exemplu acb

1

4. ANALIZA COST BENEFICIU

4.1. IDENTIFICAREA INVESTIŢIEI Prin prezentul Studiu de Fezabilitate se fundamentează necesitatea obţinerii de co-

finantare pentru proiectul „CENTRU DE AFACERI” propus, in cadrul Programului Operational Regional 2007-2013 – Axa prioritara 4 „Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local”, Domeniul de interventie 4.1 „Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala”.

Prin acest proiect Primaria isi propune astfel sa realizeze un centru modern de afaceri prin intermediul caruia sa fie sprijinit mediul de afaceri local si totodata sa fie atras capitalul privat in actiuni ce vizeaza satisfacerea unor nevoi ale comunitatii locale precum si crearea unor locuri noi de munca.

In Tema de proiectare sunt propuse urmatoarele functiuni principale: - 3 săli de conferinte (dotate cu aer conditionat) cu o capacitate de 50-100 locuri. - Un pavilion expozitional central cu o suprafata de 1950 mp, cat si realizarea de spatii de

expozitie in aer liber. - Spatii destinate depozitarii in interiorul pavilionului central. - Spaţii pentru birouri cu o suprafaţă utilă de 850 m.p. - Realizarea unui spatiu de parcare. - Birouri de informatii comerciale. - Infopoint.

Programul Operational Regional (POR) implementeaza elemente ale Strategiei

Nationale de Dezvoltare Regionala a Planului National de Dezvoltare (PND) contribuind alaturi de celelalte Programe Operationale (PO) la realizarea obiectivului Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionala a PND si al Cadrului National Strategic de Referinta, respectiv diminuarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre Romania si media dezvoltarii statelor membre ale Uniunii Europene. Programul Operational Regional va fi finantat in perioada 2007-2013 din bugetul de stat si bugetele locale, fiind cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Obiectivul global al POR consta in sprijinirea unei dezvoltari economice si sociale durabile si echilibrata teritorial, a tuturor Regiunilor Romaniei, potrivit nevoilor lor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – potentiali poli de crestere urbani, imbunatatirea mediului de afaceri si a infrastructurii de baza, pentru a face din regiunile Romaniei, in special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru munca, viata si petrecerea timpului liber. Astfel, in concordanta cu Strategia Nationala de Dezvoltare Regionala a Planului National de Dezvoltare, POR va da prioritate regiunilor ramase in urma si zonelor mai putin dezvoltate din cadrul regiunilor mai prospere. Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltarii regionale, strategia vizeaza atingerea urmatoarelor obiective specifice:

• cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrica pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor;

• imbunatatirea accesibilitatii regiunilor si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare;

• cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor; • cresterea competitivitatii regiunilor ca locatii pentru afaceri; • cresterea contributiei turismului la dezvoltarea regiunilor.

Dezvoltarea echilibrata a tuturor regiunilor tarii se va realiza printr-o abordare integrata, bazata pe o combinare a investitiilor publice in infrastructura locala, politici active de stimulare

2

a activitatilor de afaceri si sprijinirea valorificarii resurselor locale, pe urmatoarele axe prioritare tematice:

Axa 1 – Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor-potentiali poli de crestere Axa 2 – Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale Axa 3 – Imbunatatirea infrastructurii sociale Axa 4 – Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local Axa 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Axa 6 – Asistenta Tehnica

Una dintre cele mai importante axe pe care autoritatile administratiei publice locale o pot accesa in vederea finantarii de proiecte de interes local in domeniul infrastructurii de afaceri este Axa prioritatra 4 - ''Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local''. Aceasta axa vizeaza crearea si dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, de importanta regionala si locala cat si sprijinirea initiativelor antreprenoriale regionale si locale care sa faciliteze crearea de noi locuri de munca si cresterea economica durabila. Astfel, Programul Operational Regional se va concentra pe dezvoltarea de structuri de sprijinire a afacerilor, in special in zonele mai putin dezvoltate, aflate in declin economic care sa atraga investitii si sa creeze locuri de munca. Domeniile de interventie in cadrul acestei axe prioritare sunt:

4.1. Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor, de importanta regionala si locala 4.2. Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati 4.3. Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor

In cadrul strategiei de dezvoltare locala fost identificat obiectivul strategic de dezvoltare, respectiv :''Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei locale''. In stabilirea instrumentelor si politicilor de atingere a acestui obiectiv de dezvoltare strategica au fost luate in considerare pozitionarea municipiului in mediul concurential local, regional, national si chiar transfrontalier precum si contextul economic international. Astfel, elaborarea strategiei de dezvoltare a economiei locale a avut ca punct de pornire elementele care vor conduce la cresterea competitivitatii locale si a regiunii.

Luand in considerare problemele strategice identificate la nivel local, in urma analizei SWOT au fost identificate urmatoarele obiective specifice de crestere a competitivitatii pe termen lung a economiei locale:

• promovarea rolului regional si national al municipiului; • asigurarea pozitiei dominante in lantul trofic al activitatilor economice din intreaga

zona periurbana; • stimularea si sustinerea investitiilor in sectoarele cheie ale economiei locale in scopul

cresterii competitivitatii si a gradului de ocupare a acestora; • incurajarea cresterii economice la nivel microeconomic (cu accent pe IMM – uri), din

perspectiva productivitatii si a cifrei de afaceri; • crearea unui mediu economic competitiv si atractiv investitiilor autohtone si straine; • dezvoltarea unei economii performante, durabile si ecologice printr-un management

eficient al dezvoltarii economiei locale; Infiintarea unui Centru de Afaceri reprezinta un proiect prioritar pentru municipalitate

care subscrie masurii privind dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si care sa raspunda nevoilor acute ale mediul de afaceri local si regional.

Acest proiect isi propune realizarea unui centru de afaceri modern, in conformitate cu standardele de calitate europeana, data fiind si calitatea statului nostru de stat membru al Uniunii Europene, primul centru de afaceri de o asemenea complexitate cu multiple functiuni destinate mediului de afaceri din regiune. Obiectivele generale ale proiectului sunt:

• imbunatatirea infrastructurii de afaceri din regiune;

3

• stimularea si sustinerea de catre administratia publica a activitatilor economice ale agentilor economici, in special ale IMM – urilor;

• atragerea unui numar cat mai mare de investitii autohtone si straine; • cresterea numarului de locuri de munca.

Prin acest proiect, Primaria isi propune sa realizeze un centru de afaceri modern prin intermediul caruia sa fie sprijinit mediul de afaceri local si regional si totodata sa fie atras astfel, capitalul privat in actiuni ce vizeaza satisfacerea unor nevoi expozitionale si de promovare ale mediului de afaceri local si crearea de noi locuri noi de munca.

Dezvoltarea investitiilor locale presupune crearea unui climat care sa atraga si investitii externe, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra comunitatii, prin cresterea ofertei de noi locuri de munca direct create, cresterea salariilor, respectiv a vanzarilor. Responsabilitatea municipalitatii consta astfel, in asigurarea acestui climat propice pentru dezvoltarea afacerilor si atragerea cat mai multor investitii directe. Crearea acestei noi structuri de afaceri si facilitatile oferite prin infiintarea acestui Centru reprezinta un factor esential pentru cresterea atractivitatii locale si chiar regionale ca locatie pentru investitii in activitati economice si sociale.

4.2. ANALIZA OPŢIUNILOR

Prin acest proiect Consiliul Local isi propune astfel sa realizeze un centru modern de

afaceri prin intermediul caruia sa fie sprijinit mediul de afaceri local si totodata sa fie atras capitalul privat in actiuni ce vizeaza satisfacerea unor nevoi ale comunitatii locale precum si crearea unor locuri noi de munca.

Numarul insuficient al structurilor de afaceri dar mai ales slaba dotare a acestora, mergand de la utilitati si lipsa unor spatii adecvate pentru activitati, pana la tehnologii de informare si comunicare sunt probleme majore cu care se confrunta multe orase din tara.

Din acest punct de vedere municipalitatea si-a stabilit ca obiectiv de dezvoltare modernizarea mediului de afaceri si si-a intensificat astfel actiunile de sustinere a mediului de afaceri ca motor al dezvoltarii economice locale, respectiv infiintarea unui incubator de afaceri.

Municipalitatea a constientizat ca investitiile in structuri moderne de afaceri cum este cazul Centrului de Afaceri, reprezinta un instrument cheie pentru impulsionarea mediului de afaceri local si regional si cresterea gradului de competitivitate a tarii, in contextul Uniunii Europene largite. In prezent, municipiul nu dispune de un centru expozitional, astfel ca targurile si expozitiile diferitelor firme sunt organizate in locaţii neadecvate, fara ca firmele expozante sa beneficieze de toate facilitatile necesare.

La nivelul municipiului, anul acesta se organizeaza peste 30 de manifestari expozitionale la care participa peste 1000 expozanti iar numarul vizitatorilor este de peste 100000 de persoane. De asemenea potentialul expozitional al municipiului este destul de ridicat dat fiind faptul ca sunt numeroase solicitari de locatii pentru sustinerea de conferinte nationale si internationale.

Se poate spune ca grupul tinta al proiectului privind infiintarea Centrului de Afaceri este reprezentat de companii romaneşti sau corporatii multinationale, institutii publice sau guvernamentale, asociatii profesionale nationale si internationale, camere de comert si industrie si alte structuri interesate in promovarea produselor proprii.

Scenarii propuse de realizare a investiţiei

S-au luat în considerare două scenarii:

Varianta 1

4

Se propune alcatuirea structurii de rezistenta din cadre de beton spatiale pe doua directii. Infrastructura se propune a se alcatui ca o cutie rigida, din urmatoarele elemente: radier general (in aria de proiectie a planseelor peste parter si etaj si in zona de descarcare a stalpilor), pereti de beton armat pe contur, planseu de beton armat peste subsol. Solutia radierului general a fost aleasa deoarece terenul prezinta o capacitate portanta redusa la incarcari verticale.

Infrastructura se va hidroizola atat vertical cat si orizontal si se vor lua masuri de evacuare a apei din sapaturi prin epuismente directe sau prin drenaje, daca in timpul executiei se va observa prezenta apei in sapaturi. Evacuarea apei se va face in asa fel incat sa nu fie afectata stabilitatea terenului adiacent sau a sapaturii executate.

Supra-structura va fi alcatuita din grinzi principale si secundare, stalpi si plansee din beton armat.

Acoperisul va fi format din profile metalice laminate la cald care vor forma o cupola si se va sprijini pe stalpii de beton armat.

Varianta 2 Cladirea poate avea o structura de rezistenta din cadre de beton armat spatiale pe doua

directii. Infrastructura se propune a se alcatui ca o cutie rigida, din urmatoarele elemente: radier local in zona de descarcare a stalpilor si piloti forati cu tubaj nerecuperabil, pereti de beton armat pe contur, planseu de beton armat peste subsol si radier de minim 30cm grosime.

