etniile din r.m

16
ETNIILE DIN REPUBLICA MOLDOVA Structura etnică a Republicii Moldova Băștinași declarați Moldoveni (69.62%) Ucraineni (11.23%) Ruși (9.39%) Găgăuzi (3.85%) Bulgari (2.02%) Băștinași declarați Români (1.87%) Țigani (0.32%) Alte etnii (1.69%)

Upload: tantiniusha

Post on 08-Feb-2016

791 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Etniile din R.M

ETNIILE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Structura etnică a Republicii

Moldova

      Băștinași declarați Moldoveni (69.62%)

      Ucraineni (11.23%)

      Ruși (9.39%)

      Găgăuzi (3.85%)

      Bulgari (2.02%)

      Băștinași declarați Români (1.87%)

      Țigani (0.32%)

      Alte etnii (1.69%)

A realizat:Morozan Tatiana

Gr: 217T,an III, zi

Page 2: Etniile din R.M

Etniile din R.M

Republica Moldova din punct de vedere etnic este un stat multinațional. Potrivit recensământului din 2004, principala comuniatate etnicăeste aceea a băștinașilor (71,49% din populație), care conform legii se pot declara fie « moldoveni » (69,62%), fie « români » (1,87%).

Denumirea de « moldoveni » ale însă înțelesuri diferite în funcție de:• Dreptul internațional, conform căruia « moldoveni » sunt toți cetățenii

Republicii Moldova indiferent de etnia lor;• Dreptul României, după care « moldovenii » sunt o parte din poporul

român (definit prin vorbirea limbii daco-romane), anume partea originară din teritoriile fostului Principat al Moldovei, pe ambele maluri ale Prutului;

• Dreptul fostelor republici unionale sovietice inclusiv Republica Moldova, conform căruia « moldovenii » sunt numai vorbitorii limbii daco-române cetățeni ai acestor state, ei constituind o « etnie diferită de Români », inclusiv de Românii din Moldova românească: acesta este înțelesul folosit în acest articol.

Celelalte comunități etnice sunt minoritare și constituie 28,51% din totalul populației potrivit aceluiași recensământ din 2004.

Regiunile cu cea mai mare diversitate etnică din republică sunt nordul (ucraineni, ruși, țigani), sud-estul (găgăuzi și bulgari) și estul țării (ruși,ucraineni, etc).

Page 3: Etniile din R.M

ConflicteClimatul interetnic din țară s-a deteriorat odată cu prăbușierea Uniunii Sovetice. Populațiile au fost instrumentalizate de forțe politice care au speriat cetățenii fie cu spectrul fascismului românesc fie cu amenințarea unei intervenții militare rusești, astfel că independența, în loc să fie consolidată în profitul tuturor locuitorilor egali în drepturi indiferent de etnia lor, s-a lovit de un proces de destrămare teritorială parțială, statul fiind împiedicat prin violență să preia controlul întregului teritoriu. În paralel, cetățenii au primit drepturi diferite: doar băștinașii au dreptul de a se defini ca « Moldoveni » (« cetățeni titulari », statut care îi exclude pe ceilalți din identitatea țării) dar pe de altă parte, doar minoritățile au dreptul de a se defini ca aparținând unor popoare, limbi și culturi ce depășesc granițele Republicii, în timp ce băștinașii care se declară « Moldoveni » nu au acest drept. O parte dintre băștinași, cei care se declară « Români », sunt socotiți « minoritate » în propria lor țară: numai cu acest preț se pot ei defini ca aparținând unui popor, unei limbi și unei culturi depășind granițele Republicii. Aceste discriminări care nu corespund cu realitatea lingvistică, istorică și culturală, mențin o situație de criză politică și interetnică permanentă, care a culminat cu Războiul din Transnistria. Moldova s-a pomenit în stare de dezintegrare teritorială, de dezbinare interetnică cu influență asupra coeziunii civice. Actualmente tensiunea interetnică a mai scăzut, însă confruntarea continuă să fie prezentă în societate și în sfera culturală, în ciuda faptului că toți cetățenii pot în măsură egală participa la procesele vitale ale țării.

Page 4: Etniile din R.M

Tradiții

Mărțișorul se poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii

Page 5: Etniile din R.M

TradițiiMărțișorul se poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii

Republica Moldova este o țară europeană cu o îndelungată istorie în cadrul statului românesc (medieval și pre-modern) Moldova, populată preponderent de moldoveni (români), dar și de diverse etnii precum ucraineni,bulgari, găgăuzi,ruși, evrei,germani, 

cehi etc. Aici s-au păstrat multe tradiții multiseculare care se regăsesc și în jumătatea vestică a Moldovei și în restul României, cu elemente comune popoarelor creștine din estul Europei.

