EVOLUTIA MULTINATIONALELOR IN

ULTIMELE DECENII

Materie: Contabilitate Consolidata

Studenti: Enciu Cristina Iordache Diana

Grupa 624

2

Capitolul I

Cuvinte cheie

Multinationala

Evolutie

Control

Grup de societati

Expansiune

Rezumat

Compania multinational este unitatea economic care produce bunuri sau servicii

pentru a genera profit, nregistrate n mai multe ri. O firm multinaional este

structurat n filiale localizate pe mai multe teritorii naionale sau chiar la nivel global.

Filialele sunt controlate complet sau parial de ctre societatea-mam.

Prima astfel de companie a fost Compania Olandez a Indiilor de Est (a fost una dintre

cele mai mari companii de comer din lume, deinnd o flot format din peste o sut

de vase i avnd mii de angajai i birouri n Asia i n ase orae din Olanda)fondat n

data de 20 martie 1602.

Firmele multinationale joac un rol important n economiile tuturor rilor i n

relaiile economice internaionale, devenind un subiect din ce n ce mai important

pentru guverne. Prin investiiile strinedirecte, asemenea firme pot aduce beneficii

substaniale att rilorde origine cti rilor gazda prin contribuii la utilizarea eficient

a capitalului, tehnologiei i resurselor umanentre ri i pot astfel s ndeplineasc un

rol important n promovarea bunstrii economice i sociale.

De cnd operaiile firmelor multinaionale s-au extins n ntreaga lume, trebuie

depuse toate eforturile de a se coopera ntre toate statele, mai ales ntre rile

dezvoltate, avnd ca obiectiv mbunirea standardelor de bunstare i de via, prin

3

ncurajarea contribuiilori minimizarea sau rezolvarea problemelor ce sunt n legtur

cu activitile lor.

Firmele multinaionale i mai ales firmele globale foarte mari, au ca structuri de

rezisten urmtoarele trei caracteristici:

controlul activitii economice;

abilitatea de a obine avantaje din diferenele geografice dintre ri i regiuni n

dotareacufactori i n politici guvernamentale;

flexibilitatea geografic, abilitatea de a dispune de resurse i operatii ntre localiti la

scar global.

In aceasta prezentare vom incerca sa surprindem evolutia urmatoarelor sectoare

de activitate: energetic, farmaceutic, bancar si metalurgic si vom expune evolutia celor

mai importante firme din aceste domenii de activitate.

Evolutia sectoarelor de activitate

1.1. Evolutia sectorului energetic

In anul 2007 privind dezvoltarea durabila a resurselor energetice, sectorul

energetic a fost la nivelul UE, fiind unul din principalii producatori de gaze cu efect de

sera. In cazul nelurii unor masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual de evoluie a

consumului de energie si la tehnologiile existente n anul 2007, emisiile de gaze cu efect

de sera a crescut la nivelul UE cu circa 5% i la nivel global cu circa 55% pana in anul

2030.

S-a constata in anul 2008, ca statele membre UE s-au angajat in realizarea

reducerii consumului de energie finala cu cel putin 9% intro perioada de noua ani (2008-

2016) comparative cu consumul din ultimii cinci ani (2001-2005). Pentru cresterea

securitatii energetice, in anul 2008 s-a descurs la adoptarea unor masuri interne, prin

diversificarea surselor de aprovizionare cu resurse energetice i asigurarea tranzitelor de

resurse energetice prin tara.

4

Nivelul ridicat al pregatirilor utilajelor intreprinderilor, au asigurat securitatea au

asigurat securitatea energetic a rii i alimentarea consumatorilor cu energie termic

n situaia dificil a crizei privind furnizarea gazelor naturale care s-a produs la nceputul

anului 2009.

Reorganizarea sectorului energetic a fost o conditie a dezvoltarii energetice

durabile in anul 2009, iar deciziile privind siguranta energetica a Romniei au

reprezentat o parte importanta a politicilor legate de strategia nationala de aparare, mai

ales in conditiile actualei crize financiare si a crizei de resurse energetice primare.

1.2. Evolutia sectorului farmaceutic

Creterea pieei a fost impusa de evoluia sectorului de retail, care a

nregistrat progrese, dup curba descendent de la nceputul anului 2007, cnd se

raspandea ideea nchiderii farmaciilor i disponibilizrii angajailor.

Sectorul farmaceutic continua evolutia descendenta, inregistrand deprecieri

destul de consistente: ATB: -2.55%; BIO: -4.64%; SCD: -6.75%. In ceea ce priveste

Antibiotice (ATB), s-a propus acordarea unui dividend brut, pentru anul 2007, de

0.027RON/actiune.

Criza farmaceutica locala a fost efectul evolutiei factorilor din sector,ceea ce facut

ca afacerile distribuitorilor de medicamente sa se arata mai putin profitabile decat in

anii precedenti. Cu alte cuvinte, sase din zece astfel de companii au inregistrat pierderi.

Anul 2008 a fost al doilea an in care companiile faramceutice inregistreaza

pierderi din cauza evolutiei cursului de schimb leu/euro.