In zona centrala a cladirii, solutia de fundare este una uzuala compusa din grinzi de fundare dispuse pe doua directii pe care se sprijina placa subsolului.

Pilotii forati se vor executa sub protectia tubajului nerecuperabil datorita rezistentei slabe a terenului inconjurator. Pentru realizarea lor se vor folosi tuburi metalice din otel cu 0,6m diametru, si pereti de 15mm grosime. Fisa pilotilor se va lua egala cu 15m.

Infrastructura se va hidroizola atat vertical cat si orizontal si se vor lua masuri de evacuare a apei din sapaturi prin epuismente directe sau prin drenaje, daca in timpul executiei se va observa prezenta apei in sapaturi. Evacuarea apei se va face in asa fel incat sa nu fie afectata stabilitatea terenului adiacent sau a sapaturii executate.

Supra-structura va fi alcatuita din grinzi principale si secundare, stalpi si plansee din beton armat.

Acoperisul va fi format din profile metalice laminate la cald care vor forma o cupola si se va sprijini pe stalpii de beton armat.

Scenariul recomandat de catre elaborator: Solutia recomandata din punct de vedere tehnico-economic este varianta 1 in care alcatuirea

infrastructurii se face prin prevederea unei cutii rigide alcatuite din radier general, pereti de subsol si planseu peste subsol din beton armat iar supra-structura este alcatuita din cadre spatiale din beton armat cu stalpi, grinzi, plansee din beton armat.

Avantajele scenariului recomandat: Avantajele acestei solutii din punct de vedere tehnico-economic sunt urmatoarele: - uniformizarea eforturilor pe terenul de fundare si micsorarea probabilitatii de tasare

diferentiata sub stalpii de cadru, - reducerea timpului de executie datorita lucrului in uscat, la suprafata, pe o zona intinsa, - un control mai riguros al executiei spre deosebire de varianta 2 unde nu se poate inspecta

vizual sapatura si nici turnarea betonului, - turnarea betonului se face usor si continuu fara perioade de intrerupere si fara a fi

necesara prezenta unor utilaje speciale, - sapatura poate fi executata cu mijloace mecanizate si in timp scurt fata de executia

pilotilor care necesita un timp mai indelungat de realizare (fiecare pilot se sapa individual),

5

- lestarea structurii la actiunea apei subterane si la actiunea seismica, - pretul materialelor si al manoperei este mult mai mic in varianta 1. - cantitatile de materiale sunt mai mici in cazul 1.

4.3. ANALIZA FINANCIARĂ

4.3.1. EVOLUŢIA PREZUMATĂ A CHELTUIELILOR DE OPERARE

În ipoteza realizării investiţiei, cheltuielile de operare sunt formate din: o Cheltuieli cu personalul; o Cheltuieli cu energia, apa şi gazele; o Cheltuieli generale, telefonie, internet, consumabile; o Cheltuieli privind prestaţiile externe (service pentru echipamente); o Cheltuielile cu promovarea; o Cheltuieli cu dobânzile;

Perioada de previziune aleasă este de 20 ani, dintre care în primii trei ani are loc

implementarea proiectului. Având în vedere aceste ipoteze am obţinut următoarele niveluri pentru cheltuielile

obiectivului:

a) Cheltuielile cu personalul:

Funcţionarea obiectivului de investiţii necesită un număr de 26 salariaţi care vor fi remuneraţi din veniturile generate de proiect. Pentru întreaga perioadă de prognoză s-a estimat o creştere a salariilor cu 2% anual pe seama inflaţiei.

Structura personalului, precum şi nivelul salariului şi al cheltuielilor totale cu personalul, pentru anul 4 al orizontului de prognoză este prezentat în tabelul următor:

Tabelul 1.

Salarii si cheltuieli aferente Nr.

persoane

Salariu brut inclusiv taxe

(euro)

Chelt. lunare

Chelt. anuale

Director general 1 1.500 1.500 18.000 Secretara 1 600 600 7.200 Birou inform-relatii publice 1 600 600 7.200 Juridic 1 800 800 9.600 Marketing 3 800 2.400 28.800 Financiar- contabil 2 800 1.600 19.200 Ingineri supervizare tehnica 1 1.000 1.000 12.000 Intretinere si reparatii 3 500 1.500 18.000 Paza 9 400 3.600 43.200 Curatenie 4 400 1.600 19.200 Total 26 * 15.200 182.400 Pentru anii următori s-a estimat o creştere a salariilor cu 2% anual pe seama ratei inflaţiei. Valorile estimate pentru cheltuielile cu personalul în orizontul de previziune sunt prezentate în tabelul 7.

b) Cheltuielile cu energia electrică, apa şi gazele naturale;

6

Cuprind cheltuielile cu energia electrică pentru iluminatul spaţiilor şi funcţionarea echipamentelor, cheltuielile cu apa consumată şi cheltuielile cu gazele naturale consumate pentru încălzire. Nivelul acestor categorii de cheltuieli a fost estimat în funcţie de consum şi de tariful / u.m.

Cheltuielile cu energia electrică se obţin în funcţie de consumul de energie şi tariful / kw.

Consumul cu energia electrică a fost împărţit în opt categorii:

- consumul pentru iluminatul exterior; - consumul pentru chillere; - consumul pentru iluminatul interior; - consumul calculatoarelor; - consumul centralei termice; - consumul pentru ventiloconvectoare; - consumul pentru centralele tratare aer; - consumul lifturilor.

Cheltuielile cu energia electrică aferente anului 4 de prognoză sunt calculate în tabelul următor:

Chelt cu energia = Consum energie electrică x Tarif / kw

7

Tabelul 3

Consumatorul Număr kwh buc Consum orar

Ore funct/zi

Consum zilnic

Nr zile/luna

Consum lunar

Pret unitar eur/kwh

Cost lunar

Consum anual

Chelt. anuale cu energia

1 Iluminat exterior * * * * * * * * * * * *

corp iluminat montat pe stalp 2 0,4 27 21,6 12 259,20 30,00 7.776 0,15 1.166 93.312 13.997

2 Chillere Grad

utilizare * * * * * * * * * * *

60% 100 4 240 14 3.360,00 30 100.800 0,15 15.120 705.600 105.840 4 Iluminat interior * * * * * * * * * * * *

75% 0,08 300 18 14 252,00 30 7.560 0,15 1.134 90.720 13.608 5 Calculatoare * * * * * * * * * * * *

Administratie 75% 0,25 15 2,8575 14 40,01 30 1.200 0,15 180 14.402 2.160 Birouri inchiriate 75% 0,25 60 11,43 14 160,02 30 4.801 0,15 720 57.607 8.641 Spatii expozitie 75% 0,25 40 7,62 14 106,68 30 3.200 0,15 480 38.405 5.761 306,71 9.201 1.380 110.414 16.562 6 Centrala termica 40% 20 1 8 10 80,00 30 2.400 0,15 360 28.800 4.320 7 Ventiloconvectoare 70% 0,18 100 12,6 14 176,40 30 5.292 0,15 794 63.504 9.526 8 Centrale tratare aer 70% 5 6 21 14 294,00 30 8.820 0,15 1.323 105.840 15.876 9 Lifturi 20% 7 4 5,6 10 56,00 30 1.680 0,15 252 20.160 3.024 TOTAL 4.784,31 143.529 21.529,37 1.218.350 182.752

8

Consumul total de energie electrică este estimat la 1.218.350 kw, la nivelul anului 4 de prognoză. Cu un tarif de 0,15 euro / kw, inclusiv TVA, cheltuielile totale cu energia electrică sunt estimate la 182.752 euro.

Pentru ceilalţi ani ai orizontului de prognoză s-a avut în vedere o creştere anuală a tarifului cu 2% pe seama influenţei inflaţiei, valorile prognozate fiind prezentate în tabelul nr. 7.

Consumul de apă este estimat în funcţie de consumul zilnic (20 m.c.) şi de durata

calendaristică a perioadei. Pentru anul 4 de prognoză, cheltuielile lunare cu apa au fost estimate la 600 euro, iar cele anuale la 7200 euro. Preţul utilizat în calcule, este de 1 euro / m.c. apă.

Pentru ceilalţi ani ai orizontului de prognoză s-a avut în vedere o creştere anuală a preţului cu 2% pe seama influenţei inflaţiei, valorile prognozate fiind prezentate în tabelul nr. 7.

Cheltuielile cu gazele naturale sunt determinate de funcţionarea centralei termice pentru

încălzirea spaţiilor. Calculul acestora pentru anul 4 de prognoză este prezentat în tabelul 4. Tabelul 4

Consum max centrala (m.c.) 280 Ore funct/zi 24 Nr zile funct /an 150 Grad utilizare 50% Consum anual estimat (m.c) 504.000 Pret unitar eur/mc/h 0,40 Cheltuieli anuale (euro) 201.600

Se observă că într-un an se consumă 504.000 m.c. gaze naturale, ceea ce la un tarif de 0,4

euro / m.c. (inclusiv TVA) înseamnă costuri totale de 201.600 euro. Pentru ceilalţi ani se estimează o creştere cu 2% anual pe seama ratei inflaţiei.

c) Cheltuielile generale, telefonie, internet, consumabile

Sunt reprezentate de costurile abonamentelor telefonice pentru administrarea Centrului, plata provider-ului de internet, materialele consumabile necesare, precum şi alte cheltuieli generale legate de administrarea obiectivului. Pentru anul 4 de prognoză se estimează un nivel de 4000 euro lunar, ceea ce înseamnă 48.000 euro anual. Pentru ceilalţi ani s-a avut în vedere o creştere cu 2% pe seama ratei inflaţiei. Valorile obţinute sunt prezentate în tabelul 7.

d) Cheltuielile privind prestaţiile externe

Prestaţiile externe se referă la cheltuielile suportate de firmă cu serviciile diverse prestate de către terţi, respectiv încheierea unui contract de service pentru întreţinerea şi repararea echipamentelor din dotarea Centrului. Pentru anul 4 se estimează un nivel de 2000 euro lunar, respectiv 24000 anual, după care vor creşte cu 2% anual pe seama ratei inflaţiei.

e) Cheltuielile cu promovarea

Pentru acţiunile de promovare a serviciilor prestate de către centru se alocă un buget de 5000 euro / lunar, respectiv 60.000 euro pentru anul 4 de prognoză. În ceilalţi ani, acesta va creşte cu 2% anual pe seama ratei inflaţiei.

f) Cheltuielile cu dobânzile

9

Sunt reprezentate de dobânda şi comisioanele plătite pentru creditul contractat în vederea acoperirii contribuţiei proprii la finanţarea proiectului. Se are în vedere contractarea unui credit cu o valoare de 3.500.000 euro, pentru o perioadă de 20 ani, din care primii trei ani perioadă de graţie, în care va fi plătită doar dobânda aferentă.. Costurile aferente acestui credit sunt reprezentate de dobândă, cu o rată de 7,5% şi de comisionul de gestiune lunar de 0,03% din soldul creditului.