Multe evenimente tradiționale moldovenești reprezintă un amalgam de elemente caracteristice calendarului agricol, păstoresc, religios și civil, amestec, care în Moldova s-a transformat într-un permanent izvor de bunavoință, căldură și ospitalitate.

Oaspeții Moldovei în timpul sărbătorilor pot participa la un șir de evenimente culturale: concerte („Mărțișor”, „Cireșar”, „Invită Maria Bieșu” etc.), teatre („Bitei” etc.), parade și manifestări de masa de Ziua Independenței, „Limba Noastră”, hramurile orașelor și satelor etc. Zilele roadei sunt marcate în orasele și satele noastre prin iarmaroace tradiționale. În timpul acestor evenimente turiștii străini pot cunoaște îndeaproape folclorul, costumele tradiționale, piesele de artizanat, etc.

Apar multe tradiții cu caracter familiar: cumetriile, nunțile, petrecerile etc., care în sate s-au transformat în adevărate spectacole cu mulți oaspeti și daruri. Tradiționale în Moldova sunt șezătorile în zilele de iarnă cu cântece de lăutari și dansuri. În mare parte, sărbătorile din Republica Moldova și cele din România, sunt identice.

Page 6: Etniile din R.M

Ucrainenii din Republica MoldovaUcrainenii (în ucraineană Молдавські українці) reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din Republica Moldova. La recensământul populației din 2004 au fost înregistrați în Republică 442.475 etnici ucraineni sau 11,23% din populația țării (dintre care 282.406 persoane (8,34%) în dreapta Nistrului și 160.069 de persoane (28,82%) în Transnistria).

Ucrainenii locuiesc preponderent în nordul și estul țării (raioanele Rîșcani, Glodeni, Edineț, Briceni, Ocnița, Drochia, Camenca, Rîbnița), dar și în orașele mari (Chișinău, Bălți, Tiraspol și Bender).

În unele regiuni, ucrainenii dețin un nume alternativ: "haholi" (mai ales în nordul țării).

An Populație % din tot. pop. % creștere/desc.

1817 30.000 6,2% ▬

1856 119.000 12,0% ▲ 296,7%

1897 379.698 19,6% ▲ 219,1%

1930 315.004 11,0% ▼ 17,0%

1941 261.200 11,1% ▼ 17,1%

1959 420.820 14,6% ▲ 61,1%

1970 506.560 14,2% ▲ 20,4%

1979 560.679 14,2% ▲ 10,7%

1989 600.366 13,8% ▲ 7,1%

2004 442.475 11,2% ▼ 26,3%

Page 7: Etniile din R.M

Sărbătorile de iarnă la ucrainenii din MoldovaMajoritatea sărbătorilor de iarnă la ucrainenii din Moldova s-au întreţesut cu tradiţiile populare moldoveneşti. Spre exemplu, sînt asemănătoare colindele de iarnă, precum şi umblatul cu Malanca.

Toate sărbătorile de iarnă la ucrainenii din Moldova, ca şi la cei din Ucraina şi din alte ţări, încep cu Sfîntul Nicolae care se sărbătoreşte pe data de 19 decembrie. În această zi oamenii cu o deosebită plăcere şi căldură împart cadouri. Primii care se bucură de cadouri sînt copiii. Părinţii ascund dulciurile într-o cizmuliţă special împodobită pentru această ocazie, sau în încălţămintea obişnuită a copiilor.

Pentru această sărbătoare se împodobeşte un pom. Este una din cele mai preferate tradiţii care s-a păstrat pînă în prezent. În această zi nu doar copiii, dar şi maturii cred în minuni, cred că toate visele lor se vor împlini. Ei cred că Sf. Nicolae care este venerat în toată lumea ortodoxă îi va ajuta să-şi realizeze aceste vise.

Departamentul Relaţiilor Interetnice a organizat pe data de 20 decembrie 2005 la Palatul Naţionalităţilor sărbătoarea Sfîntului Nicolae la care au participat elevii de la liceul ucrainean „M. Koţiubinski”. Au răsunat colinde şi cîntece sacre în cinstea lui Sf. Nicolae, iar tradiţiile populare ucrainene s-au împletit cu obiceiurile moldoveneşti.

