$iruf acuzaliilor de plagiat ?n literatura romandse compfeteazd, in 1979, cu ,,cazul Incognito". Unroman de Eugen Barbu, &juns la al treilea volum?n 1978, este pus sub acuzalia de plagiat. 0 su-mard disculie de presi este urrnati de o discutiecu uqile inchise la Uniunea Scriitorifor, care pu-blica, Tn ,,Romania literara" diR 23 februarie 'lg7g, '

o gtire prin care cititorul era invitat si afle ci or-ganismul afes al acestei organiza{ii profesionafe adezavuat ,,procedeul plagiatului" folosit in Incog-nito, lNf . Dupd cum vedern aici, f ucrurile stau ih-trucitva diferit de acuza{ia de plagiat adusd, sa zi-cenn, lui Cogbuc. Acesta a fost atacat de N. LazuSi apdrat de D. Evoiceanu. Chestiunea s-a desfi-gurat in public. Nici un sinedriu nu s-a intrunitpentru a decide daca G. Co*buc va ti sau nudezavuat. $i, astfef , G. Co bue intra in mernoriaposteritdl'i_ fdri etichete institui*onale" Acuza{iaadi;"*a lui Caragiale a fost chematd ?n tata justif ieid* rnarele comediograf. Dar procesui n-a stuiit tanimie. Acuzatorii lui Caragiale au scipat eu fa{acu ratA. Noutatea in ,,cazuf Ineognito" nu std ?nfaptul ci s-a adus o acuza{ie de plaSiat, care nu enici prima, nici uftima ?n literatura romdni, ci mo-dul ?n care s-a urmarit etichetarea autonului luitncognito. Recapitularea acestui cae de istorie f i-terard, ca!'e a pasionat pe arxatorii de f iteraturi gipe unii litera{i, este neces&r'a, cu at?t mai mult, cuc?t pind acum n-au fost adunate la un foc toatefaptele legate de aeest caz, iar atunci cind s-a in-ce;"cat o reconstituire, ea a avut in vedere numaianum'e elemente, l;is?nd, dupa cum vom vedea,aftele pe dinafard, formufind in pfus afirmafii fdrdaco.p.erire. Prima dintre ele este Ei cea mai pu{injustif icatd. ,,Ld sfirgitul anului 1g7g si inceputllanului 1979, opinia publica scriitoriceascd (Si nunumai eg) a fost confruntatd cu un caz t6ri pre-cedent ?n intreaga noastrd istorie literarfr: cazulromanului .fncognito" vol. lfl", de Eugen Barbu.ASa incepe articolul ,,Un manechin numit "lnceo-nito"ft din volumu! ,,Lancea lui Achile" de MircdaZaciu. Acuza{iile cje plagiat nu-s o raritate in rite-

ratura romand gi este inexplicabir cum un istoricliterar atit de avizat ca Mircea Zaciu, sd considereacuzalia de plagiat in 1g7g tipsit6 de precedente.Aceste precedente sint de o eviden{i'agresivii inistoria noastrd litera16. Reconstituirba l[i MirceaZaclu incepe cu un articol din ,,Flarnuri',, 1979, alfui Marin Sorescu, gi continui cu un interviu pecare Eugen Barbu il de, tot in'78, revistei ,,Fia-cara". Dar Eugen Barbu a mai fost supus o dataacuza{iei de plagiat.

Princepele (dil 1969) se deschide cu urmatorul,,Avertisment": ,,1 fl dorin{a autoru lu i de a reda citmai fidel epoca fanariota, el anunid pe cititor cd afofosit fragmente din texte veehi bisericegti, cro-nici ale timpului, precurn si documente autentice,incepTn'J^ de la scrieri particufare Si p?n6 la acteoficiaie. in aceasti privinld nu are nici o preten{iede originalitate, dupa cum nu a dorit sa facd o re-constituire istorici fidela a vreunei ciomnii. Roma-nul acesta este o sintezio ur basm gi o operd li-rica ln acelagi timp. cine vrea s-o ia in alt fel, nuo -face dec?t pe rispundere proprie".

intre personajele ierlii, citeva's?nt evident cucheie {Cuful, Spandone, Buhug etc.), revan$a inscris a prozatdrului asupra cblegitb'r care-l-aLrscos de ia revista ,,Luceafirul" ?n 1969. La scurttimp dupi apari{ia cdrtii,,prin pana lui FinusNeagu, .,,Rqmdnia literara" a denunlat princepeleca operd. ptagiatS. Cum acuzaliile cie plag at:prr-veau mai afes descrierea unor bijuterii de epociimprumutate dupd Odobescu, ch-estiunea s-a re-sorbit de la sine.

Cu alte cuviltg, istoria,,cazului Incognito" areo... preistorie. Princepele a fost acceptdt de citi-tori sr critica cu aprecreri superlative gi a intrat inrnanuale" Euge.n Barbu gi-a vdzut, astfel , confir-matd maniera de lucru pe care o va aplica'apoi siin Incognito.

Eugen Barbu n-a rimas ?nsd indiferent la cam-pania deschisd ?mpotriva lui ?n paginife,.R,oma-niei literare". Din 1971 a inceput ba-Bublicb Caie-tele Prineepelui, ,jurnal de lectura si de rndrturir

de scriitor", care au ajuns fa opt vofume gi au, [n-tre alte teme, Si pe aceea a lstoriei plagiatului.Caietele Princepelui, S, din 1973 se ocupd, deexemplu, pe larg de ,,colajele" sau ,,plagiatele'ldin literatura anticd, spre exemplu, ori de colabo-rarea plind de peripefii dintre Al. Dumas si ,,ne-grii" sdi. Intenf ia scriitorului este de a se des-chide o perspectivi istoricd adecvatd asupra pro-blemei.

Cazul Incognito incepe deci mai inainte decitse afirrni in singura lui recapitulare de pind acumsi firesc pentru oricine se'ocupd de el este si ci-teze avertismentrl dinrcapul primului volum al ro=manului: ,,Ca materi,al documentar, autorul a folo-sit diverse iexte din diverse publicafii, cdrli ape-rute. la noi sau in alte !dr,i, de autori mai mult saumai Futin cunoscufi, din dorinla de a da autenti-citate f aptelorr descrise. Cititorul poate recu-noaste cu ugurinld acele scurte fragmente".

Scriitorul igi previne cititorul, fie el amator, fieel critic, asupra caracterului compozit al scrieriisale, pe care o subintituleazd semnificativ ,,ci-

. n6-roman". lar rprevenirea a fost dubld: .o datdprin Princepele, a doua oard prin lniognito.Despre primul gi al doilea volum dih Incognitocritica a scris normal, fard a discuta metoda Ei acontesta cartea gi autorul. Mai mult, in ,,Luceaft-rul", intr-un eseu despre Pandrea, Eugen Barbu-atraEe din nou atenlia asupra modului cum ascris toate paginile din lnmgnito care-l privescpe Paul Candrea, alias Petre Pandrea: 'prin me-toda ,,colajului'r {,,Luceafdrul", 29 iulie 197S). Darcritica nu s-a sesizat nici atunci, dupd cum n-aacordat atentie nici incerciirilor de clarificare teo-retici gi istoricd intreprinse de Eugen Bar,bu intoate Caietele Prlnepelui,

Bilanlul exact al acestui prolog al cazului .este .

urmdtorul: ca redactor-gef al ,,Luceaf€irului", Eu-gen Barbu intrd in conflict cu o parte a scriitori-mii bucuregtene $i, jn cele din urmd, e obligat sdpdrdseascd revista. {n a doua etapd, Eugen Barbupublici romanul Princepele, urmat de CaietelePrlncepelui, pentru care este atacat in pres6, re-zultatul rriminind de aceastii datd incert. EugenBarbu continui sd scrie pamflete +i sd pubficecarli, intre care Incognito. Intre timp, in i970, eldevine redactor-sef la revista,,Sdptemina".

