evaluarea impactului din statiile electrice - florian duminica

Download EVALUAREA IMPACTULUI DIN STATIILE ELECTRICE - FLORIAN DUMINICA

If you can't read please download the document

Post on 01-Jul-2015

104 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Evaluarea impactului instalatiilor din statiile electrice asupra st rii de s n tate a personalului de exploatare

Autori : drd.ing. Alice Raducanu - CNTEE Transelectrica SA ing. Marin Stefan CNTEE Transelectrica SA dr.Cornelia Marcolt - CNTEE Transelectrica SA ing. Aurica Suvergel Filiala ICEMENERG dr. Corneliu Neagu Inst.Sanat.Publica Bucuresti insp. Florian Duminica Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti

OBIECTIVELE STUDIULUI

M surarea intensit ii cmpului electric si magnetic din statiile electrice : DARSTE-BRASOV, LACU SARAT-BRAILA, BRADU-ARGES Evaluarea starii de sanatate a personalului din statiile electrice : DARSTE-BRASOV, LACU SARAT-BRAILA, BRADU-ARGES Concluzii preliminare ale influentei campului electric si magnetic asupra starii de sanatate a personalului de exploatare (2001 si 2009)

M surarea intensit ii cmpului electric si magnetic Parametrii de func ionare ai fiecarei sta ii : n conformitate cu regimul de func ionare stabilit de dispecerat la data efectu rii m sur torii Metoda de m surare: Metod de m surare direct a intensit ii cmpului electric i densit ii de flux magnetic, valori r.m.s. IEEE Standard 644 i CEI 833 Aparat de m surare: EMDEX II - Firma produc toare Enertech Consultants, EPRI, U.S.A., documenta ie firm produc toare 0ct. 2000, norm EPRI Constante de calibrare: 0,18 QA/kV/m (cmp electric) M rimi m surate: intensitatea cmpului electric E, (val. r.m.s.) campul magnetic B (val. r.m.s.)

Condi ii de m surare : Determin rile au fost efectuate n condi iile normale de func ionare a echipamentelor tehnice, cu echipamentul sub tensiune, la n l imea de 1,80 m Condi ii meteorologice: timp noros, aprox. 20 r C Au fost prezen i reprezentan i din partea CNTEE Transelectrica S.A Serv. Sanatatea si Securitatea Muncii : S.T. Sibiu, Constanta, Pitesti, ai ITM i ai ISP Bucure ti.

Valorile maxime admise prin HG 1136 /2006 privind cerintele minime de SSM referitoare la expunerea lucratorilor sunt:

Intensitatea cmpului electric : 10 kV/m Densitatea de flux magnetic (B, valoare r.m.s.) a cmpului magnetic la frecven a de 50 Hz este de : 0,5 mT (0,5 mT = 500 T)

In cele trei obiective din patrimoniul TRANSELECTRICA S.A S-au efectuat m sur ri ale intensit ii cmpului electric (componentele vectorului E corespunz toare axelor unui sistem tridimensional de coordonate Oxyz) la cota 1,80 m fa de sol n puncte n care personalul de tur are de ndeplinit sarcini de serviciu pe durata rondului. M sur torile au inclus mecanismele de ac ionare ale ntreruptoarelor i separatoarelor, punctele din care se verific vizual nivelul de ulei al aparatelor din sta ie i punctele de pe traseul urmat n timpul rondului de c tre personalul de tur , n care circuitele primare se afl la distan e minime fa de sol.

Examinnd rezultatele experimentale nregistrate n cele 3 sta ii ale CN TRANSELECTRICA S.A, s-au identificat valorile maximale, la nivelul sta iilor individuale, prezentate n tabelul urmator :

Nr. sta ie

Denumirea sta iei electrice Drste

Tensiuni

E kV/m 22,44 (36,56) 20,83 (36,37)

B QT 11,39

y

Observa ii MOP La nivelul capacului, cu capacul deschis si celula sub tensiune

01

400 kV/ 110 kV

02

Lacu S rat

400 kV/220 kV / 110 kV

20,1

03

Bradu

400 kV/220 kV/110 kV

18.74 (36,72)

19,73

Concluzii preliminareDatorita efectuarii masuratorior in alt regim de functionare si a posibilitatii de masurare in zone de lucru cu scoatere de sub tensiune, (inclusiv de lucru la inaltime), determinarile privind intensitatea campului electric s-au axat atat pe repetarea masuratorilor in anumite puncte de interes din statia electrica de 400 kV si pe identificarea factorilor de risc privind personalul aflat in timpul programului de lucru (de exemplu, masurarea intensitatii campului electric la echipamentul MOP, frontal, cu capacul deschis, la nivelul superior al capacului, unde au fost inregistrate valorile maxime, depasind 30 kV/m).