De Anul Nou (noaptea de 31 decembrie) ucrainenii din Moldova umblă cu colinda, merg în ospeţie unii la alţii, dăruiesc dulciuri copiilor şi maturilor.

O altă sărbătoare tradiţională este Seara Sfîntă (i se mai spune „şedvivka”, de la cuvîntul „şedrîi” – generos) care se sărbătoreşte pe data de 6 ianuarie. La ruşi această sărbătoare se numeşte Socelnik, adică ajunul Crăciunului. În această seară sînt interpretate colinde prin care oamenii îşi manifestă bucuria pentru că pe pămînt a venit Isus Hristos.

La masa din Seara Sfîntă trebuie să fie 12 feluri de mîncăruri de post, tot atîtea cîţi apostoli a avut Isus Hristos. Pe masă se aşterne cea mai frumoasă faţă de masă, iar sub ea se pune fîn. În alte case fînul se aşterne sub masă. Este un simbol că Isus Hristos s-a născut în iesle.

Oaspeţii sînt serviţi, în primul rînd, cu colţunaşi cu varză şi cartofi. În unele sate ucrainene colţunaşii sînt umpluţi cu mac, ceea ce simbolizează cerul paşnic. Printre felurile de mîncare se numără fasole făcăluite, bob făcăluit, turte cu mac, peşte înăbuşit, colivă. Pe înserate se umblă cu pomana. Finii se duc cu cadouri pe la naşii lor pentru a le arăta respect. Un atribut obligatoriu al acestor daruri sînt chibriturile şi lumînările.

După 9-10 seara se încep cîntările de sărbătoare. După miezul nopţii şi pînă la răsăritul soarelui are loc un ritual străvechi - umblatul cu Malanca. Cete de oameni mascaţi umblă din casă în casă, interpretînd colinde, iar stăpînii le dau daruri şi dulciuri. Se consideră că cei mai stimaţi sînt oamenii în a căror casă au fost cei mai mulţi colindători. Cetele de colindători umblă cu capra sau cu steaua împodobită cu panglici colorate. De multe ori colindătorii sînt deghizaţi în soldaţi .

Page 8: Etniile din R.M
Page 9: Etniile din R.M

Ruşii în R.M şi tradiţiile lorPopulația rusă și ucraineană este concentrată în mediul urban, în special în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii sunt majoritari în unele sate din nordul țării. Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%. Tradiţia sărbătorilor de Crăciun la ruşi este foarte veche, datînd cel

puţin de pe vremea kneazului Vladimir, din secolul al X-lea,

potrivit Wikipedia. Obiceiurile lor însă diferă de ale noastre. Colindele sunt mai rare,

dar, în schimb, se organizează coruri cu cîntece tradiţionale, în aer

liber. Un spectacol la care vine cine vrea şi rămîne cine rabdă. De

frig. Au însă cîteva obiceiuri care îi caracterizează. În Rusia, ca şi în alte

părţi, este răspîndită superstiţia conform căreia potcoava aduce noroc.

Ca urmare, fierarii din toată ţara trudesc din timp, ca să fabrice cît mai multe potcoave, pe care amatorii de noroc le cumpără şi le asează în pragul casei.Comerţul cu potcoave este şi astăzi înfloritor, mai ales în mediul rural.Se pare că ruşii sunt tradiţionalişti, aşa că încercarea unor întreprinzători de a pune pe piaţă potcoave de plastic, ornate şi fumos colorate, n-are succes.Succes are potcoava originală, bătută cu ciocanul pe nicovală sau, şi mai bine, una folosită care i-a căzut calului din copită. Dar unde mai găseşti astăzi cal şi unde găseşti copita?Un alt obicei spune că atunci cînd în dimineaţa de Crăciun primul intrat în casă este un barbat, se va revărsa belşugul aspra casei. Dacă, dimpotrivă, primul intrat este o femeie, casa va fi lovită de nenorociri. Ca urmare, în dimineaţa de Crăciun femeile stau toate acasă, ca să nu-i nenorocească pe alţii.

