exemplu sofia david

5/16/2018 Exemplu Sofia David

1/19

Aspectele ce trebuie luate in considerare sunt: nivelul de dezvoltare economies si sociala;rolul statului ~ial pietei;

conjunctura,

Nivelu! de dezvoltare economicd si sociala.Tranzitia de sistem socio-politic $1economic a condus In Romania la un declin initial

al activitatii economice glohale, acompaniat de scaderea corespunzatoare a nivelului de trai,Dupa primuJ impaet negativ, a ineeput sa se intrezareasca 0 redresare relativa, pe fondulschirnbarilor structurale multiple, rnenite sa creeze un nou sistem de relatii economice, social-politice $1culturale, bazat pe mecanismele democratiei : ; ; i pietei concurentiale.o influenta sensibila inevolutia industriei $1economici rornanesti 0are mediul extern.

Romania este W1 participant activ la procesele de integrare regionala si subregionala inEuropa, fiind membru CEFTA si semnatar al unor acorduri de comert liber (ell AELS, Turcia,Republica Moldova, Israel). I n calitate de rnembru originar a 1 Organizatiei Mondiale deCornert, Romania ieste implicata in procesul de liberalizare a comertului international.Schimburile cornereiale eu S.U.A se desfasoara pe baza Acordului comercial bilateral semnatla Bucuresti la 3 aprilie 1992. A fost ratificat de Co n gresu I SUA la 21 octombrie 1993 ~iprevede acordarea reciproca a clauzei naiiunii celei mal favorizate. De la J 2 . noiembrie 1996,clauza pentru Romania a fast acordata pc baza permanenta, in aceste conditii, economiaromaneasca, inclusiv industria; este tot mal mult conectata la realitatile si practicile dineconornia rnondiala, iar societatile cornerciale 5unlohligates'ii opereze in conditii decompetitie crescuta pe piata interna ~iinternationals. ceea ce va duce la cautarea de noi solutiistrategice de catre firrue, in acest context, teOl'iacosturilor de tronzaqie jeaca un rolimportant in alegerea strategiei firmei, asa cum s-a ararat In capitolul [Val prezentei lucrari,

Integrarea Rornaniei la Uniunea Europeans a impus obiective noi pentru sectorulproductiei de came, lapte ~iproduse lactate in scopul alinierii acesteia la standardele UE.Alocarea cotei de lapte stabilita ia sfarsitul anului 2004 la cantitatea de 3245 mii tone ainsemnat limitarea productiei de lapte, scopul principal fiind reducerea dezechilibrului dintrecerere si oferta pe piata laptelui si a prcduselor din lapte.

] 0 2


2/19

Modemizarea sectorului procesarii Iaptelui a necesitat Impartirea unit iililor deprocesare a Iaptelui in urmatoarele categorii: fabrici care Indeplinesc deja standardele UE;fabrici care au WI plan de modernizare si investitii; fabrici care se vor inchide. Asigurareanecesarului de lapte $j produse lactate la nivelul nonnelor europene presupune adoptarea unormasuri concrete, printre care: organizarea de exploatatii eficiente ~i competitive prin trecereade la productia destinate autoconsumului Ia productia destinate comercializsrii.

Consecintele benefice ale inregrarii Romaniei in Uniunea Europeana asupra industrieialimentare se vor observa in anii urmatori pe masura implementarii noilor standarde : ; ; ireglementari in vigoare in t a r i l e membre.

Continuarea aplicarii eu consecveuta a masurilor de reforms economica, chiar inconditiile in care s-au mentinut tnfluentele rnediului extern nefavorabil, iar circurnstanteleinterne fill au fost dintre cele mai bune, a asigurat cadrulgeneral stimulativ pentru mentinereacresterii economice la un nivel ridicat.

lncepand cu 200 1 si palla in prezent, eeonomia a inregistrat 0 combinatie de crestereeconomics puternica, dezinflatie si scadere a deficitului contului curent, cu caracteristici careIi confera sustenabilitate pe termen mediu, Nivelurile cantitative, d.ar mai ales schimbarilecalitative din economie - rezultat direct al reformei - ilustreaza faptul c a s-au furegistralprogrese deosebite pe linia crearii unei economii de piata functionale.

RotHI statului si al pieteiInterventia statului ill economie joaca, in general, un rol important in evolutia

structurilor industriale. in Romania, gradul de interventie al statului a cunoscut 0 reduceresemnificativa dupa 1989~ odats en trecerea tarii noastre de la 0 economie planificata spre 0econornie de piata functionala.

Astfel, statul in tervine in economie, ram a crea distorsiuni pe pia1a. Principalelemodalltati prin care s ta tu I in te r vine in economie sunt:

gestionarea monedei nationale;mecanismele de fiscalitaie. De exempJu lncepand cu luna ianuarie 2000 s- a trecut de1 0 1 TVA 9-11% la 19%, 1a produsele alimentare ell efecte asupracresterii preturiloracestora, in schimb la marfurile nealimentare de la 22% s-a readus TVA 1a 19%. Deatunci mediul de afaceri din Romania insista asupra reducerii sau elim inari i TVA la