Creditul va fi consumat în mai multe tranşe, conform graficului de realizare a investiţiei. Sunt estimate următoarele trageri din credit:

Tabelul 5. Tranşa Data tragerii Suma (euro) Tranşa 1 Decembrie – Anul 1 500.000 Tranşa 2 Martie – Anul 2 500.000 Tranşa 3 Iunie – Anul 2 1.000.000 Tranşa 4 Decembrie – Anul 2 1.000.000 Tranşa 5 Aprilie – Anul 3 500.000 TOTAL * 3.500.000

Calculul cheltuielilor cu dobânzile şi comisioanele este prezentat în tabelul următor: În primii 3 ani de prognoză cheltuielile cu dobânzile şi comisioanele sunt incluse în

costul investiţiei. În anul 4 costurile cu dobânzile sunt de 254136 euro, iar cele cu comisioanele de 12199 euro, iar în ultimul an de prognoză soldul creditului este 0 euro.

10

Tabelul 6. Indicator Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15 Anul 16 Anul 17 Anul

18 Anul 19

Anul 20

Sold (euro) 500000 3000000 3500000 3294118 3088235 2882353 2676471 2470588 2264706 2058824 1852941 1647059 1441176 1235294 1029412 823529 617647 411765 205882 0

Rata (euro) 0 0 0 205882 205882 205882 205882 205882 205882 205882 205882 205882 205882 205882 205882 205882 205882 205882 205882 0

Dobanda (euro) 3125 112500 253125 254136 238695 223254 207813 192371 176930 161489 146048 130607 115165 99724 84283 68842 53401 37960 22518 7077

Comision (euro) 150 5400 12150 12199 11457 10716 9975 9234 8493 7751 7010 6269 5528 4787 4046 3304 2563 1822 1081 340

Dobândă + comision (euro) 3275 117900 265275 266335 250152 233970 217788 201605 185423 169240 153058 136876 120693 104511 88329 72146 55964 39782 23599 7417

Tabelul 7. PROGNOZA COSTURILOR DE OPERARE – EURO

Categoria de costuri Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15

1. Cheltuieli cu personalul, din care: 0 0 0 182400 186048 189769 193564 197436 201384 205412 209520 213711 217985 222345 226791

2. Cheltuieli cu energia, apa si gazele din care: 0 0 0 391552 399384 407371 415519 423829 432306 440952 449771 458766 467941 477300 486846

- Cheltuieli cu energia electrica 0 0 0 182752 186408 190136 193938 197817 201773 205809 209925 214124 218406 222774 227230

- Cheltuieli cu apa 0 0 0 7200 7344 7491 7641 7794 7949 8108 8271 8436 8605 8777 8952

- Cheltuieli cu gazele 0 0 0 201600 205632 209745 213940 218218 222583 227034 231575 236207 240931 245749 250664 3. Cheltuielile generale, telefonie, internet, consumabile 0 0 0 48000 48960 49939 50938 51957 52996 54056 55137 56240 57364 58512 59682

4. Cheltuieli priv prestatiile externe 0 0 0 24000 24480 24970 25469 25978 26498 27028 27568 28120 28682 29256 29841

5. Cheltuieli de promovare 0 0 0 60000 61200 62424 63672 64946 66245 67570 68921 70300 71706 73140 74602

6. Cheltuieli cu dobanzile 3275 117900 265275 266335 250152 233970 217788 201605 185423 169240 153058 136876 120693 104511 88329

Total 3275 117900 265275 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258 963976 964012 964372 965063 966092

Categoria de costuri Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20

1. Cheltuieli cu personalul, din care: 231327 235954 240673 245486 250396

2. Cheltuieli cu energia, apa si gazele din care: 496583 506515 516645 526978 537518

- Cheltuieli cu energia electrica 231774 236410 241138 245961 250880

- Cheltuieli cu apa 9131 9314 9500 9690 9884

- Cheltuieli cu gazele 255678 260791 266007 271327 276754 3. Cheltuielile generale, telefonie, internet, consumabile 60876 62093 63335 64602 65894

4. Cheltuieli priv prestatiile externe 30438 31047 31667 32301 32947

5. Cheltuieli de promovare 76095 77616 79169 80752 82367

6. Cheltuieli cu dobanzile 72146 55964 39782 23599 7417

Total 967465 969189 971271 973718 976538

11

4.3.2. EVOLUŢIA PREZUMATĂ A VENITURILOR

În estimarea veniturilor viitoare generate de implementarea proiectului s-a luat în calcul o perioadă de prognoză de 20 ani, dintre care în primii 3 ani are loc implementarea proiectului.

Se estimează că proiectul va genera încasări din următoarele activităţi: - Organizarea de expoziţii temporare la parter; - Închirierea sălilor de conferinţă; - Închirierea spaţiilor pentru birouri;

Prognoza veniturilor a fost făcută pe fiecare activitate a proiectului, generatoare de venituri, în funcţie de volumul estimat al prestaţiilor pe categorii de lucrări şi de evoluţia tarifelor pentru aceste lucrări. Valorile obţinute sunt prezentate în continuare.

1. Organizarea de expoziţii temporare la parter.

Veniturile din organizarea de expoziţii temporare la parter au fost estimate în funcţie de

numărul mediu anual de expoziţii ce se vor organiza, de durata medie a unei expoziţii, de suprafaţa închiriată şi de tariful de închiriere / zi – m.p.

Numărul anual de expoziţii a fost calculat în funcţie de durata calendaristică a unui an, de

numărul de zile necesar pentru organizarea unei expoziţii şi de gradul de ocupare a suprafeţei de la parter.

S-a luat în calcul un număr de 8 zile pentru organizarea unei expoziţii, dintre care 4 zile

de prezentare efectivă, 2 zile pentru pregătirea spaţiilor şi aducerea exponatelor şi 2 zile pentru curăţenie şi scoaterea exponatelor. Gradul de ocupare a suprafeţei de la parter a fost estimat la 65%.

Calculul veniturilor din organizarea de expoziţii temporare la parter pentru primul an de funcţionare a obiectivului (anul 4 de prognoză) este prezentat în tabelul 8.

Tabelul 8 Indicatori Valoare Nr. zile necesare pe expozitie (zile) 8 Nr maxim expozitii / an 45,63 Grad de ocupare parter 65% Nr mediu anual de expozitii 29,66 Durata medie a unei expozitii 4 Nr zile ocupare 118 Tarif / zi-m.p (euro) 5 Suprafata inchiriata - mp 1950 Venituri (euro) 1150500

Veniturile din organizarea de expoziţii temporare la parter estimate pentru anul 4 de

prognoză sunt de 1.150.500 euro. Pentru ceilalţi ani ai orizontului de prognoză acestea cresc cu 2% anual pe seama influenţei inflaţiei.

Venituri = Nr anual de expoziţii x Durata medie x Suprafaţa închiriată x Tarif

Nr anual de expozitii = 365 / Nr de zile necesare pe expoziţie x Gradul de ocupare a parterului

12

2. Închirierea sălilor de conferinţă Veniturile din închirierea sălilor de conferinţă au fost estimate în funcţie de numărul

sălilor de conferinţă, numărul de închirieri pe lună şi de tariful de închiriere / eveniment. Sunt disponibile pentru închiere 3 săli şi se estimează organizarea a 9 conferinţe / lună.

Tariful de închiriere pentru o conferinţă este de 275 euro / sală. Calculul veniturilor din închirierea sălilor de conferinţe pentru primul an de funcţionare a

obiectivului (anul 4 de prognoză) este prezentat în tabelul 12. Tabelul 12

Indicatori Valoare Număr săli 3 Număr inchirieri / lună 9 Tarif sala / conferinta (euro) 275 Venituri (euro) 89100

În anul 4 de prognoză sunt estimate venituri de 89.100 euro din închirierea sălilor de

conferinţă. Pentru ceilalţi ani ai orizontului de prognoză acestea cresc cu 2% anual pe seama influenţei inflaţiei.

3. Închirierea spaţiilor pentru birouri

Veniturile din închirierea spaţiilor pentru birourz au fost estimate în funcţie de suprafaţa

diponibilă pentru închiriere, gradul de ocupare a acesteia şi de tariful de închiriere / lună – m.p.

Suprafaţa disponibilă pentru închiere este de 850 m.p., gradul de ocupare de 90%, iar

tariful de 10 euro / lună-m.p. Calculul veniturilor din închirierea spaţiilor pentru birouri pentru primul an de

funcţionare a obiectivului (anul 4 de prognoză) este prezentat în tabelul 13. Tabelul 13

Indicatori Valoare Suprafata disponibilă - mp 850 Grad de ocupare (%) 90% Tarif / luna (euro / m.p.) 10 Venituri (euro) 91800

Veniturile din închirierea spaţiilor pentru birouri estimate pentru anul 4 de prognoză sunt

de 91.800 euro. Pentru ceilalţi ani ai orizontului de prognoză acestea cresc cu 2% anual pe seama influenţei inflaţiei.

Nivelul estimat al tuturor veniturilor generate de Centru, pe fiecare activitate în parte este prezentat în tabelul 14.

