D. ALE S SI U

CULTURA

LEG Ul\IELOR

LUCRARE PREMIATA

CIT MEDALIE DE AI-?'­

. . GIr T IN 1894 ::

CU 147 FIGURI IN rmX1'

A II-a E D 1 TIE

A 4-a MIE

BUCUREŞTI

Tiparul Institutului de Arte Grafice şi Editura .MINERVA •. - Bulevardul

Acadcmiei 3. - Edgar-Quinet 4.

Hlll

www.dacoromanica.ro

CULTURA LEGUMELOR

www.dacoromanica.ro

Lxemplarele ce nu vor purla semncitura mea, se vorurmari conform legei.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Scopul ce' I am cu incepetea acestei lucrarr,este de a veded pe proprietarii ,si arendaii teireinoastre, formandu-,si singuri o grading de zar-zavat cat de mica, dacii nu una mare de specula.

Aceasta este usor de peat, deoarece toateilucrarea ei este in primdvard, moment in careocupatiunile sunt mici ci rastranse, astfel caorice persoand cu putind bundvointet 1,5i poateprocurer din mernile sale fir' osteneala sa putinulzarzavat ce ii trebue pentru consurnarea zilniceiin casd. Cultura legumelor in mic, intr'o gra-dinitd nu cere- cheltuell prea mail, nici perderede ..vreme.

Indatd duper lucrarea permantului i duper se-mdnat, singura ingrijire este udatul in timpulreisadurilor, care mai toate se fac in tuna Maiu,duper a carei trecere incepe recolta legumelor.

In privinta marilor culturi, avem de exemplupe acei Sdrbi $i Bulgari, care aproape lard no-

www.dacoromanica.ro

6 D. ALESSIU

Muni ci cuno,stinte speciale in arta gradindriei,sosesc la not in Cara la inceputul lunei Martie,timp cand incep cultura, spre a pleat in toamnacu zeci de mii de lei aduna(i pe samanta zat-zavaturilor ci chiria locului care in total nu in-trece suma de cloud mii lei.

Multe ziare agricole la not in tara at incercata da cunotinte in parte, asupra acestei culturi,dar nu at reucit pe deplin. Insa astazi, prinpracticd ci culesul acelor articole, dau la luminaintreaga cultura a plantelor ce ne sunt de tre-buintei zilnica.

Pentru descrierile culturale, am adoptat or-dinea alfabetica a legumelor, spre a inlesni eau-tarea lor. Asemenea plantele stint descrise cunumirile for de origina, precum acele ce beintrebuintam not astazi.

Mi-am pus toate silintele spre a angel gra di-narilor de meserie, precum ,si domnilor proprie-tari ,si arendafi amatori, modul de culturd si-stematic cu ingraMminte i pe distance; precumlocul de origina at plantelor, varietatile for itimpul ce intrebuinteaza semintele pentru incol-(ire t conservarea partilor lot vegetale si ger-minative.

Aceasta culturd, coprinde in sanul ei toateproduc(iunile de zarzavat, din orice punct devedere.

$i

www.dacoromanica.ro

PREFATA 7

Amatorul proprietar sau arendas de un coltde Omit nt cat de mic, dacd are spiritul practic,se ga ndeste de a forma in grddina sa nu numaiflori frumoase, dar ci cateva legume; care pentrudansul vor aved o valoare nepretuita, de a ficrescute sub ochii, mana ci propriele sale ingri-jiri, semanate si cultivate de dansul, este na-tural, ca sa'si poatd apre'cia singer, ostenealace-si da, pentru produsele ce a obtinut.

Amatorul este un ajutor puternic at horticul-turei intregi, adesea neexperimentat cultivd mailuta iu, coltul sau de pamant pe care' l ingri-je'te cu deosebire, in urma, cate putin .dela pri-mele incercari la care in parte a reusit, ii dagustul de a observa lucra rile mai de aproape ;is publicarile mai speciale, le studiazd ,ci le com-bind, devine tare in materie cunoaste meseria;stie ca pamantul poate produce mult dacci esteputin ajutat. De aci rezalta ca in curand, ne-multumit de a umbla calk batute, se intindela incercari de metode noi, fie chiar de plantemai putin sau de l',c cultivate !Jana aci, stu-diazd noutatile, vede profitul ci in urma sta-bileste model de exploatare.

Care va sa zica face horticulturei un serviciuimens, caci gradinarii sau cultivatorii de pro-fesiune, nu pot ci nu au chiar timpul de a face

,Si

www.dacoromanica.ro

8 D. ALIESSID

incerairi, ei trebue sa urmeze astfel Matt capi-talul lor, sa produces un bun cOstig.

Amatorul prepares calea, cultivatorul o ur-ine azei daces este bung. Din acest punct de ve-dere ci fares a fine socoteala de serviciile aduselui insai, rolul amatorului are o importanfcinepretuita . El maid si introduce adesea cu fe-ricire plante noi, pe ,care cultivatorii le esploa-teazel in urma cand incercarile le aratei oarecariavantagii serioase. Amatorul va getsi ci in acea-std carte deslusirile precise care'l va indruma lace'i rdmOne de facut.

Apa este una din cele mai puternice auxi-liare ; udatul des si ploile in timpul marilorcalduri este partea principals a zarzavagiilor.De aceea udatul trebuie sa alba o legaturd,streinsd cu gunoirea pdmantului. Unii cultiva-tori cred cd udatul des al legumelor i puse inloc bine gunoit, isi perde din sucul ci proprie-teifile for nutritive, acestea sunt grese7i preipd-stioase. Se ctie ca in general, in teseitura plan-telor compuse din vase, din fibre ci din celule,ca in ele se dezvolta principiile trebuincioasealimenteirei. De cdte on silim planta la o maresi repede dezvoltare, exageram asupra ksatu-rilor celulare. Fibrele in raport cu cantitatea ce-lulard, devine mai slabs in urma proprieteitilororganice ale plantei care astfel se gaseste mdrita.

www.dacoromanica.ro

PREI'ATA 9

Deci, anzatorii cci$tigti mult cittnd carti spe-ciale, cdci e bine a urma calea bdtutci. Metodete.experimentale $i $llintifice, capita o mare va-loare cdnd sunt puse in lucrare de practican(iindemanateci.

Cultivatorii exploateazd ca nzpii in jurul ora-$elor marl ci at satelor, gunoesc locurile, pe careadesea nu le add, a$teptand ploile ca sd'i ajutein culturd. Intinderea ce o udd insd in mod me-canic ar fi imposibil de a se add cu mina, inacest cas duce apa pe canaluri sau $enfulete,pe care o distribue pe ca'mpie. Cultivatorii tragun profit considerabil, cheltuelile fired ,nici.

In fine unii agricultori, proprietari sau aren-da$i cultivci legume in o grading a for mai multsau mai putin mica pentru nutrirea personaluluisau, in unele circunistante ar trebui sd meargamai departe. Este constatat al in starea actualaa lucrurilor, culturile iudustriale sunt auxiliareputernice ci ca cultura legumelor este aceia ce de)"rezultate mai satisfacdtoare.

Cred ca aceste consideratiuni vor angaja peagricultori a intro cu hotarire in cultura legu-minoaselor, in care vor gdsi numeroase foloase.Nu' mi rdmdne decd. t a multumi tutulor acelora.ce vor urnza consiliile date de mine aci sere ainIcitura pe vecinii no$h t Bulgari Sdrbi, adeschide o noud ramurd de lucru locuitorilor

$i

www.dacoromanica.ro

10 I). ALIIISSILT

Wei noastre i a impedica astfel risipirea averiistatului ci a noastrd in NH straine pe come-stibtle.

Progresul la care 'yeti ajunge prin munca, vafi cea mai mare iecompensa ce o yeti puledobtine.