,,Cazul Incognito lll" incepe, intr-adev€ir, subsemndtura lui Marin Sorescu (lansat gi format; dealtfel, in ,,Luceafdrul" de Eugen Barbu), in revista,,Ramuri" ( 15 decembrie 1978), care ia in deri-ziune intreaga carierd literara a lui Eugen Barbu,sub pretextul unei cronici literare la Incognito l!1.Romanul, considerat ,,h-ibrid gi mozaical", e vizutca o ,,senzalie a anului 1978". Acuza{ia de plagiatnu se formuleazd f6!ig, ci se insinueazd: ,,EugenBarbu, ori a primit moqtenire o mare bibliotecd,ori cineva i-a imprumutat un important transportde cdrli gi i le cere inapoi", scrie Marin Sorescu,pentru a caracteriza'ceea ce i se pare a fi folosi-rea netopitd in lncognito lll a qcestui transport decdr!i

Textul lui Marin Sorescu nu are caracterul uneicronici literare. ci al unui foileton. Cauza acestui

-pamflet deghizat in ,,cronicd literard" se divulgainsd in chiar cuprinsul lui: ,,Eugen Barbu declan-$eazi campanii dupd campanii impotriva mai tu-turor scriitorilor importan!i ai momentului". Nulncognito era deci cauza.

Urmeazai, la pulind vrerne, un interviu pe careEugen Barbu il oferd revistei ,,Flacdra" (28 dec.1978) 9i in care vorbeste. asa cum o fdcuse si in

Caielele Prinepelui, despre,Jstoria plagiatului".Nimic nou aici fald de aceste Caiete, ln atara,,sintezei" pe care Eugen Barbu o face preventivin fala cititorilor asupra chestiunii. lstoricul literarMircea Zaciu declarii,o ,,legitimd uimire" in fafaacestui interviu: ,,Eugen Barbu se apdrd de pla-giat, inainte de a-l ti acuzat cineva in presa noas-trd". Pentru un istoric literar, uimirea este ilegi-timd: Eugen Barbu a mai fost atacat in presanoastrd pentru plagiat. ,,Legitima uimire" igi arerostul de a justifica, in expunerea sa, o cronicd li-terard a lui Nicolae Manolescu (,,Rorhania lite-rara'|, 11 ian. 1979), in care se face afirmatia ciiEugen Barbu ,,urmeazd indeaproape pe Paustov-ski. Ceea ce Eugen Barbu pune de la sine -_ ziceN.M. -_ e neinsemnat in raportul cu ce se gasegtede-a gata in "Vremuri de demult'. Din loc in loctrazele memorialistului trec aidoma in "lncog-.nito,"'. Criticul nu aduce probe nin aceastii direc-tie, dar conchide: ,,Caracterul ilegitim al procede-ufui mi se pare in atara oricdrui dubiu". Acesteafirmalii duc la o polemicd intre ,,Sdptdmlna" gi

.,,Romdnia literaia".'Reproducem integralPost-scriptumul lui Eugen Barbu din ,,Sdptdmina"(12 ian. 1 979) :

P.S. 1. ,,..Romdnia literara,, de ieri imi face cin-stea de a-mi aminti ca sint un plagiator: N; Ma"no-lescu stabilegte, intr-o pagind intreagd, cd mi-arninsugit din Paustovski nigte plopi piramidali caremiroseau a tdmiie gi nigte fluturi care intr"au pegeqmql uhui tramvai. Este adevdrat, yai mie, nu-mai cd regula jocului cum zice d-sa - nu erespectatd. Se suger:eazd ca am imprumutat trazeintregi, ceea ce nu este exact. Asta gi'explicd dece N.M. de numdrul paginilor din Paustovski, sipe cele din Incognito le uiti. Daci m-ar Ji intre-bat pe mine, eu i-a$ fi dat gi mai multe exemplecu care putea sd-gi ilustreze frumosul atac.' 2. in aceea$i revistd, Geo Bogza deplinge pescriitorii 'care nu gtiu sd rogeasca. Se-i aduc euaminte d-sale cine traducea in iiarele franluze$tireportaiele de pe fronturile din Spania de pe tim-pul rdzboiului civif si el le semna fdra rugine?'Se-iamintesc eu cine a fost rechemat in lard tocmaipentru cd ar fi trebuit sd rogeascd in calitatea deinaintag in materie de imprumuturi literare?".

P.S.-ul lui Eugen Barbu este o simpld ripostafdrd eficacitate, deoarece,,arrnele" nu sint de-puse. Geo Bogza rdspunde aluziv intr-o tabletadin ,,Romtnia literara" (25 ian. 1979), iar ,,Siipta-mina" replicd prin rEugen Barbu : Oare Socrate$i-a pus cenugd-n cap? gi prin Dan Zamtirescu,care scrie articolul ,,Tuinesolul". Dan Zamfirescuconsiderd acliunea Incognito unul din ,,reinnoi-tele atentate la valorile cu lturii noastre", ,,o ur-zeal6 de ultimd ord" (ceea ce am vdzut ca nu e)etc. Se rdspunde aici lui Marin Sorescu gi NicolaeManoiescu pe ideea cd acest caz Incognito a de-venit ,,hirtia de turnesol" a migcdrii culturale gi li-terare rom Anegti.

Disculia se ramif icd: Nicolae Manolescu riis-'punde, intr-un P.S., lui Dan Tamtirescu (,,Roma-nia literard", 1feb. 1979), iar acesta din urmd, in,,Sdptdmina" (2 feb. 1979), printr-o'ldmurire preli-minard. Aspectul teoretic este absent, degi un ln-:beput in acest sens fdcuse Dan Zamtirescu.

Ceea ce decfan$ase atit de tare condeiele era?nsd aparilia unei echipe de ,,textieri improvizali",pomenitd de Dan Zamtirescu, care primiserd rni-

" siunea unei anchete literare decisive asupra cazv-lui Incognito. Mircea Zaciu omite episodul, mar-ginindu-se la bdtdlia de presd care, gin,gur recu-

noa$te mai tirziu, r"r-€l fost decisivd, lntr-o sedintade Birou a Uniunii scriitorilor (17 ianuarie-1gigi,preqedintele George'Macovescu a citit scrisoarea9gqchiffi pe care Geo Bogza o adresa conduceriiuniunii qi in care cerea punerea in discufie a luiEugen Barbu pentru plagiat. Marin preda s-a ridi-cat. gi ?. propusr peltru -clarificarea

situaliei', dig-. cufia din glega nefiind edificatoare, cdnvingetoare, constituirea unui colectiv care sd cercet6zedaryr Incognito lll cuprinde texte din autorii citatide Eugen Barbu sau nu. s-a supus la vot, s-au ti'-cut prppuneri: Dan H'dulicd, ov. s. crohmdf ni-ceanu, Eu:gen_Simign, Radu Boureanu (toli pro_qu$i de_ Geo Bogza) Ei At. piru (propus be'Civ.S.crohmalniceanu) au fost desemribt; ia taca acestexamen. comisia de expertizd a oferit, drptmaimulte*intruniri, un dosar prefalat de un ,,prCI_ces-verbal" conducerii Uniunii.

$edinla de Birou nu s-a desfdsurdt fdrd int?m-plari. scriitorul reodor Balg, prdgedintele comi-siei de cenzori, a intrebat 'de ce' pentru Eugen

Barbu se creeaz.ii o procedurd speciald qi Je*cets?ncliuni, mai ales cd totuf este'?nca ?n bisculie,c?nd,

. in ca.zuri sigure de plagiat, conduceiea

uniunii n-a.luat nici- o atitudine g-i n-a propus nicio masurei? Daca uniunea intenlionea2ii Ln gestde asanare "moraldr €€l tr:ebuie sd priveasci tdatesemnafdrile 9q plagiat. ale momedtului, ca gi pecele mai vqcfi, colqreliu gtefanache, fvhrcel pe=ru$, Chiril Tricolici, in moq egal, gi sd le supuniaceleia$i comisii de lucru. proirundrea lui TeodorBaf g a fost insd respinsd._ Dispqla n-a rdmas fdrd ecou la publicul larg.Eugen Barbu, un scriitor care se stu'dia in EcoalE,era acuzat de ceva incompatibil cu situdlia declasic, iar 9go Bogza, alt ciasic ,,qcolar,,, era Ce-nun[at ca fals autor ar propriilor scrieri. Efectulnegativ la public gi la elev.i al unei ,guerild,,, incare sint acuzafi vehement gi f6rd arguhente scri-itori care se studiazd, ?n scoald, det6rmirr6 pe ungyof.es.gr bucuregtean sd scrie o scrisoare ,,Lucea-fdrulyll' pe. care revista

_o puuicd ta rubrica biaiogcu cititorul (20. ian. 1gzgi. ,,M'i-ar plicea si cred]gc.ri1 profesorul Mircea Rgsoga, dbspre acuzaliilelui Eqggn Barbu qi Geo Bog?a, cd aceste acuzenu se ?ntemeiTz6- ge probe- evidente gi ca iintefectul unor rdbufniri dubiective Cum au mai fost$l aftele". cit despre asemenea oeiviruiii-lprJ-piate l.nai afes de cercurire intime ale scriitoiimii;el scria: ,,Revistele literare, sd nu uitdm, nu seadreseazd n umai scriitorilor". Acest semnal deafarmd n-a avut insd urmdri. Disputa a continuatvehement, in rolurile principa-te fiind ,,Romdnia li-terard" si ,.Saptdmina".

