7/26/2019 Elaborarea Metodică N 6bbb

http://slidepdf.com/reader/full/elaborarea-metodica-n-6bbb 1/4

 Elaborarea metodică N 6  ( anul III, semestrul VI )

Tema : Furunculul şi carbunculul feţii şi gîtului..

1. Pielea ca un barier natural în infecţia piodermică.

Pielea (cutis) constituie un înveli neîntrerupt care se continuă la nivelul marilor orificii (gură, nas,ș

etc.) cu o semimucoasă (par ial keratinizată) i care, în interiorul cavită ilor respective, devine oț ș țmucoasă propriu-zisă. Pielea reprezintă o suprafa ă receptorie extrem de vastă, care asigură oț

sensibilitate diversă, protejează corpul de leziuni mecanice i microorganisme, participă laș

secretarea unor produse finale ale metabolismului i îndepline te de asemenea un important rol deș ș

termoregula ie, execută func iile de respira ie, con ine rezerve energetice, leagă mediul înconjurătorț ț ț ț

cu tot organismul.Pielea este constituită din înveli uri! epidermul de origine ectodermică, dermul i "ipodermulș ș

(stratul celular subcutanat) de origine mezodermică (mezenc"imală).

Definiţie:infecţiile cutanate produse de bacterii piogene (streptococi şi stafilococi) suntnumite  piodermite, c a r e p o t f i primare şi secundare (complică o afecţiunecu tana tă preexistentă). frecvent întâlnite în practică.

Clasificarea piodermitelor: p i o d e r mi t e l e s e c l a s i f i c ă î n sta fil ococii , streptococi i şi strepto-stafilococii cutanate, având o evoluţie acută, subacută şi cronică , cu localizări atât circumscrise, cât şi diseminate.

Piodermitele reprezintă manifestări cutanate inamatorii p r o v o c a te  de stalococi şistreptococi, germeni care stau la baza proceselor supurative, piogene. Frecvent intilnitein practica medicală, piodermitele au ingeneral un caracter benign, putind insă şi foarte grave, indeosebi la copii şi lapersoanele in virstă.Stalococii şi streptococii, alături de alţi coci şi bacili, trăiesi in număr considerabil pesuprafaţa pielii normale, insă aceştia constituie o oră bacteriana saprota, lipsită оngeneral de patogenitate.

opilul se naşte cu pielea sterilă, ora microbiana normală incepind să apară, cu ziua a!"a, a #"a a vieţii. $upă acest interval d e timp, pielea nu mai este sterilă din punct devedere bacteriologii şi nu i nu mai poate sterilizată sub nici o formă.Flora cutanată diferă de la individ la individ. оn raport cu regiunea topogracă, ea seestimează la %&& germeni'cm( pe spate, )&& germeni'cm pe mină, şi #&& &&&"* &&&&&& germeni'cm( in a+ile, in timp ce canaleleglandelor sudoripare sint sterile.Flora microbiana normală a pielii are rol оn menţinerea mani a leii- n c / prinproprietăţile ei de a interveni оn metabolismul lipidelor din epiderm şi de a forma acizigraşi. 0antaua acidă contribuie la apărareapielii faţă de microbii patogeni şi de fungi 1ciuperci2. Flora cutanata mai intervine оnprocesul de apărare prin elaborarea unor substanţe ce impiedică dezvoltarea şi omoară

microbii virulenţi.3 cauză favorizantă locală, 1ca de pildă soluţiile de continuitate provocate de prurit şidiverse traumatisme mecanice2 sau o cauza generală 1diabetul, boli cronicedebilitante, afecţiunile anergizante ale copilului4 ru5eola, tuşea convulsivă2 creeazăcondiţiile e+acerbării virulentei acestor germeni şi apariţia diverselor piodermite. 6aoriginea piodermitelor mai pot sta inoculările e+ogene prin diferite obiecte de lapersoanele cu leziuni cutanate 1impetigo, foliculite2 sau de la purtători de stalococipatogeni оn nazofarin+, cum ar оmbolnăvirile nou"născuţiloi şi sugarilor de lamame sau personalul de spital.

. !ecanizmul de declanşare a infecţiei în foliculul pielos.

Procesul infectios presupune proliferarea bacteriana m invazia si distrugerea tesuturilor gazda, precum sidezvoltaera unui process inflamator local sigeneral .