D. ALESSIU.

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA A DOUA EDITIE

La aceasta edi(ie am cdutat de a introduce urtcalendar lunar de culturile i lucrarile ce se potface in grddina de legume in. diferitele epoci aleanului.

De asemenea am introdus cateva plante noi,precum ,si rectificdri in culturi dupd cerintele celemai moderne, avand in vedere dezvoltarea ceau lual fabricile de conservarea zarzavaturilor.

Prin aceasta north' edi(ie, caut sci fac prevei-zator, pe oricare amator sau cultivator, sa'idezvolt gustul ,si sed invingd greutattle cari sdlclued la succes.

Nu voiu face un lux de tipar, cautd nd a avedo lucrare eftirld si la indemana tutulor, ci scru-puloasei in corectiunile tipografice.

Bucuria mea cea mai mare va ft, cand in col-turile cur(ilor ci armanelor locuitorilor tiotridela sate, as veded mici culturi de legume.

D. A.

www.dacoromanica.ro

PRINCIPII DE GRADINARIE

Dispozitiuni generale. Afara de acei ce sunt nevoitide a face gradina de legume,pe ocuri neprielnice, prinpozitia for sau parnAnturilor rele, cred de a mea dato-rie de a atrage vederile mele asupra alegerei pozitiei §ipdmanturilor prielnice.

Terenurile ce au un metru adancime de pdmanturivegetate, amestecate cu putin nisip, gunoi putrezit (mra-nitA) i apd la indernAna, in ele suntem siguri de a reu§icu toate legumele cari infra in cultura curentA, fiind pa-manturi ware, permeabile aerului, fdra ca umezeala sdstea prea mutt, Irma racoroase pentru ca radacinile sdalba timpul sa absoarbe pdrtile necesare hranei tor.

Dacd ptimantul nu va fi dupa cum I'am descris maisus, gunoirea ogoarele vor suplini calitatile ce iilipsesc.

Asolamentul va fi randuit astfel ca un loc sa nu pro-ducd doi ani de arandul acelea§i legume. Gradina delegume va trebui sd fie aparata de vanturile rele prinziduri, garduri sau plantatiuni. La rasArit se poate sadivie ; La apus (sfinpt) vom plantd Cai§i, Peri sau Piersici ;La Nord (in Crivat) vom sad' Stejari salcami iar maijos in adapostul for Meri, Prun', Gutui sau Ceresi.

sit

www.dacoromanica.ro

14

In fiecarenat culturei

ll ALESSIU

an din toamna vom ara adanc locul desti-legumelor, deoarece gerul din iarna prin

inghet Si desghet it va marunti§i afana, primavara pamantul it sa-

numai cu spa sau cazmauaspre a forma brazdele, tar pietrilece learn gasi le vom face gramezipe potecile §i aleiele gradinei deunde le luam cu roaba sau caruta

prea este lucru mult spre a le intre-

FIG. 1. Grebluta

in zilele cand nubuinta la drumuri §i alte lucrari apropiate.

Pamantul sapat it vom obli (netezi) cu grapasau o grebluta mica de mans, cu o vergea fa-cem apoi §entulete in pamant la departariletrebuincioase in can a§ezam semintele ma-runte acoperindu-le cu putina mranita (gunoiputred).

Cand am dori sa succedam unei culturitimpurii, e destul numai de a sapa Sapa HO.

u§or pamantul, dupa care mai 'na-inte am fi scos buruenile §i radacinile. Sapatuiare de scop de a face sh piara din pamant,plantele i ierburile rele straine de cultura, ma-runtind pamantul astfel ca sa-1 faca sa fie pa-truns cu uprinta de influenta atmosferica §i deumezeala.

Plivitul se face cu mana pentru a smulge dinpamant once buruiana ar cre§le afara de aceiace am cultiva, cere insa oarecare practica pen-tru a deosebi la prima vedere, plantele ce tre-buesc scoase afard fata de cele care trebuesc

pastrate. Plivitul se face cu mare greutate cand pamantuleste uscat, de aceia aceasta lucrare nu se face decatdupd o ploaie sau dupa ce am udat bine pamantul.

FIG. 3.Casmale.

FIG. 2.

pam

.

p.

www.dacoromanica.ro

PRINCIPII DE GRXDINARIE 15

Oricare gunoi, mai ales cel vegetal in descompunereeste cel mai bun, gainatul pasarilor uscat §i redus inpulbere da 'Inca bune rezultate, urina animalelor domesticesubtiata cu apa toate acestea se intrebuinteaza in cir-cumstance limitate. Gunoiul de cal, de magar, Si de oaieinfierbanta tare pamantul, de aceia se da preferintagunoiului de vaci §i porci.

Partea principals a gradinei de legume este apa,conductele (tevi, jghiaburi sau entulute) trebuesc a§ezateastfel in pamant sau deasupra pe cat va fi cu putintape langa carari, pentru ca sa le putem vegheaapa trebue sa fie aerata.' §i tinuta la soare spre a prindeputina caldura, (mai ales cea din puturi) de aceia artrebui sa facem basinuri cimentate prin gradini sau apune cazi, putini mari, in anumite locuri unde avemnevoe de apa.

Gradinile de legume pentru specula se a§eaza de re-gula pe malul garlelor, al iazurilor sau locurilor ce auizvoare. Apa de ploaie fiind cea mai bung trebue adu-nata cu ingrijire in rezervorii, de aceia e bine ca toatecoperi§urile sa aiba §tre§ini pentru ca apa de ploaie sanu se piarda in zadar. In lipsa de apa curgatoare, saude isvor vom fi nevoiti a recurge la apa din puturi,ingrijindu-ne pentru aceasta a o scoate cat cu mai multauprinta, intrebuintand pompe puternice cu manej, inlocul franghiei §i calddrei.

Pentru ca plantele sa profile mai mult de udatul apeiin lunile Iunie, Julie §i August nu vom uda decat spreseara Si dis de dimineata.

Primavara avand a ne teme de vremuri reci Inca,culturile trufandalelor le vom face in straturi calde §iadapostite de garduri sau ziduri, sau acoperind cu gea-muri unele straturi, aceasta pentru unele semi* care

u§or,

www.dacoromanica.ro

16 D. ALESSID

nu ar reu§i la aer liber sau ar da produce tarzii, stra-turile calde se fac totdeauua catre miaza zi, in pamantgras gunoit cu prisos, pentru a intretine o caldura rela-tiva, la acestea gunoiul de cal muiat cu urina multa_joaca un rol preponderat, mai ales la ardei §i la pepeni,adapoastele sunt bune pentru salat6. varza Si ridichi.

Legume le se inmultesc in mai multe feluri, vom trece-aici in revista modul de a se produce fiecare :

I. Semanatul oricare ar fi practica lui preparareasolului aste de cea mai mare importanta, pamantul tre-buind sa fie bine maruntit §i gunoit, nici un bulgare-de pamant, radacina de buruiand sau piatra nu trebuesa existe in el.

Cea mai mare parte din legume se seamana prima-vara, iar de acilea inainte succesiv la intervale, calculatdupa (viata) sau vegetatia fiecarei plante. Salatele sepot semana in oricare lurid din Martie pang la Septem-vrie, celelalte legume nu se mai seamana dupa lung luiJulie, de aceia trebuie sa cunoa§tem timpul de germinatieal semintelor §i cat le trebue la fiecare leguma in partesa ajunga la intreaga ei desvoltare, epoca semanatuluio inaintam sau dam inapoi dupa localitati reci sauumede, clack' semanam tar7iu siimanta o in velim u§orcu pamant, semintele marunte mai putin trebuesc inve-lite, uncle din ele abia le dam un pre de mranita(gunoi putred) indesand pamantul uwr cu o scanduralata, iar uncle nu le acoperim de loc, ci numai le umbrimcu paie sau rogojini.

