LUCRARE METODICA NR 1

TEMA: Edentatia partiala redusa. Amprentarea si realizarea

modelului.

Studenta: Midoni Daniela; Grupa S1403; USMF “Nicolae Testemitanu” Facultatea Stomatologie.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL:

1. Definitie “Edentatie partiala”. Varietati dupa dimensiuni.

Edentatia partiala este dereglarea integritatii arcadei dentare prin lipsa de la 1 pina la 13-15 dinti, acesta cuprinde brese situate in zonele frontala si laterala, marginite de dinti restanti. Este o forma nazologica de patologie a Sistemului Stomatognat. La prezenta in arcade dentara a spatiului edentat (bresei) toate organele si tesuturile Sistemului Stomatognat pot sa se adapteze la aceasta situatie morfologica datorita capacitatilor compensatorii ale fiecarui organ al Sistemului.

Clasificarea edentaţiei parţiale după Kennedy. Edentatia partiala dupa Kennedy se imparte in 4 clase, iar primele 3 au impartite in 4

subdiviziuni:1) Edentatia de clasa I – sunt incluse arcadele dentare edentate partial cu prezenta obligatorie a breselor

bilaterale terminale, adica marginite de dinti numai mezial. 2) Edentatia de clasa II – este prezenta obligatorie numai a

unei brese terminale, adica marginita de dinti numai mezial.

3) Edentatia de clasa III – este prezenta obligatorie a bresei

laterale intercalate, adica marginita si medial si distal de dinti.

4) Edentatia de clasa IV – sunt incluse arcadele dentare

edentate partial cu localizarea bresei numai in zona frontala.

2. Etiologia edentatiei partiale.

Factorii care duc la aparitia edentatiei partiale, conditional pot fi repartizati in 2 grupe: 1) Factorii congenitali – se caracterizeaza prin lipsa mugurilor dentari sau al distructiei lor in stadiile incipiente de dezvoltare. Ea se mai numeste edentatia primara. Daca lipsesc toti dintii – se numeste anodontie. Daca lipsesc citeva dinti – se numeste hipodontie (oligodontie). 2) Factorii postanatali – apare ca urmare afectiunilor odontale, parodontale, a proceselor inflamatorii (osteomielita, etc), interventiilor chirurgicale (inlaturarea tumorilor beningne sau maligne), traumatismul. Se mai numeste edentatia secundara.

3. Simptomele exo- şi endobucale a pacientului edentat parţial.

Exobucal: la lipsa a 1-2 molari sau 1-2 dinti chiar din zona frontala, simptomele exobucale vor lipsi deoarece in asemenea cazuri inaltimea treimii inferioare a fetei nu va fi micsorata, iar tesuturile moi peribucale isi vor pastra pozitia obisnuita, deoarece bresele sunt mici. In caz de lipsa a unui numar mare de dinti, cand bresele arcadelor dentare sunt intinse sau cand este pierduta dimensiunea verticala de ocluzie, vor surveni diferite simptome exobucale. La lipsa dintilor frontali superiori simptomul facial va fi determinat de prabusirea buzei superioare spre oral. Lipsa dintilor laterali va duce la prabusirea obrajilor creand aspectul de obraji supti, pe cand lipsa acestui grup de dinti unilateral, din cauza prabusirii obrazului corespunzator, va duce la o asimetrie a fetei. In caz de pierdere a dimensiunii verticale de ocluzie, se va observa micsorarea treimii inferioare a fetei, pronuntarea plicilor nazolabiale si mentoniera, iar comisurile gurii vor fi coborite.

Endobucal: dereglari de integritate a unei sau ambelor arcade dentare; dezintegrarea arcadelor dentare in care apar doua grupe de dinti: 1) grupa care functioneaza (care si-au pastrat antagonistii si participa la actul de masticatie); 2) grupa care un functioneaza.