103


3/19

produsele alimentare, TVA pentru alimente este al doilea din Europa, dupaDanemarca (25%). Toate statele din Uniunea Europeana, cu exceptia Danemarceipractice. 0 cota redusa a taxei pe valoarea adaugaUi. Aceasta este de 0% in cazulIrlandei, Maltei i Marii Britanii, 3% Luxemburg, 4% Spania ~iItalia, 7% Germania,10% Austria, 3 sau 7% Polonia, 5% Cehia, 15% Ungar ia si 19% Slovacia,Mentinerea unei fiscalitari ridicate duee la dezvoltarea pietei uegre pentru uneleproduse de striata necesitate (paine, came, lapte, legume), diminuarea veniturilorstatului, scaderea calitapj produselor alimentare, reducerea veniturilor firmelorplatitoare de taxe, mien producatori nu sunt incuraj ali sa-si dezvolte afacerile, ceea ceface ca p e termen lun g sa se aju nga la scad er ea p ro ductiilor i defici t agro-alimentar .impunerea de norme in procesul de productie (drepturile si obligatiile angajatilorprotectia mediului) sau in procesul de vanzare a produselor (protectiaconsumatorului), Un exemplu il eonstituie obligativitatea .implementarii sistemuluiHACCP (Hazard Analysis Critical Control Point) in toate societatile comercialeimplicate In producerea ~i comercializarea alimentelor, i-IACCP este lUl sistem careidentifica, evalueazs ~,i controleaza pericolele care sunt semnifieative pentrusecuritatea alimentara, Costul implementarii acestui sistem cuprinde instruireapersonalului, servicii de consultants si implementarea propriu-zisa, care presupunemodificari ale spatiului de productie, retehnologizari,reglementarea cadrului juridic al concurentei. Progrese legislative in domeniulconcurentei au fost llrregistrate in anul 2003 prin modificari aduse Legii concurenteim. 2111996 prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 12112003 aprobata prinLegea 18412004; eat ~i Legea privind ajutoruJ de stat nr, 143/19~9 prin Legea nr.603/2003. Principalele modificari vizeaza urmatoarele aspecte: eliminareasuprapunerii de atributii derivata din existenta a doua institutii (Consiliul Concurentei,ca autoritate autonoma si respectiv, Oficiul Concurentei ea organ de speeialitate tnsubordinea Guvernului) prin comasarea acestora; instituirea avizului conform(obligatoriu) din partea Consiliului Concurentei pentrn proiectele de acte nonnativeincidente in domeni u1 coneurentei, asigursnd u-se astfel prevalenta legislatieiconcurentei fata de mice act nonnativ care contine prevederi anticoncurentiale;ajutoarele de stat prevazute inproiecte de acte administrative sau nonnative - Iegi,

104


4/19

ordonante, ordonante de urgents bctarari ale Guvernului etc. - trebuie notificateConsiliului Concurentei ~iacordate numai dupa autorizarea lor de catre acesta.

ConjuncturaConjunctura reprezinta ansamblul evenimentelor sau fenomenelor particulare

trecatoare care pot avea influenta asupra cere.rii ~iofertei unei industrii independent de vointaaeesteia,

Programul .laptele si comul" initiat de guvem In anul 2002, care are ca obiectivprioritar imbunatatirea alimentatiei scolarilor a avut efecte pozitive ce constau 'in stimulareadezvoltsrii si modernizarii industriei de morarit ! ? i panificatie $i de prelucrare a laptelui, dar ~ia unor activitati conexe: zootehnia, industria ambalajelor, a instalatiilor frigorifice ~j. asectorului distributiei.

b) Caracteristiclle oferteiCaracteristicile ofertei sunt constrangeri care actioneaza asupra fmnelor at!t illceea ce

priveste pozitia pe piata cat ~istructura sa de functionare de care trebuie sa se ~inaseama laelaborarea strategiilorsi se refers la:2 tipurile de intreprinderi

economiile de scars si anvergura barierele la intrareII structura costurilor schimbarile tehnice

Tipurile de Intreprinderi pe a anumita piata participa la modelarea structurii acesteia,in industria alimentara din 8911 intreprinderi, 233 (92,39%) sunt intreprinderi mici,

560 (6,29%) intreprinderi mijlocii ~i 118 (1.,32%) intreprinderi mari, iar pentru ramuraFabricarea produselor lactate din total 726 Intreprinderi, 655 (90 22%) sunt mtreprinderi mici,57 (7,85%) Iutreprinderi mijlocii ~i 14 1,93%) intreprinderi mario

Avand in vedere eli peste 90% din intreprinderi sunt intreprinderi mici industria estemai putin concentrata, structura acesteia fiind duals datorita coabitsrii firmelor mari ell cele

" Stegarciu, Lop. ait., 2004, p.20S

105


5/19

mid. in acest context este clar rolul complementar al lMM-urilor pentru marile firme insatisfacerea cererii.

Economiile de scara # de anvergurd sunt acele economii in care costul unitar deproductie se diminueaza pe masurli ce marimea aparatului de productie ~j productia cresc, iarameliorarea competitivitatii acestora sporeste.'

A. Pigou a identificar marimea optimala a unei intreprinderi care corespunde costuluiminim mediu pe tennen lung." Acest cost scade pe mssura cresterii capacitatilor firmei.Dincolo de aceasta marime, costul mediu creste datorita dezeconomiilor de scara care provindiu potentialul Iimitat al antreprenorilor de a-si gestiona corect Intreprinderea. 0 eficacitatemai redus! in tenneni de cost poate fi explicata prin cresterea costurilor de complexitaie:cheltuieli suplimentare ale firmei mari pentru mentinerea organizatiei, pentru asigurareaarmoniei ~icoerentei intre subunitatile componente (subiect tratat pe larg in capitolul N).