Dar ce este cu ?nvinuirile pe care Eugen Barbule arunci lui Geo Bogza? Ciudat, nimeni n-a rds-puns acestor invinuiri, ldsind in jurul lor o tdceresuspecta. A fost Gqo BoEza pe fronturile-rdzboiu-lui civil spaniol? ii apa-r!in ' textete privitoire ia,,Tragedia

- bascri"? lntr-un vof um intitulat Spania

in inima qi congtiinfa mea (Editura potiticA, iSety,$qo BgOzg nu'avanseazd niciieri afirrnalia cd arfi fost de fafi la atrocitdfile despre care sirie. ,,unan mai tirziu, mi-a fost dat sd vdd in cele mai su-dice porturi atlantice ale Fran{ei, revdrsindu-se

. puhoiul de oameni scdpali din infernul de la Bil-bag, g! sd ascult. ingrozitele lor mdrturii, .ca gi pecele ale unora dintre cei ce se aflau la Gueini'cagi Duranqo, q?ld aceste ora$e au fosi rase de. pe .

tata pdmintului". Atit. Deci, este vorba doar' bevictimete pg care reporterul le intilnea in porturileatlantice din sudul Franlei. Aceastd pbranteza

este necesara, deoarece istoricuf titerar MirceaZaciu vorbeEte gi despre ,,insinuiirife galomnioaseviz?nd scriitori/ romani, de la Eminescu la GeoBogza". Dacd se referA la pS0l lui Eugen Barhu.3cesta, d.up" chiar textele lui Geo Bolza, nu seinsgrle aici.

lriumdrul din 1 teb. 1g7g al ,,Romaniei literare"face din cazut- lncognito caput 3e afig ;i uioiii tit;-rare. Nicofae Manofescu ii raispunde, intr-un p.s.,lui Dan Zamfirescu; Marian

.popa scrie despre

,,Tipuri . de- imita!ii",. .iar Mir:cea 'lorgufescu

vor-begte d.espre ,,condifia originalitetii"l Fiecare dinaceste intervenlii se caracterizeazd prirr ea ?nsigi.Pe 3 febr. 1979 se ?nscrie in disculie, dar iuobiective teoretice, qi revista,,Luceafdrul,,:,,pen-tru a oferi

. posibilitatea de a se exprima gi alte

gpin;i referitoare la romanul lncognito, putitic6m?n acest numdr .prima parte a art'icoluirii propusredac{iei de scriitorul victor B?rfddeanu: cotAJps.v. r.L4c"tAr? o PROBLEMA L|TERARA $t NUNUMAI ATlrr'. Este unul din cele mai calme'si lu*cide texte care s-au scris asupra chestiunii 'gi efegrgla.bil cd el s-a oprit doar tb prima parte. Vic-tor BTrlddeanu pune problema ?n contei<t culturafe.uropean. El se autorizeaE.ir de la Louis Aragon gide la cartea. les collages {cotaiele} a acdstuii,pen.tru a defini termenul gi apticabiliiatea lui lite-1ard. Louis Aragon, care distinge intre citat gi co-Iai, nu excfude dintre operele-literare autonomenumeroase scrieri de colaj. Mai sint gitafi gi folo-sili suprarealigtii, care au teoretizat g-i foiosit largcofgjul fn poezie.- Dos passos cu pbraleta qZ bcqrte exernplard pentru fecunditatea ,,metodei 6o-,lajului", i se pare lui victor B?rlddeanu a fi Rela-larg {*Jpne, r,egqle Dlvid de gtefan Heyrn, apiirutdin 1979 ?n izbutita tilmdcire iomdneas'cd'a iui Mi-ngi .lzbd$esc!, . sub egida prestigioasei coteCiii,,Globusn' a Editurii Univers. gtetan Heym'fol6-segte pe larg in acest roman tbxtul biblia" Exem-pfelq aduse de Victcr tsirlideanu, pentru a probaf egitimi_tatea in literatura europeanh a abestuiprocedeu, nu pot fi ignorate. simultan cazufui In-cognito piala cdrlii romdne$ti oferea chiar cele-bruf rornan al lui $tefan Heym alcdtuit prin ,,co-L?i". Din pdcate, articoful ,,Colaj sau plbgiat?., ardmas doar la. partea ?ntli. Cinb scri6: ,lDreptutafirrndrii opiniei adverse (adverse fui Barbu, z'am-f irescu etc. n.n.) a fost mult resirins " . zaciLtface o afirma{ie contrarie adevdrurui. practic, res-tricliunile qu ,plivit nurnai ?ncercarea de a replicaacuzaliei de plagiat.

Ca sd fim sinceri, Mircea Zaciu era ceN mai pu-tin indicat si se pronunte asupra chestiunii. cuF!!in tirnp inainte de decran$area siinoaiurui,,Diclionarul scriitorilor Romanii' {ingrijit chiar deel) ef og1a.... modernul procedeu ae! cotrii folosit deEuge.n Barbu in romanul ,,lncognito"! interssant,nu vi se pafe?

Dupd ce a ardtat rdspindirea procedeului in li-teratura europe?ne, deci legitimitatea lui, dupd ceproduce exemplu, cu at?t mai edificator af ioma-nuJu! .lui $tgf-a[ l.leym, Rgt-atare despre regele Da-vid, victor Birlddeanu i$i formuleazh nedJmeririlesale. fajd

" de aceastd acuzalie de pf agiat, intr:o

acsladd finald: ,,Bine * qq.vor gisi 'urii sd spuni

-_ dar aici e vorba de Biblie, oper6 fundamghtataintratd de milenii in patrimoniur"curturaf af umani-te$i,.pe cihd, ?n fncognito Eugen Barbu a utilizatlucrdri ale' unor autoli modeini Jin covirqitoareafor majoritalg, trebuie sd precizdm pentru a nemen{ine in limitefe adevdrului, lucrdii de memo-rialisticd uneori deghizate intr-o formd roma-

ne.sce). Nu vedem insd, oricit ne-am strddui, in cear consta deosebirea principiala: de ce din Bibliesau din texte honrerice, ori ale cronica'rilor nostri,cum au facut al[ii, se- pot utiliza frinturi pentrucolaje, iar din textele memorialistice ale contem-poranilor, nu? De ce, intr-un caz, e vorba de folo-sirea u.nui 'procedeu artistic, iar ?n altul de pla-giat?" Pe acuzatorii lui Eugen B4rbu, nu-i inte-resa insa in acest moment Europa. Comisia deexpertizii a Consiliului Uniunii Scriitorilor $i-a vd-z ul m ai departe de treaba.

In mornentul in care articolul lui Victor Birld-deanu era intrerupt, desi el nu fiicea decit sii cla.rifice o problemd de teoria Si prractica literaturii laobiect ?n cazul Incognito, colectivul celor cincisf irgea activ itatea lu i detectiv istd si depu nea laUniune un dosar al rezultatelor oblinute. Textulxeroxat al dosarului a fost ltnut la dispozilia ex-clusivd a membrilor Consiliului Uniunii Scriitori-lor. circa 9q degi numirul de membri ai Uniuniiera de cel pu{in 10 ori mai mare. Dosarul numara.80 de pagini gi :era precedat de un proces-verbalsemnat de toli membrii colectivului. Procesul-ver-bal, de o pagind,spunea ceea ce ardtase gi EugenBarbu in interviul sdu. Piesele ilustrative alcdtuiau80 de pagini pe doud coloane. Practic, deci cam40 de pagini din lnoognito n-ar fi apar{inut auto-rului. Coloana din stinga, de obicei, compactd,conlinea textul , de sur5d.' Coloana din dieaptacon{inea textut bin hcognito, dar acolo unde, indreapta, se dddeau traze intregi, paragrafe ma-sivq in stinga erau abia citeva cuvinte sau propo-zitii: Cifra acestor pagini de ?mprumut coboariipractic sub 30 gi nu sint, cu mici exceplii, com-pacte. De multe ori sint numai traze rdzlele,

Dacii linem seama cd lncognito are 415 paginisi scadem cele.30 ale dosarului, rdminem cu 385de pagini, care nu pot fi puse sub nici o acuzalie.Dosarul a avut un circuit de uz intern Ei a ramassi astazi sub cheie.

