EKG PATOLOGICA

SCHEMA RAPIDA DE INTERPRETARE A EKG

1. FRECVENTA

2. RITMUL

3. AXA

4. HIPERTROFIE

5. INFARCT

1. FRECVENTA

• MODIFICARI DE FRECVENTAI. BRADICARDIE

frecvente lente < 60 batai/minut* ritm jonctional

II. TAHICARDIEfrecvente rapide > 100

batai/minut( 100 – 150 / min )

I. BRADICARDIE SINUSALA

Bradicardie sinusala

RITM JONCTIONAL

II. TAHICARDIE SINUSALA- frecventa

rapida intre 100 si 150/minut

- unde P identice inainte de fiecare complex QRS

- ritm regulat

Tahicardie sinusala

2. RITM

• TULBURARI DE RITM

I. RITM NEREGULAT

II. EXTRASISTOLE

III. RITMURI RAPIDE

I . RITM NEREGULAT

1.1. ARITMIA SINUSALAARITMIA SINUSALA- unda de stimulare ia nastere in

NSA dar impulsurile sunt eliberate la intervale variabile

- unde P identice- distante R-R inegale- se intalneste in mod normal la copii- la adulti, adesea se poate datora

bolii nodului sinusal (sick sinus syndrome)

ARITMIE SINUSALA

ARITMIA SINUSALA

2.2. RITM VAGABOND RITM VAGABOND ( wandering pacemaker )( wandering pacemaker )

- acest ritm apare ca urmare a schimbarii pozitiei pacemaker-ului

- unde P diferite ca forma in functie de sediul pacemaker-ului

- distante R-R inegale

WANDERING PACEMAKER

RITM VAGABOND

3. 3. FIBRILATIA ATRIALAFIBRILATIA ATRIALA

- se datoreaza descarcarii a numeroase focare atriale ectopice si numai din intamplare unul dintre impulsuri ajunge la NAV

- nu exista unde P

- exista mici unde de fibrilatie ( f )

- distante R-R inegale

FIBRILATIA ATRIALA

FIBRILATIA ATRIALA

II. EXTRASISTOLE

Sunt batai care apar mai precoce decat normal.

Se datoresc unor descarcari premature a diferitelor focare ectopice atriale sau ventriculare.

1.1. EXTRASISTOLA ATRIALA EXTRASISTOLA ATRIALA-un focar atrial ectopic

genereaza unde P anormale,

precoce urmate de cate un

QRS normal. Impulsul nu ia

nastere in NSA deci nu se

aseamana cu celelalte unde

P. In schimb, NAV capteaza

si transmite impulsul normal.

EXTRASISTOLA ATRIALAEXTRASISTOLA ATRIALA

2.2. EXTRASISTOLA NODALA EXTRASISTOLA NODALA

- un focar ectopic al nodului

atrio-ventricular genereaza un

QRS precoce, neprecedat de unda P

sau precedat de unda P negativa

3. 3. EXTRASISTOLA VENTRICULARAEXTRASISTOLA VENTRICULARA

EsV ia nastere intr-un focar ectopic al unui ventricul. Se caracterizeaza printr-un complex QRS larg si precoce urmat de o pauza compensatorie.

In contrast cu EsV, EsA sunt urmate de o pauza care nu

este compensatorie.

EXTRASISTOLA VENTRICULARAEXTRASISTOLA VENTRICULARA

EsV se cupleaza uneori cu una sau mai multe batai normale si acest aspect se produce regulat. Cand se cupleaza o EsV cu o bataie normala este vorba de bigeminism, cu doua batai trigeminism etc.

Bigeminism

Trigeminism

Un focar ventricular ectopic se poate descarca o singura data sau din contra sa produca o serie de impulsuri succesive care realizeaza o salva de extrasistole.

EsV multifocale se datoresc focarelor ectopice ventriculare multiple. EsV multifocale au morfologie diferita.

III. RITMURI RAPIDE

1.1. TAHICARDIA PAROXISTICATAHICARDIA PAROXISTICA

Inseamna o frecventa rapida

( tahicardie ) cu debut brusc

( paroxistica ).

Frecventa cardiaca in TP

este de 150 – 250/minut.