Sunt cloud moduri de se Tifinat:

www.dacoromanica.ro

PRINCIPII DE GRADINXRIE 17

Semanatul in straturi calde semanatul deadreptulpe loc.

1. Semanatul in straturi.este inch' frig afard. Caldura stratului trebue safie dupa speciile de se-minte cam dela + 10la + 15 grade.

Semanatul in paturicalde nu diferd de altesernanaturi, semintelele acoperim in raport cuvolumul lor, insa reu-§esc mai bine ca afardin brazd e, deoarecedupd placul nostru pu-tern modified producand

Acestea se fac in timpul cand

FIG. 4 Pat cald cu geamuri.

cdldura, lumina §i umezeala atatde trebuincioase ladesvoltarealegu-melor.

FIG. 5. Strat cald cu rogopna de

2. Semanatulafara,pe be se face prin im-prastiere, in rdnduri§i in cuiburi.

a) Semanatul prinimprd§tiere se facedupd ce am preparatterenul astfel cum amspus, cu o greblutapapura, trestie sau pae.oblim putin pamantul

apoi ludm o many de samanta §i o svarlim printre de-gete ca sa se imprd§tie pe pamant. Daca semintele sunt

2

si

(II-4. ..4tit- - ,...gi...,

...75.2'

- 1S':

idN

.

rP.;.::..

-'.------...-.,.;..,

:--- ..

1::0.1-.. -4 .04,..V'-i--,.**'''P,.,, .'-,..,'-','*;.41.14,...r.-

n,§1;k? %...

www.dacoromanica.ro

Zs D, ALE,S1

bune sernanam mai rar, ca sa averu plante viguroase, iarde vor esi prea dese va trebui dupa rasarire sa le rarirn,cu mana. Semintele marunte le amestecarn, cu nisip casa nu le dam prea dese. Dupa semanat grapsarn cu greblasau furcoiu ca sa se acopere boabele cu pamant iar clupace se infloresth locul it indesam putin (tavklugim). Dac4timpul este secetos udam cu stropitoarea, pentru ca sa;inlesnim germinatiunea semintelor.

b) Semanatul in randuri facem cu o ca,sula on sapasau un lemn santulete paralele de 3 la, 5 centimetri,de adanci si largi, mai putin sau mai rnult departateintre ele dupa varietatile de legume ce voirn a semana,acoperind samanta dand putin parnant in santulete cu,dosul greblei (fig. 6). Dupa ce sernintele au, raskrit lacateva zile, tragem printre randuri cu o gre,blutk astfelca sa se umple santuletele cu tarana, acest fel de se-manat se practica mai mutt in terenuri ce trebuesc sa-pate adesea,

3. Semanatul In cuiburi 11 facem dand cu sapa inlocul ce voim a pune samanta, si a carui distanta siadancime, std.' in legatura cu desvoltarea ce va lua fie-care tuferis de leguma, iar dupa ce am pus cateva boabein gropita, acoperim tragand tarana asupra for (fig. 7).

II. Rasadirea, este trebuincioasa pentru oricare legumace nu se poate semana deadreptul pe locul ei, si in aldoilea rand, mareste numdrul raclacioarelor ce, hranescplanta, silind-o, a se desvolta mai bine.

Rasadirile nu se fac decal in pamanturi bine prepa-rate, imprejurul fiecarui rasad punem pae, pentru caumezeala din udat sa se tie mai mutt, iar pe de altdparte ca planta sa nu se lipeascd de pamant, ceeace

www.dacoromanica.ro

PRINCIPII DE GRXDINARIE

at face sa putrezeasc'ade regula pe vreme no-roasa, iar dart timpulrm e favorabili, facemaceasta operafie careseat* inlesnind prinde-rea prin o udatura bung(fig. 8).

III. Cepele ce dorima inmulti, trebue sa lealegem sanatoaae, $i sale sadim in circum-stante favorabile vege-tatiei lor.

IV. Cateii, bunioardus turoiul plan to bul-

foile legumelor. Rasadirile se fac

FIG. 6. Semanatul in randuri cuvergeaua.

FIG. 7. Semanatul in ochiuri

boasa, sau ceapa de As-calbnia produc bulbilemici ce se numesc cateiin lirnlia vulgara. Des-partim cafeii cand suntmaturi, ceeace se cu-noa§te dupd f o i caresunt uscate, §i ii sadimin parnant nu prea gu-noir dar upr.

V. Tuberculele, bu-nioara cartofii sunt bu-cati carnoase, din care

ies radacini fibroase §i trunchlurile ii inmultim taind car-

19

,:-._.---:---

=7"----.-- ----------=..----=-

www.dacoromanica.ro

20 D. ALESSIU

toful in atatea parfi cate ochiuri are, fiecare bucata vaproduce o noua planta.

VI. Radacinile, cum sunt cele ale sparanghelului, des-partindu-le pe fiecare cu cate un ochiu deci Cate

ochiuri atatea despartituri.

VII. Lastarii, crescd-turile sau fratii unei tul-pine care nasc in jurulei ca la Anghenare, ii des-partim dela tulpina luand seama dea avea patina parte din ea cu ra-dacini, nelasandu-le a se veste-jeascd, astfel ca prinderea sa fie si-gurd.

VIII. Stoloiu sau vite ca la cap- FIG.Saditor

9.

pen-§une care cresc intinzandu-se pe tru plante micimant si dela fiecare rAdAcina daucoarde mai departe, despArtitedacinile i rasadite din nou in se-zon f a v or a bi I, produc noileplante.

FIG. 8. Instrumentele de cari ne ser-Saditor vim in gradina de legume (fig 11.)

pentru le- Aceste feluri de sapalige sunt FIG. 10gume cu forte mult intrebuinfate la dife_ Batator pen-dacini lungi. rite lucrari in gradind, si se face tru facut o-

in diferite marimi dupaidistanta ce se ob- chiuri §i inde-_ sat Om antul.

serva intre randurile de rasaduri.La sapatul sau desfundatul locului in o gradinita mica

de legume, unde plugul cu vite nu ar avea loc, ne

kk'D

§i

.

,

pa-

-

Y

ra-

a

www.dacoromanica.ro

PRINCIPII DE GRXDINARIE 21

folosim de cazmale, mai mult sau mai putin lungi, dupa

FIG. 11. Sapalige diferite.

adancimea de care avem nevoie la desvoltarea felului1e legume ce voim a cultiva.

FIG. 12. Dtferite furci mici extirpatoare

Furcile mici extirpatoare de diferite marimi, servesc

-

1

www.dacoromanica.ro

22 D. ALDSSIII

la scoaterea buruenilor cu radacina forte din pamant,precum si pentru a saps in jurul legumelor terenul 65-tatorit de apa din stropit, cum si de al aerisi.

Cu prasitoarea extirpatoare ne servim de a plivi sitaia din fata solului, buruienile,ce eventual, s'ar arata printre le-gume sau flori.zi,

Transplantorul este foarte tre-buincios in timpul rasaditului le-gumelor, cu el ne a j u t a m ascoate tinerele plante cu radacinanevatamata, si a face groapa inlocul nou ce ii am ales.

Dupa prasila, sau plivitul cumana cand parnantul este afanatne servim de curatitorul de bu-ruieni, fie spre a le trage ca cuo mica grebluta, fie pentru a

FIG. 13. racai coaja ce eventual s'ar formaPra§itoare, ex-

tirpatoare. pe pamant din stropit.

FIG. 14.Transplantor

saudeplantator.

FIG. 15. Curatitor de burueni

COMPOZITIA LEGUMELOR VERZI SI USCATE.

Pentru ca atat amatorii cat toti cititorii sa alba cu-nostinta despre partile hranitoare din care se compunlegumele, dau aci doua tablouri dupe care usor se poateconduce cineva.

www.dacoromanica.ro

PRINCIPII DE GRAM:CARTE 23

Compozitia legumelor verzi (proaspete).