Venituri = Nr. săli x Nr. conferinţe x Tarif închiriere

Venituri = Suprafaţa disponibilă x Grad de ocupare x Tarif

13

PROGNOZA VENITURILOR GENERATE DE OBIECTIV Tabelul nr. 14

Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 1. Organizare de expozitii de prezentare - PARTER 0 0 0 1150500 1173510 1196980 1220920 1245338 1270245 1295650 - suprafata disponibila (mp) 0 0 0 1950,00 1950,00 1950,00 1950,00 1950,00 1950,00 1950,00

- nr. zile de inchiriere / an 0 0 0 118,00 118,00 118,00 118,00 118,00 118,00 118,00

- tarif inchiriere / zi 0 0 0 5,00 5,10 5,20 5,31 5,41 5,52 5,63

2. Inchiriere Sali conferinte 0 0 0 89100 90882 92700 94554 96445 98374 100341 - nr. sali 0 0 0 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00

- nr. Inchirieri / luna 0 0 0 9 9 9 9 9 9 9

- tarif inchiriere / conferinta 0 0 0 275,00 280,50 286,11 291,83 297,67 303,62 309,69

3. Inchiriere spatii pentru birouri 0 0 0 91800 93636 95508,7 97418,9 99367,3 101355 103382 - suprafata disponibila (mp) 0 0 0 850,00 850,00 850,00 850,00 850,00 850,00 850,00

- grad de ocupare (%) 0 0 0 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90%

- tarif inchiriere / mp-luna 0 0 0 10,00 10,20 10,40 10,61 10,82 11,04 11,26

VENITURI TOTALE 0 0 0 1331400 1358028 1385189 1412892 1441150 1469973 1499373

Indicatori Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15 Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20 1. Organizare de expozitii de prezentare - PARTER 1321563 1347994 1374954 1402453 1430502 1459112 1488294 1518060 1548422 1579390 - suprafata disponibila (mp) 1950,00 1950,00 1950,00 1950,00 1950,00 1950,00 1950,00 1950,00 1950,00 1950,00

- nr. zile de inchiriere / an 118,00 118,00 118,00 118,00 118,00 118,00 118,00 118,00 118,00 118,00

- tarif inchiriere / zi 5,74 5,86 5,98 6,09 6,22 6,34 6,47 6,60 6,73 6,86

2. Inchiriere Sali conferinte 102348 104395 106483 108612 110785 113000 115260 117566 119917 122315 - nr. sali 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00 3,00

- nr. Inchirieri / luna 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9

- tarif inchiriere / conferinta 315,89 322,21 328,65 335,22 341,93 348,77 355,74 362,86 370,11 377,52

3. Inchiriere spatii pentru birouri 105449 107558 109709 111904 114142 116425 118753 121128 123551 126022 - suprafata disponibila (mp) 850,00 850,00 850,00 850,00 850,00 850,00 850,00 850,00 850,00 850,00

- grad de ocupare (%) 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90% 90%

- tarif inchiriere / mp-luna 11,49 11,72 11,95 12,19 12,43 12,68 12,94 13,19 13,46 13,73

VENITURI TOTALE 1529360 1559947 1591146 1622969 1655429 1688537 1722308 1756754 1791889 1827727

14

4.3.3. VALOREA REZIDUALĂ A INVESTIŢIEI Printre elementele de venituri ale proiectului în ultimul an de prognoză se află şi

valoarea reziduală a investiţiei. Ea reprezintă valoarea de lichidare a tuturor activelor, la sfârşitul ultimului an al orizontului de prognoză. Nivelul său poate fi calculat prin luarea în considerare a valorii de piaţă reziduale a capitalului fix, ca şi când acesta ar fi vândut la sfârşitul orizontului de timp luat în considerare.

În studiul realizat, valoarea reziduală a fost calculată prin metoda contabilă, respectiv, din valoarea contabilă iniţială a fost scăzută amortizarea cumulată pentru perioada de prognoză.

Cheltuielile cu amortizarea au fost calculate în funcţie de valoarea de inventar a obiectivului de investiţii şi de durata normală de funcţionare a elementelor componente, astfel:

Tabelul nr. 15.

Denumire imobilizare Durata

normata ani Valoare de intrare

(euro) Amortizare anuală

(euro) Constructie - C+I 40 6.370.000 159.250 Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale

15 750.000 50.000

Dotari 5 140.000 28.000 Taxe si comisioane 15 475.000 31.667 Total * 7.735.000 268.917

Amortizarea pentru anul 4 de prognoză este de 268.917 euro şi rămâne constantă pentru primii 5 ani de exploatare a obiectivului.

Amortizarea cumulată până la sfârşitul perioadei de prognoză este egală cu: A = 159250 x 17 + 50000 x 15 + 28000 x 5 + 31667 x 15 = 4.072.250 euro astfel că valoarea reziduală va fi:

Valoarea reziduală 18 = 7.735.000 – 4.072.250 = 3.662.750 euro 4.3.4. CALCULUL FLUXULUI DE NUMERAR NET ŞI A FLUXULUI DE

NUMERAR ACTUALIZAT

Fluxul de numerar net se stabileşte ca diferenţă între fluxurile de încasări şi cele de plăţi. Fluxurile de încasări previzionate corespund veniturilor previzionate. În privinţa cheltuielilor, acestea sunt generate de plata salariilor personalului, plata consumului de energie electrică, plata cheltuielilor cu utilităţile, întreţinerea şi repararea obiectivului de investiţii, cheltuielile cu promovarea şi a altor cheltuieli. Apreciem că nu vor exista decalaje semnificative între momentul înregistrării şi cel al plăţii, astfel încât fluxurile de plăţi sunt asimilate cheltuielilor monetare. În plus, fluxurile de plăţi includ şi costul realizării investiţiei.

Previziunea veniturilor şi a cheltuielilor generate de proiect a fost făcută în subcapitolele 4.3.1. şi 4.3.2.

Fluxul de numerar actualizat se stabileşte prin actualizarea fluxului de numerar net cu o rată de actualizare. Rata de actualizare serveşte la aducerea fluxurilor de încasări şi plăţi din momentul t în momentul 0, pentru a asigura comparabilitatea acestora cu plăţile necesare realizării obiectivului. De obicei ea este egală cu costul de oportunitate al capitalului. În conformitate cu Recomandările privind elaborarea Analizei Cost Beneficiu rata de actualizare utilizată este de 9% ca parametru de referinţă pentru costul de oportunitate al capitalului pe termen lung, ceea ce ne-a determinat să utilizăm acest nivel în calculul valorii actualizate nete.

15

Pentru facilitarea calculelor, în determinarea fluxului de numerar actualizat s-a determinat mai întâi factorul de actualizare cu relaţia:

( )ni1

1 eactualizar deFactor

+=

unde: i – rata de actualizare utilizată; n – nr. anului pentru care se calculează factorul de actualizare.

În aceste condiţii, fluxul de numerar actualizat se determină ca produs între fluxul de numerar net şi factorul de actualizare.

Calculul fluxului de numerar net şi a fluxului de numerar actualizat este prezentat în tabelul următor:

16

Tabelul nr. 16. Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10

PLĂŢI * * * * * * * * * * Costuri de capital 1456857 2832540 3574477 0 0 0 0 0 0 0

Costuri operaţionale monetare, din care: 3275 117900 265275 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258

1. Cheltuieli cu personalul 0 0 0 182400 186048 189769 193564 197436 201384 205412

2. Cheltuieli cu energia electrica, apa şi gazele 0 0 0 391552 399384 407371 415519 423829 432306 440952

3. Cheltuielile generale, telefonie, internet, consumabile 0 0 0 48000 48960 49939 50938 51957 52996 54056

4. Cheltuieli priv prestatiile externe 0 0 0 24000 24480 24970 25469 25978 26498 27028

5. Cheltuieli de promovare 0 0 0 60000 61200 62424 63672 64946 66245 67570

6. Cheltuieli cu dobanzile 3275 117900 265275 266335 250152 233970 217788 201605 185423 169240

Total ieşiri (Costuri) 1460132 2950440 3839752 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258 ÎNCASĂRI * * * * * * * * * * Finanţare nerambursabilă 575000 360000 2820000 0 0 0 0 0 0 0

Credit bancar 500000 2500000 500000 0 0 0 0 0 0 0

Contribuţie în numerar a solicitantului 385132 90440 519752 0 0 0 0 0 0 0

Venituri financiare, din care: 0 0 0 1331400 1358028 1385189 1412892 1441150 1469973 1499373

1. Organizare de expozitii de prezentare - PARTER 0 0 0 1150500 1173510 1196980 1220920 1245338 1270245 1295650

2. Inchiriere Sali conferinte 0 0 0 89100 90882 92700 94554 96445 98374 100341

3. Inchiriere spatii pentru birouri 0 0 0 91800 93636 95508,7 97418,9 99367,3 101355 103382

Valoarea reziduală * * * * * * * * * *

Total încasări 0 0 0 1331400 1358028 1385189 1412892 1441150 1469973 1499373

Flux de numerar net al investiţiei 0 0 0 359113 387804 416746 445942 475399 505122 535115

Rata de actualizare 9% * * * * * * * * *

Factor de actualizare 0,917 0,842 0,772 0,708 0,650 0,596 0,547 0,502 0,460 0,422

Flux de numerar actualizat 0 0 0 254405 252046 248492 243946 238587 232572 226038

17

Indicatori Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15 Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20

PLĂŢI * * * * * * * * * * Costuri de capital 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Costuri operaţionale monetare, din care: 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538

1. Cheltuieli cu personalul 209520 213711 217985 222345 226791 231327 235954 240673 245486 250396

2. Cheltuieli cu energia electrica, apa şi gazele 449771 458766 467941 477300 486846 496583 506515 516645 526978 537518

3. Cheltuielile generale, telefonie, internet, consumabile 55137 56240 57364 58512 59682 60876 62093 63335 64602 65894

4. Cheltuieli priv prestatiile externe 27568 28120 28682 29256 29841 30438 31047 31667 32301 32947

5. Cheltuieli de promovare 68921 70300 71706 73140 74602 76095 77616 79169 80752 82367

6. Cheltuieli cu dobanzile 153058 136876 120693 104511 88329 72146 55964 39782 23599 7417

Total ieşiri (Costuri) 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538 ÎNCASĂRI * * * * * * * * * * Finanţare nerambursabilă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Credit bancar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Contribuţie în numerar a solicitantului 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Venituri financiare, din care: 1529360 1559947 1591146 1622969 1655429 1688537 1722308 1756754 1791889 1827727

1. Organizare de expozitii de prezentare - PARTER 1321563 1347994 1374954 1402453 1430502 1459112 1488294 1518060 1548422 1579390

2. Inchiriere Sali conferinte 102348 104395 106483 108612 110785 113000 115260 117566 119917 122315

3. Inchiriere spatii pentru birouri 105449 107558 109709 111904 114142 116425 118753 121128 123551 126022

Valoarea reziduală * * * * * * * * * 3662750

Total încasări 1529360 1559947 1591146 1622969 1655429 1688537 1722308 1756754 1791889 5490477 Flux de numerar net al investiţiei 565385 595936 626774 657906 689337 721072 753119 785483 818171 4513939 Rata de actualizare * * * * * * * * * *


Flux de numerar actualizat 219105 211876 204440 196876 189249 181616 174026 166518 159126 805426

18

Se observă că atât fluxul de numerar net, cât şi fluxul de numerar actualizat, înregistrează valori pozitive, ceea ce înseamnă că veniturile prognozate acoperă costurile de operare. Evoluţia comparativă a veniturilor şi cheltuielilor generate de proiect în primii 10 ani de exploatare este prezentată în figura 1.

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Fig. 4.1: Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor generate de proiect

Venituri Cheltuieli

Pentru întreaga perioadă de previziune veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, ceea ce înseamnă că veniturile generate de proiect vor acoperii costurile de operare.

Fluxul de numerar este pozitiv pentru toată perioada de prognoză, ceea ce înseamnă că veniturile financiare acoperă în totalitate costurile de operare, rămânând chiar un surplus de lichidităţi.

