UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI - IMST -

Ergonomia ambientala. Cerinte ergonomice privind factorii de ambianta

- ERGONOMIE -

Intocmit de: CIOBANU IOANA RUXANDRA ISSM Master an I

1

Ergonomia, cuvant ce deriva din cuvintele grecesti ergon munca si nomos lege, se defineste ca ansamblul stiintelor care permit obtinerea cunostintelor privitoare la munca umana, necesare pentru a fundamenta in mod rational si optim, adaptarea muncii la om si a omului la meseria sa, in scopul cresterii continue a productivitatii muncii sociale, in conditiile economisirii efortului uman. Ergonomia, fiind o stiinta, dispune de un obiect de studiu, de metode si de tehnici de cercetare proprii. Obiectul de studiu al ergonomiei il constituie organizarea activitatii umane in procesul muncii prin optimizarea relatiei din sistemul om-masina-mediu, avand drept scop cresterea eficientei tehnico-economice, optimizarea conditiilor satisfactiei, motivatiei si rezultatele muncii, concomitent cu mentinerea bunei stari fiziologice si favorizarea dezvoltarii personalitatii. Insa aceasta optimizare, in special cea a relatiei om-masina-mediu, necesita indeplinirea urmatoarelor conditii: - orientarea si selectia riguroasa a factorului uman - reorientarea profesionala - proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umane; - crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort; - repartizarea rationala a sarcinilor; - economia energetica a organismului uman. Studiind omul in productie, ergonomia tine seama de factorii care conribuie la realizarea prouselor, si anume: factorii umani, tehnologici si sociali. Datorita caracterului complex cercetarile ergonomice presupun elaborarea specialistilor in fiziologia muncii, psihologia muncii, antropologie, biomecanica, igiena muncii, stiintele tehnice, estetica, pedagogie, legislatia muncii. Factorii care influenteaza consumul de energie si gradul de oboseala sunt: amplasamentul constructiei, tipul constructiei si al instalatiilor, amplasarea utilajelor, luminatul, ventilatia, coloritul, temperatura, zgomotul etc. Intrucat acesti factori influenteaza rezultatele muncii este necesar ca ei sa stea in atentia atat a cadrelor de conducere din unitatile de orice gen, pentru a creea un climat de munca favorabil, cat si a proiactatiilor din constructii, utilaj, mobilier, pentru gasirea celor mai bune solutii de adaptare a muncii la om. Pentru aplicarea principiilor ergonomiei se impune cunoasterea urmatoarelor aspecte: consumul de energie in organismul uman si sursele care-l provoca; organizarea ergonomica a locului de munca, conceperea sculelor, aparatelor, utilajelor, mobilierului; factorii de ambianta; organizarea timpului liber si pentru necesitati firesti. Clasificarea domeniilor de preocupari ale ergonomiei se poate face dupa:

2

sfera preocuparilor ei; faza la care se refera. Dupa sfera ponderenta a preocuparilor se cunosc mai multe ramuri ale ergonomiei, cum sunt: ergonomia activitatilor, care studiaza munca sub aspect fiziologic, igienic, antropologic; ergonomia informationala, care studiaza procesele de percepere, cunoastere, de gandire si de decizie, apeland la psihologie; topoergonomia, care se intereseaza de datele antropometrice (principalele dimensiuni ale corpului omenesc) in scopul dimensionarii corecte a sculelor, masinilor, a locului de munca etc.; bioergonomia , care studiaza omul sub aspect biologic. Dupa faza in care se realizeaza se deosebesc: ergonomia de conceptie, care se practica in unitatile de proiectare unde se realizeaza proiecte pentru mobilier, scule, dispozitive, instalatii, utilaje, constructii etc. care sa raspunda cerintelor de adaptare optima a acestora la totalitatea capacitatilor umane; ergonomia de corectie, care se practica in intreprinderi si sectii, unde mijloacele de productie au intrat in exploatare. Aspectele pe care le investigheaza ergonomia de corectie sunt mult mai numeroase decat cele ale ergonomiei de conceptie, pentru ca trebuie studiate nu numai mijloacele de munca ci si ambianta muncii in timpul desfasurarii activitatilor profesionale. Munca de birou este diversa, cu profesii ce variaza de la cele care necesita un nivel ridicat de aptitudini si cunostinte, de exemplu jurnalistii, administratorii financiari, la cele unde lucratorul are un control mic asupra activitatii lui sau organizarii programului de lucru propriu cum sunt call centre si munca de prelucrare date. Indiferent de tip, multe ocupatii de birou sunt acum dependente de utilizarea computerelor. Pe langa indeplinirea sarcinilor de lucru la computer (ex. editare, introduceri de date, etc), comunicarea prin e-mail si mesaje instant, munca de birou solicita, de asemenea, ca lucratorii sa petreaca un timp in fata ecranului computerului. In trecut, necesitatea de a comunica era asigurara prin miscarea lucratorilor de la birourilor lor si interactiunea cu alti membri ai colectivului. Cresterea utilizarii dispozitivelor portabile (de ex. blackberry) si utilizarea computerelor acasa, se adauga, de asemenea, sarcinilor de munca dependente de ecranul de vizualizare. Scopul acestei prezentari este de a informa angajatorii si lucratorii despre ergonomia biroului si pericolele si riscurile asociate cu munca de birou, In acelasi timp furnizand o indrumare asupra reglementarilor legale si evaluarii riscurilor, informatii si resurse ulterioare pentru bune practici in ergonomie.

3

Lucratorii din birouri sunt expusi unor riscuri pentru sanatate. Problemele de sanatate pot rezulta din: - munca sedentara, postura statica prelungita si lucrul In pozitii defectuoase datorita amenajarii incorecte a postului de munca; - lucrul cu miscari frecvente si repetitive ale mainii sau pumnului, niveluri ridicate de concentrare si suprasolicitare informationala; - munca solicitanta, sub presiunea timpului, cu nivel scazut de control asupra zilei de lucru si suport necorespunzator din partea conducerii si colegilor; - lucrul la temparaturi nepotrivite, iluminat inadecvat, zgomot, acces restrictionat sau obstructii. Principalele probleme de sanatate ce rezulta de la munca in birouri sunt: - afectiunile musculo-scheletice (AMS), - stres - oboseala vizuala. Pericole si riscuri pentru lucratorii de birou Munca intr-un birou este adesea privita ca avand un nivel redus de risc, dar exista de fapt un numar de riscuri la care lucratorii din birou sunt expusi: - probleme posturale: datorita muncii sedentare, posturii statice prelungite si lucrului in pozitii fortate datorate amenajarii inadecvate a postului de munca; - duratei, intensitatii si proiectarii muncii de birou: lucrul pentru perioade lungi cu tastatura, dispozitivelor fara tastatura si computerelor, cu miscari frecvente si repetitive ale mainii/articulatiei pumnului, cu nivel ridicat de concentrare si supra incarcare cu informatii; - factori psihologici (perceptia subiectiva a lucratorilor referitoare la organizarea muncii): se munceste cu perceptia ca munca este solicitanta, ori sub presiunea timpului, nivel scazut de autocontrol asupra programului de lucru, suport necorespunzator din partea conducatorilor si colegilor; - mediu: munca la temperaturi nepotrivite, iluminat inadecvat, zgomot, acces restrictiv si obstructii. De exemplu, deschiderea planului birourilor poate crea dificultati lucratorilor in privinta comunicarii si concentrarii. Comportamentul omului este in acest caz specific unei reflectii pozitive, cu intelegerea lejera a procesului, iar armonia si satisfactia ating cotele maxime. Complementaritatea elementelor de natura estetica, in sistemul ergonomie, pot constitui cadre de interventie initiala sau ulterioara. Ergoestetica industriala urmareste, in acest sens, si realizarea unor interventii initiale,estetice, pe langa cele de alta natura - dupa specific -pentru realizarea scopului propus :cresterea gradului de reflectie, cu obtinerea unei reflectii corespondente, superioare, si un comportament specific, adecvat sistemului ergonomie armonios proiectat. Cadrele relationale, rezultate in urma interferentei elementelor estetice de interventie, in sistemul ergonomiei, prin multitudinea directiilor de actiune si influenta, impune si trebuie sa permita realizarea unui dialog mutual rapid."

