. În: ELSIVER , 2013

Marinescu S. „Dinamica pregătirii tehnice a elevilor cuprinşi în activităţi sportive

extracurriculare -baschet”. În: Revista ,,Ştiinţa Culturii Fizice Nr. , Chişinău, 2013

Marinescu Susana, ”Influiența activităților de tip extracurricular asupra dezvoltării

capacităților motrice ale elevilor din învățământul gimnazial” În: Buletinul Ştiinţific, seria

Educaţie fizică şi sport Nr.11 (1/2007), Volumul II, ISBN, 1453-1194, Pitești, 2007, p. 95-100.

Colaborări la editarea de cărţi de specialitate :

Vladimir Potop, Marinescu Susana, Gimnastica în şcoală. Metodică şi învăţare. Editura

BREN, ISBN:976-648-623-0; 978-973-648-623-4, Bucureşti, 2007 (Capitolul II – Gimnastica

ritmică). pp.126

Chera-Ferrario Bianca, Marinescu Susana, Gimnastica de bază, Lucrări practice - An I,

Editura Valahia University Press, Târgovişte, 2013, pp.88, ISBN- 978-606-603-015-1

Jacgues Periguet, Marinescu Susana, Phare Suport Curs de educaţie fizică şi sport -

Modernizarea sistemului de învăţământ românesc şi armonizarea cu cel european, Ed. SC

”Cronos” S.R.L. Târgovişte. 2003,pp.73,

Participări în proiecte științifice naționale și internaționale:

Colaborator în Programul PHARE – RO.0007.02.01, cofinanţat de Uniunea Europeană,

Guvernul României „Modernizarea sistemului de învăţământ Românesc şi armonizarea cu cel

european”, împreună cu Asociaţia Solidarite Laique, Charleroi – Belgia, 2002-2003;

Coordonator Proiectului PHARE- secțiunea Educație fizică școlară;

Participare la Proiectul Comenius „Education a la liberte et a la legalite une occasion

pour favoriser le developpement de la personnalite et de la diversite”, 2002;

Certificate of Participation, Spring Day in Europe 2006;

Membru al Societății Profesorilor de Educație Fizică din România și membru al biroului

executiv, 1993-2005;

Organizator al Finalelor pe țară a concursurilor de educație rutieră, 2004 și 2005;

Organizator al Finalei pe țară a O.N.S.Ș., baschet băieți, Târgoviște, 2008;

Coordonator al Proiectului Educativ Interjudețean şi Regional „Trofeul Coresi”- ediţia a

I-XVIa (1998-2013) și „Korball-fest-ediţia a I-IVa,(2010-2013), acţiuni cuprinse în Calendarul

Central al Activităţilor Educative Interjudeţene şi Regionale al Ministerului Educaţiei Naţionale.

202

Membru în comisia de organizare a Simpozionului Ștințific Internațional, Târgoviște

2009, 2010;

Membru în comitetul de organizare a Conferinței Șiințifice Internaționale „Health and

social integration by means of physical eduction and sport”, Universitatea Valahia Târgoviște

2011.

Limbi străine: franceză – bine

limba rusă - mediu

Rezultate ca profesor de educație fizică

Diploma și Titlul de EXCELENȚĂ, pentru întreaga activitate, M.E.C.T.S, 2005

Insigna și Titlul de Profesor Evedențiat, 1982, prin Ordinul nr. 2904, MEI

Diploma „Merite în activitatea sportivă”, C.N.E.F.S, 1983

Certificat de voluntariet Special Olymoics, Special Olympics România, Fundația Special

Olympics Romania, 2013

Certificat de Recunoaştere faţă de mişcarea Special Olymoics, Special Olympics România,

2013

Atletism: loc. VI, săritura în lungime- fete-O.N.S.Ş. etapa naţională Sf. Gheorghe, 2002

Baschet băieți - Locul I și Campioni Naționali - O.N.S.Ș. etapa națională 2008

Locul VIII - O.N.S.Ş., etapa națională 2007 Deva

Locul I - O.N.S.Ş., etapa pe zonă 2007 Rm. Vâlcea

Baschet fete - Locul II - O.N.S.Ş., etapa pe zonă 2006 – Tg. Jiu

Şah pe echipe-fete-loc. VI- O.N.S.Ş etapa naţională Ploieşti 2000

Activitate educativă extracurriculară - Educație rutieră – educaţie pentru viaţă:

Locul III pe echipe şi 3 locuri I la individual - finala pe țară- Slatina 2013

Locul II pe echipe şi 4 locuri I la individual - finala pe țară- Slatina 2012.

Locul II pe echipe şi 3 locuri I individual – finala pe ţară – Deva 2011

Locul III pe echipe şi 4 loc. I individual – finala pe ţară-Satu Mare, 2006

Locul III pe echipe- finala pe ţară – Dobreşti, Dâmboviţa, 2005

Locul III pe echipe -1 loc. I individual- finala pe ţară-Poiana Pinului, Buzău,2001

Locul II pe ţară echipe- finala pe ţară-Buşteni, Prahova, 2000

Korfball- Locul I la Festivalul Naţional Ediţia I - Miercurea Nirajului -Mureş 2008