Barierele La irurare justifies stabilitatea structurilor industriale deoarece Iimiteazamobilitatea capitalurilor lntre sectoare si se refera la reprezinta avantajele de care beneficiazafirmele existente pe piata asupra potentialilor concurenti, Barierele la intrare pe piataproduselor alimentare sum reprezentate de:

Reglementarile guvemamentale, cum ar fi Iimitarea exporturilor sau fixarea taxelorvamale la importuri si/sau exporturi, Taxele vamale, introduse in 1999 la importurile de camede pui ~ide pore, au avut ea singur efeet notabil ridicarea preturilor de pe plata interna, aflatain deficit, iar integrarea Romaniei in Uniunea Europeans, prin eliminarea taxelor vamale, aavut ca efect cresterea concurentei pe piata produselor alimentare i nu nnmai.

Economiile de scard actioneaza 'in favoarea firmelor mari capabile s a realizeze volumeman de productie, Firmele mici care urmares sa intre pe piata se lovesc de acest obstacol iarcele mari sunt nevoitesa faca investitii masive pentru a realiza volume de productie la niveluleconomiilor de scars corespunzator firmelor existente.

Capitalul disponibil reprezinta 0 bariera Ia intrare mai ales pentru firmele mici ~imijlocii a c ar er fo qa financiara este inferioara firmelor mari existente pe piata. Programul

3 Stegsroiu . I. , op.cit .. 2004. ,P.210~citat In.Angelier, J.P., Economie industrielle. P.U.G.,1997. p.210

J O G


6/19

SAPARD a permis inlaturarea acestei bariere la intrare prin finaatarea nerambursabila (50%din valoarea investitiei) pentru infiintarea unitatilor de procesare de Iapte came, legwnefructe, cartofi, vinificatie ~ipeste.

Dijetenjierea produselor ~'iconsacrarea marcllor reprezinta modalitali prin care sefidelizeaza curnparatorii si se c~tiga increderea consumatorilor fata de anumite marci care s-au impus pe piata. Aceasta bariera presupune cheltuieli masive pentru cercetare dezvoltare, invederea diferentierii semnificative a produselor lor fata de cdc existente, precum si eforturi inpublicitate si reclama In scopul impunerii nail or produse. Un studiu realizat de ISRAMarketing Research' releva faptul ca rnarcile de branzeturi au a notorietate destul de scazutaIn randul consumatorilor. Astfel, in ceea ce priveste prima mentiune, procentajele obtinute demarcile IIcunoscute' sunt sub 10%. Mai mult, 28% din persoanele intervievate nu a u pututmentiona spontan nici a maroa unii respondenti confundand tipul de branza eu marca,

Avantajele de cost sunt de1enninate de accesul preferential de care se bucura acestefirme la resursele umane, materiale si banesti avantajoase din punct de vedere al preturiloravantajul tehnologic pe care II detin, experienta rnanageriala ~iorganizatorica dobandita.

Potentialuiinovational of firmelor exisiente actioneaza, de asemenea, ca a barierapentru potential ii intranti pe piata, lipsiti de know-how-til firmelor ce detin pozitii consolidatepe piat~i.

Strllctllra costurilor influenteaza structurile de piaia si stahilitatea acestora din maimulte puncte de vederec''

Ponderea co turilor variabile si a costurilor fixe.Existenta punctului critic la nivelul caruia firma ~i acopera cheltuielile ~idincolo de care obtine profit. Exista 0 relatie de proportionalitate lntre nivelulpunctului critic si gradul de concentrate si stabilitate al structurii industriale,Cheltuielile CII manopera, a caror pondere cu manopera variaza I 'D functie deindustrie.Ponderea activitdtilor de productie sau distributie. Comportamentul firmelor sepoate judeca In functie de ponderea aces tOT activititti.

'hoi; Brdnsa topi/a bale telemeaua pe masa ora$,ellUor. Revista Capital, 9.052006 (httpJ/www.capilal.ro/articel/branza-span-class-ruarcat -topi ta-span-bate-telemeaua-pe-m asa-orasenil or - 2 3 7 5 7 .h lID I)(i Stegaroiu, I.. ap.cit .. 2004. p.214

107


7/19

Schimbiirile tehnlce pot determina modificarea structurii industriei, atat in simariamentinerii pozitiei dominante, cat si In elaborarea strategiilor de perenizare a.acestora,

c) Caracteristicile cereriiCaracteristicile cererii, ca si caracteristicile ofertei influenteaza structura unei industrii

. f ~t 7~lse re .era a: varsta produsul ui elasticitatea cererii tipurile de produse-piata

Vlil'sla produsului. Faza ill care se afla produsul in ciclul sau de viata (lansarecrestere, maturitate, declin) mfluenteaza comportamentul finnelor pe piata.