4

Actiunile intreprinse prin interventia unor elemente estetice, cu efecte multiple asupra mijlocului, locului de munca, procesului de munca, mediului si a omului, in cadrul viziunii extinse a sistemului ergonomie, intr-o abordare ergoestetica, trebuie sa asigure: o prelucrare rapida a informatiilor transmise in sistem de elementele de interventie, ce contureaza cadrul si forma concreta de realizare a procesului muncii; o reflectie obiectiva, pozitiva, cu o reactie la obiect si la moment, a Subiectului fara solicitari; preintampinarea aparitiei eforturilor suplimentare sau a interpretarilor eronate, ce genereaza reactii intarziate, decizii intarziate, respingere etc; pregatirea continua a omului, perfectionarea lui permanenta, pentru a, face fata cu usurinta noilor interventii, in noile conditii evoluate, ca efect al dezvoltarii; interactiunea reciproca a tuturor elementelor de interventie, precis, pe punctele nodale ale sistemului, conturand o forma a procesului care impulsioneaza continua crestere a amplitudinii buclei de reactie. Ca efect in timp se va ajunge la o perfecta suprapunere in punctul (maxim de reflectie, a curbei capacitatii de reactie cu curba reflectiei si curba efortului). Atunci cand interferenta elementelor de interventie se realizeaza intr-un singur punct, reflectia omului este pozitiva, fara ca insa comportamentul omului sa atinga starea deplina de satisfactie, el acomodandu-se treptat in sistem. Cand nu se realizeaza nici o interferenta a elementelor de interventie, fie initiale, fie ulterioare, cadrul relational din sistem (prin mediu, prin mijloc, prin pregatirea omului) avand o proiectare segmentata, fara o viziune unitara de ansamblu, omul reflecta negativ, comportandu-se ca atare, rezultand o neintelegere, un disconfort, un consum mare de efort, o respingere totala. Realizarea unui cadru de interferenta a elementelor de interventie in sistem, cadru care, prin completarile ulterioare (datorate progresului), permite o crestere a gradului de reflective (imaginativ niste cercuri concentrice) este absolut necesara. Ea face ca omul sa reflecte pozitiv, intelegand imediat intreaga forma a procesului, acomodandu-se rapid in proces, realizandu-se chiar o autointegrare, cu un grad mare de satisfactie si o armonie perfecta a desfasurarii procesului muncii (dezideratul ergoesteticii industriale). Dezvoltarea economiei de piata si extinderea proprietatii private au facut ca munca de birou sa cunoasca o amploare deosebita. In aceste conditii apar cerinte noi fata de componentele procesului de munca, fata de om, fata de mijloacele de munca si fata de intregul sistem ommasina-mediu . Aceste aspecte ale organizarii stiintifice a muncii isi gasesc rezolvare prin aplicarea in serviciile si birourile firmelor a cercetarilor de ergonomie care sa asigure adaptarea muncii la om, cresterea productivitatii si scaderea solicitarilor de efort in munca. Introducerea cercetarilor de ergonomie in birouri poate fi sustinuta prin prisma unor caracteristici proprii muncii din aceste structuri, cum ar fi: caracterul muncii, gradul scazut de dotare tehnica si existenta unor multiple solicitari de efort fizic si psihic in munca; amplificarea factorilor de stres si de oboseala;

5

varietatea si complexitatea operatiilor (in special de ordin intelectual) pe care trebuie sa le execute lucratorii, relatiile cu clientii, raspunderea materiala si morala; folosirea, uneori nerationala, a potentialului uman, calitatea si structura acestuia. Munca in birou se prezinta in general ca o munca psihica ce solicita din partea personalului un efort intelectual deosebit, insa exista numeroase activitati care necesita un efort fizic intens. Din punct de vedere fizic se poate considera ca activitati precum cele de procesare a corespondentei, introducere a datelor, cautarea si regasirea informatiilor sunt grele, solicitand intr-un grad ridicat posibilitatile fiziologice ale personalului, in special cele ale secretarelor. Pentru personalul secretariatelor apar alte cauze care pot determina cresterea efortului fizic si anume: fluxul clientilor, gradul de aglomeratie, cantitatea si varietatea informatiilor solicitate. Avand in vedere toate aceste solicitari, necesitatea studiilor ergonomice este evidenta, deoarece numai prin intermediul acestora se poate realiza adaptarea muncii la posibilitatile umane firesti, fara amenintarea sanatatii lucratorilor. Printr-o organizare corespunzatoare a muncii pe baza principiilor ergonomice, prin mecanizarea si prin informatizarea unor activitati si prin stabilirea corecta a numarului si a structurii personalului se poate actiona eficient pentru reducerea efortului fizic. O alta caracteristica a activitatii desfasurate in birouri si, in acelasi timp, un factor de influenta a efortului este pozitia de lucru. Aceasta este pozitia sezand, care uneori nu se modifica nici in timpul pauzelor, datorita conditiilor de amenajare a locurilor de munca. Aceasta caracteristica se intalneste la toate categoriile de personal cu o pondere mai mica sau mai mare, dar cu deosebire la cei implicati in procesul de intocmire si de prelucrare a documentelor. In acest caz studiile de ergonomie trebuie indreptate spre organizarea rationala a timpului de lucru si spre crearea conditiilor de schimbare a pozitiei corpului. Solicitarea neuropsihica in birou este predominanta fata de solicitarile de alta natura la principalele categorii de personal. Aceasta apare in special la cei implicati in activitati de cercetaredezvoltare, financiar contabile, de intocmire si de prelucrare a documentelor si la cei din serviciile de relatii cu publicul. In cadrul serviciilor de relatii cu publicul sau in secretariate exista elemente care au o contributie insemnata la cresterea efortului psihic. In acest sens se remarca indeosebi dialogul ce trebuie mentinut cu fiecare persoana pentru stabilirea informatiilor dorite. Pentru a se putea face fata acestor solicitari, studiile de ergonomie indica o serie de calitati pe care trebuie sa le aiba lucratorii dintr-un astfel de serviciu si anume: cunostinte temeinice in domeniul solicitat, arta de a vorbi cu oamenii, dinamism, atentie distributiva, spirit de observatie, capacitate de decizie si initiativa. Practica a demonstrat ca in serviciile de relatii cu publicul exista o serie de cauze care conduc de regula la suprasolicitare. Acestea sunt diverse si pot fi provocate fie de lucratori, fie de clienti.

6

Din prima categorie face parte gradul de oboseala al lucratorilor (zilnica plus cea acumulata) cu implicatii asupra modului de comportare fata de clienti, manifestat prin lipsa de amabilitate si prin nervozitate. In multe cazuri efortul lucratorilor de a avea un comportament civilizat poate duce la suprasolicitare. Dificultati pot crea si clientii prin modul de comportare fata de lucratorii serviciilor, care nu vad in acesta un partener egal care contribuie prin munca sa la satisfacerea cererilor lor, ci o persoana care trebuie in orice conditii sa-i serveasca cu promptitudine si cu amabilitate. Solicitarea neuropsihica a angajatilor din serviciile de relatii cu publicul sau a celor din secretariate mai este influentata si de neritmicitatea fluxului clientilor, de neadaptarea orarelor de functionare a acestora la fluxul clientilor si de existenta unor lipsuri in organizarea muncii. In legatura cu acest aspect trebuie mentionat ca organizarea ergonomica a muncii trebuie sa asigure concordanta dintre numarul angajatilor existenti si afluenta solicitantilor. Avand in vedere ca fluxul acestora este in general aleator, structurile respective pot actiona printr-o mai mare flexibilitate in stabilirea programelor de lucru si prin dimensionarea optima a formatiilor de lucratori, prin folosirea unor grafice de munca. Aceste masuri determina servirea civilizata a clientilor si cresterea randamentului in munca in conditii de solicitare normala a lucratorilor. Alti factori care influenteaza substantial solicitarea psihica sunt factorii de mediu (zgomotul, temperatura, umiditatea si lumina), precum si relatiile dintre membrii colectivelor de munca. Principiile si regulile ergonomiei de miscari Preocuparile specialistilor in rationalizarea metodelor de lucru ale executantilor au permis definire unor reguli de baza pentru economisirea miscarilor (fig.1-4).