Piata de medicamente a scazut cu 15% in anul 2009, fata de anul trecut. De altfel,

in scadere au fost si segmentele de retail si spital, potrivit datelor furnizate de compania

de cercetare de piata. In valoare, in aceasta perioada s-a remarcat o scadere de 8,8% in

euro, ceea ce a inseamnat pana la 449,9 milioane de euro, respectiv o scadere de 4,7%

5

in lei, pana la 1.886,2 milioane de lei. Desi piata arata o tendinta de stabilizare, ea este

in continuare in declin. Piata in 2009 a scazut cu aproximativ 4% in valoarea calculata in

euro fata de 2008.

Aceasta scadere a pietei s-a datorat, in principal, scaderii accentuate la toate

capitolele, din zona produselor fara prescriptie si de asemenea a scaderii aproape la fel

de pronuntate in zona de spital. De asemenea, in anul 2009 s-a inregistrat cea mai mare

crestere in randul medicamentelor cu prescriptie, ceea ce a facut ca piata farmaceutica

sa creasca cu 22,5 la suta in lei si 6 la suta in euro.

Piata farmaceutica este una dintre putinele sectoare importante din

Romania care nu a inregistrat un regres valoric pe fondul crizei, asteptandu-se ca dupa

avansul de 13,1% al pietei din primul semestru, sectorul sa continue sa creasca atat in a

doua jumatate a anului curent, cu 4,4%, cat si in 2010, dar la o rata mai mica. Piata

farmaceutica din Romania are potential prin prisma deficitului de medicamente, dupa

primele sapte luni valoarea exporturilor cifrandu-se la 123 mil. euro, iar cea a

importurilor la 890 mil. euro in ciuda avansului de 33% a exporturilor de medicamente

romanesti din aceasta perioada.

1.3. Evolutia sectorului bancar

Sistemul bancar romnesc, pna la sfritul anului 1989 oferea un numr limitat

de servicii i produse bancare. Dup 1989, Romnia a fost martor a multor schimbri,

iar trecerea la o economie de pia, a determinat creterea numrului agenilor

economici privai. Acest aspect a determinat nevoia dezvoltrii unui sistem bancar care

s rspund solicitrilor pieei i s asigure oferta de produse i servicii bancare

necesare unei economii de pia.

Reforma sistemului bancar a nceput n 1990-1991, prin elaborarea i adoptarea

unei noi legislaii bancare privind organizarea i funcionarea bncii centrale i a bncilor

comerciale.

6

ntre anii 1997-2000 s-a derulat cea de-a doua etap a reformei bancare care a

constat n:

- mbuntirea i completarea cadrului legislativ bancar prin aprobarea unor noi

legi;

- obiectivul fundamental al BNR devine stabilitatea monedei naionale n vederea

asigurrii stabilitii preurilor.

n perioada 2001-2004 a avut loc a treia etap a reformei bancare, n care s-a

finalizat alinierea cadrului legislativ n domeniul instituiilor de credit la prevederile

directivelor UE i la principiile de baz ale Comitetului de la Basel privind o supraveghere

bancar eficient.

Din anul 2005 i pn n prezent se desfoar cea de-a patra etap a reformei

bancare, continund consolidarea sistemului bancar romnesc i realizndu-se progrese

importante privind alinierea legislaiei bancare romneti la cerinele legislaiei

europene.

Bancile din Romania s-au extins puternic in 2007, facand investitii care au dus la

scaderea profitabilitatii in sistemul bancar romanesc, in ciuda faptului ca, in termeni

nominali, profitul cumulat al bancilor in primele noua luni a fost peste nivelul inregistrat

in intervalul similar din 2006.

De asemenea, solvabilitatea in sistemul bancar a scazut la 14,03% in septembrie

2007 fata de o rata de 18,12% la sfarsitul anului 2006, arata datele bancii centrale. Rata

capitalului propriu a scazut in septembrie 2007 pentru prima data sub 8%, pana la

7,91%, fata de un raport al capitalului propriu la active de 8,63% la finalul lunii

decembrie din 2006.

n 2008, sistemul bancar romnesc a avut cea mai mare rentabilitate a activelor

din Uniunea European. Bncile romneti au fost, deci, cele mai profitabile din Uniune

pe fondul dobnzilor i comisioanelor mai ridicate.

Cu toate ca indicatorii de profitabilitate au scazut, in termeni nominali, profitul

net acumulat in sistemul bancar romanesc in primele noua luni ale anului 2008 a fost de

1,888 miliarde euro, usor peste cele 1,743 miliarde euro din intervalul similar din 2007.

7

Romnia a intrat n recesiune mai trziu dect alte ri. In 2009, marjele de

dobnd ale bncilor romneti pe creditele i depozitele n lei sunt mult peste cele din

regiune. Pe segmentul companiilor, diferena dintre dobnda la creditele n lei i cea la

depozite a fost n octombrie de 7,1%, arat datele Bncii Centrale Europene.

n februarie 2009, cnd dobnzile la lei au atins maximul n Romnia, marja era

de 4,2%. i n rile din regiune, diferena dintre dobnzile la credite i cele la depozite a

avansat, ns rmne mult sub Romnia. n Polonia, marja era n octombrie de 3,5%, iar

n Cehia, de 3,25%.

Analitii au apreciat nivelul ridicat al solvabilitii bncilor comerciale. Rata de

solvabilitate (raportul dintre fondurile proprii i activele ponderate n funcie de riscuri)

era de 13,7% la finele trimestrului al treilea, n cretere de la 13,16 la sfritul lunii

martie.