MARULE VARZA FASOLE MAZARE CARTOFI

Apa 95,-, 93,0 91,0 7.5,5 75,0

Lemnoase 90 4, -,J 9,-, 1,Gluten . . . . . . 1,

Amidon (Scrobeala) . 4,0 19,1

ZahAr 0,.; O., 1,,Materii azotoase . .

minerale . .

1,, 0,s 1,0

1,1 1,4.

9,19

1,0 1,2

Pierderi 0, 1

Total. . 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Compozitia legumelor uscate.

AmidonMaterii azotoase

FASOLE !RITE MAZARE

55,50:3,5

.560

25,50,5

24,grase 3, 9 _

Lemnoase . . . 3, 9'5 3,5

Materii minerale . 3,,, 9 _ 9

Apa. ..... . . . . . 9., 11,5 9.

Total . 100 100,0 100.0

- - 3.5

. -0,-,

.

.

9 :39 --.,.

.

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL LEGUMELOR

Prin calendarul acesta caut pe cat va fi cu putinta, dea arata in mod cert feluritele operatiuni de gradinariece trebue sa se succedeze in cursul anului, pentru ca pro-ductiunea legumelor sa fie totdeauna din bel§ug, fara capamantul M. stea de geaba §i sa nu produca ceva.

indrumarile date pentru epocile de semanat sau rasaditvor fi innaintate sau innapoiate dupa regiunile §i condi-liunile climaterice iar epocile de productiune variaza dupasol, natura, expozitie, modul, de cultura etc., de aceeavoiu lua epocile mijlocii spre a le arata in acest calendar.

Vom tine socoteala ca lucrarile pamantului, curatireade burieni, vreji, cotoare etc., precum ara.'tura, ogorarea§i gunoirea se fac din toamna §i pe iarna cand e geruscat fara zapada.

IANUA R (Gerar).

Lucrari generale. In aceasta luna de regula este frig,ger, inghet ; Vifor sau zapada, cu toate acestea sunt anicu o chma mai dulce cand ne putem deda peste zi lacateva ore de lucru, de aceea cand timpul ne va permitevom urma cu desfundatul §i aratul locului, ce nu s'a facutdin luna trecuta, facem antuletele pentru a§ezarea spa-

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL LEGUMELOR 25

ranghelului la primavara, aducem pe loc gunoaie putredece trebuesc ingropate §i amestecate cu pamantul, facemreparatiunile trebuincioase la sculele de grading, curatimSi alegem semintele bune, in fine ne preparam pentru-orice lucrare viitoare.

Acei ce au straturi (paturi) calde au ocupatie in tottimpul, caci acestea cer multa ingrijire §i precautiuni, dacachina ne permite dam aer stratului, cat este soare, des-chizand geamurile de subt vant, §i le inchidem pans nuse pune bruma pe ele.

Semanam Laptuci, Patrunjel, Morcovi, Praz, Asmatuc,Usturoi §i rasadim Macripl.

FEBRUAR (Faur).

Lucrari generale. Trebue sa ispravim toate araturile§i lucrarile ce nu am putut terming in luna trecuta, Sipe cari iarna le-a suspendat, aceasta cu atat mai mutt casa nu fim oprifi din lucru cand va incepe vegetatia, onde Cate on vremea ne va permite vom aerisi Anghena-rele prcinoind paele §i acoperindu-le cand gerul este detemut.

La paturile calde acelea§i ingrijiri ca luna trecuta, se-manam, Castravefi, Ridichi, Salate de rot felul, Morcovi,Gulii mici, Spanac, Ceapa alba, Mazare, Praz §i Tomate.

In grading la aer cu adapost semanatul incepe adeseacu oarecari legume ce rezista la micile ingheturi precum :Morcovii, Bobul, Usturoiul, Sparanghelul, Telina de foi,Asmatuca, Laptucile, Cibuleta, Ceapa de Ascalonia, Pa-trunjel, Praz, Mazare, Napi, etc.

MARTIE (Marti§or).

Lucrari generale. Luna aceasta facem primele lucrarinecesare peste an, cine nu a ogorit locul pang acum,

www.dacoromanica.ro

96 D. ALESSIU

sa nu mai faca gradinarie CSI pier& munca i banii, lunaaceasta reclarraa toata activitatea gradinarilor. Desvelimtoate vegetalele ce au fost mowroite pe iarna, pentrua fi aparate de inghet, eu toate acestea invelim serna-naturile cu rogojini sau un strat subtire de pae de gran.sau secara, dupd ce mai intaiu am pus peste seminte

suranita sau pamant negru, toate acestea deoarecein luna aceasta v'anturile cunt red Si adesea cade $ibruma.

Straturile calde in aceasta lung, cere rnulta suprave-ghere $i munch, deoarece adesea peste zi trebuesc urn -bnte, iar noaptea acoperite. Semanaturile din luna tre-cuta trebuesc bine ingrijite i numai cAtre sfar$itul luneidupa Blagove$tenii sa le desroperim cu desavar$ire pan-dind noptile red ca sa le aroperim din nou.

In luna aceasta mai semanam in straturile calde : Pa-tlagele rosii si vinete, Morcovi, Tana, Cicoare, Varza alba$i de Bruxela, Conopida, Pepeni, Ridichi, Castravefi Sialtele ; iar pe langa adapoaste, ziduri, garduri, etc., se-manam, Patrunjel, Sparanghel, Salata, Verzele, Ridichiilede vara i toamna, Postarnac, etc.

La aer in grading semanam, Usturoiul, Cepele deorice fel, Morcovii, Verzele, Salatele, Spanacul, Cresonul,Fragile, Bobul, Lintea, Mazare, Tarhonul, Ridichiile, Fa-solea, etc.

APRILIE (Prier),Lucrari generale, Urmam cu lucrarile ce nu am putut

isprAvi in luna ce a trecut, Si cum nu avem a ne maiteme de bruma sau raceli prea mari, facem semanaturide tot felul.

Pra$im plivim semanaturile, punetn pae printre ra-saduri $i peste semanaturi ca sa le ferim de ar$ita soa-

putina

si

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL LEGC31ELOR 27

relui jar de va fi nevoe de udat, stropim peste zi numai,deoarece noptile sunt 'Inca reci.

RAsadim din plante ce avem in straturile calde ca Pe-peni, Castraveti, Dovleci, Verze, Patlagele ro§ii §i vi-nete, Anghenare din copii.

In grAdina pe loc urmdm cu pusul Cartofilor, semanAmConopidele, Verzele Guliile, Faso le, Mazare, Bob, Mor-covi, Ridichi, Spanac, Salate, Telina, Patrunjel, Asmatuc,Creson, Macri§, Praz, Scorsonera, Cimbru, Cepe diferite,Pepeni diferiti, Fragi, Sfecle, Soia, Linte, Postarnac, etc.

MAIU (Florar).

Lucrari generale. In lung aceasta operatiunile in gra-dina de legume sunt numeroase §i variate, gradinarul arenevoe de toata activitatea sa, deoarece fiecare colti§or degradina, reclama ingrijirile sale. Sapatul pra§itul, plivitul,rasaditul §i altele sunt ocupatiuni zilnice de mare impor-tanta ce nu mai dau ragaz. Udatul §i stropitul au §i ele par-tea lor activa in aceasta luny mai ales cand este secetoasa.

Unde primele recolte s'au luat, ca ridichi §i salate, ingraba preparam local pentru ca sa primeasca alte zar-zavaturi pentru vara.

Luna aceasta este toata a rasadurilor de tot felul delegume, precum §i a semanatului, pentru ca sa avemculturi sustinute la legumele cu viata scurtA. Anghenaredin copcii, Sfecle, Morcovi, Telina, PlItrunjel, Ciuperci inbeciuri, Salate de orice neam, Varza de tot soiul, Gulii,Castraveti, Dovlecei, Spanac, Tarhon (buta§i), Linte, Pe-peni, Asmatuc, Praz, Ridichi §i Cartofi.