4.3.5. REZULTATELE ANALIZEI FINANCIARE COST-BENEFICIU.

VALOAREA ACTUALIZATĂ NETĂ, RATA INTERNA A RENTABILITATII ŞI RATA COST/BENEFICIU

În cadrul analizei financiare a proiectului de investiţii se urmăreşte:

- Profitabilitatea financiară a investiţiei determinată cu indicatorii: VNAF/C (venitul net actualizat calculat la total valoare investiţie) şi RIRF/C (rata internă de rentabilitate calculată la total valoare investiţie);

- Durabilitatea financiară a proiectului în condiţiile intervenţiei financiare din partea fondurilor structurale. Durabilitatea financiară a proiectului trebuie evaluată prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). Acesta trebuie să fie pozitiv în fiecare an al perioadei de analiză.

Pentru ANALIZA PROFITABILITĂŢII FINANCIARE A PROIECTULUI DE

INVESTIŢII se utilizează trei indicatori: o Venitul net actualizat calculat la total valoare investiţie (VNAF/C); o Rata internă a rentabilităţii financiare calculată la total valoare investiţie

(RIRF/C); o Rata beneficiu - cost (RBC).

19

Venitul net actualizat al investiţiei (VNAF/C) este indicatorul cel mai des utilizat pentru caracterizarea eficienţei investiţiei. Se stabileşte ca diferenţă între fluxurile de numerar actualizate şi costul total al investiţiei:

( )∑= +

=n

1tt

t

i1

FC/VNAF

unde: t – orizontul de previziune considerat; Ft – fluxul de trezorerie aferent anului t. De precizat că fluxul de trezorerie aferent perioadei de realizare a investiţiei cuprinde şi plăţile pentru realizarea acesteia ; i – rata de actualizare utilizată.

Rata internă de rentabilitate financiară a investiţiei (RIRF/C) este definită ca acea rată de actualizare pentru care venitul net actualizat este egal cu zero. Nivelul său a fost determinat utilizând funcţia IRR din cadrul pachetului de programe Microsoft Office – Excel.

Este utilizata in vederea stabilirii gradului de profitabilitate a investitiei si trebuie permanent raportata la valoarea ratei de actualizare. Rata beneficiu-cost (RBC) compară pentru fiecare an al orizontului previzional veniturile generate de proiect cu costurile operaţionale. Nivelul său se calculează cu relaţia:

Cheltuieli

VenituriRBC =

O situaţie favorabilă se înregistrează atunci când această rată este mai mare decât 1, semnificând capacitatea obiectivului de a genera venituri financiare suficiente pentru acoperirea costurilor operaţionale, şi chiar obţinerea unui excedent financiar. Calculul nivelului acestor indicatori pentru obiectivul de investiţii este prezentat în tabelul următor:

20

CALCUL VNAF/C, RIRF/C, RBC Tabelul nr. 17.

Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 PLĂŢI * * * * * * * * * * Costuri totale de capital 1456857 2832540 3574477 0 0 0 0 0 0 0

Costuri operaţionale monetare 3275 117900 265275 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258

Total plăţi 1460132 2950440 3839752 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258 ÎNCASĂRI * * * * * * * * * * Venituri din proiect 0 0 0 1331400 1358028 1385189 1412892 1441150 1469973 1499373

Valoarea reziduală

Total încasări 0 0 0 1331400 1358028 1385189 1412892 1441150 1469973 1499373

Flux de numerar net al investiţiei -1460132 -2950440 -3839752 359113 387804 416746 445942 475399 505122 535115

Rata beneficiu-cost 1,37 1,40 1,43 1,46 1,49 1,52 1,55


Flux de numerar actualizat al investiţiei -1339571 -2483326 -2964993 254405 252046 248492 243946 238587 232572 226038

Rata de actualizare 9% * * * * * * * * * Venitul net actualizat al investiţiei (VNAF/C) -2583546 * * * * * * * * * Rata Internă de Rentabilitate Financiară (RIRF/C) 4,35% * * * * * * * * *

Indicatori Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15 Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20 PLĂŢI * * * * * * * * * * Costuri totale de capital 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Costuri operaţionale monetare 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538

Total plăţi 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538 ÎNCASĂRI * * * * * * * * * * Venituri din proiect 1529360 1559947 1591146 1622969 1655429 1688537 1722308 1756754 1791889 1827727

Valoarea reziduală 3662750

Total încasări 1529360 1559947 1591146 1622969 1655429 1688537 1722308 1756754 1791889 5490477

Flux de numerar net al investiţiei 565385 595936 626774 657906 689337 721072 753119 785483 818171 4513939

Rata beneficiu-cost 1,59 1,62 1,65 1,68 1,71 1,75 1,78 1,81 1,84 1,87


Flux de numerar actualizat al investiţiei 219105 211876 204440 196876 189249 181616 174026 166518 159126 805426

21

Venitul net actualizat al investiţiei (VNAF/C) este negativ de -2.583.546 euro, ceea ce înseamnă că investiţia iniţială nu este integral acoperită financiar pe seama fluxurilor de trezorerie generate de obiectiv. Nivelul său a fost calculat cu funcţia NPV din Excel, pentru o rată de actualizare de 9%.

Rata internă de rentabilitate financiară a investiţiei (RIRF/C) reprezintă acea rată de actualizare pentru care venitul net actualizat al invesţiei este zero. Nivelul său a fost calculat cu funcţia IRR din Excel, rezultând o valoare de 4,35%. Rata beneficiu-cost (RBC) este egală cu 1,37 în primul an de activitate, crescând la 1,87 în ultimul de de prognoză. Aceasta înseamnă că veniturile financiare obţinute vor acoperii costurile de operare, rămânând şi un surplus de lichidităţi. Deoarece VNAF/C este negativ şi RIRF/C este mai mică decât rata de actualizare de 9%, proiectul nu poate fi finanţat în întregime prin credite bancare, justificând solicitarea de finanţare parţială prin fonduri nerambursabile.

DURABILITATEA FINANCIARĂ A PROIECTULUI în condiţiile intervenţiei financiare din partea fondurilor structurale este evaluată prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). Se observă că acesta este pozitiv în fiecare an al perioadei de analiză ceea ce demonstrează durabilitatea financiară a proiectului propus.

4.4. ANALIZA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

4.4.1. Metodologie

Analiza financiară nu este suficientă pentru a releva în mod complet utilitatea şi beneficiile reale ale proiectului, aportul său la bunăstarea unei regiuni sau comunităţii locale, precum şi efectele sale de antrenare. Pentru a surprinde aceste aspecte ea trebuie completată cu analiza economică, având rolul de a identifica beneficiarii indirecţi ai proiectului şi a cuantifica efectele asupra acestora. Analiza economică evaluează contribuţia proiectului la bunăstarea economică a regiunii, fiind realizată în numele întregii societăţi.

Plecând de la analiza financiară, analiza economică, prin intermediul factorilor de conversie adecvaţi pentru fiecare dintre fluxurile de intrare sau ieşire, identifică costurile şi beneficiile sociale generate de proiect.

Analiza economică presupune parcurgerea a 3 faze: Faza 1: Corecţii fiscale; Faza 2: Corecţii ale externalităţilor; Faza 3: Conversia preţurilor de piaţă în preţuri contabile. Faza 1: Corecţii fiscale Această fază are în vedere eliminarea unor distorsiuni de natură fiscală (impozite,

subvenţii) ce afectează preţurile intrărilor şi ieşirilor, respectiv: - eliminarea taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite indirecte din preţurile intrărilor şi ieşirilor. În privinţa impozitelor directe incluse în preţurile intrărilor ele vor fi menţinute;

- eliminarea operaţiunilor de transfer către persoane fizice (ex. plăţile pentru securitatea socială) Faza 2: Corecţii ale externalităţilor

22

Are drept obiectiv determinarea beneficiilor externe şi a costurilor externe, care nu au fost luate în considerare în cadrul analizei financiare. Deşi pot fi uşor identificate, acestea sunt foarte greu de cuantificat, caz în care ele trebuie enumerate pentru a oferii decidentului elemente suplimentare pentru a formula decizia. Ca regulă generală orice cost sau beneficiu social care se propagă de la proiect spre alţi subiecţi fără compensaţie, trebuie contabilizate în această etapă.

Trebuie precizat că aceste beneficii pot apare nu doar pentru utilizatorii direcţi ai proiectului ci şi pentru terţe părţi care nu au fost luate iniţial în considerare. Faza 3: Conversia preţurilor de piaţă în preţuri contabile Îşi propune să stabilească factorii de conversie pentru transformarea preţurilor de piaţă în preţuri contabile. O asemenea conversie se impune datorită faptului că preţurile curente ale intrărilor şi ieşirilor nu pot reflecta valoarea lor socială datorită distorsiunilor pieţei (regim de monopol, bariere comerciale etc.) afectând rezultatele analizei. Preţurile contabile vin să rezolve o asemenea problemă, deoarece elimină asemenea distorsiuni reflectând costurile de oportunitate socială ale resurselor. Ele pot fi reprezentate de costul marginal al bunurilor necomercializabile pe plan internaţional, respectiv de preţul în vamă pentru bunurile comercializabile pe plan internaţional. Trecerea de la preţurile de piaţă la preţurile contabile se face cu ajutorul factorului de conversie.

Factorul de conversie standard se determină cu relaţia:

])([])([

)()(

TxFOBETiCIFI

FOBECIFIFCS

+++

+=

unde: I(CIF) – importurile CIF; E(FOB) – exporturile FOB; Ti – taxe vamale de import; Tx – taxe vamale de export. În acestă etapă trebuie evidenţiate şi distorsiunile intervenite în nivelul salariilor datorită imperfecţiunilor pieţei muncii. Angajarea de personal suplimentar în proiect este la prima vedere un cost social, deoarece presupune utilizarea de către proiect a resurselor de forţă de muncă, care devin astfel indisponibile pentru alte activităţi alternative. În aceaşi timp, noile locuri de muncă vor genera un venit suplimentar ce trebuie luat în calcul la evaluarea ieşirilor. De aceea, pentru a estima efectele sociale ale creării de noi locuri de muncă se poate apela la două modalităţi:

- fie se utilizează un salariu contabilizat inferior salariului actual plătit de proiect, justificată prin faptul că în condiţiile subutilizării forţei de muncă salariile plătite sunt mai mari decât costul de oportunitate a muncii;

- fie se poate încerca estimarea venitului multiplicator al ieşirii datorită impactului extern pozitiv. Manualul pentru identificarea, pregătirea, selecţia şi evaluarea proiectelor mari de

infrastructură regională recomandă utilizarea valorilor contabile în care salariile efective sunt reduse proporţional cu rata şomajului.