Sta ia electric Drste

Sta ia electric Lacu S rat

Sta ia electric Bradu

16

24 22

14 20 12 18 Elec tric Field (kV /m) 16 10 14 8 12 Ev ent 1 10:00 PM A pr/01/2001 09:46:17 PM 10:15 PM Time 10:30 PM 10:45 PM A pr/01/2001 10:49:44 PM 10 8 6 4 2 2 0 0

Magnetic Field (uT)

6

4

Tip de inregistrare statistic

File: E:\CAMP.MAG\MASURAT\DATA\STATIE.EXT\PITESTI - Bradu\PITESTI.MDX Description: pit1 Dataset Number: 1 Start Time: Apr/01/2001 09:46:17 PM Stop Time: Apr/01/2001 10:49:44 PM Number of Records: 1270Descriptive Minimum Broadband Resultant (uT) 0.66 Broadband E Field (kV/m) 0.00 Maximum 19.69 23.37 Mean 5.66 3.16 Standard Deviation 3.03 5.13 3.41 1.81 Median

Profil rezultanta inductie magnetic , n jurul Trafo 2, 400 kV/110 kVSet12

, Sta ia Drste0.0004

12

10

8

6

Electric Field (kV m)

c Field (uT)

Broadband Resultant

4

2

01:13 A Sep/20/2001 01:12:49 AM

01:14 A Time

Sep/20/2001 01:14:07 AM

E:\CLUJ\DIRSTE.MDX

0

0.0003

Reparti ia induc iei magnetice in Sta ia Lacu S rat25

15

M g

10

5

0 02:00:00 S /21/2001 01:56:09 M

M

:\CLUJ\L CU_S R.MDX

Ti

S /21/2001 02:00:31 M

20 i l ( T)

tic

Gro

D t s t

D D D D D D D D D D D D D D D

t t t t t t t t t t t t t t t

s s s s s s s s s s s s s s s

t t t t t t t t t t t t t t t

1 2

5

10 11 12 13 14 15

Rezultate preliminare asupra starii de sanatate a personalului din statiile electrice : DARSTE-BRASOV, LACU SARAT-BRAILA, BRADUARGESProtocolul de investigatii medicale a cuprins : examinare clinica, examinarea neuropsihologica, investigarea functionala, examene de laborator pe produse biologice (singe, urina) in scopul stabilirii constantelor hematologice si biochimice. Studiul actual a avut in vedere si determinarea prin metoda ELISA a nivelului de sinteza si secretie a neurohormonului melatonina. Focalizarea interesului asupra acestui neurohormon este generata de constatarile anterioare, care sugereaza modificarea metabolismului acestuia ca urmare a influentei cimpurilor electromagnetice.

Efectul de scadere al nivelului secretor al melatoninei s-a dovedit a fi extrem de important, nu doar pentru ca hormonul are un rol capital in reglarea relatiei somn-veghe, ci mai ales in protectia oncologica pe care se pare ca o efectueaza. Fiziologic melatonina este sintetizata si secretata de catre glanda pineala, conform unui ritm circadian propriu, cu valori minime si maxime, diurne respectiv nocturne Acest lucru a constituit dificultatea majora pentru stabilirea unui protocol de recoltare care sa permita surprinderea cat mai fidela a concentratiilor variabile, fiziologice, ale acestui hormon, respectiv metabolitului sau Desi dificil de realizat pe teren, s-a apelat la protocolul de recoltare aplicat in clinica, cu subiect internat, protocol ce presupune recoltarea unui spot din fiecare emisie mictionala timp de 72 de ore Aceasta procedura permite surprinderea variatiilor circadiene, dar si eventuala influenta a cimpurilor electromagnetice deoarece fiecare dintre subiecti in rastimpul a trei zile efectueaza cel putin un schimb de lucru.

Deoarece to i subiec ii sunt persoane active cu un regim de lucru n general de 12 ore urmat de 24 ore de pauz i nnd cont i de ritmul circadian (zi/noapte al secre iei fiziologice al acestui hormon), pentru a putea pune n eviden influen a cmpurilor din expunerea profesional , recolt rile de urin s-au desf urat pentru fiecare subiect pe un interval de 3 zile non stop, la fiecare mic iune.

Valorile nregistrate exprim influen ele tuturor factorilor ce se suprapun. Aceast metod prezint n plus i avantajul de a putea face compara ia valorilor nregistrate pentru acela i subiect in perioade similare. Este important de a putea face aceast compara ie deoarece variabilitatea unui ciclu secretor pentru aceia i persoana este foarte mica; cu alte cuvinte se poate evita compara ia nivelelor hormonale ntre indivizi, situa ie care se preteaz la confuzii considerate ca fiziologice.

Metodologie

S-a evaluat starea de sanatate a personalului muncitor din cadrul statiilor electrice de inalta tensiune investigate, tinind cont de specificul activitatii si al expunerii profesionale Examenul clinic s-a efectuat pentru 47 de persoane (aproximativ 15 persoane la fiecare statie electrica investigata), reprezentind personalul de deservire al statiilor respective, fiind completat de examinarea neuropsihologica si recoltarea produselor biologice pentru analizele de laborator Determinarile hematologice efectuate s-au referit la studiul tabloului sanguin periferic : numar globule rosii, hematocrit, volum mediu eritrocitar, concentratia de hemoglobina, numar de globule albe si formula leucocitara.

Cele mai frecvente afec iuni nregistrate n cadrul examenelor clinice au fost cele de natur osteoarticular (boli artrozice, vertebroperiferice). In fiecare din cele trei sta ii n jur de 30% din salariati prezint simptomatologie sau semne obiective ale unor astfel de afec iuni, de i la mai mult de jum tate, personalul este n vrst de pn la 41 de ani. Situa ia celorlalte afec iuni nregistrate este deasemenea echilibrat ntre salaria ii celor trei sta ii. Astfel n jur de 17% prezint suferin e ale aparatului digestiv (ulcere gastroduodenale, gastrite, hepatopatii cronice), 12% prezint suferin e ale aparatului cardiovascular (hipertensiune arterial , cardiopatii ischemice), 10% suferin e respiratorii (bron ite cronice).

Concluzii asupra starii de sanatate :

La majoritatea subiec ilor cu vechime profesional mai mic de 5 ani, apare un fenomen