Nr. Fazele ciclului de JliujiiTabelu/S.l. Componamentul firmelor infunetie de ciclul de via/a. al produsului

crt a!produsului1 Lansarea

Cresterea

7 Stegaroiu, op.cit .. 2004, p.215

Modul de manifestare al comportamen tului firmelorNumarul de fume care intra pe piata este mare.Reusita sau esecul depinde de particularitatile fiecaruiprodus nou Iansat pe piataCresterea cererii:Cresterea rentabilitatii illpofida concurentei puternicepe piata litre producatori;Motivarea si tendinta noilor eoncurenti de a intra pepiata 'Concurenta nu este puterniea, in masura in carevnzarue sporesc t a r a a afecta segmentele de piata alecelor lal ti concurent i;Costurile medii soot scazute, dar nu ~j preturile;Produsele oferite sunt diferentiate.

108


8/19

Maturitatea Stagnarea cererii;Concentrarea producatorilor datorita eliminarii celorrnai putin eficienti;Incitarea slabs de intrare pe pia~a;Costurile unitare de productie se stabilizeaza;Produsele devin standard ~inu se mai diferentiaza;Concurenta se anima. in rnasura in care firma nu poatecreste decaf luand clientela altar concurenti;Preturile au tendinta s a scada ca~l rentabilitateasectorului.

3

Declinul Reducerea comenzii;Aparitia produselor de substitutie;Concurenta usoara infre producatori;Iesirea de pe piata nu este costisitoare:Concentrarea creste;Cand tehnologiile permit, se produce delocalizareaproductiei.

4

SIINIG.' Stegaroi u, 1 . op. ait., 2004 p.216

Elasticitaiea cereriiElasticitatea cererii In funesie de pre! reprezinta modificarea relativa a cererii ca

urmare a variatiei pretului ~ise calculeaza eu ajutorul coeficientului de elasticitate, care seexprirna prin raportul dintre variatia relative a cererii si variatia relativa a pretului bunuluiconsiderat intr-o perioada data de timp, 0 valoare a coeficientului care tinde catre 1 semnificao sensibilitate a cumparatorilor la variatia pretului fadind dificila diferentierea produselor, Deexemplu, in cazul produsului :inghetata proportia destul de mare in care se vand inghetateleVafe arata c a pretul reprezinta, inca, un factor determinant in alegerea consumatorului si caprimeaza raportul cantitate/pret, ~inu ealitate/pret, Importanta pretului indecizia de cumpararea inghetatei este sensibil mai mica dedit in cazul produselor lactate proaspete (lapte, iaurtsrnantana etc.). Din acest motiv, piata inghetarei este mult mai usor de segmentat, ceea ce vaface ca, intr-un viitor extrem de apropiat, marcile puternice sa imprime ritmul acestui sector.

109


9/19

Daca cerea este rigida in raport eu pretul, fidelizarea cumparlUorilor va fi usor derealizat. De exemplu, cresterea pretului painii nu-l va impiedica pe consnmator sa-si eumpercpaine de la magazinul preferat, Elastlcitatea slaM. a cererii in raport en pretul pennitementinerea pe piata a unui numar mare de producatori mici in domeniul respectiv.

Elasticitatea cererii infunctie de venitIndustria alimentars este, teoretic, ramura care reflects eel mai fidel comportamentul

eonsumatorilor - peste jumatate din cheltuielile gospodariilor sunt pentru alimente, Fluctuatiilebugetelor si ale venitnrilor se vad imediat in vanzari].e de produse alimentare. Astfel, in anul2002 S-3 constatat 0 crestere a stoeurilor la produsele de baza (came, ulei Iapte, branzeturi)chiar odata en scaderea productiei ca urmare a reducerii eonsumului populatiei. Modificarilesemnificative imervenite in ultimii ani inobiceiurile de consum ale romanilor au determinat pepiata lactatelor ritmuri de crestere diferite, pe categorii de produse, Piata produselor lactate aavut una din cele mai dinamice evolutii in segmental produselor alimentare, atat Inanul 2006,dit ~iinprima jurnatate a annlui 2007.8 Laptele batut este singura categorie care a tnregistrarscaderi cantitative si valorice ale vanzarilor.

Tipurile de cuplu "produs-pia/ii"Pe baza analizei caracteristicilor cererii, F. Bidault a identificat rrei tipuri de produse-. t~9plaa:

bunuri de consum final;bunuri de consum intermediate de lung! duraJii;bunuri de consum intermediare de uz curent.

Aceasta tipologie corespunde aprofundarii analizei influentei elasticitatii cererii inraport de pret sau venit asupra structurilor industriale,

Pentru cazul Industriei alimentare, inclusiv a ramurii fabricarea produselor lactate,unde avem bunuri de consum [mal cotidiene, cumparatorii nu sunt interesati s a comparepreturile, iar ofertantii de talie midi vor putea supravietui III aceasta industrie mai putinconcentrate.

S Vaschi, M., Satu: si cheflrtd pan fa colt laptele bdnu, Revita Capital. 26.09.2007 (www.oapital.ro)~ Stegl'iroiu, op.cit .. 2004, p.ll?