4.4.2. Beneficii si Costuri economice

În estimarea beneficiilor şi costurilor economice au fost parcurse etapele analizei economice.

Astfel, în cadrul corecţiilor fiscale am procedat la eliminarea TVA-ului din preţurile intrărilor şi ieşirilor.

În cadrul cheltuielilor, costurile cu investiţia sunt fără TVA, nefiind necesare corecţii.

23

Dintre costurile operaţionale, generate de funcţionarea obiectivului după punerea sa în funcţiune următoarele categorii sunt purtătoare de TVA:

- cheltuielile cu energia, apa şi gazele naturale; - cheltuielile generale, telefonie, internet, consumabile; - cheltuielile cu prestaţiile externe; - cheltuielile cu promovarea. ceea ce ar impune efectuarea corecţiei fiscale de eliminarea a TVA-ului din aceste costuri.

Cheltuielile cu personalul şi cele cu dobânzile nu sunt purtătoare de TVA. Veniturile generate de proiect sunt exprimate în preţuri fără TVA, ceea ce înseamnă că

nu există corecţii fiscale asupra acestora. De asemenea, nu sunt prevăzute operaţiuni de transfer către persoane fizice.

Corecţiile asupra externalităţilor au fost făcute separat asupra cheltuielilor şi veniturilor. Costuri- evaluarea externalitatilor in ceea ce priveste costurile, se compara ipoteza

realizarii proiectului faţă de ipoteza „FĂRĂ PROIECT”. Din aceasta perspectiva nu se inregistreaza externalitati la nivelul costurilor, intrucat nerealizarea proiectului nu genereaza cheltuieli suplimentare pentru beneficiar atat sub raportul locatiilor de proiect, cat si sub raportul costurilor materiale si umane. Beneficiile externe generate de obiectiv sunt extrem de variate şi cu grad ridicat de dificultate în privinţa estimării. Astfel, realizarea investiţiei propuse va impulsiona mediu de afaceri local şi regional, va conduce la creşterea numărului locurilor de muncă şi a investiţiilor în zonă şi prin intermediul aceastora va conduce la creşterea veniturilor încasate de bugetul centralizat al statului. Beneficiile externe generate de proiect, concretizate în venituri suplimentare la bugetul centralizat al statului, au fost grupate pe următoarele categorii:

- impozite şi taxe aferente cheltuielilor cu personalul pentru angajaţii Centrului; - impozite şi taxe aferente cheltuielilor cu personalul pentru noii angajaţi ai firmelor

localizate în cadrul Centrului; - impozit suplimentar pe profit plătit de firmele ce închiriază spaţii pentru birouri în cadrul

Centrului; - impozit suplimentar pe dividende plătit de firmele ce închiriază spaţii pentru birouri în

cadrul Centrului; - impozit suplimentar pe profit plătit de firmele ce închiriază spaţii pentru expoziţii

temporare în cadrul Centrului; - impozit suplimentar pe dividende plătit de firmele ce închiriază spaţii pentru expoziţii

temporare în cadrul Centrului; a) Impozitele şi taxele aferente cheltuielilor cu personalul pentru angajaţii Centrului

Au fost estimate plecând de la cheltuielile cu personalul prognozate în analiza financiară, în funcţie de care au fost stabilite:

- cheltuielile cu asigurările şi protecţia socială suportate de angajator, în cuantum de 28,35% din fondul de salarii (CAS – 19,5%, şomaj – 1%, fd. sănătate 5%, fd. risc – 1%, comision ITM – 0,75%, fd. garantare – 0,25%, fd concedii – 0,85%);

- contributiile sociale suportate de angajaţi, în cuantum de 15% din fondul de salarii (CAS – 9,5%, şomaj – 0,5%, fd. sănătate – 5%);

- impozitul pe veniturile din salarii, în cuantum de 16% din diferenţa dintre fondul de salarii şi cheltuielile cu contribuţiile sociale suportate de angajaţi. Pentru anul 4 de prognoză veniturile suplimentare la bugetul centralizat al statului, din

această sursă, au fost de 81649 euro, după care cresc cu 2% în ceilalţi ani pe seama ratei inflaţiei. Calculul detaliat este prezentat în tabelul nr. 18.

24

b) Impozitele şi taxele aferente cheltuielilor cu personalul pentru noii angajaţi ai

firmelor localizate în cadrul Centrului

Prin implementarea proiectului, pe lângă cele 26 locuri de muncă nou create pentru administrarea Centrului, se estimează crearea a încă 100 noi locuri de muncă la firmele ce vor închiria spaţii în incinta Centrului. Cheltuielile medii lunare cu personalul pentru aceşti salariaţi au fost estimate la 800 euro, ceea ce înseamna cheltuieli totale cu personalul pentru anul 4 de prognoză de 960.000 euro, în creştere cu 2% în ceilalţi ani.

Aplicând aceeaşi modalitate de calcul ca în cazul salariaţilor Centrului, în anul 4 de prognoză se estimează venituri suplimentare la bugetul centralizat al statului sub forma impozitelor şi taxelor plătite de noii angajaţi în firmele localizate în cadrul Centrului, de 429.729 euro.

c) Impozitul suplimentar pe profit plătit de firmele ce închiriază spaţii pentru birouri în

cadrul Centrului

În cadrul Centrului se estimează că vor închiria spaţii pentru birouri un număr de 10 firme. Urmare a activităţilor desfăşurate în cadrul Centrului, am estimat un profit suplimentar lunar obţinut de către fiecare dintre aceste firme, de 3000 euro, respectiv 60000 euro anual, rezultând un profit total anual obţinut de cele 10 firme de 360000 euro. Impozitul pe profit aferent este de 16%, respectiv 57.600 euro, pentru anul 4 de prognoză, după care creşte cu 2% anual. Calculul detaliat este prezentat în tabelul nr. 18

d) Impozitul suplimentar pe dividende plătit de firmele ce închiriază spaţii pentru birouri

şi expoziţii permanente în cadrul Centrului

Reprezintă 16% din profitul net realizat de aceste firme, calculat anterior. În anul 4 de prognoză acesta este estimat la 48.384 euro, după care va creşte cu 2% anual.

e) Impozitul suplimentar pe profit plătit de firmele ce închiriază spaţii pentru expoziţii

temporare în cadrul Centrului

Anual sunt estimate 30 de expoziţii organizate în cadrul Centrului. Pentru fiecare eveniment se estimează obţinerea unui profit suplimentar minim de 10.000 euro, ceea ce semnifică un profit suplimentar de 300.000 euro. Impozitul suplimentar cuvenit bugetului de stat este de 48.000 euro. Calculul detaliat este prezentat în tabelul nr. 18

f) Impozitul suplimentar pe dividende plătit de firmele ce închiriază spaţii pentru

expoziţii temporare în cadrul Centrului

Reprezintă 16% din profitul net realizat de aceste firme, calculat anterior. În anul 4 de prognoză acesta este estimat la 40.320 euro, după care va creşte cu 2% anual.

Pe total, prin implementarea proiectului vor fi generate venituri suplimentare la bugetul

statului de 705.682 euro, care reprezintă beneficii externe ale proiectului.

25

Tabelul nr. 18 BENEFICIILE EXTERNE ALE PROIECTULUI

Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Cheltuieli cu personalul aferente salariatilor centrului, din care: 0 0 0 182400 186048 189769 193564 197436 201384 205412

a. Fond de salarii, din care: 0 0 0 142111 144954 147853 150810 153826 156902 160041

- contributii sociale suportate de angajati 0 0 0 21317 21743 22178 22621 23074 23535 24006

- impozit pe veniturile din salarii 0 0 0 19327 19714 20108 20510 20920 21339 21766

b. Cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala suportate de angajator 0 0 0 41005 41825 42661 43514 44385 45272 46178

Impozite si taxe aferente salariatilor Centrului 0 0 0 81649 83281 84947 86646 88379 90147 91949 Numar salariati nou angajati la firmele din cadrul Centrului 0 0 0 100 100 100 100 100 100 100

Salariul mediu / luna (inclusiv contributiile sociale) 0 0 0 800 816 832 849 866 883 901

Cheltuieli cu personalul aferente salariatilor la firmelor din cadrul Centrului, din care: 0 0 0 960000 979200 998784 1018760 1039135 1059918 1081116





Impozite si taxe aferente salariatilor nou angajati la firmele localizate in Centru 0 0 0 429729 438324 447090 456032 465153 474456 483945 Numar firme ce inchiriaza birouri in Centru 0 0 0 10 10 10 10 10 10 10

Profitul mediu annual aferent activitatilor desfasurate in Centru 0 0 0 36000 36720 37454 38203 38968 39747 40542

Profitul total realizat de firmele din Centru 0 0 0 360000 367200 374544 382035 389676 397469 405418

Impozitul pe profit platit de firmele din Centru 0 0 0 57600 58752 59927 61125,6 62348,1 63595,1 64867 Impozitul pe dividende platit de firmele din Centru 0 0 0 48384 49351,7 50338,7 51345,5 52372,4 53419,8 54488,2 Numar annual de expozitii temporare organizate (Parter si Exterior) 0 0 0 30 30 30 30 30 30 30

Cresterea medie a profitului unei firme urmare a expozitiei 0 0 0 10000 10200 10404 10612 10824 11041 11262

Profit suplimentar realizat de firmele ce expozeaza 0 0 0 300000 306000 312120 318362 324730 331224 337849

Impozitul pe profit 0 0 0 48000 48960 49939 50938 51957 52996 54056 Impozitul pe dividende 0 0 0 40320 41126 41949 42788 43644 44517 45407 Beneficii externe totale 0 0 0 705682 719795 734191 748875 763852 779129 794712

26

Indicatori Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15 Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20 Cheltuieli cu personalul aferente salariatilor centrului, din care: 209520 213711 217985 222345 226791 231327 235954 240673 245486 250396





Impozite si taxe aferente salariatilor Centrului 93788 95664 97578 99529 101520 103550 105621 107733 109888 112086 Numar salariati nou angajati la firmele din cadrul Centrului 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

Salariul mediu / luna (inclusiv contributiile sociale) 919 937 956 975 995 1015 1035 1056 1077 1098

Cheltuieli cu personalul aferente salariatilor la firmelor din cadrul Centrului, din care: 1102738 1124793 1147289 1170235 1193639 1217512 1241862 1266700 1292034 1317874





Impozite si taxe aferente salariatilor nou angajati la firmele localizate in Centru 493624 503496 513566 523837 534314 545000 555900 567018 578359 589926 Numar firme ce inchiriaza birouri in Centru 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

Profitul mediu annual aferent activitatilor desfasurate in Centru 41353 42180 43023 43884 44761 45657 46570 47501 48451 49420