La finalul lunii septembrie sistemul bancar a inregistrat un profit de 680 milioane

lei, datorat exclusiv deducerii unor provizioane de 2,4 miliarde lei, ca efect al ajustarii

acestora cu 25% din valoarea garaniilor aferente creditelor neperformante, potrivit lui

Nicolae Cinteza, directorul Directiei Supraveghere din BNR. De asemenea, o contributie

importanta la evitarea pierderilor au avut-o si imprumuturile acordate statului, de pe

urma carora bancile au obtinut pe primele zece luni un profit de circa 800 milioane lei,

aferent aplicarii marjei de circa 1,5% peste dobanda de politica monetara. Cu toate

acestea, bancile nu au trecut inca de ce e mai rau, primul semestru din 2010 urmand a fi

hotarator pentru sistemul bancar, spune oficialul BNR, ale carui previziuni sunt intarite si

de o serie de analisti bancari.

Riscul de credit, reprezentat de capacitatea din ce in ce mai redusa a debitorilor

de a rambursa finantarile primite, este cea mai severa amenintare la adresa sistemului

bancar din Romania, potrivit bancherilor si analistilor intervievati de Business Standard.

Imediat dupa riscul de credit, acestia au identificat evolutia economiei ca fiind cel de-al

doilea mare risc, in conditiile in care semnalele pozitive se lasa asteptate, in pofida

programelor economice promise.

8

Capacitatea persoanelor juridice si fizice de a-si rambursa creditele este din ce in

ce mai redusa, din numeroase motive. Companiile se confrunta cu dificultati din cauza

scaderii vanzarilor, a datoriilor catre alte firme si a marjelor mai mari de credit. In

aceasta situatie, ar fi nevoie de mai multe programe initiate sau sprijinite de Guvern

pentru a ajuta IMM-urile din Romania. Pe de alta parte, persoanele fizice sunt afectate

de stagnarea sau scaderea salariilor, anularea bonusurilor si de cresterea preturilor.

Seful OTP Bank Romania, Laszlo Diosi, considera ca singurele semnale pozitive

sunt, in prezent, lichiditatea mare de pe pietele financiare, scaderea deficitului

comercial si o inflatie stabila. Pe de alta parte, Diosi considera ca scaderea Produsului

Intern Brut (PIB), reducerea incasarilor la buget si majorarea cheltuielilor bugetare

conduc la o crestere exploziva a deficitului bugetar, insa nu se vad inca efectele

programelor economice promise.

1.4. Evolutia industriei metalurgice

Industria metalurgica se gaseste la inceputul fluxului tehnologic al multor

industrii prelucratoare, fiind principalul furnizor de materii prime (respectiv produse

metalurgice) pentru ramurile si subramurile economice. In consecinta, aceasta

influenteaza intr-o mare masura dezvoltarea in ansamblu a economiei nationale.

Industria metalurgica este distribuita pe intreg teritoriul tarii, prelucrarea primara a

minereurilor fiind localizata in apropierea surselor de materii prime, ceea ce contribuie

la imbunatatirea eficientei economice.

Industria metalurgica ocupa o pozitie insemnata in ansamblul economiei

romanesti, evidentiata de ponderile care, la nivelul anului 2007, aveau urmatoarele

valori: 9,3% din valoarea productiei industriale a tarii; 3,6% din totalul numarului mediu

de salariati din industria prelucratoare; 14,1% din exporturile totale ale tarii (2008).

Data fiind ponderea industriei metalurgice in cadrul economiei romanesti,

precum si pozitia importanta a produselor metalurgice pe piata europeana, dupa 1990,

expertii U.E. au apreciat ca restructurarea siderurgiei romanesti la standardele

9

comunitare constituie o necesitate dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Restructurarea si privatizarea au dus la reducerea volumului de activitate, dar i-au

imbunatatit sensibil eficienta si competitivitatea.

Industria metalurgica are o contributie importanta la exporturile totale ale

Romaniei, respectiv 14,1% in anul 2008. Principalul aport la acest procentaj revine

industriei siderurgice, si anume 11,1%, in timp ce metalurgiei neferoase ii revine doar

3,0%.

Industria metalurgica are cea mai redusa valoare a indicelui cumulat din

industria prelucratoare romaneasca, de 49,6 % in crestere nesemnificativa fata de

ianuarie 2009.

Din analiza stadiului actual al dezvoltarii industriei metalurgice au rezultat

anumite particularitati care-i ofera sustenabilitate pe termen lung, dar si o limitare a

potentialului de crestere, respective: are o productie suficienta pentru a acoperi, in

principiu, necesitatile interne; este orientate cu preponderenta catre export; prezinta un

grad ridicat de integrare a productiei; se caracterizeaza printr-un pronuntat grad de

concentrare; se bazeaza pe un volum ridicat de materii prime si semifabricate din

import; este unul dintre putinele domenii cu excedent commercial, chiar si in anii in care

productia a scazut.

Capitolul II

Prezentarea societatilor

Am ales drept subiect al acestui proiect analiza de pia a evoluiei cursului

aciuniilor n cadrul a celor 4 firme cotate la Bursa de Valori Bucureti din domenii

10

diferite de activitate n vederea realizrii analizei fundamentale. Aceste companii fac

parte din urmtoarele domenii:

resurse energetice (Petrom S.A),

farmaceutice (Antibiotice S.A Iai),

bancar (Banca Transilvania S. A),

materiale ( ALRO Slatina S.A).