7/26/2019 Elaborarea Metodică N 6bbb

http://slidepdf.com/reader/full/elaborarea-metodica-n-6bbb 2/4

nfectia foliculului pilos trece prin mai multe stadii evolutive, fiecaruia corespunzandu!i o paleta larga desemne si simptome.nitial, foliculita se prezinta ca o zona "iperemica (rosiatica), dureroasa (sau cel putin, sensibila la

 palpare), centrata de un fir de par sau localizata langa un folicul.  #reptat se transforma intr!o pustulacontinand puroi. $paritia puroiului se acompaniaza de  prurit (de intensitate moderata). %olectia purulenta

 prezinta de obicei un edem impresionant supraiacent, ceea ce o face sa proemine si mai mult la nivelul

tegumentului.

&rmatoarea faza a evolutiei este marcata de fistulizarea flictenei ! materialul eliminat poate fi franc purulent sau sangvinolent. 'e obicei se elimina si firul de par. 'upa fistulizare, rana se cicatrizeaza,definitivandu!se astfel procesul de vindecare locala.

lictenele ce apar in cadrul unei foliculite profunde se caracterizeaza prin dimensiuni mai mari, durerilocale intense, persistenta indelungata (vindecare trenanta), spre deosebire de flictenele din foliculitelesuperficiale. 'e asemenea, foliculita profunda se poate extinde si poate reprezenta punctul de pornire

 pentru alte infectii tegumentare ce vor spori, in final, disconfortul pacientului, alterandu!i si mai multstarea de sanatate furunculul si carbunculul sunt printre cele mai frecvente astfel de complicati

*. "tiolo#ia furuncului şi carbuncului.

$urunculul % o inflamaţie acut+ supurativ+ a foliculului pilos şi ţesuturilor din urul lui.Progresînd, inflamaţia cuprinde glandele sebacee şi ţesutul conunctiv din apropiere. -ezarea

multipl+ se numeşte furunculoz+.

Carbunculul  o inflamaţie supurativ+ necrozant+, care cuprinde mulţi foliculi piloşi şi glandele

sebacee, cu formarea de infiltrat comun şi necroz+ imens+ a pielii şi ţesut celulo!adipos

subcutanat.

$urunculul este mai des provocat de stafilococul auriu şi mai rar de stafilococul alb. Pieleamurdară si microtraumatismul contribuie la declan area afec iunii. &n rol important în apari iaș ț ț

lor este slăbirea for elor protectoare ale organismului în urma afec iunilor croniceț ț

epuizante,avitaminozelor,diabetul

Carbunculul este aproape întodeauna solitar, la dezvoltarea lui contribuie epuizarea , afecţiuni

grave, tulbur+ri metabolismului (diabet, obezitate). $genţii care au provocat inflama ia sîntț

stafilococ, stafilo!streptococ, mai rar streptococ.

&. 'onele de localizare a furuncului facial.

urunculele fetei de obicei se localizeaza in regiunea buzei,mentoniera,nasului,pleoape si mai rar frontala si ugala.

%arbunculele s e dezvolta în special pe ceaf+, scapule, regiunea interscapular+, lombar+, gluteal+

şi mai rar membre.

(. )imptomatolo#ia furuncului.

faza (nfiltrativa),la inceput apare "iperemie si edem fara limite clare, cere este insotit

de dureri neinsemnate. Pe parcursul a /!0 zile in regiunea foliculului pilos se formesza un

nodul limitat,tesuturile inconuratoare se infiltreaza,"iperemia pielii in regiunea afectatase inteteste si apar dureri pronuntate.

faza ($bcedanta).a doua etapa a formarii furunculului se caracterizeaza prin aparitia

 puroiului si necrozei. Peste *!1 zile dupa inceputul afectiunii apare o dezintegrare

 purulenta a tesuturilor,care clinic se manifesta prin fluctuatie. 'upa desc"iderea

furunculului se elimina cantitati variate de puroi cu singe. n regiunea defectuluiepidermului se observa burbionul necrotic a furunculului capul, care se inlatura usor cu

7/26/2019 Elaborarea Metodică N 6bbb

http://slidepdf.com/reader/full/elaborarea-metodica-n-6bbb 3/4

 pinceta. 'ipa aceasta apare un ulcer cutanat cu tesut granulos,infiltratie si edem a

tesuturilor inconuratoare.

faza aici este caracteristic regenerarea plagii cu formarea cicatricei. n cazul, cind are

loc acumularea puroiului si liza burbuionului necrotizat, apare furunculul abcedat.

2imptomatologie generala

-a acesti pacienti apare cefalee, frisoane, fatigabilitate generala, toate acestea fiind simptomele

intoxicatiei. %el mai grav parcurg furunculele in regiunea buzei superioare,in regiuneatriung"iului nazo!labial. 'ezvoltarea grava a furunculului apare de obicei dupa incercarea

strivirii la etapa initiala infiltrativa a afectiunii. 3l poate fi solitar,dar uneori pot sa apara

concomitent sau apar multe focare unul dupa altul in diferite regiuni.