Zona de lucru normala in plan orizontal Fig. 1

Zona de lucru maxima in plan orizontal Fig. 2

7

a b 1 2 Zona maxima in plan vertical Zonele de lucru in sectiuni verticale: la lucrari speciale: a. pozitia sedentara; 1-sectiune frontala; 2-sectiune sagitala; b. pozitia ortostatica A-zona normala; B-zona maxima Fig. 3 Fig. 4 Aceste reguli sunt: miscarile mainilor si ale bratelor sa fie simetrice, simultane si continue; miscarile sa fie pe cat se poate de rare, scurte si usoare, atat cat este permis de executarea corecta a lucrarilor; succesiunea miscarilor sa fie logica; uneltele si materialele sa fie depozitate permanent in acelasi loc; sa se utilizeze, de cate ori este posibil, forta de gravitatie (in acest sens se folosesc planuri inclinate, sertare cu fund inclinat, jgheaburi inclinate etc.); sa se execute (daca este posibil) cate doua sau mai multe piese (lucrari) in acelasi timp; stabilirea metodei de munca adoptate sa se faca cu respectarea regulilor de protectie corespunzatoare. Studiindu-se cauzele oboselii, caile de realizare a economiei de miscari in scopul unei mai bune adaptari a muncii la om, au fost stabilite unele reguli practice, de care trebuie sa se tina seama la analiza lucrarilor si care privesc: folosirea corpului; amenajarea locului de munca; conceperea uneltelor si a utilajelor. Din grupa de reguli folosind folosirea ergonomica a corpului fac parte urmatoarele: lucrarile care se efectueaza cu ambele maini; inactivitatea unei maini suprasolicitata cealalta mana si afecteaza ritmul de munca; sa se caute solutii care sa asigure inceperea si terminarea simultana a miscarilor mainilor; miscarile de precizie sa se execute pee cat posibil cat mai in apropierea planului de simetrie al corpului (este planul perpendicular pe linia umerilor si contine axa corpului); sa se tinda ca in executarea unor operatii miscarile bratelor sa fie simetrice, continue si simultane.

8

In scopul obtinerii unopr cheltuieli munime de energie se stabilesc regulile: pozitia corpului in timpul executarii unei munci sa fie cat mai comoda; in timpul unei munci sa se evite miscarile frecvente ale corpului la care participa mai multe grupe de muschi; evitarea transferarii obiectelor dintr-o mana in alta; evitarea miscarilor care conduc la invingerea fortei de gravitatie; evitarea miscarilor care aduc articulatiile in pozitii extreme (prea apropiate sau prea departate de corp); cunoscand ca forta mainilor este maxima cand executa miscari in lungul axei longitudinale a corpului sa se tinda spre acestea; sa se faca cu precadere acele miscari care intreneaza cel mult bratul. Amenajarea locului de munca trebuie se tina seama de dimensiunile antropometrice ale executantului si va fi astfel conceput sa sa se evite indeplinirea sarcinilor in pozitii nefiresti (inclinat, aplecat, in genunchi, mult prea intins etc.). Uneltele si utilajele trebuie astfel concepute incat sa ofere libertate de actiune mainilor si sa incarce corespunzator capacitatii lor, fiecare deget al mainii. In acest sens s-au stabilit urmatoarele reguli: sa se degreveze mainile la acele lucrari la care este posibila si avantajoasa utilizarea unui dispozitiv de montaj sau de fixare sau utilizarea unui dispozitiv comandat de picior; manetele, volanele, contactele si celelalte accesorii ale unui utilaj sa poata si manevrate fara schimbari importante a pozitiei executantului; evitarea pe cat posibil a tinerii unor obiecte cu mana; cand o lucrare amtreneaza separat fiecare deget al mainii, atunci sarcina sa-i fie repartizata potrivit capacitatii sale; manerele sa aiba suprafata de contact cu mana cat mai mare; uneltele sa fie combinate ori de cate ori este posibil. Stresul si oboseala profesionala Stresul si oboseala profesionala, numite si bolile secolului, sunt cele mai grave disfunctionalitati care apar In munca de birou. Din aceasta cauza a aparut necesitatea organizarii ergonomice a muncii In birouri. Stresul reprezinta o dimensiune constanta a vietii noastre cotidiene. Daca pana in 1989 factorii stresanti tineau mai mult de sistemul politic, de aspectele negative ale dictaturii comuniste, in prezent societatea de tranzitie aduce pe scena vietii noi tipuri de situatii stresante cum ar fi: incertitudinea, schimbarile rapide si adesea imprevizibile, concurenta, somajul, necesitatea reorientarii si recalilificarii rapide si, nu in ultimul rand, scaderea nivelului de trai. Oamenii, ca indivizi izolati, au rareori posibilitatea de a influenta evenimentele stresante externe. Tot ce pot face este sa-si insuseasca niste strategii adaptative care sa-i faca mai rezistenti la agresiunile psihice si mai eficienti In activitatea profesionala.

9

Daca stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic; chiar daca persoana respectiva este una extrem de echilibrata pot aparea tulburari psihologice temporare. Individul poate trai o stare de disfunctionalitate sau chiar o cadere psihica brusca in urma unei psihotraume severe (accident, incendiu, decesul unui membru apropiat din familie). Reactia la stres se instaleaza treptat atunci cand individul este supus un timp indelungat unor conditii de tensiune psihica, mai ales atunci cand este atinsa imaginea sa, situatia maritala, profesionala sau materiala. De obicei individul isi revine cand situatia stresanta a fost inlaturata, desi uneori pot ramane unele sechele sau o vulnerabilitate crescuta fata de anumiti factori de stres. Factorii de mediu reprezinta, de asemenea, factori de stres pentru organismul uman si animal, producand perturbari la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. Acesti factori, dintre care amintim: temperatura (prea ridicata sau prea scazuta), umiditatea, zgomotul, agentii poluanti pot produce traume fizice, dar si psihice. Exista si stresuri de natura psihosociala cum ar fi: situatiile conflictuale, presiunea sociala prea mare, factori care pun in pericol situatia materiala sau statutul social al individului, care sunt perceputi ca o amenintare pentru individ. Stresul nu este influentat numai de situatiile externe ci si de vulnerabilitatea, de toleranta la stres a individului sau de unele trasaturi ale personalitatii acestuia. Exista, de asemenea, situatii de viata care sunt considerate stresori universali, ca de exemplu: razboiul, detentia, calamitatile naturale, accidentele care produc invaliditate sau bolile incurabile, pierderea unor persoane apropiate. Unele situatii de viata nu sunt la fel de stresante pentru toata lumea. De pilda, pierderea unui examen, dezaprobarea sau critica sefului determina reactii diferite de la un individ la altul. Chiar si in cazul unor dezastre sau calamitati naturale exista persoane care isi pastreaza calmul si actioneaza oportun si eficient, in timp ce altii intra in panica sau manifesta un comportament bizar. Lazarus arata ca cercetarile asupra unor combatanti din razboiul din Vietnam sau din razboiul arabo-israelian din 1973 au demonstrat ca doar la un anumit procent dintre acestia au aparut simptome emotionale grave, temporare sau permanente, care i-au facut inapti pentru lupta, ceilalti nedezvoltand ceea ce specialistii numesc nevroza de razboi. Oboseala reprezinta o reactie a organismului de readaptare, de refacere a functiilor sale. Ea reprezinta un fenomen fiziologic normal care apare in urma solicitarilor prezente in activitatea umana. In general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece daca este urmata de o perioada de odihna sau de somn, organismul isi reface plenitudinea functiilor sale. Ea nu este o boala, dar poate avea consecinte temporare asupra organismului precum slabirea atentiei fata de munca indeplinita si fata de mediu. Specialistii clasifica oboseala in urmatoarele grupe: Oboseala musculara (dinamica si statica) determinata de efortul muscular si de contractarea musculara fixa.