2.1.Petrom S.A.

Petrom este cea mai mare companie romneasc de petrol i gaze, cu activiti

n sectoarele Explorare i Producie, Rafinare i Produse Petrochimice, Gaze Naturale,

precum i Comercializare. Petrom exploateaz rezerve de petrol i gaze estimate la 1

miliard barili echivalent petrol, are o capacitate maxim anual de rafinare de 8

milioane tone i 593 de staii de distribuie carburani n Romnia. Compania deine, de

asemenea, o reea internaional de 211 benzinrii, localizate n Republica Moldova,

Bulgaria i Serbia. n anul 2006 cifra de afaceri a Petrom a fost de 3.709 milioane Euro,

EBITDA (Venituri nainte de Dobnzi, Taxe, Deprecieri i Amortizri) a fost de 1.020

milioane Euro. In urma majorarii capitalului social, OMV, grupul lider n industria de

petrol i gaze din Europa central deine 51,011% din aciunile Petrom. OMV activeaz

n 13 ri din Europa Central n domeniile de Rafinare i Marketing i n 19 ri pe cinci

continente n domeniul de Explorare i Producie, Distribuie gaze precum i Produse

Chimice n 27 de ri pe cinci continente. Statul Romn deine 30,862% din aciunile

Petrom, Fondul Proprietatea S.A. detine 9,887%, Banca European pentru Reconstrucie

i Dezvoltare 2,026% iar 6,214% aparin acionarilor minoritari.

S-a iniiat un proces de modernizare pentru a se consolida poziia de lider,

pentru a asigura viitorul companiei i pentru a reduce diferenele de standarde, care

sunt competitive la nivel internaional. Acest proces este menit s mbunteasc

costurile de operare i performana companiei.

Petrom va deveni o companie profitabil i puternic, un lider al economiei

romneti. Experiena n domeniu, acumulat de-a lungul a 150 de ani, tehnologia

11

internaional, eforturile corelate ale experilor romni i austrieci creeaz fundamentul

dezvoltrii companiei n concordan cu datoria noastr fa de acionari, comunitate i

mediu. Petrom a obinut rezultate financiare pozitive pentru anul 2005, care vor

contribui la ndeplinirea obiectivelor strategice ale companiei.

Pe data de 23 iulie 2004, OMV, grupul lider de petrol i gaze din Europa Central

i de Est, a achiziionat 51% din aciunile Petrom. Tranzacia a fost ncheiat n

decembrie 2004 prin plata aciunilor i cresterea de capital n valoare de 830 milioane

euro, ce urmeaz a fi utilizat pentru investiiile viitoare ale Petrom.

Datorita aportului de capital, Petrom este acum pregtit pentru o dezvoltare

calitativ. Programul de investiii pentru 2010, a crui valoare total se ridica la circa 3

miliarde euro, va susine atingerea obiectivelor de dezvoltare asumate pentru fiecare

segment de activitate.

Petrom mbin tradiia din industria petrolier cu organizarea modern a unei

companii integrate. Petrom este cea mai important companie de petrol i gaze din

Europa de Sud-Est. Un actor de succes cu profit susinut n explorare i producie,

rafinare i marketing i gaze naturale. Petrom genereaz valori i beneficii pentru

acionrii si, pentru angajai, partenerii de afaceri i economia Romniei n general.

2.2. S.C. Antibiotice S.A. Iasi

S.C. Antibiotice S.A., s-a nfiintat ca societate comerciala pe actiuni la data de

12.11.1990 prin preluarea integrala a patrimoniului Intreprinderii de Antibiotice Iasi.

Intreprinderea a fost construita in perioada 1953 - 1955 si a fost pusa in functiune la 11

decembrie 1955 sub denumirea de Fabrica Chimica nr.2 Iasi, ulterior devenind

Intreprinderea de Antibiotice Iasi.

Este cel mai important producator roman de medicamente generice. Portofoliul

de peste 120 de medicamente acopera o gama larga de arii terapeutice, strategia de

dezvoltare a produselor fiind concentrata astazi pe medicamentele din clasele

cardiovascular, antiinfectioase, sistem nervos central si tract digestiv. Pe piata interna,

12

Antibiotice se diferentiaza ca principal producator de medicamente antiinfectioase si

singurul producator de substante active obtinute prin biosinteza (Nistatina).

Obiectul de activitate al intreprinderii include: producerea si comercializarea de

medicamente prin biosinteza si semisinteza, diverse forme galenice (unguent si

supozitoare), principii active din plante medicinale si a altor produse chimice; activitate

de import-export produse proprii, alimentare, produse industriale si produse

farmaceutice; comercializarea en-gros si en-detail pentru produse proprii, produse

alimentare, produse industriale si farmaceutice; prestari servici, intretinere,

reparatii,constructii, transport marfuri si persoane intern; activitate de alimentatie

publica.

Factorii care influenteaza sectorul farmaceutic, respectiv S.C. Antibiotice S.A.