La 20 februarie 1979, Eugen Barbu implinea 55de ani, 20 februarie a fost ziua aleasa de condu-.cerea Uniunii pentru discutarea chestiunii Incog-nito. Ea a fost mutatd, in ultimul moment, cu o zimai tirziu, pe 21 februarie. La :asemenea zile,opera scriitorului Eugen Barbu gi personalitatealui f 6ceau obiectul unor articole de presa elo-gioase. Vilva cazufu.ri lnognito a paralizat iniliati-vele $i revistele editate de Uniu ne' au fost 3b:sente,, cu o singurd exceplie, de la aceastd ani-versare. Revista ,,Luceaf drul" t17 feb.) a fdcutomagiul marelui scriitor Eugen Barbu la cei 55 dean i implini{i, prin semniturile acad. Al. Rosetti,pictorului C. Piliu[d gi criticului Mihai Ungheanu.$edinla !inuta miercuri a dat publicita!ii urmdto-ruf comunicat

,,Miercuri, 21 feb. a.c., a avut loc plenara Consi-liului Uniunii Scriitorilor. In cadrul plenarei, &or-ge Macovescu, pregedintele Uniunii Scriitorilor.a infdfigat.sarcinile si riispunderile care revin scri-itorilor pe anul 1979". Apoi, dupa prezentarea mailarga a acestora :

,,-La punctul 2 al ordinii de zi, George Maco-vescu a informat Consiliul despre constatdrile co-lectivului de scriitori desemnat de Biroul Uniunii '

Scriitorilor, in qedinla din 17 ian. a.c. pentru aanaliza situa{ia creatd de romanul lncognito, vo-lumul lll, de Eugen Barbu. Consiliul a'luat ?n dis-cuf ie aceste constatdri si a hotdrit sd dezavuezeprocedeu I plagiatului folosit de Eugen Barbu ?n

vol.lll, al romanului Incognito, procedeu contrarnormelor prof esionale Ei rnoraf e, incompatibil cu

principiile eticii Si echitetii scriitoricesti.La discu[ii au luat cuv?ntul: loan Alexandru.

Paul Anghel, Vasile Baran, Geo Bogza, RaduBoureanu. Constantin Chiri!a; Serban Ciocu-lescu, Dan Cristea, Dan DeEliu, Gabriel Dimi-sianu, $tefan Aug.Doina$, Nicolae Dragog, GeoDumitrescu, Fodor Sandor, Laurenfiu Fulga, Ro-mulus Guga, Dan Hdulicd, Mircea Radu lacoban.lon lanosi, Eugen Je belean u, Co rneliu Leu.Nicolae Manolescu, FdnuS Neagu, AlexandruOprea, Alexandru Piru, SAnziana Pop, MarinFreda, Catinca Ralea, Aurel Rdu, Mircea.Sintim-breanu, Mircea Horia Simionescu, Szasz lanos,Dorin Tudoran, Lauren[iu Ulici, Petru Vintild, Mir-eea Zacit"

Concluzia fireascd a oricdrui cititor ar f i fost cato{i cei 36 de vorbitori s-au ocupat de cazul In-cognito. Nimic adevarat. Ordinea de zi a cuprinsaproape 20 de puncte, ?n majoritatea lor covirEi-toare vorbitorii s-au inscris la cuvint la celelalte.Chestiunda ln cognito a fost discutata de patrupersoane, intre care Al. Piru, membru al colecti-vufui de cercetare, a pledat cauza lui EugenBarbu: Mircea Zaciu l-a acuzat pe Eugen Barbu.S-a trecut la vot, despre care nu s-a vorbit ?n co-municatuf Uniunii Scriitorifor, pentru motivul bineintemeiat cd, in sald, nu se afla nurndrul de scrii-tori necesar pentru a oferi consistenld statutara,ace$tei actiuni.

Textul neobiEnuitei informari s-a stabilit saapara ?n toate cele 11 reviste'editate de UniuneaScriitorilor" Revista ,,RomAnia literari" a tras untiraj deosebit pentru Capitald cu aceasta $tire.Conducerea celuilalt saptiminal central al UniuniiScriitorilor, ,,Luceaf*rul", nu a publicat Etirea, lafel ca si alte reviste editate de Uniunea Scriitari-lor {Convorbiri literare, Steaua etc.}.

,,Conternporanul_' din I martie 1979 a tipdrrit oscrisoare a lui Eugen Barbu de rdspuns la ac{iu-nea indreptatd impotriva lui.

',,Citre Consiliul LJniunii Scriitorilor din Repu-blica Socialisti, Rominia.

Tovarige pregedinteAm luat c|"tnrigtin;a de informalia pubticatd de

*Ramdnia literard". din 22 februarie a.c. in care sefarmuleazd o 'apreciere

Fsupra volumului lll din'rornanul meu lncognitq. In legdturd cu aceasfa a$

tdari sd aduc la cunogfinfd opiniei publice cd ?ncdde la volumul I am iviz'at c'ititorui asupra proce-deului 'in care am canceput acesf raman; aviz pecare il reproduc aldturat in f acsimil., Am anunlat, aslfe/, cd vai folssi fexte din autoricunoscufl .pi ihiar necunoscufr, ?n dorinla de a daautenticitate reconstituirii epocii istorice pe carea cuprinde ramanul lncognito- Consider cd acestlucru esfe suficient pentru a davedi buna meacredinf d gf lipsa de inten{ie de a-l induce inera&re pe cititor gi de a-mi insugi ceea ce nu-miapar{ine. De altfel, doresc sd informez cititarii cdla sfirsifui volumului IV voi prezenta o lisfd bi-btiagraf icd a cdr{itor cons ultate in vederea cons-truiiii acesfef cdrti.'tatd de ce calificativul care i s-a dat volumuluittt din lngognito m-a mihnit Si nu mi s-a parutabiectiv. ln ce md priregfe, mi se pare anormatca, fala de cele publicate de *Romdnia literara''sd nu se frna seamd de arientarea, calitatea intre-gii mete opere gf de aprecierea cu care a fosf in-iimpinatd'de cdtre criiica gr opini6 publicd. Pe dealtd parteracesf comunicat al Consitiulai UniuniiScriitarilor mi-a dat de g?ndit. Vai incerca Ia edi-

lia a ll-a a.volumului lllsd pun gi mai clar ?n evi-denla ^aportul meu originai ta 6dificarea acesfelc.ar{i. f n acesf sens voi gdsi gi solulii prin care vorfj Ouse mai bine in lumind unete asSiecte pe carele-am eludat {de pildd, capitotul privitor-la rdz-boiul din Spania). E de reftectat, de asemenea,asupra metodalogiei in care var fi scrise vii.toa-' rele mele car{i.

Acesfea fiind zise, mul{umesc colegilar cares-au stradu if sd aiute cu bu na lor credintd in,acesfe imprejurari.

AI &., EUGEFS BARBU"

Raspunsul lu,l Eugen Barbu considera neobiec-tiva acliunea uniunii scriitorilor, deoarece nu tineseama de Avertismentui din capul primului vo-lum. Totodata, el sesizeiaza inteni;a Ce a i se nega?ntreaga activitate +i ?ntreaga oierd. Murfumirrlese adreseazd, evident, colegilor de bund-ciedintd.

.Sa rnai relinem cd aceasib scrisoare n-a apdrutacolo unde trebuia si apara. ?n ,,Flomania lite-ra_ra", organul d-e presa care publicase stirea pri-vitoare la lncognito. Dreptuf lui Eugen Barbu irinl-egea presei era de a tipdri Tn organul care-i vi-zase, in chiar locul cu piicina. Fap-tu! nu s-a pro-dus.

Edifia a doua a volumului $lf din lncognito n-amai aparut, A aprirut, ?n 1980, volumul al-iV-lea alromanului, insofit de o Bibliografie, ?n care s?ntcitate peste doua sute de titluri. cartea anunti$il acelagi ciclu: o cronie6 romineasci a sec*lu-lgi.XX; vcr urma: O lume de cigti$etn .knus, Frica,critica literard a primit normar cartea, iar consi-liul uniunii n-a niai dezav-uat nirnic, degi metocaera aceeasi.