Page 10: Etniile din R.M
Page 11: Etniile din R.M

Găgăuzii în R.M şi tradiţiile lorGăgăuzii (în găgăuză gagauz, plural gagauzlar) sunt o populație minoritară din Republica Moldova (în provincia Găgăuzia) și în sudul Basarabiei (Bugeac), în număr de aproximativ 250.000 de locuitori, precum și în Dobrogea (vezi articolul Găgăuzii din România), estul Bulgariei și alte zone din Balcani.Se presupune că găgăuzii fac parte din grupul turcilor oguzi. Împreună cu ciuvașii, un alt popor vorbitor de limbă turcică, găgăuzii sunt printre puținele grupuri etnice de limbă turcică de religie creștină (ambele populații sunt de rit ortodox).Cântecele populare, bucatele tradiţionale, vinul aromat, dar şi costumele naţionale, brodate iscusit cu ornamente specifice sunt mândria găgăuzilor, stabiliţi în regiunea de sud a Moldovei. Mărturii ale spiritualităţii acestui popor de origine turcică pot fi găsite în singurul muzeu de Istorie şi Etnografie a găgăuzilor din satul Beşalma.Mesele de sărbătoare ale găgăuzilor sunt doldora de bucate tradiţionale. Nelipsite sunt plăcintele cu diverse umpluturi, numite "câvârma"."Aluatul se pregăteşte din făină şi apă. Apoi adăugăm brânză de vaci. Sunt foarte gustoase. În perioada postului, le umplem cu bostan. Copiii le adoră", spune o femeie.Iar cântecele populare găgăuze, un fel de strigătură cântată, se numesc "mani". Găgăuzii sunt şi dansatori iscusiţi. Un loc aparte în cultura găgăuză îl ocupă ţesutul covoarelor şi brodatul costumelor naţionale. Fiecare ornament îşi are sensul. "Poporul nostru întotdeauna a avut un sentiment de admiraţie faţă de păsări şi animale. Cocoşul este pasărea care s-a bucurat mereu de un respect deosebit. Acesta poate fi întâlnit pe covoare sau prosoape. El simbolizează prietenia şi unitatea familiei. Nu se folosesc nuanţele aprinse, toate culorile sunt naturale", susţine directorul muzeului din satul Beşalma, Ludmila Marin.În unele familii se mai păstrează covoare, ţesute acum un secol."Acest covor are 120 de ani. Nici nu ştiu cine l-a ţesut. Bunica i l-a transmis mamei, iar ea, la rândul ei, soţiei mele", spune un bărbat. Costumul popular pentru bărbaţi este compus din pălărie, cămaşă, vestă şi pantaloni - toate din ţesături naturale. Femeile poartă rochie, şorţ şi batic, iar drept accesorii - mărgele şi flori naturale. "Fiecare fată creştea acasă flori de muşcată. Când planta înflorea, fata îşi prindea muşcata uite-aici şi ieşea în centrul satului. Floarea de muşcată simbolizează frumuseţe şi puritate", susţine o femeie.Principalele sărbători ale găgăuzilor sunt "Hederlez", marcată primăvara, de ziua Sfântului Gheorghe, şi "Câsâm", care este sărbătorită toamna şi coincide cu ziua Sfântului Dumitru. Acestea semnifică începutul şi sfârşitul sezonului agricol din regiune, când animalele sunt scoase la păşune.