Piata farmaceutica este una dintre putinele sectoare importante din Romania

care nu a inregistrat un regres valoric pe fondul crizei, asteptandu-se ca dupa avansul de

13,1% al pietei din primul semestru, sectorul sa continue sa creasca atat in a doua

jumatate a anului curent, cu 4,4%, cat si in 2010, dar la o rata mai mica. Piata

farmaceutica din Romania are potential prin prisma deficitului de medicamente, dupa

primele sapte luni valoarea exporturilor cifrandu-se la 123 mil. euro, iar cea a

importurilor la 890 mil. euro in ciuda avansului de 33% a exporturilor de medicamente

romanesti din aceasta perioada.

Un alt factor pozitiv pentru piata farmaceutica din Romania este procesul de

imbatranire a populatiei, care ajuta producatorii de medicamente, cat si rata ridicata a

populatiei rurale, al carei consum ar urma sa urce mai mult in urmatoarea perioada.

Printre factorii care afecteaza piata farmaceutica romaneasca se numara

importurile de materii prime, in special de substante active, care au o pondere de circa

80% din valoarea cheltuielilor totale cu materiile prime si care sunt sensibile la variatiile

de curs. La o depreciere a monedei locale, cheltuielile cu materiile prime ale

producatorilor interni cresc, iar in aceste conditii preturile practicate sunt in general mai

mari decat cele de pe pietele internationale.

13

Rata de recuperare a creantelor in sector este ingrijoratoare, aceasta urcand la 280-290

de zile, fapt ce afecteaza profitabilitatea companiilor din sector, care sunt nevoite sa se

imprumute prin credite.

2.3. Banca Transilvania S.A.

Banca Transilvania este una din cele mai mari cinci banci din Romania,

oferind produse bancare pentru persoane fizice si juridice. Cota sa de piata este de circa

5.5% (2008). Grupul financiar Banca Transilvania ofera mai multe servicii financiar-

bancare prin intermediul companiilor sale: investitia in fonduri (BT Asset Management

SAI SA), credit de consum (IFN BT Direct), finantare prin leasing (BT Leasing), servicii de

intermediere a tranzactiilor cu valori mobiliare (BT Securities), leasing auto pentru

companii (BT Finop Leasing IFN SA), administrearea creantelor (Compania de factoring).

Banca Transilvania se remarca in grupul bancilor romanesti prin infiintarea unei Divizii

pentru Medici care ofera produse de finantare special adaptate pentru aceasta

categorie profesionala. Banca are circa 1.4 milioane de clienti si 500 de sucursale,

agentii si puncte de lucru.

Banca Transilvania a fost infiintata la Cluj-Napoca in anul 1994, din initiativa unor

oameni de afaceri din Cluj. Banca s-a extins ulterior la nivel regional si si-a diversificat

oferta de produse de la cele dedicate IMM la domeniul de retail (persoane fizice). Este

prima banca listata la Bursa de Valori Bucuresti (categoria I) avand ca actionar

semnificativ Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care detine 15% din

capitalul social.

2.4.Alro S.A.

Alro S.A. este cea mai mare companie productoare de aluminiu din Europa

Central i de Est (exceptnd Rusia) cu o producie de 288.000 de tone metrice de

aluminiu primar n 2008. Alro SA reprezint astzi una dintre cele mai mari companii din

14

Romnia, avnd o contribuie important la dezvoltarea economiei locale i naionale.

Compania face parte din grupul internaional industrial i de investiii Vimetco N.V. care

i desfoar activitatea n industria aluminiului.

Capacitile de producie a aluminiului primar se afl n Slatina i cuprind o secie

de electroliz, capaciti de prelucrare, laminoare la cald i la rece i o secie de

extrudate. Compania mai deine i combinatul de alumin Alum SA din Tulcea.

Obiectul de activitate al societatii il constituie productia aluminiului,

comercializarea aluminiului la intern si la extern, know-how, consulting, expertize,

asistenta tehnica, proiectare; producerea si comercializarea de blocuri de aluminiu

primar si aluminiu rafinat, bare, placi si sarma de aluminiu si aliaje de aluminiu; activitati

de ambalare, transporturi si prestari servicii; colectarea, prelucrarea si livrarea

deseurilor refolosibile. De asemenea, in cadrul S.C. ALRO S.A. se produc utilaje

metalurgice si piese de schimb necesare in procesul de fabricatie.

Clienii Alro SA sunt utilizatori finali i comerciani de metale att din

Romnia, ct i din ntreaga lume. Peste 80% din producia realizat de Alro este

comercializat pe piaa internaional prin intermediul Bursei de Metale de la Londra i

n baza contractelor directe pe termen lung cu clieni din 25 de ri ale lumii. State din

Uniunea European (Italia, Grecia, Austria, Ungaria etc.), precum i Turcia, rile

balcanice i Statele Unite ale Americii reprezint principalele piee de desfacere pentru

produsele Alro.

n concluzie putem confirma c companile genereaz valori i beneficii pentru

acionarii si, pentru angajai, partenerii de afaceri i economia Romniei n general.

15

Capitolul III

Stiri si zvonuri

3.1. Petrom S.A.

Erste Bank consider c aciunile Petrom sunt supraevaluate comparativ cu alte

titluri ale companiilor de profil din Europa Central i de Est, potrivit unui raport asupra

sectorului petrolier din Europa Centrala i de Est.

