elaborarea metodică № 2elaborare nr 2 st. ortopedică

7/29/2019 elaborarea metodic 2elaborare nr 2 st. ortopedic

1/8

ELABORAREA METODIC 2

TEMA: Puntea dentar ntreg turnat. Fixarea modelelor nsimulatoare. Modelarea machetei din cear.

1.Simulatoarele. Definiie. Varieti

Simulatoareleaparate care reproduc n afara SS miscrile mandibuleifa de maxil. Pot fi: ocluzoare si articulatoare.

2.Ocluzorul, varieti, elementele componente, caracteristica.

Ocluzoarelecele mai simple aparate utilizate n practica proteticiidentare, care imit miscrile mandibulei n plan vertical.

Sunt compuse din 2 ramure articulate n jurul unui ax asemntor cu obalama, si sunt meninute la distana dorit cu ajutorul unui surub sau

tij metalic situat vertical.Ocluzatoarele Biokep (Ivoclar, Germania) repet miscrile

mandibulei n plan vertical si de lateralitate.

3.Articulatoarele, varietile, elementele componente,caracteristica.

Sunt aparate ce imit miscrile mandibulei n toate planurile si servescpentru refacerea morfologiei ocluzale corespunztoare activitii

funcionrii SS.Aticulatoarele anatomice medii si semiadaptabile:

Articulatorul Simplex propus de Gysi foloseste ca principiu deconstruire triunghiul Bonwil. Au 2 rame: superioar => imit maxila;

inferioar => imit mandibula, articulate printr-un complex asemntorATM.

Astfel, extremitile posterioare ale ramei superioare sunt prezentate

de condilii articulari care alunec pe pantele ce imit tuberculii articularisituai pe ramura inferioar. Suprafaa acestor pante are un plan de

nclinare meziodistal de 33 si oralovestibular de 17. Aceste suprafeearticulare sunt plasate mai jos si mai posteriorfa de loculcorespunztor al acestora n ATM.

Locul lor de articulaie n ATM si al axului intercondilian transversaleste indicat de o tij transversal cu extremitile ascuite, solidarizat la


2/8

rama superioar a articulatorului. Extremitatea anterioar a ramei

superioare are o tij, vertical detasabil ce menine distana dintre ramesi pe care este instalat o mic tij orizontal, ce indic margineainterincisival a dinilor centrali inferiori. Totodat, vrful tijei orizontale

si pintenii de suport situai pe laturile verticale posterioare ale ramuriiinferioare, formeaz linia median orizontal a articulatorului dup carese stabileste planul protetic.

Alte tipuri: Monsson, Wadsworth, Heit.Articulatoare adaptabilereproduc individual miscari:1)cu nregistrare intrabucal2)cu nregistrare extrabucal3)cu nregistrare intra si extrabucal4.Metoda fixrii modelelor n ocluzoare.

Prin ghipsare, n relaie centric.Etape:

-pregtirea modelelor, (soclurile se aduc la dimensiunea necesarsi se fac pe ele niste santuri de retenie);

-poziionarea modelelor n relaie centric-alegerea si verificarea ocluzorului (dac se realizeaz line miscile

de articulare)-ghipsarea modelelor-fasonarea ghipsului-fixarea dimensiunii verticale

5. Metoda fixrii modelelor n articulatoare.

Fixarea n articulatorul Gysi Simplex:1.pregtirea modelelor2.pregtirea articulatorului3.gipsarea modelelor

6.Varietile de cear utilizate la modelarea machetei puniidentare ntreg turnate.

La modelarea machetei punii dentare ntreg turnate se foloseste cear

de culoare rosie, albstr si verde ambalat sub form de dreptunghiuri.


3/8

Ceara de culoare rosie este utilizat pentru adaptarea machetelorcoroanelor n regiunea cervical, cea verde pentru modelarea feelorcoronare, iar cea albastr pentru modelarea prilor intermediare alepunilor dentare. (Brsa, Postolache. p 97)

7.Puntea dentar ntreg turnat, caracteristica.

Primele picturi de cear sunt foarte fierbini pentru o aderen maibun la bont.

Apoi prin adiie se reface forma morfofuncional a suprafeei dintelui,

iar macheta s fie subdimensional n volum cu 0,2-0,28 mm.Macheta nu trebuie s aib convexiti si margini prea accentuate si se

modeleaz cu 1-2 mm de la marginea viitoarei coroane pentru o aderenbun n zona coletului.

8.Etapele clinico-tehnice de confecionare a punilor dentarentreg turnate.