IUNIE (Cire§ar).

Lucrari generale. Intretinein curatenia locului prinsapat, prti§ila §i plivit, fard a ne lasa de udat sau stro-

www.dacoromanica.ro

28 D. ALKSSIU

pit cand timpul este uscat sau secetos, vanam §oarecii§i insectele nefolositoare.

In luna aceasta putem trece fara a mai face straturicalde deoarece totul reu§e§te afard la aer liber.

Rasadim Pepenii, Verzele, Patlagelele, Salatele, etc., cemai avem prin straturile calde. Mai semanam pe lo-curile ce raman goale prin productia altor legumetimpurii. Sfecle, Morcovi, Tana, Patrunjel, Varza detot felul, Creson, Spanac, Macri§, Asmatuc, Praz, Ridichide iarna, Salate de orice neam.

Pe alta parte adunam primele seminte de Astnatuc,Creson, Unti*or, Laptuci, Ridichi de luna, etc.

I U L 1E (Cuptor).

Lucrarile generale. Sunt acelea§i ca in luna trecuta,indoind in supraveghere ingrijirile, deoarece fiecare col-tivr de gradina are deopotriva importanta §i reclamasolicitutidinea gradinarului.

Locurile ce ne raman goale le sapam cu cazmaua(harletup le greblam maruntind pilmantul bine §i rasa-dim pe ele Varza, Conopidele, Varza de Bruxela, Cicoarea,Scarola. Mai facem ultimile semanaturi de Morcovi, Lap-tuci, Gulii, Ridichi de hla, Asmatuc, etc. Adunam se-minte de Macri§, Spanac, Varza, Mazare, Fasole, Scor-sonera i altele.

In vremurile calde udam catre seara §i dimineata nu-mai, cat se poate de mult, iar legumele plapande leumbrim cu rogojini spre a le feri de ar§ita soarelui.

AUGUST (Gustar).

Lucrari generale. in luna aceasta, ca §i in celedoua trecute reclama din partea gradinarului toata acti-vitatea sa, cu semanatul, ingrijirile §i udatul neprestan §i

sSi

www.dacoromanica.ro

CALENDARUL LEGUAIELOR 29

pe rand la toate legumele, pe dcoparte recolteazd iar pede alta Inca seamana, legume ce se pot produce pansin 40 zile.

SemAndm Untior, Spanac, Gulii, Asmatuc, Ridichi delung, Laptuci, etc.

Recoltdm semintele dela Morcovii timpurii, LAptuci,CeapA, Mazdre, Faso le, Asmatuc, Praz, Pastarnac, PA-trunjel, etc.

SEPTEMVRIE (Viniceriu sau Rapciune).

Lucrari generale. Cam Incep a se imputina, caci anulhorticol se apropie de sfar§it, iar grijile de intretinerecere mai puling muncd. Udatul §i stropitul se face mairar i numai dimineata, din pricing ca noptile sunt mairdcoroase §i umede. In schimb am ajuns in adevdratalung a recoltelor, semintele sunt coapte sau aproape safie, deci trebue sa ne gandim a le culege pang nu serisipesc. Mai facem o mica reparatie la paturile calde,cari sd" fie gata cand se apropie vremurile reci. DacA seapropie bruma invelim seara Ldptucile §i legumele pia"-pande.

Recoltdm semintele de Cicoare, Telina, Sfecle, Varza, etc.

OCTOMVRIE (Brumarel).

Lucrari generale. incepem ogoarele arandu-le adanc,facem modificdrile de introdus in dispozitia grAdinei, re-colta'm semintele ultimele legume destinate pentruiarna, pe cari le a§ezam in beciuri sau bordeie. Scoatemdin pamant orice raddcini de legume ce sunt destinatesa ne producd seminfe in anul urmator §i le a§ezam cugrije la beciuri invelindu-le cu nisip uscat sau in lipsd §icu pamant sfaramat (tdrand) uscat.

Luna aceasta incep a lucra in paturile calde cu geamlac

www.dacoromanica.ro

30 D. A LES SILT

unde semdndm, Marule, Scarole, Ridichi de lurid, etc.,iar pe vreme rece si brumoaad acoperim paturile pestegeamlac cu rogojini, grddinarul dibaci isi tese el singurin luna aceasta rogojini de papurd, sau pae de gramungi, on de secard, astfel sd le aiba gata la nevoe.

NOEMVRIE (Brumur).

Lucrari generale. Urmdm cu artiturile desfundand'pdmantul, gunoim locurile ce ni se par sarace, pe radd-cinile de anghenare punem pae mosoroindu-le cu pdmant.La paturile calde dam aer cand e cald gall pentru calegumele sa fie mai viguroase, dacd yin geruri marlpunem (baligar) gunoi in jurul paturilor calde pentu casa tinem o caldurd relativd, cu mdrirea frigului grana-dim si' gunoiul tot mai mult indltand ca pe gard, astfelca sh, formeze un adapost sigur. Facem o revizie zarza-vatului din beciuri sa vedem starea lui, stt nu fie preacald sau prea multa umezeald, punem curse la soarecidacd sunt.

Luna aceasta nu se seamana nimic afard, nici in stra-turile calde, numai gradinarii cu dare de many ce auserre incalzite cu aburi ca la florari, insd legumeleacestea sunt foarte scumpe din cauza combustibiluluicare aduce maxi cheltueli si folos putin.

DECEMVRIE (Undt-ea).

Lucrari generale. Nu prea avem in luna aceasta,daca.' iarna mai zdboveste, cine nu a arat sari are acumgrddina, ca pdmantul sa degere si sa se marunteascdbine de geruri. Caram mereu la gunoaie putrezite sineputrezite pe alocuri, le intindem deasupra piimantultiicat de potrivit voim si le ingropam prin amestecarecu plugul sau cultivatorii.

www.dacoromanica.ro

CALES DAR CIL LEG U MELO R 31

GrAdinarii harnici se vor indeletnici cu tot felul delucrAri, vor revizui semintele sA vadA in ce stare sepastreaza, ceie ce vor parea urnede se vor mai uscape langd sobA, brazdele de Patrunjel, Macris, Tarhon,Leustean, se vor acoperi cu gunoi, spre a nu degera.

www.dacoromanica.ro

ANGHENAREA(CYNARA CARDURCULUS)

Se crede cA aceasta planta comestibilA, este o deri-vatiune din scaetii salbateci, pe care 'i vedetn crescandde sine in marl cantitati pe camp.

Anghenarea este o planta cu indelungat timp de ye-getatie, care prin raclacinele sale subterane, ocupa unmare volum. Ea face anual niste foi lungi de 1 in-

pana la 1 m.,50, de un verde albicios pe deasupra, carer ece la un alb linos dedesubt, din cauza pArului ce'lacopera.

Aceste foi sunt profund crestate la plantele adulte, cumutt mai putin sau de loc la crescAturile tinere. La tipulsalbatec, crestaturile sunt terminate prin tepe mici vul-nerante. Din centrul foilor se radicA primAvara o rami-ficatie robusta, purtand cateva capitule laterale si unulterminal (fig. 16). Aceste capitule devin foarte voluminoasein anghenarea cultivate, care constitue partea comestibild.

Florile sunt de un albastru azuriu, el da nastere la(fructe) seminte cenusii vargate, de un castaniu roscat.Durata germinative a semintelor este de opt ani, iaraceia a incoltirei semintelor de zece zile.

ConsumAm la anaghenare miezul in floritor si solzi

www.dacoromanica.ro

ANGHENAREA 33

care devin foarte carnoi §i desvoltati in varietatile de cul-ture, basele carnoase de asemenea se consume.

Cateodata putem albi foile, atunci consumam nervuraprincipals intocmai ca mezul infloritor.