Aprecierea analitilor bncii austriece vine dup ce titlurile Petrom au pierdut

18% numai de la nceputul acestui an i au ajuns la nivele de pre neatinse din luna

noiembrie a anului 2005. Acetia au calculat un indicator PER (pret raportat/profit) de

10,2 n cazul titlurilor Petrom, nivel superior mediei companiilor petroliere din regiune,

n cazul crora au identificat un indicator PER de 9.

Pe de alt parte, analitii de la BCR sunt de prere c procesul de

restructurare al Petrom va ncepe s-i fac efectul din acest an, iar recenta achiziie a

Petromservice va contribui n mod semnificativ la reducerea costurilor pe segmentul de

explorare i producie, estimate de Petrom la 1,5 dolari pe barilul de petrol, conform

raportului de ar publicat de BCR si Erste la nceputul sptmnii. Petrom vrea s-i

stabilizeze nivelul de producie la 200.000 de barili pe zi pn n 2010, pentru aceasta

trebuind s-i extind capacitatea de producie cu 70.000 de barili pe zi. n acelai timp,

Petrom vrea s ajung la o rat de nlocuire a rezervelor de petrol de 70% la nivelul

anului 2010, de la 33% n 2006.

Analitii Erste recomand la cumprare titlurile acionarului majoritar al Petrom,

OMV, n special prin prisma indicatorilor de analiz fundamental i prin potenialul de

cretere dat de sectorul gazelor naturale, datorit rezervelor importante deinute de

16

Petrom. Vnzrile Petrom pe segmentul gazelor naturale sunt estimate s ating 20 mld.

metri cubi n 2010, fa de un nivel de 5,3 mld. metri cubi n 2006.

Analitii de la Erste vd un pre corect de 59,7 euro pentru aciunile OMV, cu

21% peste inta de pre anterioar i cu 31% mai mult dect cotaia din pia de la

nceputul acestei sptmni, de 45,5 euro/aciune. Potrivit acestora, proiectul Nabbuco

ar putea s-i pun amprenta asupra expansiunii activitii companiei pe segmentul

gazelor naturale, chiar i n cazul unui eec privind preluarea MOL.

De asemenea, un alt factor de cretere al acestui segment l constituie posibila

liberalizare a preurilor la gaze pe piaa din Romnia, care sunt n medie cu 70% sub cele

practicate pe piaa din Uniunea European. n contrast, Citigrup i-a modificat

recomandarea privind titlurile OMV, de la "pstrare" la "vinde" i vede un pre corect de

44 de euro n cazul titlurilor grupului austriac, fa de nivelul precedent, de 54

euro/aciune. Principalul motiv pentru care analitii bncii recomand la vnzare titlurile

OMV l constituie riscurile cauzate de nrutirea indicatorilor macroeconomici ai

economiei romneti semnalat de deprecierea leului. Analitii de la Citigroup se arat

ngrijorai de deprecierea rapid a leului i de implicaiile acestei evoluii att asupra

valorii activelor romneti, ct si asupra puterii de cumprare a romnilor. Demersurile

de achiziie a MOL de ctre OMV sunt vzute de acetia ca avnd un impact negativ

asupra companiei, indiferent dac tranzacia se finalizeaz cu succes sau eueaz.

3.2. Antibiotice S.A.

Antibiotice Iasi, al treilea producator de medicamente de pe piata locala, va

incepe livrarile de produse injectabile pe piata din SUA in anul 2009, livrarile fiind

estimate la 2 mil. dolari in 2009 si la 15 mil. dolari anul viitor. Exportul este o masura

anticriza pentru Antibiotice, cu toate ca piata externa se confrunta cu probleme le fel de

complicate. In conditiile in care la export facturile se incaseaza la 60-90 de zile, fata de

230 de zile, perioada in care se incaseza pe piata interna, activitatea de export ajuta la

echilibrarea fluxurilor financiare.

17

Producatorul iesean de medicamente a prezentat partenerilor straini noi

produse, pentru a-si consolida activitatea de export in jurul anului 2009. Profitul

producatorul de medicamente Antibiotice Iasi (ATB) s-a redus cu 7% in primele noua luni

la 15,7 milioane lei fata de acelasi interval din 2008. Producatorul de medicamente

Antibiotice Iasi a raportat un profit net de 15,8 milioane de lei , in scadere cu 6,5% fata

de aceeasi perioada din 2008, acesta estimeaza ca va incheia anul cu un profit net de

12,68 milioane lei.

Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi (ATB) va trece in patrimoniul

Ministerului Sanatatii, care va prelua pachetul majoritar de actiuni de la AVAS, dupa

care compania va fi declarata unitate strategica.

Aceasta trecere a patrimoniului duce la cresterea profitul fabricii care va putea fi

reinvestit, iar dupa ce Guvernul va emite ordonanta cu privire la trecerea societatii in

patrimoniul Ministerului Sanatatii compania va fi declarata unitate strategica.

3.3. Banca Transilvania S.A.

Banca Transilvania intenioneaz s solicite Fondului de Garantare majorarea cu

cel puin 10 milioane de euro a plafonului pentru programul Prima Cas, dup ce a

epuizat limita pe care o avea la dispoziie. Directorul general al bncii, Robert Rekkers a

precizat c toate creditele aprobate n limita de garanii de 27 milioane euro vor fi trase

pn la 15 februarie, data limit pentru semnarea de antecontracte pentru locuine n

actualul cadru al programului.