3volutia4 evoluţie grav+ are adesea furunculul în regiunea feţei ( reţeaua venoas+ şi limfatic+ bine

dezvoltata contribuie la extinderea rapid+ a infecţiei5tromboflebita venelor, furunculul poate

trece prin anastomoze5sinusurile venoase ale durei mater5tromboza lor5meningit+ purulent+

 bazilar+.

*. )imptomatolo#ia carbuncului.

-a început apare infiltrat inflamator cu o pustul+ superficial+, care creşte foarte repede.

2imptome încordare a ţesuturilor, durere insuportabil+ la distensie, care se intesific+ la atingere.

Pielea în zona infiltratului este purpurie, încordat+ şi edemaţiat+. 3pidermul desupra focarului denecroz+ se subţiaz+, perforîndu!se în mai multe orificii(6ciur7), prin care iese puroi vîscos de

culoare verde!cenuşie. &nele orificii se contopesc 5desc"iz+tur+ mare, prin care iese mult puroişi ţesuturi necrozate desprinse.

2imptomatologie generala

3ste însoţit+ de fenomene generale pronunţate t8 pîna la 19:%, intoxicaţii considerabile ! greaţ+şi v+rs+turi, inapetenţ+, insomnie, cîteodat+ delir şi stare de inconştienţ+. $ceste fenomene sunt

extreme de pronunţate la localizare % pe faţ+ fiind insotite de obicei de limfadenita regionala.

%um începe scurgera puroiului şi sa ias+ ţesuturi moarte semnele generale diminuiaz+. 'up+ cerana se cur+ţ+, se umple cu ţesut de granulaţie, edemul ţesuturilor din ur scade şi rana se

cicatrizeaz+

+. ratamentul conservativ.

n ambulator de obicei se trateaza furunculele fara complicatii la etapele initiale. n primul rind e

necesar de inlaturat orice excitant extern barbieritul,traumarea tegumentelor in regiuneafurunculului, aplicarea pe focar si tesuturile inconuratoare a pansamentului cu semialcool *!;

zile, pe o ora nu mai mult, ca sa nu fie provocata arsura sau iritatia pielii.

urunculele in faza a si carbunculele se trateaza in stationar. #erapia generala asigura lupta cuinfectia si intoxicatia.

#erapia locala in faza acuta a afectiunii se petrece pentru drenarea puroiului si exudatului dinfocarul purulent.

#erapia antibacteriana $ntibiotice de spectru larg pina la aprecierea sensibilitatii prin $#<!grama

%eftriaxon /g!0 ori pe zi

7/26/2019 Elaborarea Metodică N 6bbb

http://slidepdf.com/reader/full/elaborarea-metodica-n-6bbb 4/4

3ritromicina 9,;x1 ori pe zi(din spectrul ingust)

'ezintoxicatie *9!=9 ml de lic"id>?g corp,

2ol. @efortan =A

2ol. Buicosae /9A(dupa controlul glicemiei

2ol.fiziologica

2ol. @inger 

#ratament desensibilizant 

'imedrol, 2uprastin,encarol

%u scopul profilaxiei trombozei sinusului carvenos se indica anticoagulante cu actiune

directa0;99!;999 & Ceparina i>v de picurat cu intervale 1!= ore, dupa aceea i>m.

%u scopul scaderii activitatii factorului D si ridicarea fibrinolizei se indica acid

nicotinic cite 9,9;g /!0 ori pe zi.

. ratamentul cirur#ical.

Prelucrarea cimpului operator 

zolarea cimpului operator  $nestezia

ncizia

%"iureta

ndreptarea materialului la $<!grama

Prelucrarea cu solutii de C040 *A,furacilina

'renam

Pansament

%a terapie stimulatoare nespecifica se utilizeaza "emotransfuzie cu Pirogenal,

Prodigiozan, munofan9,99;A ! /ml i>m.

munoterapia activa specifica se efectueaza cu antifagina stafilococica,bacteriofagi,anatoxina stafilococica.

munoterapia pasiva se efectueaza cu plasma antistafilococica "iperimuna si cu

gamaglobulina,care are o actiune antistafilococica specifica.

izioterapie

&ltrasonografie peste /!0 zile dupa scaderea eritemului.

/. Profila0ia furuncului şi carbuncului.

@espectarea igienii pieliiE

3xcluderea strivirii acneelorE

Prelucrarea pielii cu antisepticeE

@espectarea protectiei munciiE

Protearea de actiunea climei severeE

amiliarizarea populatiei cu complicatiile posibile in dependenta de timpul adresariiE

2anatia focarelor piodermice

'iagnosticarea diabetului(furuncul 09A)