Profitul total realizat de firmele din Centru 413527 421797 430233 438838 447615 456567 465698 475012 484513 494203

Impozitul pe profit platit de firmele din Centru 66164,3 67487,6 68837,3 70214,1 71618,4 73050,7 74511,7 76002 77522 79072 Impozitul pe dividende platit de firmele din Centru 55578 56689,6 57823,4 58979,8 60159,4 61362,6 62589,9 63841,7 65118 66421 Numar annual de expozitii temporare organizate (Parter si Exterior) 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30

Cresterea medie a profitului unei firme urmare a expozitiei 11487 11717 11951 12190 12434 12682 12936 13195 13459 13728

Profit suplimentar realizat de firmele ce expozeaza 344606 351498 358528 365698 373012 380473 388082 395844 403761 411836

Impozitul pe profit 55137 56240 57364 58512 59682 60876 62093 63335 64602 65894 Impozitul pe dividende 46315 47241 48186 49150 50133 51136 52158 53201 54265 55351 Beneficii externe totale 810606 826818 843355 860222 877426 894975 912874 931132 949754 968750

27

Pentru conversia preţurilor de piaţă în preţuri contabile am determinat mai întâi factorul de conversie standard. Pentru calculul acestuia am avut disponibile datele privind importurile, exporturile şi taxele vamale la 31.12.2007, furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, respectiv „execuţia bugetului de stat la 31.12.2007” furnizată de către Ministerul Finanţelor Publice, respectiv: - importuri CIF 170192,8 mil RON; - exporturi FOB 98083,6 mil RON; - Ti 695,9 mil. RON Factorul de conversie standard pentru aceste valori este 0,997. Ajustarea preţurilor de piaţă va fi făcută pe tipuri de cheltuieli.

Costul investiţiei are următoarea structură: Tabelul nr. 19

Categorie cheltuieli Anul 1 Anul 2 Anul 3 Total (euro)

1. Cost clădiri – construcţii, din care: 1.150.000 2.670.000 2.550.000 6.370.000 - materiale importate 180.000 340.000 450.000 970.000 - materiale piaţa internă 650.000 1.650.000 1.150.000 3.450.000 - manoperă 320.000 680.000 950.000 1.950.000 2. Echipamente 50.000 0 700.000 750.000 - din ţară 40.000 0 550.000 590.000 - din import 10.000 0 150.000 160.000 3. Dotari 0 0 140.000 140.000 - din ţară 100.000 100.000 - din import 40.000 40.000 4. Proiectare, asistenţă tehnică 175.000 150.000 150.000 475.000 Total costuri 1.375.000 2.820.000 3.540.000 7.735.000 TVA nedeductibil 81857 12540 34477 128.874 Total 1.456.857 2.832.540 3.574.477 7.863.874 Materialele, echipamentele şi dotările importate vor fi achiziţionate de la firme din Uniunea Europeană şi deci taxele vamale sunt 0. Factorul de conversie utilizat va fi egal cu 1. Materialelor de pe piaţa internă le va fi aplicat factorul de conversie standard, iar manopera va fi corectată cu distorsiunea salariilor. Având în vedere excedentul de resurse de forţă de muncă din zonă, exprimat printr-o rată a şomajului în judeţul Dolj la 31 defcembrie 2007 de 5%, şi recomandările din manualul de Analiză Cost-Beneficiu, cheltuielile cu manopera vor fi reduse cu nivelul ratei şomajului. Proiectarea, achiziţiile şi asistenţa tehnica cuprind cheltuieli cu manopera şi vor fi corectate cu distorsiunea salariilor. TVA-ul nedeductibil nu reflectă un consum de resurse şi vor fi eliminate. Corecţia calculată pentru anul 1 va fi:

Pentru anii 2 şi 3 corecţia va fi făcută asemănător. Pentru costurile operaţionale sunt efectuate următoarele ajustări:

- costurile cu energia, apa, gazele, telefonia, internetul, consumabilele, prestaţiile externe şi promovare sunt ajustate prin aplicarea factorului de conversie standard, deoarece nivelul lor este relativ important în structura costurilor;

- costurile cu personalul vor fi diminuate cu rata şomajului din regiune pentru a reflecta costul de oportunitate al resurselor umane.

Corecţie = Materiale, echipamente, dotări de pe piaţa internă x (1-FCS) + + Manoperă x Rata şomajului +

+ Proiectare, achiziţii, asistenţă tehnică x Rata şomajului + TVA nedeductibil = = (650000 + 40000) x (1 - 0,997) + 320000 x 5% + 175000 x 5% + 81857 = 108677 Euro

28

- costurile cu dobânzile nu reflectă un consum de resurse şi vor fi eliminate din structura costurilor economice.

Corecţia calculată pentru anul 4, primul an de funcţionare al obiectivului este:

Având în vedere aceste corecţii situaţia beneficiilor şi costurilor economice utilizate în

analiza economică, pentru întreaga perioadă de prognoză, este prezentată în tabelul următor:

Corecţie = (391552 + 48000 + 24000 + 60000) x (1 - 0,997) + 182400 x 5% + 266335 = 277025 Euro

29

Tabelul nr. 20

ANALIZA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ Indicatori Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Costuri economice * * * * * * * * * *

Costuri de capital 1456857 2832540 3574477 0 0 0 0 0 0 0

Costuri operationale monetare 3275 117900 265275 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258

Corectii fiscale (-) 0 0 0 83592 85264 86970 88709 90483 92293 94139

Corectii ale externalitatilor (-) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Conversia preturilor de piata in preturi contabile (-) 108677 58990 94877 277025 261057 245092 229133 213177 197226 181280

Costuri economice totale 1351455 2891450 3744875 611669 623903 636381 649108 662091 675332 688839

Beneficii economice * * * * * * * * * *

Venituri generate de proiect 0 0 0 1331400 1358028 1385189 1412892 1441150 1469973 1499373

Corectii fiscale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Beneficii externe 0 0 0 705682 719795 734191 748875 763852 779129 794712

Beneficii economice totale 0 0 0 2037082 2077823 2119380 2161767 2205003 2249103 2294085

Beneficii - Costuri -1351455 -2891450 -3744875 1425412 1453920 1482999 1512659 1542912 1573770 1605246

Rata cost-beneficiu economica 0 0,00 0,00 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33

Venitul net actualizat economic 9325614

Rata internă de rentabilitate economică 16,73%

Note şi ipoteze *

Factor de conversie standard 0.997

Rata somajului 5%

Rata de actualizare 5.5%

30

Indicatori Anul 11 Anul 12 Anul 13 Anul 14 Anul 15 Anul 16 Anul 17 Anul 18 Anul 19 Anul 20 Costuri economice * * * * * * * * * *

Costuri de capital 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Costuri operationale monetare 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538

Corectii fiscale (-) 96021 97942 99901 101899 103937 106015 108136 110298 112504 114754

Corectii ale externalitatilor (-) 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2

Conversia preturilor de piata in preturi contabile (-) 165338 149402 133470 117543 101621 85705 69793 53888 37987 22093


Beneficii economice * * * * * * * * * *

Venituri generate de proiect 1529360 1559947 1591146 1622969 1655429 1688537 1722308 1756754 1791889 5490477

Corectii fiscale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Beneficii externe 810606 826818 843355 860222 877426 894975 912874 931132 949754 968750


Beneficii - Costuri 1637350 1670098 1703499 1737569 1772321 1807767 1843923 1880801 1918418 5619537

Rata cost-beneficiu economica 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 3,33 7,69

31

În raport cu analiza financiară, costurile economice sunt mai mici. Astfel, corecţiile fiscale ce privesc eliminarea TVA-ului au condus la o reducere a costurilor economice cu 83.592 euro, în anul 4 de prognoză. Conversia preţurilor de piaţă în preţuri contabile a generat reduceri ale costurilor economice cu 108.677 euro în anul 1, apoi de 277.025 euro în anul 4, respectiv de 22.093 euro în ultimul an de prognoză. Beneficiile economice sunt mai mari cu 705.682 euro în raport cu cele financiare, pe seama impactului realizării investiţiei. Pe ansamblu, în anul 4 beneficiile economice sunt mai mari decât costurile economice cu 1.425.412 euro, în creştere până la 1.918.418 euro în penultimul an de prognoză (anul 19).

4.4.3. Analiza beneficiu/cost (rata internă a rentabilitatii economice - RIRE) Plecând de la beneficiile şi costurile economice generate de proiect am calculat

indicatorii de performanţă economică: venitul net actualizat economic (VNAE), rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) şi rata beneficiu-cost economică. Nivelul lor este prezentat în tabelul nr. 20.

Pentru calculul acestor indicatori am utilizat o rată de actualizare de 5,5% conform Recomandărilor privind elaborarea analizei cost beneficiu. Modalitatea de calcul a acestor indicatori a fost prezentată la analiza financiară.

Venitul net actualizat economic (VNAE) este pozitiv de 9.325.614 euro ceea ce înseamnă că din punct de vedere economic investiţia este fezabilă, beneficiile economice fiind mult mai mari decât costurile economice, permiţând recuperarea investiţiei iniţiale.

Rata internă a rentabilităţii economice (RIRE) a crescut până la 16,73%, fiind mai mare decât cea obţinută în analiza financiară, dar mai mare şi decât rata de actualizare utilizată, ceea ce confirmă concluzia formulată anterior..

Rata beneficiu-cost creşte până la 3,33, datorită beneficiilor externe generate de proiect, situaţie apreciată favorabil.

În concluzie, observăm că rezultatele obţinute prin analiza economică sunt mult mai bune decât cele obţinute în analiza financiară, obiectivul propus pentru finanţare fiind viabil din punct de vedere economic, chiar dacă din punct de vedere financiar investiţia realizată nu va putea fi recuperată integral.

4.5. ANALIZA DE RISC ŞI SENZITIVITATE Analiza de senzitivitate are ca scop identificarea parametrilor şi variabilelor critice ale

modelului, ale căror variaţii, în raport cu valorile utilizate în estimarea indicatorilor de caracterizare a eficienţei investiţiei au efectul cel mai mare asupra Venitului Net Actualizat şi asupra Ratei Interne de Rentabilitate. Pentru acesta trebuie identificate toate variabilele utilizate la calcularea veniturilor şi cheltuielilor folosite în analiza financiară.

Pentru proiectul de investiţii analizat variabilele avute în vedere în realizarea previziunilor sunt:

- volumul prestaţiilor; - tarifele practicate; - nivelul salariilor plătite angajaţilor; - consumurile de energie electrică şi gaze;

Analiza de senzitivitate a fost făcută atât pentru analiza financiară, cât şi pentru analiza economico-socială.