Page 12: Etniile din R.M
Page 13: Etniile din R.M

Bulgarii în R.M şi tradiţiile lorBulgarii (în bulgară Българи, transliterat bălgari) sunt al cincilea grup etnic minoritar din Republica Moldova, numărând 79.520 de persoane conform recensământului din 2004, adică 2,02% din totalul populației.Bulgarii trăiesc în mare parte în sudul țării, cu preponderență în raionul Taraclia aici constituind 65,56% din populația regiunii, dar și în Găgăuzia precum și-n raioanele Slobozia, Cahul, Leova, Cantemir, Basarabeasca, Cimișlia și Căușeni.Sărbătoarea cea mai spectaculoasă din calendarul popular bulgăresc este Baba Marta, care, ca şi Baba Dochia, personifică primăvara. La sfârşitul lui februarie, bulgarii fac curăţenie generală în case, deoarece se spune că Baba Marta nu vizitează decât casele îngrijite. Bătrânii nu trebuie să iasă prea devreme din casă, pentru că bătrâna doreşte să întâlnească doar fete tinere şi femei. În ultima zi a lunii februarie, copiii din mediul rural aprind un foc cât se poate de mare. Ei strigă: Baba Marta, eu te încălzesc pe tine azi, iar tu să mă încălzeşti pe mine mâine! şi se adună în jurul focului, cu diverse strigături, iar când focul se stinge, sar peste el. Focul trebuie să ardă cât mai mult şi cât mai sus ca să o încălzească pe Baba Marta, care personifică şi soarele care poate să ardă feţele oamenilor.„Ladouvane” este numai un exemplu. Acest obicei se ţine în ziua dinaintea Anului Nou, a zilei de Sfântul Gheorghe sau de Sfântul Lazăr, înseamnă „cântecul inelelor” şi presupune un ritual pe care îl execută fetele dornice de măritat. Dimineaţa, acestea îşi pun inelele într-o căldare cu apă proaspătă, împreună cu un buchet de ovăz şi alte plante cu încărcătură simbolică: iederă, busuioc, etc. Căldarea se lasă peste noapte sub cerul liber, ca să o vadă stelele, iar fetele dansează în jurul ei cântând descântece. Trifon Zarezan este la rândul său o tradiţie locală, un festival antic al viticultorilor. Se ţine la data de 14 februarie a fiecărui an şi are menirea de a aduce binecuvântare viilor, care, în acest scop, sunt stropite cu vin şi curăţate.Bulgarii poartă mărţişoarele întreaga lună martie, fie la reverul hainei, fie prinse la încheietura mâinii, existând şi particularităţi de ordin social: fetele nemăritate în partea stângă a rochiei, fetele bătrâne la degetul mic al mâinii stângi, iar bărbaţii căsătoriţi la şoşeta dreaptă. Scoaterea mărţişoarelor a fost legată de practicile de previziune a vremii, fiind agăţate în copacii care urmează să înflorească. Este marcată astfel tranziţia între iarnă şi primăvară şi credinţa fiecăruia că toate vor fi mai bune în anul ce incepe.În ceea ce priveşte obiceiurile bulgarilor ele sunt legate, aproape în întregime, de riturile bisericii romano-catolice şi de sfintele sărbători şi corespund, aproape integral.

Page 14: Etniile din R.M
Page 15: Etniile din R.M

Romii în R.M şi tradiţiile lorÎn Moldova locuiesc cca. 12,300 de cetățeni romi (2004), reprezentând 0,4% din populație. Conform unor surse populația romă ar fi mai numeroasă de la 15,000 până la 20,040 sau chiar 25,0000 (circa 7% din populație), precum susțin unii lideri ai comunității rome. În același timp, nu există date exacte care să confirme faptul că numărul populației roma este mai mare decât cel prezentat în datele oficiale.Tradițiile sunt o parte esențială a vieți pentru romi. Acest grup etnic a păstrat multe din tradițiile lor de când erau sclavi. Cel mai decorat și important eveniment din tradiția lor este "nunta țigănească". Ca la cele mai multe culturi din lume nunta la romi este foarte decorată și strălucitoare. Există mult dans și multă muzică. Una din tradițiile care iese la iveala astăzi este tradiția de "căsătorie minoră". Vârsta medie la căsătorie pentru fete este nouăsprezece ani[2]. Aceasta este o vârstă foarte fragedă în comparație cu alte culturi ale lumii moderne. Romii de multe ori au un respect mai mare pentru tradiția și obiceiurile lor decât față de legile țării în care trăiesc. În cazul căsătoriei minore acest respect al tradiției este motivul multor conflicte între romi și instituțiile de protecție a copilului și Uniunea Europeană.Romii fierari fabricau toată gama de produse din fier necesare într-o gospodărie ţărănească sau la o curte boierească, cum ar fi, unelte pentru agricultori, arme şi armuri, cuţite, ace, foarfeci, potcoave, diferite alte tipuri de instrumente şi unelte.Astăzi,există foarte mulţi romi care au învăţat să cînte la diferite instrumente.Aceştia se numesc lăutari.Tradiţia spune că o femeie măritată trebuie să poarte un batic pe cap pentru a arăta acest lucruPentru bărbati nu a existat de obicei o îmbrăcăminte tradiţională. Unii poartă pălării sau mustăţi mari. La ocazii deosebite, bărbaţii romi poartă un costum bun, deseori viu colorat. Pentru femeile lor însă, lucrurile sunt total diferite. Romanca (ţiganca) tipică poartă fustă lungă, din mai multe straturi şi bogat colorată, cercei mari, părul lung, împletit şi uneori o floare în par. Tradiţia romă spune că picioarele unei femei nu trebuie să se vadă. De altfel, întreaga parte inferioară a corpului unei femei este considerată impură. Încălcarea acestui principiu este foarte gravă, deci fustele lungi trebuie purtate întotdeauna.

Page 16: Etniile din R.M