Tot in 1380 a aparut gi volumul l_ancea luiAchile de Mircea Zaciu, ?n care sub titlul ,,tltr rna-nechin numit lncognito" se ?ncearca o recoftstitu-ire a cazului lneognito- Este vorba de o reconsti-tuire parliala, in care faptele nu pot varbi de lasine pentru cd multe din ele tibsesc sau sint,amlntite in .treacat. .Liqseqc, de l}itcli, obiec{iiteaduse in biroul uniunii scriitariior, ds TeoborrBals, lipseste precizarea micutdi numar de'vcrbi-tari din sedinla de consiliu. fa care Mircea Zaciua fost prezent ?n calitate de acuzator. Lipsegte ca-racterul nestatutar ai adundrii, dupi cum si odescriere exacta a Dosarului cu pricina. Lipsiesc,in cornpara{ie .cu aceastd relatare, si alte ele-mente. Fleccn*tituirea sa este practic mai mult oacuzafie in care Mircea zaciu'minuiegi* decretesi paragraf* de legi"

Citeva inconsecvenfe razbesc ?nsa rapid la su-prafafa,. dgF:a analiza' ceeului lncosnitd. Seclan-sata sub deviza eradicarii morale, eclii;ne& Incog-nlto $-a.sprit d*ar la un singu r ^c'az. d*si suipebTede pi"agiat erau si alte tiiluri" ln pius. in*inte delnc*gnit* gi *hiar in tirrpul desfa$r-ri.*rii acestuicaz au aparut carli scrise si c$ncepute qJupa me-toda dszavuata in cazul lneoginitc- iata citeva:Reabif;itarea t.lmui fraiduc, Fantelir:sn. de Mihaisioian, Ft*manu! lui Fminescu de Feii'u viitiii,Flingeree !e.gi sraculeo ds corneliu Le*. o inbirela. l-leffywood, de Vasile Rebreanu, Tsamna p6ti-rnirii n*astre, de Vartan Arachef ia*.

Daca lueirn fn consi:derare atitudinea Consillu-lui uniunii scriitorilor: ?n cazul rncagnito si acestecarii ar fi trebuit dezavuate, fapt care nu s-a pro-dus. Ceea ce e legitim la ceilalli scriitori nu eralegitim .la Eugen Barbu. Atitudinea a fost limpedediscriminatorie. Presa a propus confruntarea opti-

cii lui Eugen Barbu cu optica mai muttor scriitoricontemporani de prestigiu ?n Europa, confruntareavantajoasa pentru Eugen Barbu. Nu s-a.tinutseamd de acest criteriu. Dacd acceptirn, dupadefinilia lui Maiorescu, ci ceea ce este bun inEuropa este bun si la noi, trebuie sa conchidemca in cazul hcognito s-a intors spatele acestuicriteriu maiorescian. Principala acuzatie a fost deinducere ?n eroare a opiniei publice. Este gi aici oinconsecven{a: opinia publica era inforrnata asu-pra caracterului acestui roman, prin Avertismen-tul de .la primul volrim

Scrisoarea de r6spuns dati de Eugen Barbu in,,contemporanul" -din g rnartie lsrg anuleazd deza-vuarea din textul publicart de conducerea uniuniiscriitorilor ?n ,,Romania literaril" din zz tebruarie.lar faptul ca_ revista care a gizduit atit campaniaInesgnito, c?t Ei cornunicatul a ?ncdlcat normelepresei, refuzind celui atacat dreptul de a ras-puride, confcr.m Legii presei, ?n publiealia care l-avizat, pe locul atacului, arunca o lumina ?n plusasupra acestui caz.

HPILGGDar cazul Incognito a avut gi un epilog, neeg-

tqtat. Atn*ci cind ecourile nu se stinsesei6, *&-minia lit€rari", public6, sub' semniturb"' luiNicolae ffianelesctr, a cranicd titerari extrem deetrogloasi la un uofum de debtrt :- Farurl, vitrine,fotografii" de hilircea Gdrtiresc*, cronici axati peprezentarea laudativi a poemului ,,Cdder€E*, dincare nu lipsesc apreciei ca ,,marg poet"n ,debitverbal colosal'n etc. ,, &tini$na" nu icapi prileiulde a punctq gi publigq la rubrica,k scuf; urnie-toarea noti: ,,R*foind cartea' lui La*rence$terne, "Watl gi epi*iunitre lui Tr*strarn Srandy,gentelmdl*, Bsrc. tSSa Editura pentru LiteratbfitJniuercal5, ce cr@fiSa afl6*r la pag_ tg4? trigterersuri cetribuite" St l*ud*te de il" ffianoteecu caaparlinind lul Mircea c6**resct:. *it*rrr rninuna-tele versuri: o.Afurisit fie el pre din*r"rntr$ Ei Fredin afarE,l.afurisit fie el intru p&rul din capui s6u,/ intru creieril sil, Frtru eregt*tul sfru,l lntru tinr*plele $ale, intru fruntea sa, lntru urechile sale,/Intru sprlneenele sale, Fntru cbraiii s*i, $'ntru i*l-ci3e sale, n*rile safe, din{ii Ei mi*elele sale, bueele$ale, gltul s*u, umerii 6Ai, incheieturilel rniinilsr$ale, miinite sale" {...}. Sare criticul !*.*#. laud*versurile plagiate? Sa* a e,ultat" e6 aceste versuriale lui M. C*rt$ressu sint, de f*pt, prar6? $ffuop*a!e, cine ?tr_e, i--a se$pat leeiura ecestef c*r{it??bate veriantele fflnd posibite, credem c* i-ar I'o-lcs$ rnult o reflectare seestui apdrfrtcr acerb al,*rigfnalitilii" {vezi ,,Rosy?6rria titerar*", Sin g ia*nu*rie 1381 gi vcllunnul debutents*$ui: FARUR*, V$*TrulF{f;. FC{OG*AFII}. Si etnd te gtndeEti efr ace-lagi eritic impreuni ** sv.$, *atrruii**i*ea*r.rprsp*fteau cartea cu pricina pentru Sreml!$eu-T.c,",

Slngurele r*spunsuri p*slb$le fiindf t" s* tsxtule ur: plagiat deci un gest seri*toricese ,,ilegit*r*"cctnf*rm teoriei mai vechl; 2- cd textul nu:e $nplagiat, gi atunci toatd poeilla tui f{.$t. din cazuitn**gnito $e srlrpin il€isslae ft#anotesc$, virat ceilndreptfilire, nu rispunde. €l nu-gi ces?firm*, deci,pc=*!ia rreche, dar iriei nu efirmi'una nou6, Con-frun{irii, N.frfi. ii prefer6 t6cerea. Dar ,,Fbmd$ia li-terari" publici, FG t2 februarie IgBl, la aproapeiln an de cind cazul Incognito era in toi, o preci-zare:

,,Prlsnlm urmdtoarea PRECIZARE

Poemul *Cdderea> cu care incepe volumul meude debut, Faruri, vitrine, fotogralii (Ed.CarteaRomdneascd, 1980), cuprinde in substan{a sa citeva texte cu caracter de citat cultural, intr-o tra-di{ie care incluoe qutori pa Ezra Pound, I.S. Eliotetc. Valoarea acestor citate nu esfe una literard,ci uea de aluzie cutturatd. De aceea am fi consi-deiat ca inadecvatd interpretdrii poemului (careare, in tre'acdt fie spus, 35 de pagini) marcareaprin ghilimele sau caractere diferite a pasajelorrespective, preferind mdrci de alt gen. Astfel, oparte din acesfe citate sunf date in limba de ori-gine (latina, greaca, engleza sau rom1na veche

" cu grafia specificd), altele sinf marcate evident "sfi/rsfic (cum esfe Cazul unui act de excomuni-care original catolic, pe care il citeazd in lati-ne-sfe gf englezegte gi Lawrence Sferne in roma-nul sdu Tristram-Shandy), in fine, altele pirin in-sugi' con{inutul lor (pasajele cu referin{e demono-Iogice, gtiin{ifice etc.). Aluziile cufturale indirectesint gi e/e ugo,' de 'recunoscut. ln contextul poe-mului ca intreg, acesfe fragmente isi modificdprofund sensu/- inifial, inten{ia poemdui f iind dea ordona, in spirit eliotian gi ioycean,,,heap ofbrocken: images,,; dupq nigte linii de forla caredau sens acestui amalgam. Citatele propriu-zr'se&tt; de altfel, o pondere cantitativd foarte micd inmasa poemului, mult inferioard citatelor de ace-lagi fel din *TartTustie,. Un cititor de bund-cre-dinla .si cft de cit familiarizat cu paezia moderndva in{elege, de la prima lecturd,,cd nu intrd in in-tenliile mele insugirea paternifilii f ragmentelor,respe:ctive, ci cd esfe vorba d-e un simplu qi foartecunoscut procedeu artistic. imi asum' riscurite pe'care le comportd folosirea, eproap€ in premierdin poezia ramilnd, a acesfor miiloace sfi/isf ice cuconvingerea' cd nu esle 'posibild crearea nici unuiobiect artistic valabil fdrd un rnare coeficient derisc esfefic, fn resf, sper cd volumul se'va apdrasingjur in f a,ta unar ev'entuate obieciii de acesi tet.