110


10/19

5.2.Analiza medlulni concurentlalConform modelului fortelor concurentiale de pe 0 piata, conceput de M. Porter," eele

cinci forte concurentiale sunt:a. concurenta intre firmele existente pe piatab. amenintarea noilor intranti;c. concurenta produselor de substitutie;d. puterea de negociere a clientilor;e. puterea de negociere a furnizorilor.

a. Concurenta mire firmele existente pi! pialliFactorii care influeateaza intensitatea concurentei intre firmeleexisteate pe piata sunt:Structura concurentiald - cand concurentii sunt numerosi si de marime apropiata, se

constata a instabilitate mare a industriei, mai ales cand concurenta este sub influent a uaeifirme dominante, In industria laptelui exista sase marl firme.care domina si impart piata,fiecare dintre ele fiind lider la a anumita categorie de produse, 11

Nivelul scdzut al ratei de c re st er e - finnele sunt 'in situatie de pierdere a unor segmentede piata ca unei cereri noi (industrii mature sau 'in declin). in , industria laptelui se asteapta,dimpotriva cresteri ale consumului, Consumul de lactate in Romania se situeaza mull submedia europeans ceea ce lass lac tuturor optiunilor prin care piata poate creste: investitii noi,retehnologizari, diversificarea ofertei de produse.11

Absenta diferentierii produselor care mfluenteaza consumatorii determinandu-i a fifideli marcii ~iintensifies coucurenta prin pret;

Existenja barierelor la iesire ridicate utiJaje specializate din punct de vedere tehnicprovoaca de asemenea supracapacitati iiireduceri de rentabilitate;

Diversificarea $i cultura firmelor - faptul c a anumiti concurenti sunt diversificati maimuTt ~iau 0 cultura diferita de cea care predomins in ramura poate perturba modul de actiunea lor;

In ova rea tehnologicd care poate determina reduceri importanre de costuri de productie,10 Porter, M_. Competitive Advallfage. Creatingond Sustaining Superior Performance, The Free Press, NewYork, 1985, p.S11 Strain;; iUII ca imacul pe piata lactate/or, Revista Capital 29,08.2007 (www.capital.ro)Ilidem

1]]


11/19

b. Ameninjarea noilor intrantiFirmele care intra pe piata pot produce modificari semnificative ale industriei princapacitatile de productie si resursele pe care le introduc In competitie, eforturile intense pecare le desfti~oara pentru a patrunde pe piatA $ i eventualele conceptii strategice pe care lepromoveaza,

Factori i care determine intensitatea acestei forte concurentiale suntbarierele 1a intrare (mentionate la punctul 5.1);varsta produsului (de exemplu, in faza de crestere, pericoJul intrarii concurentilorpotentiali pe piata este mai mare).

Ca urmare a existentei surselor de finantare, prin programul SAPARD, au patruns noifirme pe piata produselor alimentarc pria infiinlarea de fabrici de prel ucrare a iaptelui si nunumai,

Ultima intrare pe piata lactatelor este campania israeliana Tnuva, a carei investitie illRomania se ridica la 55 de milioane euro (investijiei greenfield). Tot inanul 2007 70% dinactiunile cornpaniei Covalact au fost preluate de un fond de investitii american, SygmaBleyzer, iar Coca-Cola Israel, in colaborare cu fi rma germana Muller si-au anuntat intentia s aintre pe piata lactatelor din Romania. 1 3

c. Concuretqa produselor de suhstituJieProdusele de substitutie exercita 0 presiune permanenta asupra profiturilor la care

ajunge 0 industrie, mentinand preturi competitive. Detenninantii amenintarii pe care produselede substitutie 0 prezinta sunt: 14

pretul si disponibil itatea produselor de substitutie; sensibilitatea vanzarilor de produse in raport ell schimbarile preturilorsubstituentilor acestora; costurile comutarii de la un produs la substi tnentul acestuia; d isp on ib ilita te a e ump ar ato ru lu i p en tr u a ch iz i t io nar ea p ro du selo r de substitutie,

13 Stnij"ii iau caimacul pe plata lactatelor, Revists Capital, 29.08.2007 (www.capital.ro)1 1 Russu. C., opera cilat/i, p.lOI

112


12/19

Principalii concurenti pentru procesatorii de lapte sunt, de fapt, producstorii de bauturiracoritoare si cei de bauturi alcoolice. Campaniile agres ive de publicitate pe care Ie practiceproducatorii de bere : ; ; i cei de bauturi racoritoare au avut, conform sondaje1or efectuate deprocesatorii de lapte, 0mare priza la romsni. Astfel, consumul de here este evaluat ca fiind dezece ori rnai mare dedit eel de lapte." f n vedereacresterii consumului de Japte si produsederivate, a luat fiinta Alianta pentru Promovarea Educationala a Laptelui (APEL), carereuneste fume de renume din domeniu,

In ceea ce priveste untul, produsul de substitutie poate fi considerat margarina, care acastigat treptat din piata, 'fund preferat datorita lipsei colesterolului, a originii vegetale : ; ; i acontinutului de vitarnine. Cu toate acestea, se ~teapta 0 crestere a consumului de unt caunnare a accenrului pus inultimul timp pe produsele naturale.

d. Puterea de negociere a elietqilorAceasta f o r t a concurentiala este puternica atunci cand;16

clientii sunt concentrati sau reprezinta 0parte a debuseelor unor firme;cererea este in crestere usoara;firma este seusibila la strategiile de diferentiere a produselor,In industria alimentara puterea de negociere a clientilor se va reduce in momentul

intrfuii invigoare a Codului de bune practici In comert propus de Ministerul Agriculturii, princare lise interzice hypermarketurilor sa ceara producatorilor preturi preferentiale.