Banca Transilvania, pe cale s fie nghiit de Bank of Cyprus: Un pachet de

9,7% din aciunile instituiei bancare romneti a fost cumprat pe 14 decembrie 2009

la burs, pentru 58 milioane euro, de liderul pieei bancare din Cipru. Un comunicat

postat pe Bursa de la Atena precizeaz c Bank of Cyprus a achiziionat 102,86 milioane

de aciuni Banca Transilvania, adugnd c "tranzacia nu are impact material asupra

adecvrii capitalului bncii sau indicatorilor financiari fundamentali ai grupului Bank of

Cyprus". Grupul bancar arat c achiziia i ofer oportunitatea de a investi n capitalul

unei bnci importante, miznd pe ctigarea de experien pe piaa bancar local.

18

Riscul de credit poate provoca aparitia riscului de sistem. Un astfel de risc se

poate materializa in situatia in care o banca sau mai multe institutii de credit care intra

in dificultate ar detine un volum semnificativ de surse atrase de la alte banci.

Desi ideea de criza e strans legata de anul 2009, adevarata criza economica va fi

resimtita de sectorul bancar abia in 2010. la finalul urmatorului an fiscal, bancile vor

putea evalua pierderile si recuperarile, dupa ce in 2009 s-au luptat cu toate creditele

neperformante.

3.4. Alro S.A.

Alro a implementat o strategie puternic drept rspuns la efectele scderii

economiei si s-a adaptat rapid, reducnd productia si costurile. Rezultatele financiare

ale primului semestru al acestui an demonstreaz hotrrea Alro de a-si mennine

viabilitatea chiar si n cele mai defavorabile conditii ale pietei. Strategia a fcut posibil

reducerea costurilor si a stocurilor, pstrnd compania profitabil, n ciuda deprecierii

economiei mondiale. n momentul de fat, remarcm usoare semne de redresare a

pietei, iar dac nu apar situatii neprevzute n viitor, aceast redresare progresiv ar

putea s continue. Rmnem ncreztori c strategia noastr ne va ajuta, n continuare,

n abordarea contextului economic actual si s beneficiem de cresterea cererii, n

momentul n care piata si va reveni.

Alro a inceput sa reduca personalul inca din anul 2006, prin stimularea plecarilor

voluntare din fabrica, numai in 2008 alegand sa plece din firma aproape 100 de angajati.

Conducatorul societatii ALRO Slatina a anuntat anul acesta, ca va continua politica de

reducere a personalului, desi in fabrica lucreaza aproximativ 2.730 de salariati si

sindicatele sustin ca reducerile vor incarca excesiv norma de munca a celor ramasi,

Au fost zvonuri ca se dorea ajungerea la un numar de 2 100 angajati, apoi la

2.300, dar oficial s-a spus ca dupa acest val de concedieri se va opri procesul de

reducere a numarului de angajati cel putin pana la sfarsitul anului. Toata lumea a sperat

intr-o redresare a economiei mondiale, intr-o stabilizare a pretului aluminiului si atunci

19

nu ar mai fi motive de disponibilizari, pentru ca acum s-a motivat ca s-a redus productia,

ca aluminiul are pret mic, ca s-au redus comenzile.

In prima parte anului 2009, Alro a realizat un profit net de 11 milioane de dolari si

o cifra de afaceri de 226 de milioane de dolari, aplicand o politica de reducere a

costurilor indirecte cu aproximativ 40 de procente. In primul semestru al acestui an,

investitiile s-au ridicat la 2,65 milioane de dolari, fiind destinate cresterii capacitatii de

productie, modernizarii echipamentelor, reducerii consumului de apa industriala si

imbunatatirii conditiilor de munca. Alro a continuat sa lucreze la 75% din capacitate si, in

primul semestru al anului 2009, ca si in ultima luna a anului trecut cand a redus

productia de aluminiu cu aproximativ 25%.

Capitolul IV Concluzii si propuneri

4.1. Petrom S.A.

In consecinta, apreciem ca Petrom este unul dintre principalii beneficiari ai

evolutiei explozive inregistrate recent de cotatiilor internationale la titei si gaze

naturale, dar si ca acesta incepe sa resimta efectul favorabil al investitiilor efectuate in

ultimii ani pentru identificarea si exploatarea unor noi capacitati de productie

n consecin, trebuie reamintit faptul c reacia pieei i a analitilor n legtur

rezultatele Petrom recent publicate este una destul de variat. Astfel, dei situaiile

financiare trdeaz o ameliorare evident a profitului net, exist i voci care sunt destul

de puternice pentru o pia dominat de pesimism, care sublinieza,c aceast

performan se datoreaz n mic msur eforturilor proprii i c Petrom rmne

dependent de volatilitatea cotaiilor internaionale la iie.

20

4.2.Antibiotice S.A

Pe baza analizelor fcute anterior putem desprinde urmtoarele:

- ATB a consemnat o reducere a eficientei activitatii desfasurate pe parcursul perioadei

urmarite (vezi sectiunea Indicatori financiari)

- pentru anul curent compania si-a propus majorarea castigului net fata de 2008; dupa

primele noua luni din an firma isi depasise deja bugetul estimat

- producatorul de medicamente si-a mentinut pe parcursul intervalului selectat un

raport adecvat intre resursele proprii si cele atrase, dar, in ceea ce priveste lichiditatea

curenta, acesta poate intampina eventuale dificultati in onorarea obligatiilor scadente intr-

un interval scurt de timp

- actiunile companiei farmaceutice au prezentat, pe parcursul anului trecut, o volatilitate

moderata.