TAHICARDIA PAROXISTICA ATRIALATAHICARDIA PAROXISTICA ATRIALA

- se datoreaza unei descarcari rapide si bruste a unui focar ectopic atrial.- este o succesiune normala de unde P si complexe QRS cu o frecventa foarte rapida

- TPA poate sa se produca la o frecventa atat de rapida incat undele P se amesteca cu undele T ceea ce da aspectul unei unde unice.

TAHICARDIA PAROXISTICA NODALATAHICARDIA PAROXISTICA NODALA

- se datoreaza unui focar ectopic situat in NAV

- este o succesiune de complexe QRS neprecedate de unda P cu o frecventa foarte rapida.

- TPA si TPN sunt denumite in ansamblu tahicardie paroxistica supraventriculara

( TPSV )

- diagnosticul TPA sau TPV nu este esential, ele se trateaza la fel.

TAHICARDIA PAROXISTICA TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARAVENTRICULARA

- este declansata de un focar ectopic ventricular

- seamana cu o succesiune rapida de EsV

- frecventa rapida ( 150 – 250/minut )

2.2. FLUTTER ATRIAL FLUTTER ATRIAL

- ia nastere intr-un focar ectopic atrial unic

- undele de flutter ( F ) survin in succesiune rapida si sunt identice

- sunt comparate cu dintii de fierastrau

- ritmul este in general regulat

- frecventa undelor de flutter este cuprinsa intre 250 – 350/minut

- impulsul atrial va stimula periodic NAV ceea ce inseamna ca va exista o serie de unde F inaintea fiecarui complex QRS

FLUTTER ATRIALFLUTTER ATRIAL

3. 3. FLUTTER VENTRICULARFLUTTER VENTRICULAR

- este produs de un focar ectopic ventricular unic

- undele sinusoidale regulate se succed cu o frecventa intre 200 – 300/minut

4.4. FIBRILATIA ATRIALA FIBRILATIA ATRIALA

- se datoreaza numeroaselor focare ectopice atriale care se descarca cu frecvente diferite antrenand un ritm haotic , neregulat

- nu exista unde P ci unde f (de fibrilatie)

- numai din intamplare un impuls atrial va stimula nodul AV

FIBRILATIA ATRIALAFIBRILATIA ATRIALA

5. FIBRILATIE VENTRICULARA5. FIBRILATIE VENTRICULARA

-se datoreste stimulilor ce iau nastere in focare ectopice ventriculare multiple antrenand contractii haotice

- activitatea electrica este complet anarhica

- amplitudinea deflexiunilor diminua pe masura ce inima moare

FIBRILATIE VENTRICULARAFIBRILATIE VENTRICULARA

EXERCITII

?

FLUTTER ATRIAL

?

FLUTTER VENTRICULAR

?

1. TAHICARDIE SINUSALA

2. TAHICARDIE SUPRAVENTRICULARA

3. TAHICARDIE VENTRICULARA

?

EsA

?

EsN

EsA

EsN

EsV - bigeminism

?

RITM SINUSAL NORMAL

?

ARITMIE SINUSALA

?

TAHICARDIE SINUSALA

TAHICARDIE VENTRICULARA

?

BRADICARDIE SINUSALA

?

WANDERING PACEMAKER

?

EXTRASISTOLE VENTRICULARE

?

FIBRILATIE ATRIALA

?

FIBRILATIE VENTRICULARA

•TULBURARI DE CONDUCERE

1. BLOC SINOATRIAL

2. BLOCURI ATRIOVENTRICULARE

3. BLOCURI DE RAMURA

1. BLOC SINOATRIAL

- NSA este blocat temporar

- pacemaker-ul normal al cordului se blocheaza temporar cel putin in timpul unui ciclu dar apoi isi reia activitatea de stimulare.

- undele P inainte si dupa bloc sunt identice

( toate iau nastere in NSA )

2. BLOCURI ATRIOVENTRICULARE

BAV gradul IBAV gradul I- impulsul intarzie la nivelul NAV mai

mult decat normal ( 0,1 sec )

- intervalul PQ/PR > 0,20 sec

- de indata ce NAV este stimulat, depolarizarea ventriculara se produce normal

- secventa QRS – T normala

BLOC AV GRADUL IBLOC AV GRADUL I

BAV gradul II

Un bloc AV apare atunci cand sunt necesare mai mult de 2 impulsuri atriale pentru a declansa un raspuns ventricular.