MIRCEA CANTARESCU

Sd observdm intii cd revista care a refuzat sdpubtice scrisoarea de rds;puns a lui Eugen

-Barbu,

de1i era datoare prin lege s-o facd, publicd ime-diat scriso area de dezvinovdtire a debutantuluiacuzat de ptagiat. fn at doite'a rind, revista cares-a drgf ins prin tenacitatea c'u care l-a urmdrit peEugen Barbu in daud rihduri cu acuza de plagiat,aceea.si *Romdnia literard,, face gi din volumulFaruri, vitrine, fotogratii un caz. Caz cu atit maielocvent cu cit iustificdrile nu sinf pub{icate in

, frunlea volumului, apa cum a procedat EugenBarbu, ci vin 9upd ce mistifica{ia a fosf descope-ritd de alfii. ln logica revistei *Rom6nia literard,era sd cahsidere textut in disculie un plagiaf gi sdcaracterizeze procedeul de ile;gitim. ,,Romdnia li'terard,, n:e fdcut nici tJna, nici alta. Prin pubtica'rea acesfui text ea lace un gesf involuntar deutned culpa,. Lipsa reac{iei fa{d de folosirea tex-tului lui Lawrence Sferne ne aratd cd ,,Romilrtia.literard, esfe' de acord cu procedeul lui EugenBarbu gi cu teoretizarea lui cu condilia sd nu fief dcute de Eugen Barbu. Scrisoa rea db dezvinovd'lire a lui Mircea Cdrtdrescu conline toate elemen'tele cazului lncognito -si pledeazd, totodatd,cauza acestuia. $t M. Cdrtdrescu recunoagfe a {ifolosit texte strdine. $i el invacd nume mari in li-teratura europeand, care au falosit procedeul,

,,un, sirnplu gi foarte 9unoscuf procedeu artistic..Desigur, Mircea Cdrtdrescu braieazd, dupd cunbraveazd Si cind isi asigurd condilia de pionier algestului. Cezar lvdnescu .si Dan Lauren{iu in poe-/ie I au folosit mai demult cu mdsura adevdratd,iar cazul Incognito, la care nu se referd, ii rdpegtedreptul la premierd in literatura ramdnd. Citdespre riscuri, ele au fosf suportate doar de Eu-gen Barbu.- lntrebarea esfe, pentru simplul cititor, de cepaemul debutantului esfe ufi ,,abiect artistic vala-bil, si de ce Incognilo nu esfe un obiect artisticval abil ? La aceastd intrebare nu s-a . rdspuns.

MIHAI AHDELEANU I

P.S.: Ci{iva din actorii cazului lricognito, in penu-rie de reprezentafii agresive, au transmis EuropeiLibere o scrisoare in care lon Gheorg'he era acu-z?t de plagiat. lstoria se repeta in cadru saraca-ci os

POST-SCRIPTUMLA O VER$IUNF

INTERZISAin 1982 se putea reconstitui numai aspeclul ex-

terior al acuzafiei de plagiat adusd lui EugenBarbu, Dar'ridicinile acestei acuzafii sint mai

' vechi. Ele vin din doui direcfii principale: '1. dingpafiul viefii literare; 2. din spafiul viefii politice.Jn spafiul vie!ii literare, Eugen Barbu, urmindexemple anteridare (Arghezi, Gilinescu, PetruDumitriu), s-a purtat ca un cuceritor, cu truliaomului de mare talent; care gtie, ca Aretino, ciare un condei

'ce face cit o sibie. A avul succesliterar scriind cirfi de valoare, a ayut succes soicial datoriti yinzirii acestor cirfi, a deyenit, dato-riti succezului literar, conducitorul unei reyisteliterare de mare audienli, ,,Luceafirul", a condusun cenaclu literar, ,,Nicolae Labig", care a ficutepoci.

Eugen Barbu s-a increzut foarte mult in virtufilelui de polemist, intrind in conflict cu toati.lumea"$i-a intrebuinfat condeiul nu' numai impotrivaSimplilor impostori, ci gi a edecurilor literaturiiprolelcultiste, contribuind la inmormintarea' uneiepoci literare" Eugen Barbu a lost unul dintre cio-clii ,,realismului socialist" in literatura ronttnS.Dar gi-a licul dugmani de moarte din figurileilustre ale acestei literaturi.postbelice, oficioase gitdrd durati. Gum acesle figuri se aflau intronatede citre oficiafilatea comunisti in conduceraaUniunii Scriitorilor, Eugen Barbu a inlral 0ntr-unconftict cu - aceasie' condlrcere,-' care avea s5-iaduci mari dureri de cap. t-n spafiul viefii politice,Eugen Barbu a intral destul de ,tirziu. Dupi ce$i-a dat demisia de la ,,Luceal5rul",'conslrins tlelrupurile de ' presiune din viala literari, EugenBarbu a fost ales membru supfeant al C.C. alP.C.R. Nu existd multe documente ale participiriilui Eugen Barbu la viafa politici a firii, daci ex-ceptim citeva cuyinliri de caracter nafional pecaie fe-a linut la unele festivitSli. Sigur, a lost unincomod in sinul acestui organ politic, care se ue-dea profanat de spirite firi-legitura cu cornunis-mul. Eugen Barbu a fost o persoani nedoriti in

- C.C. al P.C.R., mai'ales de nucleul vechilor acfi-vigti comunigti, al ilegaligtilor, kominternigtilor,mCmbrilor Brigizilor civile din Spania. Oricum,

p_rF atitudinea lui fali de literatura importati din!,t.S.S", fali de relela ,,realismului sdcialisl.., cagi fafi de impostur-a literari care se lolosea deaceasti reteli, lugen Barbu igi ficuse dugmanisig.uri_-+i ilt'aggst rf,eoiu" iaG oi piesupuiEi Le-onle Riulu,_ Walier Roman, $tefin Vdicu, GoguRidulesc!, Mihai Florescu,- Nicofae Moraiu, Aia-xandru Siperco, George Macovescu. nu ayeaucum si admili intre eit un astfel de scriitor. Unpersiflant printre dogmatici este o victinii siguri.

Pentru acesle tiguri pofilice de tristi aminliretol ceea ce

- licea Eugen Barbu in ,,Siptdrnina.,,

tot ceea ce lScuse mai inainte in ,,Lucealirut.. era9 -Frofanare de spafii ,,sacre". Eugen Barbu com-bituse gi combitea tot ceea ce preluiau acesleper?.onalg potitice comunlsle cosmopblite 9i mos-covite" Era naturaf ca, la un moment dat,'cei pecare Eugen Barbu ii opirise riu.de lot in yiata -li-

tgrpri. alde Geo Bogza, alde Eugen Jeb€le'anu,afde Dan Degliu, alde George il-acovescu, afdeRadu .Popescu ll_ q!!ii- ca ei sE cadi ta infeiegerecu cei care erau iritali pini la paroxism d6 eyolu-IQ po{itici q fui EugCn Barbu, care fe profanasepini gi spafiul inviolabil al sililor erclusive ire se-dinle politice, Pulini oameni intr-o viati de om siintr-o epoci ajdng la performanla de a iriti,opi.ri,- infuria nepuiincioC atita lunie, gi la fel depufini sint aceia care, producind -