Varietati culturale sunt multe, dar numai urmatoarelese Intrebuinteaza cudeosebire anume :

Anghenarea camus.Fructul este larg §iscurt, solzii verde in-chis sau cu oarecaredungi violete sunt o-primati §i formeaza uncap in forma lunguiata.ALeasa varietate se re-cornanda din cauza pre-cocitatii sale, consu-mandu-se marl canti-tati din aceasta specie.(fig. 17).

FIG. 16. Tulpina de anghenare.

Anghenarea verde. Planta viguroasa Si rustics, estecea mai stimata pentru marile culturi. Se recomandapentru marea desvoltare a capitulelor sale §i abondentacarnoasa a receptaculului sau. Solzii sunt verzi, ascutitigi divergenfi, ceeace cid fructului un aspect sbarlit (fig. 18).

Cultura. Anghenarea este o plants putin exigenta, careposte la rigoare sa se acomodeze cu orice teren, cu toateca numai in teren gras §i umed da bune §i frumoaseproduse. In pamant gras, dar nu indestul de umed, cre-terea sa se opre5te de timpuriu, neputand could pe o

§i

www.dacoromanica.ro

34 D. AL ESS1U

productiune prelungita care din contra, este suficientacand solul are umezeala. Pamanturile silico-argiloase siargilo-calcaroase ii convin foarte bine, dar nu trebue sase piarza din vedere aceasta dubla exigenta a anghenarei,care resuma toata cultura, si care este relativ la ingra-§aminte si apa, necesare in timpul vegetatiunei.

Cu toate acestea nu trebue ca umezeala sa fie stata-toare, din cauza ca produsele s'ar conserva cu greutatepentru iarna. In practica anghenarea se inmulteste rarprin mijlocul semintelor, care au indoitul inconvenient dea da produse tarzii §i adesea nesigure. Mare numar din

tinerii indivizi, esiti din seminte autendinta a reveni la tipul primitiv, deaceia este necesar de a le alege cubagare de seams.

Cea mai bung procedare de urmateste, de a lira ramificatiile sau cres-

FIG. 17. Anghenare caturile tulpinei, lastarii primavara,§i a ii plants sub forma de buturi ;aceasta procedare da rezultate mai

satisfacatoare decat semintele, dar cum in multe cir-cumstante, nu avem radacini sau tulpine vechi sufi-ciente, pentru a putea obtine lastari in mari cantitati, inacest cas suntem obligati a recurge la seminte, care inconsecinta trebue examinate cu atentiune.

Samanta la care suntem nevoti a recurge, in cas candvoim sa stabilim o mare plantatiune, sau chiar cand ge-rurile unei ierni riguroase distrug vechile plantatiuni,metoda se practica in trei moduri diferite, pe care levoiu descrie aci dupa ordinul de merit.

Cea mai buns procedare si care sa des rezultate mairepezi, consists in a construi in luna Martie pe la juma-tate, un strat de gunoi putred, deasupra Iocului pe care

camus.

e

www.dacoromanica.ro

ANGHENAREA 33

it semanam dupd o luna in randuri departate de 8""-Dupd aceia acoperim samanta cu un strat de pamant deun centimetru grosime, stropind usor, pentru a inlesniincoltirea, care nu se produce decat dupd vre-o zece zile.and planta s'a saltat bine si are cateva foi procedamla o pliveala, care are de scop a hisa o distanta intreradacini, de cativa centimetri pe linie. Desvoltarea plan-telor se activeaza udand mai des,

Pe la jurnatatea lunei Maiu, mi-cile tulpine de anghenare posedadeja cateva foi bine desvoltate, inacest cas, plantele fiind robuste, in-cepem a le rdsddi, se intampld insa,ca in anii mai racorosi aceasta ra-sadeald sa se face in luna Iuniesau Iu lie.

Terenul destinat a primi aceastaplanta, dupd ce s'a gunoit bine,trebue sal sdpam adanc, sau sal aram, dace este vorbade o culture mai intinsd. Solul trebue sa fie bine ame-stecat cu gunoiul, bine maruntit greblat, dupa aceiase indrepteazd locul, tragandu-se linii departate de 90eln ,in tot sensul, dupa care procedam la plantatiune. Tere-nul astfel lucrat, scoatem anghenarea cultivate in scoalacu oarecari precauliuni, spre a evita ruperile de radacinisau foi. E stiut insa ca dela aceasta epoch, planta esteinzestrata cu o radacina lunge, care creste in jos, o teemastfel ca planta sa produce radacini laterale, care in-multindu-se vor grab' si desvolta inflorirea anghenarei.Rasadirea se va face cu cea mai mare bagare de seamaposibila. Dupd rasadire este necesar de a se stropi cu apepentru a inlesni vegetatiunea.

Alt procedeu mai simplu este de a semana in pamant

FIG. 18. Anghenareverde.

,

tl

www.dacoromanica.ro

36 D. ALL.SSJU

samanta in curentul lunei Aprilie, ele trebuesc puce rarsau !a distanta de 10cm., in tot sensul, udam, spre a grabirasarirea, care cu toate acestea nu are loc mai curandca la treizeci zile dupa semanat. Cand planta este destulde forte, o rasadim ca mai 'nainte, avand grije de a taiLradacina cea lunga si daca este posibil transplantarea sase faca cu pamantul din jurul radacinei. Anghenarea su-pusa la aceasta procedare infloreste rare on in primulan, pe cat timp aceasta inflorire este de regula in prece-dentul sistem.

In fine, pentru a evita transplantarea, care clupa cumam aratat, nu prezinta decat semanarn anghe-narea direct pe loc. Se face pentru aceasta parchete deteren, semanand pe ele la distanta. de 90c, in tot sensul,semanand in fiecare cuib cinci pima' la case gra'unte. Acestsemanat se face in lunile Aprilie sau Maiu. Dupa cc plan-tele au rasarit, lasam pe cel mai viguros smulgandu-serestul. Aceasta procedare are inlesnirea de a se intre-buinta putin lucru, iar din contra are inconvenientul dea nu produce in primul an. Cu toate acestea oricand ci-neva ar fi silit a recurge la semanat, acesta este procedeutcel mai lesnicios, adica inmultirea pe loc.

Oricare ar fi modul de semanat ce s'a ales, vom vedeaun numar invariabil de anghenare cite din samanta.care sa aiba rod. Acestea trebuesc distruse, deoarecereprezinta plante degenerate; de aceia, alegerea trebuesa fie indreptata in primul an, asupra plantelor, ce voravea mai putine ramificatii i desmostenite de rod.

Planta si dacd sau nu a produs flori, e bine ca toamnacand vin primele raceli, a be garantit in contra inghetului,pentru aceasta catre finele lunei Octomvrie, them estre-mitatea foilor mari, reunind in urma cele ce raman prino legatura, mosoroind astfel tulpina cu pamant bunt din.

dificulttiti,

§i

www.dacoromanica.ro

ANUTIENAREA 37

prejur. Lsam pang se mai racoreste vremea, acoperindin urma foile de deasupra mosoroiului cu pae, servin-du-ne adesea pentru aceasta, fie de foi, fie de asternutulde pae rams dela vite, care se raspandeste pe deasupraanghenarei. In timpul ernei daca vremea se indulceste,este bine de ale descoperi, dar trebuesc invelite din noudaca timpul se aspreste. Pe la sfarsitul lunei Martie, ge-rurile ne mai fiind de temut, putem lua definitiv paele,

FIG. Anghenarea moproita.

care le vom scoate dupa loc; iar de vor fi foi, se vorriispandi prin plantafiune, spre ale amesteca cu terenulprin tin sapat care are de scop de a usury planta la ra-ciacina precum si de a nivela locul.

Indata dupa aceasta operafiune raspandim gunoiulputred pe deasupra pamantului lucrat, care cu o a douasapa se ingroapii.