Asta inseamna ca doua sau mai multe unde P preced un complex QRS

BAV gradul II Mobitz IBAV gradul II Mobitz I( perioada Wenc( perioada WencKKebachebach ) )

- apare cand intervalul PR se alungeste progresiv pana apare un “P blocat”

BAV gradul II Mobitz IBAV gradul II Mobitz I

BAV gradul II Mobitz IIBAV gradul II Mobitz II

- se constata absenta ocazionala a unui complex QRS dupa o unda P normala

- intervalele PR sunt normale

BAV BAV gradul gradul IIIIII

- apare atunci cand niciunul dintre impulsurile atriale nu stimuleaza NAV

- ventriculele nestimulate pun in actiune un pacemaker ectopic de la nivelul lor care va descarca impulsuri cu frecventa ~ 30/min

- in BAV grd III se constata ca frecventa atriala ( undele P ) difera de cea ventriculara ( complexele QRS ). Aceasta se numeste disociatie atrioventriculara.

- In BAV gradul III pulsul este atat de lent incat fluxul sangvin cerebral este diminuat si pacientul poate prezenta pierderea constientei

BAV COMPLETBAV COMPLET

Bloc AV gradul I

3.3. BLOCURI DE RAMURA BLOCURI DE RAMURA- se datoreaza unui blocaj al impulsului in

ramurile dreapta sau stanga a fasciculului Hiss- ramura dreapta trimite stimulul de

depolarizare la ventriculul drept iar ramura stanga la ventriculul stang. Acest lucru se realizeaza in mod normal simultan.

- un bloc al unei ramuri determina o intarziere a transmiterii impulsului de partea respectiva. Deoarece ventriculele nu se mai depolarizeaza simultan , QRS –ul va avea aspect largit > 0,12 sec. Depolarizarea fiecarui ventricul se realizeaza separat astfel ca pe EKG apar doua unde R care se noteaza R si R

Daca gasim un QRS largit peste 0,12 sec pe EKG inseamna ca exista un bloc de ramura.

Cautam aspectul R- R in precordiale.

- R- R in precordialele drepte (V1 si V2)

- axa la dreapta BRD

- ST si T in sens opus QRS

- R- R in precordialele stangi ( V5 si V6 )

- axa la stanga BRS

- ST si T in sens opus QRS

BLOC DE RAMURA DREAPTABLOC DE RAMURA DREAPTA

BLOC DE RAMURA STANGABLOC DE RAMURA STANGA

BLOC DE RAMURA DREAPTABLOC DE RAMURA DREAPTA

BLOC DE RAMURA STANGABLOC DE RAMURA STANGA

SDR DE PREEXCITATIESDR DE PREEXCITATIE ( WOLFF-PARKINSON-WHITE ) ( WOLFF-PARKINSON-WHITE )

- reprezinta o depolarizare prematura a ventriculelor

- pe EKG se inscrie un interval PR scurtat si unda delta

- la indivizii cu sdr WPW exista un fascicul accesoriu care elimina intarzierea obisnuita de 0,1 sec a impulsului la nivelul NAV

- acesti indivizi pot dezvolta usor TPSV

SDR DE PREEXCITATIESDR DE PREEXCITATIE( WOLFF-PARKINSON-WHITE )( WOLFF-PARKINSON-WHITE )

EXERCITII

?

BLOC SINOATRIAL

?

BAV gradul II Mobitz I

BAV gradul II Mobitz II

?

BAV gradul I

MOBITZ I

BSA

MOBITZ II

?

EXTRASISTOLA ATRIALA

TAHICARDIE SINUSALA

SDR DE PREEXCITATIE

?

EXTRASISTOLE VENTRICULARE

?

BAV gradul III ( complet )

FIBRILATIE ATRIALA

?

TAHICARDIE SUPRAVENTRICULARA

?

TAHICARDIE VENTRICULARA

?

RITM JONCTIONAL

BRD

BRS

?

FLUTTER VENTRICULAR

?

BLOC SINOATRIAL

?

FIBRILATIE VENTRICULARA

?

EXTRASISTOLA ATRIALA

?

FLUTTER ATRIAL