1. Clinic prepararea dinilor stlpi, amprentarea, protecia plgiidentinale;

2. Laborator realizarea modelului de lucru, modelarea macheteicoroanei din cear, turnarea;

3. Clinicproba coroanei turnate;4. Laboratorprelucrarea mecanic, slefuirea si lustruirea;5. Clinicproba si fixarea coroanei.

9.Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru preparareadinilor stlpi npunile dentare ntreg turnate.

10.Varieti de praguri cervicale, tehnica realizrii inecesitatea.

Praguri subgingivale si supragingivale.

Cu ajutorul pragurilor cervicale obinem un aspect fizionomic mai bunn cazul retraciilor gingivale. Igiena mai favorabil.


4/8

Prepararea dinilor in zona coletal are ca scop adaptarea ct

mai perfect a protezei pariale fixe la aceasta periferie, nchidereamarginal sau jonciunea dento-protetica. Aceast limit cervicala a

preparaei dinilor intereseaz din mai multe puncte de vedere:nivelul de plasare;configuratia limitei de plasare;posibilitati de creare a acestora pentru realizarea unor

amprente de precizie in cazul in care aceasta limita e plasataintracrevicular avand ca obiectiv mentinerea stabilitatii gingieilibere.

Nivelul de plasare

Este stabilit in urma unei evaluari preprotetice a sanatatiiparodontale, aprecierea sulcusului gingival cu sonda parodontala siexamen radiologic.

Menajarea parodontiului marginal respecta principiulbioprofilactic. Plasarea sub-, juxta- sau supragingival a limiteicervicale a preparatiei dentare va trebui sa tina cont de varstapacientului, de starea de sanatate parodontala a sa precum si denecesitatile fizionomice.

Nivelul de plasare a limitei cervicale a preparatieisupragingival, juxtagingival sau subgingival se va hotari pentrufiecare dinte in parte luand in considerare atat avantajele cat sidezavantajele acestei plasari. (5)

a) Preparatia coletala intrasulculara (intracrevicular,

subgingival) nu trebuie sa depaseasca in sulcusul gingival 0,35-0,50mm.

Ca avantaje prezinta o valoare carioprofilactica crescuta,retentivitate si stabilitate buna precum si satisfacerea cerintelorfizionomice, insa dezavantajele sunt mai numeroase:

traumatizarea parodontiului marginal;amprentare mai dificila, inexacta uneori;


5/8

marginile machetei subtiri se pot deforma;adaptare axiala imprecisa a coroanei protetice;

pot ramane zone neslefuite, neacoperite de coroanaprotetica, sensibile, rugoase, placofile;

lezarea insertiei sau chiar a fibrelor ligamentare (ligaturicirculare), ce pot produce inflamatii, retractii gingivale,hipertrofii, pungi parodontale. (5)

Sunt indicate in mod obligatoriu la coroanele stantate si lacele turnate realizate pe preparatie fara prag, pe dinti scurti invederea maririi retentiei chiar si atunci cand exista obturatii saufracturi subgingivale.Contraindicate la hemofilici (5)

b) Limita juxta- si supragingivala satisface principiul

bioprofilactic asupra parodontiului, mai ales pe cel biomecanic deretentie si stabilitate precum si pe cel fizionomic.

Prezinta ca avantaje:

protejarea parodontiului marginal;nu necesita dilatarea sulcusului gingival;permite o amprentare mai exacta;nu necesita gravare arbitrara in laborator;permite o verificare a adaptarii prin inspectie;permite perfectarea adaptarii prin brunisare;permite controale periodice ale inchiderii marginale. (5)

Ca dezavantaje se remarca o retentie redusa pe dintii scurti iarin zonele vizibile sunt inestetice.

Este indicata aceasta limita de plasare pe dinti lungi in zonalaterala, in conditiile tehnice si cu materialele adecvate de asemenea

la pacientii hemofilici, diabetici etc. (5)

Configuratia limitei de plasare

cu limita exacta, tangentiala;fara limita exacta, cu prag.

a)Configuratia fara limita exacta, tangentiala


6/8

Se plaseaza intotdeauna aproximativ 0,5 mm subgingival atat la coroanestantate cat si la cele turnate fara prag. Nu se recomanda la coroanemixte.

11.Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru realizareamodelului de lucru i auxiliar.

12.Tehnici de realizare a modelului de lucru i auxiliar.

Modelul din ghips poate fi realizat dup tote tipurile de amprente

cunoscute, ns calitatea confecionrii lui depinde de materialul utilizatla obinerea amprentei.

