elaborarea metodică n 1 sem vii omf

8/19/2019 Elaborarea Metodică N 1 Sem VII Omf

http://slidepdf.com/reader/full/elaborarea-metodica-n-1-sem-vii-omf 1/5

Elaborarea metodică N 1( anul IV semestrul VII)

TEMA: Leziuni traumatice OMF !lasi"icare du#ă ti#uri (etiolo$ie)% "rec&en'ăFormele i #rinci#iile de bază ale or$anizării asisten'ei medicaleaccidenta'iilor

1 ate $enerale ale anatomiei 'esuturilor moi i ma*ilarelor

Anatomia ma*ilarului su#erior Maxilarul superior este format din patru apofize şi cornul în care se găseşte sinusul maxilar,participând la formarea orbitei, cavităţii nazale şi bucale (fig 1.1). Maxilarul superioi se uneşte cuneurocraniul prin complexul nozoetmoidal osul frontal, osul temporal şi sfenoidul.Datorită proeminenţei anterioare şi poziţiei mediane, nasu protejează maxila de traumatism luândasupra sa forţa agentului traumatic. Mai mult decât atât, complexul zigomatic şi arcada ,alicăprotejează maxilarul superior anteriolateral. Din acest punct de vedere, printre fracturile etajuluimijlociu al feţei nasul ocupa primul loc şi maxilarul superior ultimul. !roeminenţa mentonieră â

mandibulei îşi aduce şi ea aportul la apărarea maxilarului superior de traumatisme. Maxilarulsuperior e poziţionat în etajul mijlociu al feţei.!ărţile moi ale feţei acoperă cu un strat subţire şi neuniform sc"eletul osos şi. în cazul impactului,diminuează forţa agentului traumatizant. #esutul adipos $ic"at, de asemenea, atenuează forţacinetică a agentului vulnerant. Muşc"ii mimici ai feţei, în marea lor majoritate, nu admit deplasareasecundară a fragmentelor fracturate. Muşc"ii mobilizatori ai feţei, care acţionează asupramaxilarului superior, nu provoacă o deplasare vădită ca la mandibulă. #esutul muscular este foartesubţire, neuniform şi absenţa muşc"ilor antagonişti dirijează deplasările secundare întro singurădirecţie. %aţa este bogat vascularizală prin trei artere artera facială, artera maxilară internă şi ceatemporală superficială, la care se mai adaugă anastomozele arterei carotide interne, producând"emoragii de diferit grad.#esutul osos al etajului mijlociu al feţei este compus din ţesut osos compact, cel spongios şi cellaminar. &sul compact este distribuit neuniform în coloane verticale şi orizontale de grosimi diferite, în zonele de unire între traveele orizontale şi verticale, realizate de stâlpii de rezistenţă ai masivuluifacial. 'avităţile masivului facial (nazale, sinusurile maxilare, celulele etmoidale, cavitatea bucală,orbitară) sunt simetrice, multiple, de formă diferită, cu funcţii diferite, cu o mucoasă care aderă laperiost. !eriostul în regiunea procesului alveolar este unit direct cu osul, astfel în traumatismfractura va fi infectată. între stâlpii de rezistenţă se află un os laminar subţire (plafoane, planşee),nerezis tent, care orientează liniile de fractură. *tâlpii mari de rezistenţă+ canin (nazomaxilar),malar (zigomaticomaxilar), pterigoidian, iau naştere prin presiune funcţională în sens vertical almandibulei pe maxilă, în timpul procesului de masticaţie.

&asele feţei sunt mai fragile decât alte oase ale sc"eletului uman. l ocurile slabe+ osul lacrimal,partea medială a maxilei, lama papira cee (cribrosa) a osului etmoid, pereţii anterior, posterior şimedial ai maxilei. peretele inferior al orbitei, lamele laterale şi mediale ale apofizei pterigoidiene aosului sfenoid. Dupa pierderea dintilor si odaata cu inaintarea in virsta osul slabeste, procesulalveolar devine subtire,se atrofiaza si odata cu el,intreaga structura osoasa.aportul spongioasei la corticalaa a oaselor faciale sunt+ mandibula -/, compacta si spongioasa01/, maxilarul superior 2-13/ compacta si spongioasa 043/. 5igomaticul este cel mai dur osfacial si nasul este cel mai slab os din cele 4.