e. Puterea de negociere a furnizorilorPuterea de negociere a furnizorilor este intensa In masura in care furnizorul ridica

preturile sau reduce calitatea si cantitatile bun uri lor oferite,in lunile februarie si martie procesatorii de lapte se confrunta en mari probleme illceea

ee priveste aprovizionarea ell materii prime aceasta fiind perioada cu cele mai bune vMzari.Acest lucru se datoreaza faptului ca, In fiecare an, vacile micilor crescatori, care reprezintabaza aprovizionarii ell materie prima, nasc in feb ru ar ie si martie, fapt care determine oprireaproductiei de lapte eu dona luni inainte. Tocmai in aceasta perioada, cererea de lapte si

15 www.capital.rol6 Stegiiroiu. opera citalo. 2004. p.314

113
http://www.capital.ro/http://www.capital.ro/


13/19

produse lactate creste, procesatorii primesc mai put,ina materie prima. Traditia micilorcrescatori, in conflict eu nevoile industriei, este determinata de cantitatea de furaje disponibilela SIar~itul iernii, I n februarie-martie, furajele sunt pe terminate, iar vitelul naseut acum estehranit tot eu lapte. Din punctul de vedere al Iactatiei, aceasta traditio stabileste maximum deproductie spre sfarsitul primaverii sau inceputul verii, cand cererea de lapte pe piata este dejascszuta. Toate firmele de procesare ofem. preturi mai bune crescatorilor inperioada de iarna,Acestea sunt eu 10-15% mai mari decatin timpul verii, La aceste preturi se adauga bonusuripentru ealitatea laptelui ~j pentru livrarea unor cantitati mai mario Unii procesatori ofera baniin avans penlru achizitionarea de "tancuri II de racire sail echipamente de muls, ell toateace st ea , c r es ca to r ii nu sun t d esch isi Is sch im barea modului de crestere a vacilor . D e exem plu,modificarea perioadei de lactatie IlU este rentabila pentru fermierii care de-tin putine vaei.Oferta de lapte este, deci, impartita. Pe de 0 parte exista purine ferme man. eu rnulte vaei ~ieuresurse suficiente pentru a-si asigura furajele. Aceste ferme reusesc sa-~i programeze fiitarueastfel iodlt sa ob!ina un flux constant de lapte (~i evident, de venituri). Majoritatea fennierilorau diteva animals s i ~i gestioneaza cu greu furajele de la WI an la altul. Chiar dadi in perioadade iarna oferta de lapte ca mat erie prima seade, puterea de negociere a furnizorilor este mica inacest sector tocmai datorita fragmentarii pietei de aprovizionare infumizori mici, eeea ee dueela costuri de tranurqie mari,

Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii Institutul National de Statistica ~iAPEL, rezulta ca doar 25% din cantitatea de lapte produsa inRomania ajunge in fabrici. Dinacest motiv, competitia in industria lactatelor nu se manifests. numai pe plata consumatorilorci, In primul rand, in lupta pentru materia prima. 1 7

Un studiu a 1 Bancii Mondiale'" confirms principalele ipoteze conform carora costurilede tranzactie si constrangerile legate de investitii reprezinta 0 problema serioasa ~i existspreferinta din partea cornpaniilor de a lucra cu fumizori mai putini, mai mari ~imoderni.Totusi observatiile Initiale indica, de asemenea, 0 imagine amestecata a activitatii decontractare curente eu un numar mult mai mare de fernie ruiei contractate decat s-ar prognozape baza argumentelor de mai Su.S.

17 www.capital.roIS http://sileresou rees.wor l dbank .0 rgfINTRO MANIA INRO M.A.NIAN/Re.


14/19

Alti'i problema-chcie este ca noile filiere verticale care apar vor exclude 0 mare parte afermierilor, in special pe micii fermieri. Stucliul subliniaza c a exista trei motive principale aleacestei stari de fapt. In primul rand, eosturile de traflzacli:e favorizeaza marile ferme In cadrulfilierelor ofertei, inal doilea raad, cand sunt necesare anumite investitii pentru a face contracteu 0 intreprindere sau a 0 aproviziona, fennele mici adesea avand constrangeri de ordinfinanciar pentru realizarea investitiilor necesare. inal treiIea rand, micile ferme au nevoie, deobicei, de mai multa asistents din partea companiei pe unitatea de produs.

Micii fermieri nu sunt exclusi in totalitate de la filierele ofertei ~imulte companii mariIncheie contracte en acestia, Totusi programele mai sofisticate de asisten1& a furnizorilor tinds a fie d is po nib ile mai m ult pen tr u fer mele mario A desea, pr ogr am ele fur nizor ilor difer a, pen tr ua se plia caracteristicilor acestor ferme diferite, De exemplu, in studiile de caz pri vindsustinerea investitiilor procesatorilor de lapte pentru fermele mai man, se includ aranjarnentede leasing pentru echipament agricol, iar programe1e de asistenta pentru fermele mai miciinclud Investiti iin unitatile de colectare cu microunitati de refrigerare.

5.3. Analiza S.W.O.T. a industriei alimentarePunctele forte, puncteJe slabe, oportunitatile ~i amenintarile au fast evidentiate prin

aplicareaanalizei S.W.D.T. la nivelul industriei alimentare (tabelul5.2.)