10

Oboseala neurosenzoriala cauzata de tensiunea nervoasa a simturilor (ochi, urechi). Oboseala psihica determinata de factori de natura psihica. Oboseala poate fi provocata de o multime de cauze, dintre care cele mai des intalnite sunt: intensitatea si durata muncii fizice si intelectuale; factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul); factorii de natura psihica (responsabilitati, griji, conflicte); monotonia sau rutina muncii; boli si dureri. Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple: scaderea atentiei; incetinirea si inhibarea perceptiei; inhibarea capacitatii de gandire; scaderea randamentului activitatii fizice si intelectuale. In birouri oboseala profesionala este o stare produsa de stres si afecteaza mai ales persoanele care lucreaza cu publicul. Cei mai multi cred ca munca in birouri si secretariate este lipsita de stres sau cu stres redus, insa lucrurile nu stau deloc asa. Tensiunile psihice si stresul contactelor interumane determina oboseala sau chiar epuizare. Cercetarile efectuate asupra lucratorilor din birouri arata ca peste 50% dintre acestia sunt afectati de un sindrom de epuizare emotionala. Cauzele ar consta in lipsa de spatiu si de intimitate a locului de munca, precum si in dificultatea sarcinilor de serviciu. In general, persoanele care manifesta simptome de oboseala fizica si psihica au o atitudine negativista in relatiile cu ceilalti si resimt o diminuare a respectului de sine. In afara programului normal de lucru, remedierea si prevenirea oboselii se poate realiza prin reglementarea duratei zilei de lucru, a duratei saptamanii de lucru si a concediilor de odihna. In munca de birou remediile pentru epuizarea si pentru oboseala profesionala se pot asigura la doua niveluri. La nivelul vietii personale angajatii trebuie sa-si structureze activitatile astfel incat acestea sa le dea un sentiment de confort si de siguranta. Salariatii trebuie sa aiba o viata activa in afara serviciului si mediului acestuia. Al doilea nivel se refera la responsabilitatile manageriale care trebuie sa vizeze ajutorarea salariatilor afectati de oboseala profesionala prin recunoasterea simptomelor acestui fenomen si prin instruirea personalului in vederea depistarii lor, prin organizarea de intruniri ce pot fi folosite pentru intrajutorarea membrilor personalului si prin promovarea spiritului de echipa. Pentru serviciile de relatii cu publicul, in situatia in care schema de personal permite, managerii pot sa restructureze anumite posturi sau sa refaca programul de lucru astfel incat contactul dintre lucratori si solicitanti sa nu fie prea mare. De asemenea, poate fi utila si organizarea de seminarii privind managementul stresului sau timpului.

11

Este foarte important sa se previna starea de oboseala profesionala pentru ca aceasta nu afecteaza un singur membru al personalului ci este transmisa si celorlalti. In acest sens, Beth Belevins arata: Cand un angajat se plange de conditiile de lucru si/sau se indoieste de utilitatea, de rostul sau de satisfactia muncii sale, aceasta atitudine va avea cu siguranta influenta si asupra colegilor sai. Pentru a nu permite raspandirea acestor simptome, managerii trebuie sa le recunoasca si sa le previna ori de cate ori este posibil. De asemenea, managerul are un rol esential in gasirea unor corelatii si alternative optime intre durata perioadelor de munca, durata pauzelor pentru odihna, numarul, continutul si momentul introducerii acestor pauze, astfel incat sa se asigure o eficienta sporita, un nivel optim al capacitatii de munca si o buna stare a sanatatii. Factorii de ambianta fizica. In afara factorilor enumerati mai sus, care genereaza starea de oboseala, mai exista o serie de factori ce depind de mediul (ambianta) in care se desfasoara munca oamenilor, ca de exemplu: factorii de ambianta fizica: iluminatul, microclimatul (temperatura, umiditatea, radiatiile calorice, viteza aerului, puritatea aerului), coloritul, zgomotul, vibratiile etc.; factorii de ambianta psihologica: consideratia, colaborarea, interesul, monotonia, etc.; odihna: relaxarea, distractia; varsta; antrenamentul; durata zilei de lucru. Pentru factorii de ambianta fizica sunt preconizate norme republicane in care se precizeaza valorile maxime admise pentru fiecare din ei astfel ca munca sa se desfasoare normal in conditii de securitate si sanatate. Iluminatul exercita o influenta importanta, cunoscand ca 80 90% din totalul informatiilor ce ajung la scoarta cerebrala se dobandesc pe cale vizuala. Nivelurile de iluminare pentru diferite locuri de munca sunt date prin normativul republican privind folosirea rationala a energiei. Microclimatul corespunzator este realizat atunci cand nu exista diferenta mare intre temperatura aerului si a suprafetelor inconjuratoare, cand umiditatea are valori cuprinse intre 40 50%, cand temperatura mediului ambiant (pentru munca usoara temperatura recomandata este 18 25o C, iar pentru munca grea 12 17o C) se inscrie in valori normale, si cand aerul inspirat nu-i viciat, iar viteza curentilor de aer nu depaseste 0,5 m/s. Coloritul trebuie ales in asa fel ca sa tina seama de continutul muncii, de functiile incaperii si ale fiecarui obiect, de influenta psihologica pe care o au diferite nuante.

12

Studiile ergonomice au condus la urmatoarele constatarii: culoarea este cu atat mai calda ci cat se apropie de rosu si cu atat mai rece cu cat se apropie de albastru; culorile inchise au efect depresiv; culorile prea vii sunt obositoare; culorile deshise pastelate, catifelate au efect stimulator, vesel. Zgomotele sunt vibratii neregulate, formate din mai multe sunete de intensitati si frecvente diferite. Limitele admise de norme pentru santierele de constructii sunt de maximum 80 db, in caz contrar ele sunt suparatoare, iar pentru valori mai mari chiar periculoase. Analiza ergonomica a locului de munca Pentru a asigura eficienta sistemului om-mijloace de munca-mediu si a micsora posibilitatile de eroare, in conditiile reducerii solicitarilor, concomitent cu cresterea satisfactiei in munca, este necesar, atat pentru proiectant cat si pentru organizatorii si pentru conducatorii proceselor de munca, sa se foloseasca metode adecvate, care sa se bazeze pe cunoasterea posibilitatilor si a cerintelor omului in procesul muncii. In aceste conditii analiza, proiectarea si reproiectarea ergonomica a locului de munca este de mare utilitate. Procedeul are ca punct de plecare analiza conditiilor de munca existente sau proiectate pentru a se realiza in diferite variante si pentru fiecare loc de munca, in functie de factorii de evaluare si de criteriile de influenta. Proiectarea ergonomica a mobilierului de birou Cateva din cerintele la care trebuie sa raspunda un loc de munca organizat pe baza principiilor ergonomice ce au ca obiectiv optimizarea relatiei om-mijloc de munca-mediu se refera la mobilier: - amplasarea si combinarea adecvata a mobilierului, din punct de vedere functional si estetic; - mobilierul sa fie simplu, sa asigure pozitia corecta a partilor corpului in timpul executarii operatiilor si sa corespunda cerintelor ergonomice si estetice.

Mobilierul de birou a facut obiectul unor norme si recomandari precise care le stabilesc dimensiunile, capacitatea de stocare, spatiul necesar pentru utilizare; acestui mobilier i se asociaza echipamentele si materialele utilizate in mod curent sau cu intermitente in serviciile si in posturile de lucru.

13

Alegerea mobilierului va fi relativ usoara daca beneficiarul se adreseaza unor producatori specializati. Cea mai mare parte dintre acestia au experienta si dispun de echipe care se pot deplasa si pot propune proiecte de implementare care sa corespunda cat mai exact posibil nevoilor beneficiarului, posibilitatilor financiare si planurilor arhitectului. Incercand sa obtina cel mai bun pret, beneficiarul poate apela la mai multi furnizori, retinand pe cei care ofera livrarea si montarea pe loc In termene rezonabile. Nu trebuie pierdut din vedere si faptul ca implementarea mobilierului nu este niciodata definitiva si dupa un timp pot fi necesare unele modificari; de aceea este preferabil mobilierul format din module mici, demontabile, usor de deplasat si de asezat (rafturi independente cu fata dubla, scaune ergonomice sau pliante, fotolii dispuse individual sau In banchete, mese de lucru ce pot lua diferite forme). Multe probleme datorate unei previziuni deficitare la nivelul stabilirii planurilor se pot rezolva sau ameliora prin dispunerea variabila a mobilierului. Alegerea cu grija a mobilierului de birou poate avea o contributie importanta asupra moralului personalului si de asemenea poate fi o cale de crestere a eficientei in munca. Mobilierul nepotrivit poate avea serioase repercusiuni asupra sanatatii si starii fizice a personalului, care in final se poate transpune intr-un nivel ridicat de absenteism si intr-un randament redus. Mobilierul unui birou modern dotat cu aparatura electronica (computere, terminale, imprimante, echipamente pentru microfilme) trebuie sa fie proiectat astfel incat sa satisfaca toate necesitatile personalului care lucreaza cu aceste echipamente. De asemenea, este necesar sa existe cabluri suficient de lungi care sa fie asezate astfel incat sa fie cat mai putin vizibile. Cablurile pot fi incorporate in birouri astfel incat computerele, telefoanele sau sursele de lumina sa poata fi pozitionate in locuri corespunzatoare, in felul acesta securitatea in lucru creste si se creeaza economii importante de cablu. Numeroase firme ofera astazi mobilier modern pentru personalul care lucreaza in grup cu echipamente legate la retea. Aceste statii de lucru faciliteaza colaborarea iar mobilierul se adapteaza usor la necesitatile echipamentelor. Pupitrele pentru terminale pot avea extensii de tastatura pentru operare confortabila, iar mesele pentru imprimante pot avea un sertar dedesubt in care este pastrata hartia . Pentru mobilierul de birou se pot folosi mai multe materiale, dar uzuale sunt: lemnul, plasticul si metalul. In opinia multor specialisti, cea mai importanta piesa de mobilier in birouri este scaunul, de aceea alegerea scaunului perfect va fi tratata pe larg in acest capitol. Desi pentru multi poate sa para o problema lipsita de importanta, chiar hilara, alegerea scaunului pentru locul de munca a devenit in ultimul timp un subiect mult discutat si studiat de specialistii in ergonomie. Pentru cei mai multi oameni cel mai important echipament de birou este calculatorul. Intradevar, atat calculatorul cat si proiectarea intregii statii de lucru este astazi importanta, dar sa nu uitam ca fara un scaun confortabil, munca lucratorilor nu poate fi eficienta.