La o lung dupa aceasta lucrare, anghenarea luandu-sivegetafiunea, formeaza astfel un mare tufis de verde*,caruia i se face o operatic, smulghndu-i crescaturile. Daca

acest timp observam ca a devenit o tulpina de anghe-flare ; vedem ca trunchiul principal a produs ramificafii,

.

-a-T-V1.,/.17-4-.,,

.._.,--..., .s-c-§1v75.g,,_f.e,s5.... ....0

V- P* Le.

-4,...4,,,,,_-4-.",,,,.... -

LI. -

la

www.dacoromanica.ro

38 D ALESSIU

care pleaca din rizomul subteran i carora li se da nu-mele de lastari sau frati. Daca le-am 'Asa pe toate laaceiasi tulpina, ar rezulta atatea ramuri aeriene ce ar pro-duce capitule, care fiind in prea mare numar pe aceiasi tul-pina, volumul for ar fi micsi prin urmare de o valoare nuld.

Pliveala de crescaturi are de scop de a rupe toate ace-stea ramuri suplimentare, in fine de a nu lash decat douibuturi principali vigurosi, obtinand astfel capete de anghe-nare bine desvoltate. Aceasta operatie, dupa cum amspus, se face in cursul lunei Aprilie, care sa fie executatacu mare ingrijire, deoarece de ea depinde recolta maimult sau mai putin frumoasa ce vom obtine in acel an.Cand momentul practicei soseste, prin mijlocul sapeidesfacem baza anghenarei, in urma cu un cutit in formade mistrie, curatim toate crescaturile cele slabe, pentrua nu lash decat doua, cele mai viguroase, acestea nuse aleg numai din cei mai tari, dar si din acei ce vorfi mai jos de rizom. Toate crescaturile ce le vomvor trebui sa ridice cu ele o bucata de radacina pe carea luat nastere, fad. ca cu aceasta sa faca vre-un rantulpinei, terminam operatiunea aplanand terenul si tragand putin pamant asupra ranilor facute cu cutitul.Crescaturile scoase vor servi la inmultirea plantei prinrasadire.

Multiplicarea prin crescaturi sau lastari. Acest modde inmultire ofera marl avantagii asupra semintelor,este eel mai repede, dand rezultate satisfacatoare chiarin primul an, reproducand cu fidelitate varietatile maiinainte cultivate, pe cat timp prin seminte, dupa cumam vazut, riscam de a vedea tulpine revenind la stareafor de salbaticie, fiind chiar cu mult mai economic princrescaturi necerand chiar nici o ingrijire speciala.

tdia,

www.dacoromanica.ro

ANGHENAREA 39

Crescdturile destinate la inmultirea anghenarei vor fialese din acelea, adesea in numar de opt sau zece, ce seis dela fiecare tulpina.

Alegerea se va indrepta asupra acelora, ce vor aveao raddeina sau fragment din tulpina veche §i care intot cazul vor avea oramurd bine facutapur-land trei sau patru foi A

cel putin, celelalte fiindaruncate ca prea slabei neprezentand nici o

garantie d e prins. Inplantafiune rasadimcrescaturile in terenbine gunoit Si sapat a-danc. Liniile se vortrage la distanfa de80c13' pana la un metruin tot sensul, dupd pro -ducfiunea solului; fiindcunoscut ca terenul FIG. 20. Crescatura sau lastar defiind gras, anghenareacre§te cu vigoare, de-venind necesar, de a lash un spafiu mai mare intredansele ca in cazul invers. La acei4 distanta ce dominaintre linii, se ritsad@sc crescaturile cloud cate doud,sand astfel intre ele o distanta de 25 cm. in acest modsuntem siguri a avea o plantatie bine garnisitd, dace esteposibil se uda fiecare rasad in parte.

Rasadirea este asigurata cand plantafiunea este faunacu grije, intrebuintand creschturi viguroase, carora nuli s'a lasat timpul de a se vesteji §i care sunt prevazutecu un talon purtand cateva radacini (fig. 20).

anghenare.

L;viu,PN,

.

la-

tiNr/

'7.-

www.dacoromanica.ro

40 D. ALESSIU

Indata ce plantele incep a cre§te, se da cloud sape intimpul verei, pe la sfar§itul lunei lui August vedemaparand cateva capitule de anghenare ce se vor recolta.

Toamna urma'm cu anghenarea din crescaturi intocmaica cu cele din seminte, taind de jos toate ramurile cevor avea capitole. Iarna o va trece in conditiunile pe carele-am aratat, iridata ce primavara va sosi le vom des-gropa §i le vom plivi. In unele gradini se procede laplivitul cresca'turilor toamna, obtinand astfel in primavaratulpine viguroase, care negreit infloresc mai de tirnpuriu.Se recomanda asemenea de a intrebuinta ca plant ramu-rile ce au avut rod, taindu-le in fata paniantului ; ingri-jite astfel cresc din nou, constituind o planta cu deo-sebire robusta in acest mod.

Al doilea an de cultura. Oricare ar fi cultura ces'a urmat, fie ca ar fi prepus sau nu, in toamna ce ur-meaza dupd plantatiune ; al doilea an insa, recolta va fiabondenta. Sub climatul nostru capitulele incep a aparepe la inceputul lunei lui Iulie, fiecare trunchiu va producede obiceiu o anghenare principala sau cap §i cloud sautrei laterale, ce se numesc latura§i. Fiecare tufa, am spus,se compune de regula din cloud tulpine la care se con-serval doua crescaturi de fiecare, astfel ca o tufa poateproduce patru capete §i opt laturai, se poate intamplainsa ca din crescaturi sa lipseasca vre-unul sau doui,atunci productiunea ar fi redusa la jumatate.

Recolta se face atunci cand capitulele sunt pe deplindesvoltate, dar mai inainte de a se gati de inflorit, ceeacese anunta prin faptul ca solzii de deasupra incep a sedeschide, lasand astfel sa se vada mijlocul care esteviolet. Laturasii trebue recoltati mai tineri decat capetele

www.dacoromanica.ro

ANGHENAREA 41

dcoarece unii le consul-oh crude, fiind necesar ca pentruacest usagiu sa fie foarte fragede.

Cand cultura s'a terminat, se tae toate ramurile dinfata pamantului luandu-se astfel cracile uscate, terenuldupa aceasta operatie este cu totul desert, procedand inurma la on sapat radical, spre a se desface phmantulce a fost calcat in timpul recoltei. Nu mult dupa aceastavedem foile crescand dupa cum am aratat, procedandin urma toamna dupd cum am aratat mai sus.

0 plantatie de anghenare se sustine patru ani deaceia e bine ca dela al treilea an sa se inceapa o nounplantatiune spre a nu suferi lipsa, avand in acest modrecolta sustinuta in totdeauna.

Pentru a obtine seminte care sh dea bune rezultate,va trebui in primavara a alege tulpine ce poarta capetemai desvoltate, suprimand laturasii spre a nu !Asa decal,capul principal. Cand florile incep a se scutura, themcapitulele spre a recolta samanta a chrei durata gerrm-.nativa este de opt 'Ana la zece ani.

§i

www.dacoromanica.ro

ARDEIUL(CAPSICUM ANNUUM)

Ardeiul are mai multe forme si varietdti, se crede caorigina lui este din America de sud, cultura lui este cutotul moderma.

Aceasta planta, de si salbateca in Cara sa de origind,totusi la not se cultiva anual. Inaltimea plantei variazaintre 50 si 80cm., are foile lucioase, lunguefe si dispusein mod alternativ. Florile au corola alba rotata, fructelece le succede sunt verzi in etatea for Canard, devenindde un rosu aprins in starea lor adulta sau de un galbenrosu. La acest moment au un gust dulceag si aromaticsau iufi, semintele sunt galbene, pdstrandu-si facultatilelor germinative patru la sapte ani, iar timpul de in-coltire find de opt zile.