!articularităţile anatomomorfologice ale nasului6tajul mijlociu a fetei include - oase pare şi unul impar ale craniului+maxilarul

superior,amalarul,etmoidul,lacrimal, nazal, palatinul şi vomerul. 7oate sunt unite întrun bloc comun prin sinostoze care este numit 8masivul facial9, termenul fiindpropus de :e %ort (;<3;). !roeminenţa centrală a feţei, de dimensiuni şi, forme variatenasul este



de foarte multe ori componenţa faciala cea ma, caracteristică, cea care imprimă feţei nota specialaindividualizata. !entru fracturile în cauză se operează cu numeroase sinonime, fractura nasului,fractura piramidei nazale= Da>son şi %ord?ce le numesc 8fracturi ale etmoidului9, afirmând că suntmai severe decât 8simpla fractură a nasului= 'onverse şi *mit" folosesc termenul 8nazoorbital ,*trane preferă 8nasoet"moid9. în ;<20 6p@er a propus termenul 8naso orbitoet"moidal9, care estefrecvent utilizat în mai multe clinici. Aruss foloseşte termenul 8nasoet"moidoorbital9. Muc" şi

jac@son recurg la termenul 8orbitoetmoidal9. !roblema e că pentru a folosi un termen ori altul enevoie de un examen radiologie calitativ şi atunci incluzi fractura deplină mai precis aici estenecesară tomografia computerizată.&sele nazale sunt pare,se unesc intre ele formind nasul, in partea inferioara se consolideaza cucartilajele nazale. !artea superioara se uneste cu margo nasalis al osului frontal. &asele nazalesunt unite intre ele cu lamina perpendiculara a osului etmoid care in timpul traumatismului esteafectata. Marginile laterale ale oaselor nazale se unesc cu procesul frontal al maxilarului superior.!articularitatile anatomotopografice ce determina pozitia mediana si proeminenta nasului ,fragilitatea mare a oaselor ,dimensiuni mici, raport intim cu oasele craniului determina o incidentasporita de fracturare a oaselor nazale. Dereglari functionalesunt multiple si depind de fortaimpactului,directia agentului vulnerabil,structurile implicate in trauma. %unctiile nasuui care pot fi

dereglate in cazul traumatismului sunt urmatoarele+ respiratie,olfactie,drenare,fonatie,estetica,aparare, rezonanta, mimica,ar"itectonica craniului.

Anatomia com#le*ului zi$omatic&sul zigomatic e situat în partea anteriolaterală a feţei stratul de ţesuturi moi este subtire şi poatefi des expus traumatismului. &sul zigomatic, par, este cel mat rezistent os facial, care contribuie lafixarea oaselor craniului facial de cel cerebral. Bre 4 apofize (frontală temporală, maxilară, orbitară) şi tuberul maxilar (f/g. 1.3). &asele malareparticipă la formarea aspectului fetei si reprezintă o suprafaţă pentru inserţia muşc"ilor masticatorişi mimici de aceea orice deplasare a oaselor de la normă se va solda cu dereglări estetice şifuncţionale. !eriostul bogat vascularizat şi inervat are un rol important în vascularizarea osului şi înconsolidarea fragmentelor. 'el mai sărac periost în vase sangvine şi formaţiuni nervoase estesuprafaţa orbitară a osului malar. Bnalizele "istotopografice ale oaselor malare au stabilit că substanţa medulară prevalează în corpulosului malar şi la marginea inferioară a orbitei, iar apofizele (frontală, temporală, maxilară), îngeneral, constau dintro substanţă osoasă compactă. +n locul suturilor malarofrontală,tem#oromalară% substanţa spongioasă dis#are complet. Deoarece "racturile oaselor malare se#roduc% de obicei% mai des +n locul suturilor naturale% +n traumei% substan'a medulară acecontact cu mediul +ncon,urator%de aceea rar se comlica cu osteomielită mai des se complică cuosteomielita odontogenă.!e faţa orbitară se află un orificiu mic, foramenul zigomatico orbitar, care continuă cu un canal