14

Majoritatea lucratorilor din birou stau in medie opt ore pe zi pe scaun la masa de lucru, de aceea nu este deloc uimitor ca scaunul a devenit astazi cea mai importanta piesa de mobilier in birouri. Statul pe scaun o perioada mare de timp poate provoca diverse probleme cum ar fi: dureri ale picioarelor, datorita marginilor platformei; dureri de spate, cauzate de pozitia incordata a coloanei si a muschilor dorsali, pozitie care provoaca vasoconstrictii ce incetinesc circulatia sangelui, deci si oxigenarea. Scaunul trebuie, de asemenea, sa ofere, in special pentru oamenii mai scunzi, posibilitatea de sprijin a picioarele pe podea sau pe un suport (conditie obligatorie pentru cei care lucreaza in pozitia sezand). Acest suport, insa, trebuie sa permita extensia picioarelor si pastrarea pozitiei verticale a corpului sau putin aplecat pe spate. Ajustabilitatea este cea mai importanta trasatura de calitate a scaunelor de birou. Pentru alegerea scaunului perfect este necesara consultarea unor standarde realizate de firme specializate. La fel de importanta in munca de birou este ajustarea meselor de lucru. Inaltimea planului de lucru trebuie dimensionata in functie de distanta optima de vedere pentru mentinerea corpului in pozitie naturala, precum si in functie de marimea efortului solicitat de brate. Pentru a putea respecta aceste dimensiuni, mesele de lucru trebuie sa dispuna de un mecanism care permite ajustarea inaltimii pana la nivelul corespunzator. In prezent firmele specializate in producerea mobilierul de birou pun tot mai mult accent pe aspectul ergonomic al produselor lor. Geoff Wright, un specialist canadian in ergonomie arata ca: Astazi majoritatea specialistilor recunosc ca statia de lucru si scaunul trebuie proiectate astfel incat sa se adapteze diferentelor fizice dintre lucratori. Daca acest lucru nu este facut, angajatii nu vor putea lucra la intreaga lor capacitate, iar riscul durerilor de gat, de umeri, de spate, de brate sau de incheieturi este deosebit de mare. Un scaun ergonomic ar trebui sa ofere spatelui, in special zonei lombare, un suport. Dr. Wright spune ca acest suport ar trebui sa fie ajustabil. De asemenea, spatarul scaunului ar trebui sa permita si o ajustare pe verticala pentru a se adapta lungimii spatelui lucratorilor, desi aceasta solutie, arata profesorul Burloiu, nu rezolva problema durerilor de spate. Durerea este provocata de inclinarea in fata a corpului, insotita de incordarea coloanei si a muschilor dorsali, de aceea este necesara o inclinare a planului de lucru spre operator (ca un pupitru) astfel incat corpul sa nu se mai incline in fata, sa stea drept sau chiar putin inclinat pe spate. Desi multi specialisti spun ca este necesara o ajustare inainte a spatarului pentru a reduce durerile de spate, proiectarea, in ultimul timp, a unor tastaturi pentru calculatoare cu un sistem care permite schimbarea unghiului de lucru, intareste ideea profesorului Burloiu. In Statele Unite, American National Standards Institute-Human Factors and Ergonomics Society (ANSI-HFES), un grup independent, analizeaza si produce astfel de standarde. Aceasta institutie recomanda pentru scaunele de birou urmatoarele caracteristici: - sa permita lucratorilor sa stea cu bratele drepte de la umar si cu coatele Indoite;

15

- sa permita lucratorilor sa stea pe scaun cu genunchii Indoiti si cu picioarele sprijinite pe podea sau pe un suport; - sa dispuna de un spatar care sa pastreze pozitia dreapta a spatelui. Standardele ergonomice sunt imbunatatite periodic iar standardele ANSI-HFES sunt in mod curent revizuite. Administratia Clinton s-a ocupat in mod deosebit de aceasta problema, cerand Occupational Safety and Health Administration (OSHA) sa faca noi propuneri in acest sens. In acelasi timp, un mare numar de state din America au propus propriile standarde ergonomice. Semnificativa este propunerea California Occupational Safety and Health Administration (CALOSHA). Conform acestor standarde platforma scaunelor trebuie sa fie ajustabila atat in inaltime cat si in adancime, spatarul trebuie sa fie ajustabil, in special pentru zona lombara, si de asemenea suportul pentru brate. Propunerile OSHA si revizuirea standardelor statiilor de lucru de catre ANSI-HFES au ca obiectiv cresterea productivitatii si reducerea riscurilor de aparitie a unor dureri determinate de echipamentele si de mobilierul de birou. In acelasi timp specialistii in ergonomie sprijina activitatile de realizare a unor noi produse care sa asigure siguranta si sanatate la locurile de munca. In Marea Britanie exista o mare preocupare pentru realizarea unor astfel de standarde ergonomice. In acest sens, British Standard ofera urmatoarele dimensiuni pentru scaunele ajustabile ale dactilografelor si operatorilor pe calculator: Inaltimea scaunului de la pamant 393,7-495,3 mm Latimea scaunului sa nu fie mai mica de 330,2 mm Largimea scaunului 406,1 si 431,8 mm Inaltimea spatarului de la nivelul platformei Intre 203,2 mm si 301,8 mm Adancimea spatarului Intre 127mm si 152,4 mm Largimea spatarului nu mai mare de 304,8 mm

Aceste dimensiuni sunt proiectate sa asigure pozitia confortabila pe scaun cu spatele rezemat de spatar si cu picioarele sprijinite pe podea. Totusi ele nu trebuie considerate ca etalon deoarece sunt valabile numai in conditiile antropometrice specifice tarii respective. Majoritatea managerilor accepta ideea ca scaunul ergonomic este intr-adevar important pentru cresterea confortului lucratorilor, pentru eliminarea problemelor de sanatate care in final pot duce la cresterea productivitatii, numai ca acest scaun si in general mobilierul ergonomic este inca prea scump (cel putin pentru firmele romanesti). Totusi trebuie sa ne gandim la faptul ca pierderile