Hipodontie a dintilor temporari:

4. Clasificarea edentației parțiale Kennedy

Clasa I -sunt incluse arcadele dentare edentate parțial cu prezența obligatorie a breșelor bilaterale terminale,adică mărginite de dinți numai mezial

Clasa II-este caracteristic prezența obligatorie numai unei breșe terminale ,adică mărginită de dinți numai mezial

Clasa III -este caracteristic prezența obligatorie a breșei laterale intercalate ,adică mărginită atît mezial cît și distal de dinți

Clasa IV-sunt incluse arcadele dentare edentate parțial cu localizarea breșei numai în zona frontală

Primele trei clase sunt împărțite în 4 subdiviziuni,în dependență de numărul breșelor.

5.Consecutivitatea examenului clinic a pacientului cu edentație parțială

Să determine starea dinților restanți,apofizei alveolare în spațiile edentate și a mucoasei cavității bucale.1)anamneza2)examenul exobucal3)examenul endobucal4)diagnosticul5)planul de tratament

6.Compenentele cîmpului protetic edentat parțial

Cîmpul protetic este alcătuit din totalitatea elementelor morfologice ale oaselor maxilare pe care se aplică protezele parțiale acrilice sau scheletaleElementele morfologice sunt: dinții restanți,crestele edentate ,bolta palatină,tuberozitățile maxilare și tuberculii piriformi.

7.Indicatii catre terapia edentatiei partiale cu punti dentare.

Restabilirea integritatii arcadelor dentare cu ajutorul puntilor dentare constitue indicatia de baza a tratamentului protetic,care se datoreaza si volumului mic al puntii,mecanismului fiziologic de transmisie a presiunii masticatoare, insusirii de a forma impreuna cu parodontul si dintii stilpi un complex biomecanic integru.Puntile dentare sun indicate pentru inlocuirea a 1.2.3 dinti pierduti la nivelul unei singure brese si in cazuri exceptionale,pentru inlocuirea a 4 dinti,de exmplu a lipsa 4 incisivi.Puntile dentare sunt indicate si in edentatiile multiple .intercalate si in foarte rare cazuri,ca exceptia in edentatie terminale.

8.Clasificarea puntilor dentare

Puntea din elemente separate Puntea dintr-o bucata Puntea metalo-acrilica (semifizionomica si fizionomica) Puntea metalo-ceramica Puntea din acrilat sau ceramic Puntea cu extesnie Puntea mobilizabila Puntea demontabila Puntea fixate fizico-chimic Puntea provizorie

9.Cerintele catre dintii stilp preparati la confectionarea puntilor dentare

Prepararea dintilor stilpi incipient nu se deosebeste de prepararea care se efectueaza in leciunile odontale coronare pentru utilizarea diferitor corane de invelis.Ulterior specificul consta in : obtinerea unei forme corcte specific pentru tipul de microproteza ales ca elemente de agregare; obtinerea paralelismului intre axele coronare ale dintilor stilpi astfel incit toate elementele de agregare sa se aseze uniform pe dintii stilp ; asigurarea paralelismului intr dintii stilpi se poate efectua vizual in caz cind sunt folositi 2 sau 3 dinti.Redarea paralelismului se poate efectua si prin prepararea dintilor stilpi in forma de con cu o inclinatie a suprafetelor coroanei catre axul longitudinal nu cu mai mult de 10 grade.

13.Linguri amprentare.Varietati.

Reprezinta un support rigid,rezistent,nedeformabil pe care se depune materialul de amprentare si se preseaza pe cimpul protetic.Lingura este compusa din baza,care acopera palatal dur, versantul vestibular al apofizei alveolare si arcada dentara.

Exista 2 tipuri de linguri :

Linguri standart cunoscute sub denumirea de linguri universal,variate ca dimensiuni din material metalice si nemetalice;

Linguri individuale- sunt confectionate in conditii clinice din material termo-plastice sau in conditii de laborator din acrylate auto si termo polimerizabile;

14.Modelul. Materiale de confectionare

Modelul- reprezinta o copie pozitiva a cimpului protetic.Modele pot fi documentare,auxiliare si de baza.

15.Tehnica realizarii modelului din ghips medical

Etapele :

Analiza amprentei; Izolarea si tratarea ei; Spalarea amprentei.prepararea si turnarea pastei de ghips; Confectionarea soclului modelului; Eliberarea modleului cu materialul amprentar si fasonarea soclului;