ramificat, la rândul său, în orificii pe faţa externă+ zigomaticofacial şi zigomaticotemporal.&sul zigomatic asigură protecţia maxilei împotriva agenţilor traumatici externi din parteaanterolaterală. &sul malar participă la formarea stâlpilor de rezistenţă alveolomolar, care încep de lamolari, trece pe sutura zigomaticoalveolară, mai apoi pe corpul osului zigomatic şi pe apofizeleosului zigomatic. în cazul în care acţiunea factorului traumatic depăşeşte elasticitatea şi rezistenţa osului, aparefractura. M. B. Ca"uman (;<2) a demonstrat, prin cercetările sale, că pentru a fractura pereteleanterior al sinusului maxilar e nevoie de o forţă de -21 @g., al arcului zigomatic 10;<3 @g.%racturarea osului zigomatic la femei apare la impactul cu o forţă de 10;13 @g şi la bărbaţi de;-3-3 @g (Blexandrov - M.. ;<<<). Brcada zigomatică e formată din apofiza temporală a osului zigomatic şi apofiza zigomatică a osului

temporal (fig. 1.4). în cazul unei fracturi liniile de fractură pot fi unice, duble şi triple, porţiuneafracturată înfundânduse .+n treaptă9 sau +n .V/% .0/ *e pot deplasa medial, inferior, mai rarsuperior excepţional lateral.



2rinci#iile de clasi"icare ale traumatismelor OMF:a după ţesuturile lezate+

;. tesuturi moi E piele, mucoasa, ducturi, glande, nervi, vase, musc"i, tendoane=. tesuturi dure E os, periost

b după acţiune agentului traumatic (agresiuni, în sport, accidente de transport etc.)+;. agresiune=. caderile=0. accident rutier (in fracturile maxilei ; loc)=4. accident sportiv=. accident de munca=-. arme de foc=2. automutilari=1. trauma profesionala (in urma unor interventii)=<. interactiunea cu animale (atac)

c după starea de activitate (în agricultură, în industrie, în viaţa socială, în războietc.).

d clasificarea după C.M. Blexandrov, ;<1-.(prelegere)

3 Frec&en'a traumatismelor OMF

Dupa datele sectiei de c"irurgie &M% trauma ocupa locul cu 00/ (3343;0). 'el mai des seintalnesc fracturile de mandibula deoarece din cauza dereglarilor de functie pacientii se adreseazala medic, insa periodic, trauma isi sc"imba locul cu plagile (acestea ocupand primul loc).:ocul 0 E traumele complexului nazoetmoidal=:ocul 4 E traumele zigomaticului=:ocul E traumele maxilarului superior=:ocul - E leziunile dentoparodontale

Farsta medie a persoanelor cu traume este de 04 ani, preponderent barbati.(prelegere)

4 E*amenul accidenta'ilor cu traumatisme OMF

6xamenul bolnavului urmareste scopul stabilirii unui diagnostic corect. Bcesta precizeazaimprejurarile in care sa produs si timpul scurs de la accident (exactitatea este absolut necesara Eact juridic), stabileste existenta sau iminenta unei complicatii grave si depisteaza eventuale leziuniconcomitente cranioencefalice, toracoabdominale, leziuni ale membrelor, etc.Gn urma acuzelor, istoricului dezvoltarii bolii, semnelor si simptomelor se stabileste diagnosticulpreventiv.*emne si simptomele pot fi+

• Dolor, calor, rubor, tumor, functio lesa=

• deformatii

• Hemoragia (in jet, difuza)=

• 7ulburari de masticatie si deglutitie=

• 7ulburari respiratorii=

• 7ulburari de fonatie=



• 7ulburari nervoase=Ilterior cu ajutorul examenelor paraclinice (preponderent radiografice) si diagnosticului diferentialse stabileste diagnosticul definitiv.(prelegere J $urlibasa)