16

determinate de nefolosirea lor sau necunoasterea utilizarii lor (20 de miliarde de dolari pe an in SUA) depasesc cu mult aceste costuri. Sa reflectam asupra vorbei englezului: Sunt prea sarac pentru a cumpara lucruri ieftine. Proiectarea si Imbunatatirea factorilor de ambianta fizica Ambianta fizica reprezinta o componenta importanta a procesului de proiectare ergonomica a locului de munca. Etimologic notiunea de ambianta se refera la mediul material si social in care o persoana sau o colectivitate isi desfasoara activitatea. In birouri proiectarea factorilor de ambianta trebuie sa aiba in vedere: caracteristicile generale ale muncii, continutul specific al muncii, solicitarile impuse in procesul muncii, factorii psihosociali. De asemenea, importante sunt si posibilitatile materiale, tehnico-economice ale acestor structuri. Principalii factori de ambianta fizica sunt: iluminatul, microclimatul (temperatura, umiditatea, viteza aerului, puritatea aerului), coloritul si zgomotul. Iluminatul este unul dintre factorii care exercita o influenta importanta asupra productivitatii angajatilor si asupra gradului lor de oboseala. O iluminare defectuoasa poate cauza disconfort vizual si o pozitie nenaturala a corpului, fiind deci o piedica in calea performantei. Cercetarile arata ca 80% pana la 85% din cantitatea de informatie pe care o asimilam parvine pe cale vizuala, de aceea confortul vizual este esential. Dar modul de iluminare nu afecteaza numai confortul vizual ci si pe cel fizic. Iluminatul la locul de munca poate fi impartit in 4 categorii: 1. Iluminarea ambientala este data de obicei de o sursa de lumina montata in tavan (tub fluorescent). Uneori este singura sursa de lumina la locul de munca. 2. Iluminarea cu ajutorul lampilor de birou. Desi ofera confortul individual, acest tip de iluminare este absent in cele mai multe locuri de munca. 3. Iluminarea directionata este de obicei asigurata de surse de lumina orientate in jos, sau de lumini de urmarire. Este folosita pentru iluminatul anumitor obiecte sau pentru cresterea nivelului de intensitate. 4. Iluminarea naturala provine prin geamuri, usi sau pereti de sticla. Are un efect pozitiv asupra omului, dar nu este disponibila permanent. Pozitionarea. Locul de munca trebuie astfel pozitionat incat linia vizuala sa fie paralela cu lumina si cu ferestrele. Lumina care cade intr-un unghi corespunzator pe suprafata de lucru previne reflexia care poate intuneca imaginea sau poate crea contraste de fundal.

17

Comutatorul. Diferitele tipuri de comutatoare permit lucratorilor sa aprinda pe rand cate o serie de lumini, ceea ce permite reglarea nivelurilor de lumina ambientala. Jaluzelele. Permit controlul luminii naturale pe parcursul intregii zile. O alta problema a iluminatului o reprezinta intretinerea. O buna intretinere a elementelor componente ale lampilor include o schimbare regulata la 2/3 din viata a acestora, controale atunci cand incep sa dea mai putina lumina si curatirea regulata. O noua generatie de startere electromagnetice si de tuburi fluorescente cu eficienta si cu viata marite sunt din ce in ce mai folosite, reducand foarte mult aceste probleme de intretinere. Iluminarea eficienta determina si scaderea costurilor. Studiile arata ca 85 de centi dintr-un dolar cheltuit pe un sistem de iluminat deja existent se duc la costul de electricitate. Investitiile in sisteme eficiente de iluminare duc la reducerea acestor costuri, vor reduce munca de intretinere si vor imbunatati calitatea luminii. Cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambianta fizica ce influenteaza productivitatea muncii si care are un rol important asupra capacitatii vizuale, in asigurarea unui iluminat eficient si a unui confort sporit. Folosirea culorilor in munca de birou se bazeaza pe efectele fiziologice si psihologice ale culorilor asupra omului. Astfel: Rosul are efecte benefice asupra sistemului nervos, stimuleaza circulatia sangelui si pofta de mancare, vasele limfatice si metabolismul. Rosul accelereaza ritmul cardiac si respiratia, combate frigul, da impresia de marire a spatiului, da rezistenta la efort psihic si fizic, creeaza o ambianta vesela si optimista. Dar privitul intens si timp indelungat a acestei culori determina oboseala care se va resimti la nivelul intregului organism. Rosul ajuta in urmatoarele afectiuni: raceli, stari subfebrile, dureri reumatice provocate de frig si de oboseala, eczeme, TBC, depresie nervoasa, paralizie, astenie fizica. Verdele este calmant si da senzatia de odihna. Este culoarea naturii si a sperantei, dilata vasele de capacitate mica, scade tensiunea arteriala, echilibreaza. Lumina verde favorizeaza sugestia si autosugestia, dar oboseste daca nuantele sunt prea intunecate. Oranjul tonifica aparatul respirator, combate starile de anxietate, stimuleaza atentia, fixeaza calciul in oase, este afrodiziac. De asemenea, este tonifiant pentru ficat si pentru functiile de nutritie. Oranjul este indicat in bronsite cronice, sclerodermii, enfizem pulmonar, astm bronsic, rinite cronice, litiaza biliara, boli de rinichi. Oranjul nu are contraindicatii. Albastrul are ca efect scaderea presiunii sanguine, a tonusului muscular, calmeaza respiratia si reduce frecventa pulsului. Ca efecte psihologice, este o culoare foarte rece, odihnitoare si linistitoare care indeamna la calm si la reverie, la predispozitie spre concentrare si spre liniste interioara. In exces, albastrul poate duce la depresie. Albastrul confera seriozitate, tendinta spre evocare, spatialitate, ingaduinta, pace interioara, nostalgie.

18

Violetul este culoarea regala prin excelenta. Recunoscuta ca sedativ, violetul stimuleaza producerea globulelor albe, creste tensiunea arteriala si frecventa ritmului cardiac. Culorile birourilor ergonomice se aleg si in functie de coeficientul de reflexie. Astfel se recomanda vopsirea plafoanelor in culori cu coeficient de reflexie ridicat, insa mat, pentru a impiedica stralucirea. Pardoseala sa aiba un coeficient de reflexie de 15-30%. Pentru mobilier se recomanda culori deschise, avand un coeficient de reflexie de 30% pana la 50%. Pentru masini de scris sau pentru calculatoare sunt indicate culori neutre (gri, bej). Zgomotul. Nivelul general al zgomotelor trebuie sa se inscrie in limite corespunzatoare specificului muncii de birou, al carui continut implica un anumit grad de solicitare psihica si nervoasa. Limitele maxime admisibile pentru zgomot sunt: 70 db In secretariate si in centre de calcul ;

50-60 db in servicii financiar-contabile si in celelalte birouri cu lucrari repetitive care necesita o anumita concentrare.

Intensitati mai mari de 110 db situeaza zgomotele dincolo de limitele suportabile. Pentru evitarea efectelor determinate de intensitatile mari ale zgomotului, in special cele neuro-psihice (tulburari de atentie, sustragere, incordare, oboseala) sunt necesare masuri de prevenire precum: acte normative de limitare a zgomotelor; solutii silentioase pentru tehnologia de birou; dimensionarea corespunzatoare a incaperilor; dispersarea si dispunerea rationala a echipamentelor; pereti, plafoane si plansee din materiale fonoabsorbante; sali pentru recreere in timpul pauzelor; control ORL periodic.

19

Microclimatul. Acesta se refera la starea fizica a aerului la locul de munca, ce se caracterizeaza prin temperatura, umiditate, curenti de aer si radiatiile termice ale corpurilor incalzite. Un microclimat necorespunzator poate reduce capacitatea de munca a executantului, poate spori riscul de imbolnaviri si implicit reduce productivitatea muncii. Temperatura optima in incaperile birourilor stimuleaza lucrul, creste eficienta. Senzatia de buna stare fiziologica apare atunci cand diferenta dintre temperatura aerului si cea a suprafetei incaperii nu depaseste 2-30C. Temperatura aerului recomandata pentru munca intelectuala in pozitia sezand este de 2123 C, iar pentru munca usoara in pozitia sezand este de 190C. De asemenea, specialistii cer, in general, ca diferenta intre temperatura exterioara si cea interioara in timpul sezonului cald sa nu depaseasca 40C.0

In stabilirea temperaturii optime trebuie sa se ia in calcul si miscarea si umiditatea aerului. Miscarea aerului trebuie sa fie mai mica de 0,2 m/s; in cazul lucrarilor deosebit de delicate care cer o imobilitate prelungita a corpului, nu trebuie sa depaseasca 0,1 m/s. Igiena moderna recomanda ca in incaperile incalzite umiditatea relativa a aerului sa fie cuprinsa intre 50 si 70%. De asemenea, cercetarile efectuate demonstreaza ca pentru o relatie optima intre umiditatea relativa si temperatura aerului.