asemeneaefecte, si fie atit de indiferenti ta acestea.Efectele s-au vizut in 197g. strigitul sus gi tare aladversarilor fiterari ai fui Eugen Barbu'eite ci9cr!!tgr_ul a plagiat 9i ci este un plagiator. Acuza-lorii fui ii sint toti inferiori ca sciiitoli gi ca valorititerarg. Aparalui politic, Gare a lost complice laaceasti combinafie, a inchis ochii, fdcindil-se cdsli deoparle: ar fi fost yorba doar de o chestiuneprofesionafS! Dar lucrurile au stat altfel. Ca mem-bru supleant af C.C., Eugen Barbu nu putea fi ju-decat decll de Gole-giul de partid. Fentru ca ,Eu-gen- Barbu si fie lisat pe-rnina unei erpertifr-aunei comisii obgtegti, trebuia ca aparatui de par-tid superior s-o pemritd gi s-o gi incurajeze.- Nus,-a yizut membru al C.C. suptis ju{ecifii unuialtfef de colegiu decit cet de ianii. in cizur ruiEugen Barbu cineya a inchis ochii, cineva a in-demnal la acfiune pe cei din conducerea uniuniiscriitorilor, allcineva a dat pubficititii un comuni-cat infamant, mai mult pentru scriiloiimea rominidecit ppn-lrg' Eugel B-arbu. Acuzalia de ptagiatcontra lui Eugen Barbu s-a ficut -cu

corisimti-mintul gi incurajarea P.c.R, cei care fac pe erbiiin numele conducerii uniunii scriitorifor air aclio-nat, cu yoie de la polilie, fiind doar simple instlru-naente politice ale aparatului comunisi.

Cine erau acegtia? Ar lrebui si zicem: cine siniacegtia! Fqntul ci astizi acegiia sint dizidenfi,spune totul, mai alec lnlr-o etafii cind balonur di-zidenfei s-a dezumffat ca o iufi cizuli de pegard.'Acegti dizidengi au fost UAetii de casi ainomenktaturii, au fdst aristocratia' uniunilor decreafie, profitorii lcr. Atacul la Eugen Barbu nuare drepl moiiv cinstea profesionalE, ci menline-Iea- posturilor lor de impostori" Eugen BarSu afost o persoani independenti, un orn care a triitin afara Uniunii $criitorifor. A incerca si pedep-s-e9ti, p_rintr-o uniune de creafie, un orn care nu e{ependenl de €i, conslituib ceua tragicomic.Aceasti tragicopggie _s-a prgdus 9i eJ poartig.tampila. cornunigtilor _!lqga!!gti gi a- firtafiror tordin conducerea Unlunli $criitbril6r. Cazul ,,lncog-nifo lll" e mai mult decit un caz literar, iiste duprecidere un caz polilic. Acuzafia irnp6triva lui

Fgggo^ Barbu aduce aminte de adu zalia impotrivalui A.C. Cuza, Pentru cd nu putea fi'atacdt filig,politic, A.C, Guza a fost atacat ln profesia lui-giacuzat de plagiat. Situalia s-a repelat ln condiliinoi.

AL DOILEA EPILOG:

FICTTIDEREA LUI EUGEN BARBU,tN 1990,DIN UNIUNEA SCRIITORILOR

Acuzafiile de pfagiat aduse lui Eugen Barbu, in1979, ca gi denunf area pubticd a ,,rietodei,, fdlo-site pentru volurn_ul trei din romanul ,,lniognito^'|,' au avut, in 1990,_ un epitog foarte grditbr. intoamna lui 1990, Eugen Barbu a fost exclus dinUniunea scriitorilor atit p-entru faptuf ci a ptagiatvqlu$ul ,,lncognito. lll'1, (fapt lrt'cd nedemonstr-at),cit gi pentru cd editeazi o revistd ,,fascisti,,, adiid,,Romaniar Mare". l3n comunicat al comitetuluiDirector al Uniunii scriitorilor a fost dat in presa

" f iterari, cqre, fiind- insd tdr6 audienfi, citevb miide exempf are, a fost sustinirtd. de ',,Rom6nia

li-b-erd"r. ce a ofer.it, prin tirajul ei, o deosebitd au-dienfd' acestei excfuderi.

Efectul n-a fost insd cel scontat, decit acolounde existau adversari ai fui Euqen Barbu si aipozifiei nalionale a revistei ,,Romdnia Mire;. ime-d.iat, Televiziunea $i-a ingaduit luxul de a inter-vieva pe postul nafionaf pe Eugen Barbu, directo-ruf ,;Romdniei Mari", gi_pe Corhefiu Vadim Tudor,redactoruf-gef al ,,Rom6niei Mari", dupd care, inyep.lic6,. s-€t dat cuvintul lui Mircea Dihescu, pre-sedintefe Uniunii scriitorilor, -si tui Dan Deitiu,rnembru af Consifiului uniunii Scriitcrrilor. lnter-viurile au dat- giqli.g de cauzd celor ataca{i, deza-vantajind pe M. Dinescu gi D. Degliu, in cafitatealor de ,,acuzatori publici". Episodul a fost dezas-truos - pentru agresori, pentru ci excluderea din

, uniunea scriitorilor a lui Eugen Barbu nu aveamotivalie gi se vddea a fi o r6f-uiard subiectivd, dargi un act de agresivitate politicd: Revista ,,Romd-nia Mare" nu. era gi nu este a uniunii scriitorilor,ci g publicafie pjrticulard, asupra cdreia ^organi,z$.a projesio-nali nu avea nici un dtept. in plus,revista ,,Romdnia Mare" nu era gi nu edte o puUi-iaf ie fascistS.^Dgr. Comitetut diiigent af U.S: a ti-nut si ducd nlna la capdt o acliune inceputn sdbcontroluf partidului comunist, in 1979, gi accep-tatd de acesta. Dacd vom pomeni aici numefecomponenfilo.r Comitetului dirigent vom ?nfelegemai ugor excluderea lui Eugen Barbu din U.S, i-n-tre ,rdirigenfii" uniunii scriitorilor, ei intre ei afegidupd evenimentele din decembrie 1ggg, se afl6:Mircea Dinescu, Ancirei Plesu, Nicofae Mano-fescu, Gabrief Liiceanu, Afexandru pafeologu, Z.Ornea, Ana Blandiana, Mircea Zaciu, OclavianPaf er etc,, adici tot eroi ai manifestaf iei din,,Piafa Universitetii", mai exact din bafconrjf ei, tolaspiranli la..un loc ?n Parlamentul ldrii sau ta pre-sedinfia firii, prin alegerile de care pe bund diep-tate se temeau, tot fogti dugmani personali ai tuiEugen Barbu, din anii anteriori, tot preferati aiemisiunilor literare ale,,Europei Libere" in care,intotdeauna, Eugen_ Ba.rQu era injuriat, iar acegtigf'oi de carton, apdruli in decembrie 1ggp, eriul6uda{i, mai aleg. pentrru ce nu ficuserd. in pfus,to{i acegti eroi tdrd eroism gi pseudodizidenii fu-

sesera fuafi in tErbaci de ,,Flominia hfiare", careanafize ideologiee nu prea face, dar gtie sd aplicebobirnacele mentale farsorilor.

Evident cd hotirirea de a-l exclude pe EugenBarbu din Uniunea Scriitorilor a indignat pe oriceiubitor adevirat al 'fiteraturii romine, dat fiindrealul prestigiu literar al lui Eugen Barbu si di-mensiunea literari redusi a valorii adversaritorfui. Octavian Paler e un prozator fa o distan{iamefitoare de Eugen Barbu, dupd cum nici chiarcei rnai faimogi scriitori din acest Cornitet d'iri-gent {faimogi mai ales datoriti ,;Europei Libere"Si rnai putin datoritd literaturii for! nu-s compar&-bili cu cel excfus" Pe scu*, chestiunea nu a festtiterar*, ci potitici. Comitetul dirigent al UniuniiScriitsrilor a participat Ei et, prin excfuderea luiEugen Barbu, ca ,,ptagiator. $l ,,fagcfs!", la carn-pania eare deforma chipul Rom6niei cu aricepre{, qi di* care trebuia sd rezulte imaginea unei .