Tabelul 52 Analiza SW.0 T a industriei alimentarePuncte forte Puncte slabe- detine un imp o r ta nt potential productiv, ponderea redusa a finnelor oare a uincomplet utilizat; adoptat HACCP ~iISO 9002;

- costuri relativ scazute ale fortei de munca: - ponderea redusa a materiilor prime- utilizarea de resurse umane calificate; procesate din total materii pnrne- foloseste mateo i prime de pe piata interna disponibile (doar 25% din laptele produsinp r opor ti e 1 1ls emnala este procesat);- utilizarea unor retele de distributie nationale - sezonalitatee maieriilor prime ~i a unor(existents hipermarket-urilor); produse finite;- e xis te nt a unor strategii bi.ne definite la - existenta "pietei negrenivelul finnelor mari;- potential de dezvoltare a IMM-lirilor

115


15/19

OportrmitiiJi A",ellill/ari- functioneaza intr-o zona geo-strategica - integrarea inUE din 2007 a avut ~ia refavorabila dezvoltarii fluxurilor comerciale si un impact puternic asupra mediuluide prelucrare intrc Europa de Vest ~l concurential ~I a industriei, in general.regiunea Marii Negre-Orientnl Mijlociu-Asia P a n s . in 2009 se va incbeia procesul deCentrale ~i de Est; aliniere a fabricilor de came si lapte la- se adreseaza unei piete interne cu 0 mare standardele Uniunii Europene, ceea ce vacapacitate de absorbtie; duce la disparitia multor firme:- programul guvemarnental ,Japteie si - cresterea importurilor la produsecomul" cu efecte favorabile asupra industriei alimentare ca urmare ade moriirit si panificatie si a fabricarii reducerii/eliminarii taxelor vamale;produselor lactate; - reducerea veniturilor populariei sau- acordurile internationale incheiate de modificarea structurii consumuluiRomania permit accesuJ pe piata mondiala; populatiei orientandu-se spre alte bunuri;- cresterea mondiala iruegistrata va duce la - amenintarea produseler de substitutie,cresterea Investitiilor straine.- cresterea consurnului de produse lactateIichide la nivel international, dar si national;- transformarea programului de preaderare .SAPARD in Fondul European pentruAgricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR)I ? i eel pentru Dezvoltarea Pisciculturii, princare s-au alocat \ A r i i noastre sapte rniliarde deeuro in Rerioada 2007-2013.

Eliminarea punctelor slabe ~itransformarea amenintarilor In oportunitati unt posibile prin:reducerea sezonalitatii productiei prin schimbarea obiceiurilor de consum alepopulatiei prin campanii publicitare;reducerea sezonalitatii materiilor prime prin schimbarea perioadei de gestiune lavacile de lapte;crearea unui mediu propice inovarii si realizarii unei legaturi directe intre industrie !ilicercetare-dezvoltare;stimularea organizarii asociatiilor profesionale ~1 cresterea rolului acestora inpromovarea consumului produselor alimentare;cresterea competitivitatii produselor alimentare;orientarea spre export a produselor mai putin perisabile;inperspectiva cresterii veniturilor salariale, este importanta mentinerea avantajuluifortei de munca ieftine prin reducerea taxelor salariale;in vederea cresterii investitiilor straine se impune stabilitate legi Iativa, reducereabirocratiei si asigurarea unui mediu concurential.

116


16/19

5.4, Influenta costuriler de tranzactie asupra comportamentulnistrategic al firmelor pe plata produselor alimentare

Dupa 1990, firmele din industria alimentara si nu numai, s-au confruntat cu problemeprivind gasirea de noi piete de desfacere, cresterea costurilor de tranzactie ex-ante legate destabilirea de contacte cu clientii ! } i fumizorii. in ceea ce priveste piata de aprovizionarecresterea costurilor de tranzactie a fast determinata de cresterea numarului de furnizoriindependenti, care ofereau cantitati mici de materii prime inraport ell capacitatile de productieproiectate.

Principalele e fe cte a le c re ste rii c os tu riio r d e tranzaqie au fost: 19Cresterea cesturilor de transport in aprovizionare, p a n a la 8% din eosturile de fabricatie,Cresterea costurilor ell personalul angajat odata eu redimensionarea compartimenteler deaprovizionare.Cresterea costurilor eu inspectarea si controlul calitatii materiilor prime data fiind marealo r eterogenitate, cat s i lip sa experientei unor fu rn i zo r i,

Cresterea costurilor eu litigiile, ea urmare a faptului c a numeroase relatii contractuale

imbracau forma civila si nu cea comeroialjt, conducand la responsahilitati legale reduse alefurnizorilor individuali in ce a ee priveste ealitatea produselor termenele de livrare, etc.

in vederea reducerii ~imentinerii sub control a cosrurilor de tranzactie, firmele dinindustria alimentara au aplicat diverse strategii, de Ia integrare verticals totala p a r r a larealizarea de aliante strategice eu fumizorii, bazate pe cooperarersi colaborare reciprocavantajoasa.

Un exemplu ill acest sens Il reprezinta Agricola International Bacau, care a luat nasterepnn fuziunea a trei intreprinderi de stat: 0 ferma de crestere ~i ingrasare a porcilor, uncombinat de industrializare a carnii de pore si de vita ~ 0 intreprindere de industrializare acamii de pasare.