Amprentele obinute din materiale amprentare alginate se recomand afi tratate cu soluie 2% sulfat de zinc sau soluie 2% sulfat de potasiu

timp de 1-2 minute. Aceasta permite neutralizarea fosfatului trisodic dinalginat si obtinerea unei suprafee netede a modelului.

Turnarea modeluluila nceput amprentele se spalbine cu un jet deap rece, apoi se prepar pasta din ghips, prin malaxarea manual au

mecanic a apei cu pulbere de ghips.Dup prepararea pastei din ghips trecem la turnarea modelului. n

acest scop amprenta splat seusuc si se depune cu spatula poriunimici de past din ghips pe prile interne cele mai pronunate ale

amprentei. Se vibreaz cu mna sau prin meninerea amprentei nvibratorpentru ca pasta s ptrund treptat n toate imprimrileamprentei. Pentru realizarea soclului modelului pe masa de ghips sau peo plac de sticl se depun poriuni de past din ghips de dimensiunileamprentei, peste care se amplaseaz amprenta cu partea n care a fost

turnat pasta de ghips. Ulterior asupra lingurii amprentare seapas usorpentru solidarizarea poriunilor de past de ghips din amprent si de pemas avnd grij s nu subdimensionm. Concomitent, cu spatula se

nltur surplusurile de ghips. Dup priza definitiv, se ndeprteazmodelul de pe placa de sticl si se trece la eliberarea lui de materialul


7/8

amprentar. Se fasoneaz soclul modelului cu ajutorul cuitului de ghips

sau cu ajutorul aparatlui de soclat.

13.Utilajul, instrumente i materiale necesare pentru

realizarea machetei din cear a punii dentare ntreg turnate.

14.Tehnici de modelare a machetei din cear a punii dentarentreg turnate.

Corpul de punte metalic este indicat pentru zonele laterale invizibileale arcadelor dentare.Macheta lor reprezint forma ce red aspectulmorfofuncional al dinilor abseni cu dimensiuni corespunztoare.

Modelarea machetei poate fi realizat att dup tehnica clasic ct si

dup cea modern.La confecionarea punilor dentare din dou buci sunt aplicate

procedee prevzute de ambele tehnici. Iniial se plastific un bloc deform paralelipidic de cear albastr fabricat n acest scop si se aseazn spaiul edentat. Blocul de cear este presat manual, nct s prezinte

adaptri intime la relieful spaiului edentat extinzndu-se pn la linia cemarcheaz coletul dinilor lips si la suprafeele proximale aleelementelor de agregare. Peste blocul de cear plastificat se preseazdinii antagonisti n ocluzia centric prin aducerea ramurilor ocluzoruluin poziia de cuplare. Astfel, pe suprafaaocluzala blocului din ceardin spaiul edentat rmn imprimrile suprafeelor ocluzale ale dinilorantagonisti. Dup aceste imprimri cu spatula de modelat sau cubisturiul se schieaz prin linii dimensiunile suprafeelor ocluzale,vestibulare si orale ale dinilor lips n sens mezio-distal, marcnd astfelmrimea dinilor ce vor fi modelai. Pentru a evita miscarea blocului de

cear n timpul modelrii, el se ncleie de model ntr-un punct din parteaoral atingndu-ne de cear cu spatula fierbinte. Ulterior prin rzuiracerei se modeleaz forma anatomic corespunztoare a dinilor lips.

Dup aceasta, prin tehnica adiiei de cear, se red relieful crestelor desmal, poziia cuspizilor si a pantelor n relaie centric conform

principiilor ocluziei dinamice. n continuare, cu un instrument cu vrf


8/8

ascuit, sunt accentuate sanurile intercuspidiene si faetele

corespunztoare.Suprafaa mucozal a corpului de punte se modeleaz n raport de

situaia clinic. La modelarea unui corp de punte suspendat, macheta

este detasat cu atenie dintre elementele de agregare si de pe suprafaamucozal se secioneaz un strat de cear de 1-3 mm n raport de formasi topografia bresei. Dup aceast operaiune macheta este repoziionat

ntre elementele de agregare, iar pe suprafaa oral se modeleazprelungiri sub form de aripioare plasate pe suprafeele corespunztoarale microprotezelor. Aripioarele au scopul mrirei suprafeelor de lipirentre corp si microproteze si sunt situate n treimea medie a suprafeelor

orale pentru a nu irita parodontul marginal al dinilor-stlpi, precum sipentru a nu modifica ocluzia.

elaborarea metodică № 2elaborare nr 2 st. ortopedică

Documents