5 Formele i #rinci#iile de bază ale or$anizării asisten'ei medicale accidenta'iilor

7ratamentul bolnavilor cu traume in regiunea &M% prevede restabilirea formei si functiei pierdute intimp cat mai scurt. ezolvarea acestui scop include urmatoarele etape de baza+

- epozitionarea corecta a fragmentelor dislocate=- Gmobilizarea lor=- *timularea regenerarii tesutului osos in regiunea fracturii=- !revenirea oricarui tip de complicatii (osteomielita, articulatie falsa, sinusita

traumatica, flegmoane sau abcese, etc.). Bjutorul specializat trebuie acordat in termeni cat mai scurti (primele ore dupa trauma), deoarecerepozitionarea la timp si imobilizarea fragmentelor asigura conditii favorabile regenerarii osoase sicicatrizarea tesuturilor moi, de asemenea favorizeaza "emostaza si preintampina complicatiile deordin inflamator.&rganizarea asistentei bolnavilor cu traume &M% trebuie sa urmareasca (...). volumul si caracterulasistentei acordate se pot sc"imba in dependenta de circumstantele la locul accidentului,localizarea punctelor si institutiilor medicale.Deosebim+

;. !rimul ajutor, care se acorda nemijlocit la locul accidentului, posturile sanitare, decatre pacienti (de sinestatator sau altora) sau sanitar.=

. Bjutorul premedical, se acorda de catre felcer (K) sau asistenta medicala si arescopul de a completa actiunile intreprinse anterior=

0. !rimul ajutor medical, care trebuie acordat in primele 4 ore= se realizeaza de catre

mediciinespecialisti (in spitalele locale, la spitalul de urgenta, etc.)=4. Bjutor c"irurgical specializat, care se acorda in institutiile medicale nu mai tarziu de;;1 ore dupa trauma=

. Bjutor specializat, care trebuie acordat in institutie specializata nu mai tarziu de 4ore dupa trauma.

(dupa $ernads@i)

6 e#rinderi #ractice : stabilirea dia$nosticului de traumatism "acial% acordarea#rimului a,utor medical de sinestătător i cole$ului

*tabilirea diagnosticului se face in urma efectuarii urmatorilor pasi+

- Bcuzele=

- Gstoricul dezvoltarii bolii=- 6xamenul obiectiv local (exo si endobucal)=- *tabilirea unui diagnostic preventiv=- 6xamenul paraclinic ( radiografie, tomografie computerizata, 6&D)=- Diagnostic diferential=- Diagnostic definitiv

(prelegere)

!rimul ajutor la locul accidentului6volutia favorabila a tratamentului traumelor &M% depind foarte mult de calitatea si oportunitatea

primului ajutor. De organizarea corecta a acestuia depinde nu doar sanatatea ci si viata victimei,mai ales in cazul "emoragiei sau asfixiei. Deseori una din particularitatile traumelor &M% estenecorespunderea aspectului victimei si gravitatea leziunii, deci necesita o atentie deosebita.



:a acordarea primului ajutor, victima cu trauma &M% in primul rand se pozitioneaza astfel incat sase impiedice asfixia, adica se culca pe o parte, intorcandui capul spre partea ranita sau cu fata in jos. Dupa care se plica pe rana un pansament aseptic. :a arsuri c"imice ale fetei se spala cu apadin abundenta pentru a inlatura agentul c"imic.Dupa acordarea primului ajutor, bolnavul este transportat la punctele de asistenta medicala undevor primi asistenta premedicala de catre personalul medical cu studii medii. Multi bolnavi se pot

deplasa singuri insa altii necesita sa fie transportati respectand regulile de prevenire a asfixiei si"emoragiei.($ernads@i)

$G$:G&AB%G6

; Maetrialele cursurilor. A. 7imoşca, '. $urlibaşa L'"irurgia bucomaxilofacială9 '"işinău ;<< p. -.0 . NOPQRSOTU V WX. YZVXQX[V\]R^U_ RSO`USOO[V_ . ;<<3 RSX. 0;00;.

elaborarea metodică n 1 sem vii omf

Documents