ORGANIZAREA ERGONOMICA A LOCULUI DE MUNCA

Locul de munca reprezinta spatiul necesar unui executant pentru executarea unei activitati si este inzestrat cu toate cele necesare efectuarii unei sarcini profesionale date. Spre deosebire de industrie, in activitatea de constructii-montaj majoritatea locurilor de munca se deplaseaza continuu in cadrul frontului de lucru odata cu realizarea constructiei. De exemplu, la executarea lucrarilor de: turnarea betonului, zidarii, montarea cofrajelor, instalatiilor electrice, instalatii sanitare, retele de incalzire centrala, lucrari de finisaj-zugraveli si vopsitorii etc. in conditiile cresterii productiei si productivitatii muncii. Conceptia ergonomica a locului de munca, a comenzilor, a aparatelor, a utilajelor, a sculelor etc., tine seama de dimensiunile antropometrice, de posibilitatile fizice, de perceptia senzoriala, de pozitia in timpul activitatii (in picioare, sezand). Dimensiunile medii ale corpului omenesc de care trebuie sa se tina seama aunt prezentate in figura 5.

20

Fig. 5 Problemele legate de amenajarea locului de munca se refera la studiul pozitiilor de munca, adaptarea utilajelor la datele antropometrice ale muncitorilor, aranjarea locurilor de munca, economia de miscari, reducerea oboselii (fig. 6).

a

b

Fig. 6 a inaltimea optima la care trebuie montata o menghina astfel ca bratul si antebratul muncitorului sa formeze un unghi drept; b principalele dimensiuni (in cm) ale locului de munca in pozitia sedentara pentru barbati (pentru femei dimensiunile din figura sunt reduse cu 2 4 cm).

21

Pozitiile de munca cele mai frecvent intalnite sunt: ortostatica, pozitia culcat, pozitia sezand. Pozitiile aplecat si incovoiat, care solicita un consum de energie mai mare, se impune a se inlocui pe cat este posibil prin organizarea locului de munca cu una din primele trei pozitii cunoscute. Se recomanda pozitia usor inclinat frontal care este cea mai comoda si necesita cel mai mic effort de sustinere (fig. 7).

Fig. 7 Organizarea ergonomica a locului de munca impune adoptarea unei inaltimi a planului de munca ce trebuie sa conduca la desfasurarea muncii executantului in conditii optime (fig. 8).

a

b

c

Fig. 8 Inaltimile planurilor de munca in ortostatism. a munca de precizie; b munca de dexteritate; c munca de forta.

22

Alegerea unei pozitii de lucru in scopul inregistrarii unui effort minim trebuie sa tina seama de urmatoarele recomandari: evitarea pozitiilor inclinat, aplecat, ingenunchiat sau prea intins; adoptarea, alternativ (in masura in care este posibil), a pozitiei ortostatica cu pozitia sezand; utilizarea la locurile de munca a scaunelor ergonomice prevazute cu stative pentru maini si picioare (fig. 9), ale carei dimensiuni sunt date in fig. 6 b;

Fig. 9 mentinerea corpului in pozitia naturala prin dimensionarea inaltimii planului de lucru in functie de distanta optima de vedere. Inaltimile planului de lucru variaza in functie de caracterul activitatii (munca de precizie, munca de forta, munca de dexteritate) si sunt date in figura 8. construirea unor suporturi pentru brate pentru a se evita suspendarea lor; manetele, manerele, parghiile, dispozitivele pentru comenzi de la aparate sau utilaje sa fie dispuse astfel ca manevrele cele mai frecvente sa se faca pe cat se poate in apropierea corpului, avand cotul indoit; sculele si dispozitivele trebuie astfel conepute incat sa permita o manevrare cat mai usoara si rapida; comenzile aparatelor si utilajelor care necesita forta sa poata fi afectuate cu ajutorul picioarelor; aparatele si butoanele de comanda sa fie amplasate in functie de succesiunea procesului tehnologic etc.

23

Pozitii de munca Una din principalele probleme ale organizarii ergo-nomice a muncii, cu influenta puternica asupra capacitatii de munca si implicit asupra eficientei activitatii desfasurate in birou o constituie pozitia corecta a corpului in timpul lucrului. Stabilirea unei pozitii corecte de munca inseamna pentru personalul din birouri adoptarea unei pozitii cat mai aproape de pozitia naturala a corpului in pozitia sezand. Aceasta pozitie se caracterizeaza prin mentinerea echilibrului natural sau relativ al corpului, rezultat din antagonismul mai multor forte externe si interne care actioneaza asupra sa. Pozitia sezand este mai putin obositoare decat cea ortostatica din mai multe motive: suprafata de sprijin este mai mare fiind reprezentata de fetele posterioare ale coapselor si de fetele plantare ale membrelor inferioare in cazul in care sunt sprijinite de sol; centrul de greutate al corpului este mai aproape de suprafata de sprijin sau de baza de sustinere si este proiectat catre limita posterioara a acestuia; solicitarea energetica este mai redusa; activitatea aparatului cardiovascular este mai usoara; efortul muscular pentru mentinerea stabilitatii corpului sau echilibrului este mai mic. Cu toate acestea, munca de durata efectuata in pozitia asezat (specifica biroului) are si unele inconveniente, cum ar fi: - slabirea tonusului muscular, reactie reflexa de contractie usoara si continua, in special a muschilor abdomenului; - unele implicatii asupra aparatului locomotor, deoarece coloana vertebrala are tendinta spre pozitii curbe inclinate, torsionate, care aduc modificarea staticii organismului; - o presiune mare asupra unor organe interne (aparatul digestiv si respirator) data de aplecarea in fata a trunchiului; - dureri in ceafa si in umeri, dureri de spate, dureri in brate, in incheieturi si in umeri. Folosirea corecta a scaunelor ergonomice poate duce la eliminarea unor dificultati din cele mentionate. Alegerea scaunelor de lucru va fi tratata pe larg in capitolul urmator. Totusi in afara utilizarii unor scaune ergonomice este necesar sa se tina seama si de o serie de indicatii generale, cum ar fi: - evitarea pozitiilor nenaturale ale corpului, incordate sau prea inclinate; pozitia usor inclinata frontal solicita cel mai mic efort de sustinere si este cea mai comoda; - evitarea inclinatiilor laterale ale trunchiului si ale capului; - evitarea mentinerii bratului in pozitia intinsa, suspendat frontal sau lateral, deoarece aceste pozitii obosesc, reduc precizia si dexteritatea bratelor si a mainilor; - pozitia corpului la masa de lucru sau la calculator trebuie sa fie: spatele drept, capul ridicat, umerii relaxati si usor coborati. Chiar daca pozitia corpului in timpul lucrului este corecta, mentinuta un timp indelungat ea produce in mod inevitabil o senzatie de oboseala. De aceea se recomanda: - intreruperea periodica a lucrului prin pauze care impun miscari mai active; - executarea unor exercitii de gimnastica corectiva (cel putin 10 minute); - miscari de relaxare a degetelor si incheieturilor (in special cei care lucreaza la calculator).

24

Timpii de munca Ergonomia, fiind o stiinta, dispune de un obiect de studiu, de metode si de tehnici de cercetare proprii. Obiectul de studiu al ergonomiei il constituie organizarea activitatii umane in procesul muncii prin optimizarea relatiei din sistemul om-masina-mediu, avand drept scop cresterea eficientei tehnico-economice, optimizarea conditiilor satisfactiei, motivatiei si rezultatele muncii, concomitent cu mentinerea bunei stari fiziologice si favorizarea dezvoltarii personalitatii Insa aceasta optimizare, in special cea a relatiei om-masina-mediu, necesita indeplinirea urmatoarelor conditii: - orientarea si selectia riguroasa a factorului uman; - reorientarea profesionala; - proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umane; - crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort; - repartizarea rationala a sarcinilor; - economia energetica a organismului uman. In opinia specialistilor, ergonomia urmareste obtinerea informatiilor privitoare la munca necesare la fundamentarea in mod rational a adaptarii muncii la om si a omului la munca in scopul cresterii productivitatii, cu alte cuvinte ergonomia are drept obiect cercetarea si indicarea modului in care trebuie proiectata si efectuata orice operatie, avand in vedere realizarea unei economii cat mai importante de energie umana. In birou ergonomia urmareste studierea elementelor umane si materiale ale procesului de munca in complexitatea si in interdependenta lor; capacitatile umane si modul cum acestea pot fi utilizate in mod optim, pe intregul fond de timp de munca; gradul de complexitate al echipamentului si mobilierului, precum si modalitatile tehnice de largire a ariei de activitate a lucratorilor, in conditiile diminuarii stresului si a oboselii; conditiile de mediu si mijloacele de reducere a influentei lor negative. Directiile de organizare ergonomica si de perfectionare a activitatii din birou ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele aspecte: - recrutarea, selectia, incadrarea, promovarea perso-nalului dupa aptitudini, pregatire si performante; - stabilirea dimensiunii optime a colectivelor de munca; - stabilirea unor forme specifice de stimulare in munca si aplicarea acestora; - diminuarea efortului fizic si intelectual prin achizitionarea unor echipamente informatice moderne; - dotarea birourilor si a serviciilor cu mobilier potrivit caracteristicilor antropometrice ale lucratorilor, pozitiei acestora in timpul muncii, sarcinilor de indeplinit si locului zonei de munca; - studierea microclimatului, in scopul crearii unui echilibru optim intre om si mediul sau de lucru, reducerii efortului senzorial si cresterii posibilitatilor de concentrare in executarea sarcinilor. Elementele de microclimat (zgomot, temperatura, iluminat, culoare) trebuie adaptate la specificul activitatii din fiecare birou.