t*ri dominati de porniri surnbre, reacticnare, ne-*ivilirate etc. Nu e nici o deosebire intre cei careau f*cut din victimele de la Tg. Mureg - agr€sorisdlbatfci, gi ,dirigenfii" din. bcnducerea UniuniiScriitoriior, care au voit si prezinte lur*ii, cuarice pret, existenfa ,,faseismului'n in Romania. Nu.?ntfrnpt*tor, irrrediat, cu G agresivitate gl insalenfispecifici, urr rninistru budapestan s-a legitimitatcu aceasti etichet& de fasbism dati ,,Rcm*nieiMari" gi a adresat un - protest GuvernuluiRominiei, susfinind cE minorltatea r*aghlar* di*Transilvania este an*enin[ati de fascism. lar ei,,fascisrnul" existi, dovada era csmunlcatul dat de' clica Dinescu-Fle-su, Liiceanu-Blandiana, -Or-

. r!€a-Paler gi a$a r*ai departe. Pe de o parte, ei?ncercau si csrnprorniti un fnare scriitcr invidiat,pe de alta, satisficeau ;i prograr**t antironr#rlesc, dup& care Ror*inia ar fi sediul a m*tiaanede ,,Dracula"; al nenurnir*tilor agressri ar*tima-ghiarl, af copiilor- cei mai tarafi din lume, al na{iernafismului gcvin, al fascisrnului, a[ sentir*entelsrneeurop€ne. Nimic nu putea fi mai praba*t pen*tru definirea ,,Cazufui fncognito'"" ca aceast* ex-cludere, executati pe gustul postului de radio

I ,,E*rspa Liberi",'c*fttrdiat de C.l.A.Cszul ,,lncogrtits" *ste unul politic. El a fast

csnceput inc* de sub Ceaugescu 9i definitivatCupi moartea iui Cear.tgescu, Echlpq care l-acreat in 1g7g este cea care l-a definitivat $upizese ani. Numai c€ ql a primit. atu*ci,'blagc$lavi-rea oficiali a partidului csnftu*ist 5i creatarii ca-zului ,,[ncsgnito", aga-zigii diziden{i de ast*zi,n-au fost dscit cclab*ratori ai uncr inatr{i rnembriai activului de partid. StAbiciunea majcrtt*fii actu-aluiui Cemit*t dirigent al Uniunii S*riitoritqr p_en-,tru Gh. R*di:tes*u-G*gu, fcst r*entbru'al C.P.Ex',este de altfel f*arte cunsscutfr. A*sst Caffiitet di*rigent, autaqnstituit in lgg*, ar fi primit binecuvf*.tarea fard ree*!'ve a lui Gogu R*dulescu, da*a arfi fost in libsrtate.'Aproape tcfi rfiernbrii cor*itetu-tui se afl* c& $es?n*tr^tri pe mers*riui prin care 5scere€l safvaf*a lui Gogu R*duf*$cu di*"t pfocqsulacuzafilor Ce genocid. Fostul membru at C*P.Ex.,Gogu.Ridul*scu, era Tnsi de nesatvatr a$9 c* me-rnoiiul reprr:dus de revista ,JatuSi iubirea" rre do*vedegte fifia{ia existenti lntre pseuda-diaidenfarorn&ni gi aparatul superior al partidutui ccr*u-nist din Ronr&nia" De aftfel, cara*teristica prlnci-pald a acest*r dlzidenf i creati_de emisiu*ile

=-Euliopei 'Llbere" este invirteala. Grup$l Pentru - Dia-

Iog $ocial; care a ficut at?ta zawl i* iurul lui, s-adizotvat nu numai prin csrnprornitere, ci gi pentru

ci fiecare s-a oplogit intr-un toc convenabif- Al.Pateolcgu a aluns in Ministerut de Externe, ovrerne ambasador la Paris- Andrei Pfegu a aiunsrninistru al culturii, itustrindu-se prin vedetisrn gispirit csmercial. Dan Ffiulic* s-a retr&s, dinvreme, ?ntr-o funetie connodi ta Paris, ca func{io'nar U"N.E"S-C-O. Gabriel Liiceanu, predtcatorulmoratist +i misticoid din decembrie 1g8g Si dernai tFrziu, s-a araniat, fird cheltuiali, €ntt-a edi-turfr de stat pe care a ,,privatizat-s", festa, EditurdPctitic*, din care a ficut Editura t-luntanitas. hdi-hai $ora a fast ministru - catastrofa* pentru ro:rndnfi din Tra*sitvania -, ta fnviJ*m?nt. .Tafi auprofesat o ideotogie cornpfice etr interesele m['no-ritifilor din Rorninia. $teta* Augustin Dai*ag giOetavian Paler sirtt doar ,,oncrifici": Unu[ [a Unlu-nea Scriitorifor, aftu! !a ,Fcrnfinia l-iber*". , Si secbserve ci rnai ales cei c&re n-au aiuns rninigtrisau pr.oprietari de edituri si de ziare desfisoara oeusfinuti activitate de... partid" fn vder*a aiunge-rii le g*vernare. Acesta este scepul ".Alianfei Ci-vice" in virful c*reia se agiti Nicqlae Manofescu,Ana Blandiana, Sctavian Paler, $tetan AugustinDoinas, pifota{i diq urnbr_a de Z. Ornea. Cu altecuvinte Partidul Aliantei Cirie.mte tat$*a [a ,ni-yef de conduceFe c$ Cs*iteft,rt dirigent al UniunliSe*Stcrilaa

Aparilia F.A.C. n-a facut dec?t sa scoaia ia ve-dere pbtltica agresiva, extremisti, terarista a'rnembrilor grup*rii. Exctuderea tul Eugeri Sarbudi* Uniu*ea Scriitarilar trebule vizut* ea un actpregatitor gi definitoriu ai viitorului P.4,. C." caremcheta, pe atunci, cu diverse forrne de ap*litisrn,dar face* stra$nic. palitica, de cfte :sri putea.

Cu acestea n-afin pus inci degetul pe rarla. Ca-zul ,,|liccgnits" face parte dintr-u* nn*i :errrplu

"s&. Eugen Barbu". Sriitorul Eugen El*rbu'a fs$turt rronccnforrrrist gi a lntrat. de-a funguf vielii I*i,in conftict cu rnulte persoa*e Ei in*titu{ii aficiatedin Rcm*nia lstaria literaturii rorn&ne de d*p6razbi nu se poate scrie ignor?ndu-i persoana $iasta nu nurnai pentru e*rtite lui, ci $i pentru p**rioada cind a cc*dus ,,Luceaf*ruf" +i cena*ful,,Nicslae LaLiiS", ereind uri adevarat cure*t literargi lansind riunner*gi scriitori. Frin tatent, autori-tate pr*fesio*ata, dinarnism fiter*r, Euge* Barbun-a mercat deiar s epac* ?* literatura r*m&n*postbelicA si" ntai rrltflt dec?t attt, a fsvit ?* false[eautorit*fi fiterar*, iristaurate ca ur$iare * **upa:tiei savietic* in *smenia $i. rnai ales. in, ag*rrfi; fi-terari ai. acestei scupalii - d*gmaticii, prc*l*t*u}*tistii, ide*l*gii de serviciu- Aparitia Ei menife*ia*rea lui public* lreernnzu, practic, m*artea i*r" [st**aeu[ lui ,Dan Segfiu. care se agita pe c?t ps*te.f*ra a re*f iga c* este un ,.rnort Tiu"- * fant*""ria &

C*cedatsi *iteratuFi,.ro$i1". reaiist-soeialist*, cs-rnuniste.'kremlinisie. staliniste. Faptul te iJanDe*liu !l ataca pe Eugen Barbli cu at?ta fer***iateeste dovaCa acestei nnacabre supravietuiri

Ecl-lipa Kar*intqrnuiui din Romania ri-a refiu.ri-t*t la puter*a ei- tn fitet"atura. ea a fcst ser"l*s d*-ierioratd 'de Eugen Barb'q. Eugen Barbu ti-*buia$a cad*. A fcst sc*s, in "!SSS, de la ,,i-uceaf.*rt':1".a fost sdas" t*t ?n lgSS, diri ccndueerea #niuniiScriitorifcr, printr-un furt de vcturi urial, ' a f*st

'btacat, ?n 1g?0, p*ntru ,,Pri*cepe[e-', oper& mare afast atacat mai ap*i pentru c6 era redactor-sef ia-S*ptamina",- a fost atacat. ?n 1979, ci ,,piagia-tor"', a fost dln ns$ atacat. ?n 19S$, cind & faslscos de ta ,,S*pt*nli*a", p*ntru ca rnai apai sa"f i,e

exctus. in t*arn*a lui t$S, di* Uniunea Scriit*ri-lor.