32

4.5.1. Analiza de senzitivitate pentru analiza financiară Analiza de risc si senzitivitate urmareste determinarea eficientei economice si financiare

a investitiei, in cazul manifestarii a 2 cazuri extreme: A. cresterea costurilor operationale cu 10% B. diminuarea veniturilor cu 10%

Valoarea de 10% este apreciata realist, tinand cont de modalitatea de exprimare si

cuantificare a costurilor si veniturilor investitiei si de riscurile reduse estimate in ceea ce priveste realizarea investitiei. Acestea sunt exprimate in euro, moneda stabila din punct de vedere al distorsiunilor pietei, iar valorile anuale ale acestor indicatori sunt aliniate evolutiei inflatiei anuale a monedei unice europene.

Rezultatele analizei sunt prezentate în tabelul următor:

33

Tabelul 21

ANALIZA DE RISC ŞI SENZITIVITATE PENTRU ANALIZA FINANCIARĂ CALCUL VNAF/C, RIR/C, RBC în ipotezele majorării costurilor operaţionale, respectiv a diminuării veniturilor

Indicatori Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Anul 10

Venituri totale 0 0 0 1331400 1358028 1385189 1412892 1441150 1469973 1499373

Costuri totale 1460132 2950440 3839752 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258

Costuri majorate 1460132 2950440 3839752 982010 979926 978127 976619 975408 974500 973900

Flux de numerar cu costuri suplimentare -1460132 -2950440 -3839752 349390 378102 407061 436273 465742 495473 525472

Venituri diminuate 0 0 0 1318086 1344448 1371337 1398763 1426739 1455273 1484379

Costuri totale 1460132 2950440 3839752 972287 970224 968443 966950 965751 964851 964258

Flux de numerar cu venituri diminuate -1460132 -2950440 -3839752 345799 374224 402894 431813 460988 490422 520121

Rata beneficiu-cost cu costuri suplimentare 1,36 1,39 1,42 1,45 1,48 1,51 1,54

Rata beneficiu-cost cu venituri diminuate 1,36 1,39 1,42 1,45 1,48 1,51 1,54

Valoarea actualizata netă a proiectului cu costuri suplimentare -2647387

Rata internă de rentabilitate financiară cu costuri suplimentare 4,23%

Valoarea actualizată netă a proiectului cu venituri diminuate -2689430

Rata internă de rentabilitate financiară cu venituri diminuate 4,14%

Ipoteza de creştere a costurilor 10%

Ipoteza de reducere a veniturilor 10%

Indicatori Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 14

Anul 15

Anul 16

Anul 17

Anul 18

Anul 19

Anul 20

Venituri totale 1529360 1559947 1591146 1622969 1655429 1688537 1722308 1756754 1791889 5490477

Costuri totale 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538

Costuri majorate 973615 973652 974016 974714 975753 977139 978881 980984 983456 986304

Flux de numerar cu costuri suplimentare 555745 586296 617131 648255 679676 711398 743427 775770 808434 4504173

Venituri diminuate 1514066 1544348 1575235 1606739 1638874 1671652 1705085 1739186 1773970 5435572

Costuri totale 963976 964012 964372 965063 966092 967465 969189 971271 973718 976538

Flux de numerar cu venituri diminuate 550091 580336 610863 641676 672782 704187 735896 767916 800252 4459034

Rata beneficiu-cost cu costuri suplimentare 1,57 1,60 1,63 1,67 1,70 1,73 1,76 1,79 1,82 5,57

Rata beneficiu-cost cu venituri diminuate 1,57 1,60 1,63 1,66 1,70 1,73 1,76 1,79 1,82 5,57

34

În ipoteza creşterii cheltuielilor cu 10%, costurile de operare vor continua să fie mai mici decât veniturile financiare. Venitul Net Actualizat este negativ de -2.647.387 euro, ceea ce înseamnă că investiţia iniţială nu va fi acoperită pe seama veniturilor financiare directe generate de proiect. În aceste condiţii, investiţia nu poate fi finanţată prin fonduri private (surse proprii sau credite bancare), singura posibilitate fiind finanţarea prin fonduri nerambursabile. Rata Internă de Rentabilitate Financiară este egală cu 4,23%, fiind mai mică decât rata de actualizare de 9%. Rata Beneficiu-Cost este supraunitară pentru toţi anii consideraţi, deci veniturile sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor. Nivelul acesteia se situează între 1,36 şi 1,82.

În ipoteza reducerii veniturilor cu 10%, Venitul Net Actualizat este de -2.689.430 euro, fiind de asemenea negativ, veniturile financiare directe generate de proiect fiind insuficiente pentru acoperirea investiţiei. Rata Internă de Rentabilitate Financiară este egală cu 4,14%, fiind mai mică decât rata de actualizare de 9%. Rata Beneficiu-Cost este de 1,36 în anul 4, crescând până la 1,82 în penultimul an de prognoză.

Concluzii

Prin rezultatele obţinute în urma analizei financiare apreciem că, din punct de vedere financiar, proiectul nu este viabil, generând suficiente venituri pentru acoperirea costurilor operaţionale, dar nu şi pentru recuperarea investiţiei iniţiale. Venitul Net Actualizat înregistrează valori negative, iar Rata Internă de Rentabilitate Financiară valori mai mici decât rata de actualizare, ceea ce fac imposibilă finanţarea investiţiei prin surse private (surse proprii sau credite bancare), singura posibilitate fiind finanţarea sa prin fonduri nerambursabile.

4.5.2. Analiza de senzitivitate pentru analiza economică şi socială

Având în vedere că din punct de vedere financiar proiectul nu este viabil, însă generează suficiente beneficii economice care să susţină finanţarea investiţiei, se impune realizarea analizei de risc şi senzitivitate şi pentru analiza economică şi socială. În realizarea acesteia s-au luat în calcul două variante:

- creşterea costurilor economice totale (mai puţin cele cu realizarea investiţiei) cu 10%; - reducerea beneficiilor economice cu 10%.

Pentru fiecare ipoteză în parte au fost calculaţi indicatorii de performanţă, respectiv Venitul Net Actualizat şi Rata Internă de Rentabilitate. Rezultatele analizei de risc şi senzitivitate sunt prezentate în tabelul 22.

35

Tabelul nr. 22 ANALIZA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ – Analiza de Risc şi Senzitivitate

Indicatori Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Anul 10


Costuri economice majorate 1351455 2891450 3744875 672836 686293 700019 714019 728300 742866 757723


Beneficii economice diminuate 0 0 0 1833373 1870041 1907442 1945591 1984502 2024192 2064676


Flux de numerar cu beneficii diminuate -1351455 -2891450 -3744875 1221704 1246138 1271061 1296482 1322412 1348860 1375837

Valoarea actualizata netă a proiectului cu costuri suplimentare 8676003

Rata internă de rentabilitate economică cu costuri suplimentare 16,05%

Valoarea actualizata netă a proiectului cu venituri diminuate 7036640

Rata internă de rentabilitate economică cu venituri diminuate 14,34%

Note şi ipoteze


Ipoteza de reducere a venitului 10%

Indicatori Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 14

Anul 15

Anul 16

Anul 17

Anul 18

Anul 19

Anul 20






Flux de numerar cu beneficii diminuate 1403354 1431421 1460049 1489250 1519035 1549416 1580404 1612012 1644254 4973615

36

În ipoteza majorării costurilor cu 10% VNAE este de 8.676.003 euro, iar RIRE 16,05%, în timp ce reducerea veniturilor cu 10% ne conduce la un nivel al VNAE de 7.036.640 euro, respectiv 14,34% pentru RIRE, ceea ce înseamnă că riscurile la care este expus proiectul sunt reduse, deoarece VNAE este pozitivă, iar RIRE este mai mare decât rata de actualizare.

În plus, analiza de risc şi senzitivitate economică relevă obţinerea, prin implementarea proiectului, a unor beneficii economico-sociale mult mai mari decât cele financiare, care justifică finanţarea investiţiei prin fonduri nerambursabile.

O altă variantă de realizare a analizei de senzitivitate presupune calculul ratei interne de rentabilitate economică în ipoteza variaţiei veniturilor şi costurilor de operare cu 1%. Se apreciază ca proiectul este viabil dacă, în aceste condiţii, nivelul ratei interne de rentabilitate economică nu se modifică cu mai mult de 5%.

Pentru fiecare ipoteză în parte au fost calculaţi indicatorii de performanţă, respectiv Venitul Net Actualizat şi Rata Internă de Rentabilitate. Rezultatele analizei de risc şi senzitivitate sunt prezentate în tabelul 23.

37

Tabelul nr. 23 ANALIZA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ – Analiza de Risc şi Senzitivitate

Indicatori Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Anul 6

Anul 7

Anul 8

Anul 9

Anul 10






Flux de numerar cu beneficii diminuate -1351455 -2891450 -3744875 1405041 1433142 1461805 1491041 1520862 1551279 1582305

Valoarea actualizata netă a proiectului cu costuri suplimentare 9260653

Rata internă de rentabilitate economică cu costuri suplimentare 16,67%

Valoarea actualizata netă a proiectului cu venituri diminuate 9096717

Rata internă de rentabilitate economică cu venituri diminuate 16,50%

Note şi ipoteze


Ipoteza de reducere a venitului 1%

Indicatori Anul 11

Anul 12

Anul 13

Anul 14

Anul 15

Anul 16

Anul 17

Anul 18

Anul 19

Anul 20






Flux de numerar cu beneficii diminuate 1613951 1646230 1679154 1712738 1746992 1781932 1817571 1853922 1891002 5554945

38

În ipoteza majorării costurilor cu 1% VNAE este de 9.260.653 euro, iar RIRE 16,67%, în timp ce reducerea veniturilor cu 1% ne conduce la un nivel al VNAE de 9.096.717 euro, respectiv 16,50% pentru RIRE, ceea ce înseamnă că riscurile la care este expus proiectul sunt reduse, deoarece VNAE este pozitivă, iar RIRE este mai mare decât rata de actualizare.

Analiza de risc şi senzitivitate economică continuă prin compararea nivelului ratei interne a rentabilităţii economice a proiectului cu cea calculată în ipoteza majorării costurilor cu 1%, respectiv a reducerii veniturilor cu 1%. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 24:

Tabelul nr. 24 Indicatori Valoare Indice Variatie Rata internă de rentabilitate economică 16,73% 100,00% * Rata internă de rentabilitate economică cu costuri suplimentare 16,67% 99,59% 0,41% Rata internă de rentabilitate economică cu venituri diminuate 16,50% 98,61% 1,39% Se observă că în ipoteza majorării costurilor cu 1%, RIRE scade cu 0,41%, în timp ce o reducere a veniturilor cu 1% conduce la reducerea RIRE cu 1,39%. În ambele cazuri, marja de reducere a RIRE este mai mică de 5%, ceea ce demonstrează viabilitatea proiectului.

exemplu acb

Documents