25

Proiectarea ergonomica a locurilor de munca in birou presupune parcurgerea catorva etape: 1. Documentarea in vederea proiectarii noilor locuri de munca; 2. Efectuarea unor studii de fezabilitate in scopul reorganizarii locurilor de munca existente; 3. Examinarea statistica a situatiei existente pe baza informatiilor culese la locul de munca supus reproiectarii; 4. Proiectarea variantelor de organizare a locului de munca, calculul eficientei si alegerea variantei optime. In concluzie se poate spune ca ergonomia studiaza relatia dintre om si munca sa astfel incat sa determine cresterea productivitatii muncii fie prin organizarea ergonomica a locurilor de munca existente, fie prin proiectarea ergonomica a unor noi locuri de munca. Lucrarea de fata isi propune o detaliere a directiilor de organizare ergonomica a muncii in birou, mai sus mentionate, precum si proiectarea ergonomica a locurilor de munca urmarind etapele prezentate. Parintele managementului stiintific este considerat Frederick Winslow Taylor. Scoala managementului stiintific pune accentul pe productivitate maxima cu efort minim, eliminandu-se pierderile/rebuturile si ineficienta. In principala sa lucrare Principiile managementului stiintific, Taylor arata ca pentru a realiza un management stiintific este nevoie sa fie stabilite o serie de reguli, legi si formule care sa inlocuiasca judecata fiecarui individ in parte, dar care pot fi folosite efectiv numai dupa ce au fost consemnate oficial [4] . In lucrarea mentionata, Taylor expune o seama de principii ale organizarii stiintifice a muncii ce prevedeau: 1. Sa se concentreze la un loc toata experienta traditionala, care sa fie clasificata, structurata pe categorii si transpusa in reguli, in legi si in formule pentru a-i ajuta pe lucratori in activitatea lor zilnica. 2. Sa se formuleze metode stiintifice pentru fiecare element din activitatea unui om care sa le inlocuiasca pe cele empirice. 3. Lucratorul sa fie selectat, instruit si promovat pe baze stiintifice. 4. Sa se colaboreze cu lucratorii pentru a garanta faptul ca munca este facuta conform principiilor stiintifice formulate. 5. Sa se realizeze o diviziune a muncii si a responsabilitatilor egala intre lucratori si intre manageri, astfel incat acestia sa efectueze activitatile pentru care sunt cel mai bine pregatiti. Taylor a pus in practica si o multime de experimente care au demonstrat cresterea eficientei prin organizarea stiintifica a muncii: 1. Studiul muncii. Intr-un experiment a trecut la descompunerea proceselor de munca in miscari elementare si eliminarea tuturor gesturilor inutile. In trei ani productivitatea atelierului testat s-a dublat. 2. Unelte standardizate. In alta zona a descoperit ca lopetile folosite pentru incarcarea carbunelui cantareau 6-14 kg. Dupa experimentari s-a constatat ca greutatea adecvata este de 7-8 kg. Din nou dupa trei ani, 140 de oameni faceau munca pentru care inainte fusese nevoie de 400600 de oameni. 3. Selectarea si instruirea lucratorilor. Intr-un alt atelier Taylor a insistat ca fiecarui muncitor sa i se dea munca pentru care este cel mai potrivit, iar celor care depaseau volumul de

26

munca prevazut sa li se acorde prime/indemnizatii. Asa cum era de asteptat, productivitatea a crescut si s-a mentinut la un nivel ridicat. Cu toate aceste succese, intotdeauna managementului stiintific i s-a reprosat faptul ca pune prea mare accent pe productivitate, subestimand natura umana. Studiile lui Taylor au fost completate de sotii Gilbreth, Frank si Lilian. Cei doi s-au ocupat de aspectele umane ale fenomenului de organizare, contribuind la aprofundarea si la largirea conceptelor privind studiul miscarilor si starea de oboseala. Sistemele lor de evaluare au devenit mai tarziu metode de analiza si de apreciere a activitatii/executiei. Cercetarile lor au urmarit descoperirea celor mai bune modalitati de a efectua o activitate in cel mai usor mod posibil. In miscarile executate de lucratori la locul de munca au reusit sa identifice 18 micromiscari elementare (a apuca, a tine, a pozitiona, a cauta), pe care le-au denumit therbligs, adica anagrama numelui sau, Gilbreth. Aceste micromiscari au stat la baza elaborarii normativelor de munca pe timpi predeterminati care apoi au permis fundamentarea stiintifica a normelor de munca si economisirea timpului de normare. O contributie valoroasa a celor doi in dezvoltarea cercetarilor privind munca a constituit-o si enuntarea unui numar de sapte principii ale economiei energetice a miscarii. Studiile lui Taylor si cele ale sotilor Gilbreth s-au completat reciproc, Taylor punand accentul pe cresterea vitezei de productie, iar cei doi au urmarit sa crute muncitorul de oboseala inutila. Ralph M. Barnes stabileste in lucrarea sa Motion and Time Study, aparuta in anul 1940, un numar de 22 de principii ale economiei miscarii, in scopul rationalizarii operatiilor efectuate in timpul muncii. Asa cum se stie, scopul principal al economiei miscarii este productivitate maxima cu efort minim. In continuare vom prezenta principiile lui Barnes (numai pe cele care isi gasesc aplicabilitate in organizarea ergonomica a muncii in birou) incadrate pe trei grupe: 1. Principii ale economiei miscarii corpului omenesc. - Mainile sa inceapa si sa termine miscarile in acelasi timp. - Mainile sa nu ramana inactive in acelasi timp, cu exceptia perioadelor de odihna. - Miscarile bratelor sa fie efectuate simultan, in sens opus si simetric. - Miscarile curbe, continui si line ale mainilor sunt preferabile miscarilor rectilinii. - Munca sa fie in asa fel organizata incat sa permita un ritm usor si natural, oriunde este posibil. - Fixarile ochilor sa fie, pe cat posibil, cat mai putine si de durate cat mai scurte. 2. Principii ale economiei miscarii aplicabile in organizarea locului de munca. - Pe suprafata de lucru sa se mentina numai materialele care se utilizeaza in ziua respectiva (principiu adaugat in lista lui Barnes de catre profesorul Burloiu, in anul 1975, dupa o cercetare efectuata cu o echipa de studenti la fabrica Electromagnetica din Bucuresti). - Sa existe un loc definit si permanent pentru toate materialele. - Materialele sa fie plasate aproape de punctul de utilizare. - Sa se asigure conditii corespunzatoare de vedere. Iluminatul bun constituie prima cerinta pentru o percepere vizuala satisfacatoare. - Sa se asigure fiecarui lucrator un scaun de un tip si cu o inaltime care sa-i permita o pozitie corecta in munca.

27

3. Principii ale economiei miscarii aplicabile in proiectarea echipamentelor. - Mainile sa fie degajate de orice activitate care ar putea fi efectuata mai avantajos de un instrument, de un echipament. - Obiectele de lucru si materialele sa fie prepozitionate, ori de cate ori este posibil. - In cazurile in care fiecare deget executa o miscare speciala (dactilografie, operare pe calculator), sarcina sa fie repartizata potrivit capacitatilor specifice ale degetelor. Economia miscarii prin aplicarea acestor principii inseamna, in esenta, economia de energie a organismului uman. Denumirea lor completa ar fi Principii ale economiei energetice a organismului uman. Toate aceste principii stau la baza organizarii ergonomice a muncii si servesc la elaborarea masurilor pentru realizarea practica a acesteia.

28