Ulterior, firma adopta strategia de integrare verticals, atat ill amonte, ca t si in aval,pentru a evita efectele negative ale cresterii costurilor de tranzactie, enumerate anteri r, prinintegrarea activitatilor de preluare a cerealelor si producere de nutreturi ~ia unei retele demagazine proprii de desfacere (figura 5..1.).L~ Allaire. Y, F&l1iroru, M., Op.CiL 1999. p.141

Jl7


17/19

Transare siindustrializare p~sari ~

V a n z a n ----+

Aprovizicnare f - - - - - - t o . Producere r - - - - - - + Crestere ~i ---+ lndustrializareanutreturi ingrasare porei cimiiI I I r

Magazineproprii

Figura 5.1. Agricola Interna\lonal- integrare administrativaSursa: Allaire, Y, Fiir~iJotl.l.M., op.oit., 1999 p. 142Strategia de integrate vertical! adoptata de Agricola International Bacau a antrenat

atilt avantaje, cat ~idezavantaje (Tabelul5.l3):

AvantajeTabelul 5.3. Avantajele si dezavantajele strategiei de integrare verticald

Masur! intreprinscReducerea costurilor de tranzacfie prin: proces tebnologic ] >integrataprovizionarecomuna cu materialesi piese de schimb(economii de scars)

Transport ~ldistributie integrate(econornii de scars si

contractarii cu terti 1avanzareparteneri (costuri de l s Noi metode de evaluare amandat) contractelor de mandat pe

Dezavantajelmobilizari fin Sl1C ire ImportanteFrustrsri ale managerilor dedivizii, pri vindimposibilitatea controlarii vanzarilor (costuri demandat)Nemultumiri ale diviziilor productivei n t e g r a . : r e atransport,raport

privinddiviziei deineficienta ' i n .ell varianta

Atragere de capital strainin vederea retehnologizarii~i fluentizarii fluxuluifinancierPracticarea de strategii descara ~i anvergurageograficaGestiunea stransa a cash-flow-ului pnn selectareaumn numar redus dedistribuitori fideli care sebucurs de credit comerciale anvergura)

118


18/19

Cresterea co sturil or de baza bugetelor $ 1complexitate si a costurilor evidentelor financiare lade mandai (preturi de nivel de divizietransfer, etc.)

Sursa: Allaire, Y. FBr~lrotu M .. o p .c u., 1999, p. 143

Adoptarea strategiei de integrare verticals coroborata cu strategia de anvergurageografica, a determinat succesul companiei pnn obtinerea premiului pentru strategicmanageriala conferi t de Comunitatea Europeana.

Un alt exemplu de adaptare a unei strategii illvederea reducerii costurilor de traozaotieil reprezinta S.C. Unirea S.A. Iasi, avnd ca obiect de activitate prelucrarea seminteloreleaginoase si productia uleiurilor comestibile,

'i n aceasta industrie, calitatea produsului finit este data, illprimul rand de calitateamateriel prime deoarece aceasta din urma determine randamentul de extractie,productivitatea costurile de productie, Si in acest caz se poate vorbi despre un cost potentialde tranzactie, oa urmare a fragmentarii pietei agricole si a crcsterii numarului de furnizorinecunoscuti.

Pentru a-si rnentine avantajul competitiv, constand in calitatea produselor sale, ~ipentru a elimina imperfectiunile pietei de aprovizionare, S.C. Unirea S.A. a ales solutiastabilirii unor aliante strategice ell asociatii agricole private care sa-i asigure un echilibru intrecosturile de transactie ~i costurile de complexitate,

Modalitatea de derulare a contraetelor cu furnizorii este reprezentata infigura 5.4. si secaracterizeaza prin urmatoarele: productia de seminte de floarea soarelui este contractata eu fumizorii, inca din faza derasad; riscul supraproductiei este transferat catre S.C. Unirea S.A.;

posibilitatea de control al calitatii materiei prime, at preturilor si al termenelor de livrare;finantarea in avans a furnizorilor pentru demararea lucrarilor agricole;plata fum izor ilor se face incash si/sau contrapartida ell produse finite ( ule i r af in at ~i srot).

119


19/19

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ .

1 ~FURNIZORDE UNIREASEMINTE . .1 L

LIVRAru. ULEI

IVRARl f ; > R O T

Legend a 1Negoci ere a contractului ~ifinantarea inavans2Livrarea materiilor prime3Decontarea contractului in cash si/sau in contrapartida eu produse finiteFigura 5.2. Modalitatea de derulare a . contractelor cu furnizori i

Sursa: Allaire, Y, Faq;irotu, M., op.cit., 1999 p. 144

Prin aceasta strategic firma a reusit sa dezvolte relatii de durata en fnrnizorii sa ;bazate pe incredere, reusind s a reduca costurile de tranzactie, determinate de procesulselectarii si negocierii in fiecare an a furnizorilor, dar ~icosturile de productie, ca urmare acresterii cal itlitii materiei prime.

Exemplele prezentate susjin ideea conform careia integrarea verticals poate fi0 solutiede reducere a costurilor de tranzaotie atunci cand specificitatea activelor e te relevanta, iarstrategiile relationale pot reprezenta 0 solutie de reducere a costurilor de complexitate carezultat a J integrarii verticale.

120

exemplu sofia david

Documents

si palla

rothi statului si

ungar ia si

dezinflatie si scadere

clauza pentru romania

prcduselor din lapte

printre care

economie sunt