4.3. Banca Transilvania S.A.

Banca Transilvania a obtinut in primele trei trimestre din 2009 un profit net in

scadere cu circa 88% comparativ cu perioada echivalenta din 2008, pe fondul

inregistrarii unui ritm de crestere a cheltuielilor totale superior variatiei veniturilor

institutiei.

Pentru anul in curs banca si-a bugetat diminuarea castigului brut realizat.

Institutia a efectuat majorari de capital in fiecare an incepand cu 1998.

Actiunile TLV au inregistrat variatii moderate, pe parcursul anului curent, pe

fundalul unei lichiditati ridicate.

4.4. Alro Slatina S.A.

Fuziunea Alro va duce la crearea unei societati puternice, atractiva pentru

investitorii straini. Conducerile societatii estet optimiste in acest sens. Proiectul de

fuziune se afla intr-un stadiu avansat, iar sansele de realizare a acestei operatiuni sunt

foarte mari. Prin aceasta fuziune exista speranta ca piata de aluminiu interna cat si cea

21

externa sa se mareasca, iar cifra de afaceri comuna a societatii sa ajunga la 30 milioane

dolari.

Nivelul actual al cursului actiunilor Alro, aflat aproape de pragul de sprijin de

50.000 lei, impune o evolutie ascendenta a acestuia in viitor, oscilatiile intre valorile

50.000 - 70.000 lei putand continua, chiar pe un trend usor crescator. Actiunile Alro

reprezinta o buna investitie pe termen mediu si lung, atat inainte cat si dupa fuziune, in

conditiile demararii procesului de privatizare a societatii in acest an si a activitatii bune a

societatii in conditiile climatului economico-financiar actual. O decizie de investitie pe

termen lung, trebuie sa tina seama si de evolutia oscilanta prezenta a cursului, pentu a

putea achizitiona actiunile la un pret cat mai mic. In ultimele luni au existat si

posibilitatati de speculatii pe termen scurt cu actiuni Alro, acestea putandu-se repeta si

in viitor.

Actiunile Alro nu reprezinta o investitie atractiva la momentul actual, cursul

acestora fiind supraevaluat in prezent, datorita zvonurilor mai mult sau mai putin

adevarate cu privire la raportul la care se va face conversia actiunilor Alprom/Alro. In

ceea ce priveste evolutia actiunilor Alro, acestea nu pot constitui bazele unei investitii

serioase.

22

Bibliografie

o http://www.petrom.com/portal/01/petromcom

o http://petrom.webstyler.ro/files/library/RA_2009-RO.pdf

o http://www.wall-street.ro/articol/Companii/99224/Antibiotice-Iasi-si-a-majorat-

cifra-de-afaceri-in-2010-cu-11.html

o http://www.antibiotice.ro/investitori.php

o http://www.alro.ro/despre/alro/previzualizare

o http://www.wall-street.ro/articol/Economie/10515/Scandalul-Alro-

continua.html

o http://www.wall-street.ro/articol/Companii/18643/Fuziunea-Alro-cu-Alprom-va-

fi-decisa-la-sfarsitul-lunii-septembrie.html

o http://www.kmarket.ro/actiuni/afisare_actiune.php?simbol=tlv

o http://www.bancatransilvania.ro/bt-social-media-newsroom/

o http://www.zf.ro/zf-24/topul-celor-mai-mari-investitori-romani-de-pe-bursa-

11450230

o http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/50461/Banca-Transilvania-

Efectele-zvonurilor-negative-despre-banca-au-fost-nesemnificative.html

o http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/zvonurile-ridica-pretul-actiunilor-alro-

2997352/

o http://incomemagazine.ro/articole/zvonurile-duc-la-ieftinirea-titlurilor-omv-

petrom

23

Cuprins

Capitolul I. Evolutia sectoarelor de activitate...................................................2

Cuvinte cheie..........................................................................................................2

Rezumat.................................................................................................................2

1.1. Evolutia sectorului energetic..........................................................................3

1.2. Evolutia sectorului farmaceutic......................................................................4

1.3. Evolutia sectorului Bancar..............................................................................5

1.4. Evolutia industriei metalurgice.......................................................................8

Capitolul II. Prezentarea societatilor.................................................................9

2.1. Petrom S.A.....................................................................................................10

2.2. S.C. Antibiotice S.A. Iasi.................................................................................11

2.3. Banca Transilvania S.A. ................................................................................13

2.4. Alro S.A. ........................................................................................................13

Capitolul III. Stiri si zvonuri ............................................................................15

3.1. Petrom S.A. ..................................................................................................15

3.2. Antibiotice S.A. ............................................................................................16

3.3. Banca Transilvania S.A. ................................................................................17

3.4. Alro S.A. ........................................................................................................18

Capitolul IV. Concluzii si propuneri ................................................................19

4.1. Petrom S.A. ..................................................................................................19

4.2. Antibiotice S.A. .............................................................................................20

4.3. Banca Transilvania S.A. ................................................................................20

4.4. Alro S.A. ........................................................................................................20

Bibliografie .....................................................................................................22