Fructul se intrebuinteaza sau verde sau copt, obici-nuindu-se mult in conserve de castravefi cu otet, gAtiti camancare sau in loc de salatd, se mai intrebuinteazd deasemenea pisat la mancari si la conserve de cdrnuricrude.

Efectele ardeiului pisat se revarsa asupra ficatului,facandu-i bine, frigurile intermitente si palustre precum siracelile dispar cu desavarsire prin intrebuintarea ardeiului

www.dacoromanica.ro

ARDEIUL 43

TOW pisat, care ar fi de dorit sa nu lipseasca din nicio casa dela masa.

Varietatile cu fructul micarzator pe cand cei cu rodulmare cumuli sunt lipsiti deiuteala ceeace constitue o par-ticularitate de observat, cagustul arziltor al acestorfructe este in v ers desvol-tarei lor.

Varietatile lui sunt nume-roase, de aceia nu voiu de-scrie aci decat unele varietatiprincipale, reprezentandform a si derivatiunile lor.Ardeii se pot diviza in cloudcategorii adica : intaiu ardei

FIG 22. Ardei lung iute.

salata cand sunt vcrzi,Mai exista din aceastaiar altele galbene.

au gustul foarte iute §i

sz-v4fA"

, .3..

. ,

FIG 21 Ardei verde patrat.

iuti, al doilea ardei rotunzidulci, acest:a sunt tipurileprincipale. Oarecare varietatise cultiva ca ornament in gra-dini, cu care se fac frumoasemasivuri sau borduri.

Ardeiul rotund sau patrat(Rasa tarzie) (fig. 23). plantarobusta, avant fructul nere-gulat, gros, carnos §i volu-minos, marcat de dungi pro-funde, gustul lor este dul-ceag si se intrebuinteaza ca_

iar rosii copti bine, se face bulion..specie subvarietati cu fructul rovi

A4.1

www.dacoromanica.ro

44 D. ALPSSITT

Ardeiul lung care in general este lute, e varietatea ceamai raspandita, avand fructul in suspensiune si de o lun-gime de 10 pans la 12cm- (fig. 22).

Ardeiu in forma de patlagica (ciu§ca). Tulpina, pitic5timpurie, de rasa bung, at carui nume arata forma cuindestulare (fig. 23). Se intrebuinteaza cand sunt binecopti. De un ro§u aprins, la maturitate, au gust dulceag,in urma lute, se intrebuinteaza mai ales ca podoaba inmuraturi.

Ardeiulgras galben.(fig. 24). Fruc-tul Bros, car-nos", dulce, gal-ben roscat, va-rietate bung desalata.

FIG 23. Ardeiu rotund (ciuFA) Cultura.Pentru a produce, ardeii trebuesc semanati de timpuriuin balegar, fall care productiunea for ar deveni tarzie, neavand astfel timpul de a se coace inainte sd caza bruma

inceapa racelile de care sunt foarte simtitori.Semanatul se face in Martie pe gunoiu (balegar) si la

adapost de Nord sau subt straturi calde in lipsa acestoraacoperim locul in timpul noptei cu rogojini, inconjuratfiind de un gard inalt de stuf. Indata ce planta are cloudsau trei foi, o rasadim la distanta de 35 em- in tot sensul,aceasta operatie se face pe la inceputul lunei Maiu.

Fruct condimentar cu savura lute (ardeiata) la anumitcvarietati. Ardeii grad se iutrebuinteaza ca leg uma subforma de salata.

§i sa

www.dacoromanica.ro

ARDEIU 1. 45

Ardeiul pe langa caldura sere o udatura repetatd, caretrebue sd fie pe cat de abondenta dupd. rasadire §i pevara sau la timp secetos. Acest mod de culturd se aplicain general la toti ardeii, pentru a obtine fructe frumoasei bune, e bine de a nu se lasa

deck panala doisprezece ardei detulpina, suprimand astfel prin M-ere numdrul cc it va avea maimolt.

Daca voim sa obtinem semintebune, trebue chiar dela inceputulfructificatiunei, a se alege plantelece poarta cele mai frumoase fructe FIG 24. Ardei grits§i de a nu lasa deck patru sau galben.cinci din cele mai desvoltate. andfructele au luat o coloare ro§ie vie Si credem ca sunt binecoapte, le deschidem spre a extrage semintele, pe carele spalam puindu-le in urma la umbra, spre a se usca,inainte de a le pune in saci. Ardeiul este foarte escitant,de aceia e bine sa ne pdzim de a'l intrebuinta in prey:marl cantitati, oamenilor nerv4 nu le este permis dea intrebuinta ardeiul de loc.

\"0)

www.dacoromanica.ro

ASMATUICA(SCANDIX CEREFOLIUM)

Aceasta plants s'a consinderat mutt timp ca indigene,deoarece de multe on o vedem in stare salbatica pecamp. Aceasta nu este de mirare, deoarece cultura ei da-teaza de mult timp, fiind mai mult sau mai putin intinsa,chiar de pe la inceputul erei crestine. Adeva.'rata saorigins se crede a fi Turcia de Asia.

Asmatuica, pe care o cultivam, are foile foarte descom-puse, crestate, cu colturi in forma de limbi. Tulpina, carela maturitate are o inaltime de 5007., se terming prinniste flori albe, chrora le succede fructe lungi, ascutiteimpreunate cate cloud ; neavand innauntru for deck cateo samanta fiecare. Aceste fructe nu se desfac, deci elese considers ca samanta.

Varietatile acestei plante, deli de o culturafoarte antics,insa nu s'a inmultit: astfel ca putem distinge doua formediferite : adica asmatuica comund, care corespunde tipuluidespre care am vorbit si care se eultiva in general ;asmatuica ere*, aceasta varietate seamana mult cu mus-chiul arborilor, fiind de un efect mutt mai impodobitordecat cel comun, astfel foile lui pot servi ca garniturela mancari fiind mai anevoie de gasit.

Foile acestei plante se intrebuinteaza ca salata, sau de

si

si

www.dacoromanica.ro

ASMATUIOA 47

multe on in mancari. De observat este ca in Rusia siPolonia aceasta plants este necunoscuta. Foile au un mirosfoarte fin si placut, mult aromatisate, luat cu esces pro-duce iritatiuni si nervositate.

Cultura. Asmatuica se poate semana aproape in totcursul anulueste necesar de asemana cat de a-desea, pentru aavea in totdeaunao recolta noun si 111

abondenta. Unpamant gras, ade-sea udat si la um-bra, sunt necesa-re acestei plante,se seam and in FIG. 25. Asmatuica creata.randuri departatede 20cm., sau risipit cu mina.

Semanat in toamna, in luna Noemvrie, petrece iarnafoarte bine, dand loc cu modul acesta la o cultura maideasa, adica mai multe recolte succesive, pc cat timp acelde primavara si vara, nu poate fi recoltat decat odata, ne-avand timpul de a inflori. Pentru a nu fi lipsit de recoltaniciodata, se poate face in fiecare lima° 'loud semanatura.Recoltam dela trei la cease saptamani dupa cc am semanat.

Semintele sunt de preferat acele dela plantele semanatedin toamna. Pentru a obline o recolta mai desvoltata, seresiidesc acele plante ce vor fi mai stufoase. Semanaturase face adanc, deoarece samanta intrebuinteaza zecepand la optsprezece zile pentru rasarire, conservandu-sifacultafile for germinative unu pana la doi ani.

/F airy

www.dacoromanica.ro

ASMATUCA TUBEROASA(CHAROPHILUM BULBOSUM)

Se caracteriseaza prin foile sale descompuse, raddcina_este umflata Si carnoasa, avand multi asemanare cumorcovul, putin mai mica §i de o coloare negricioasa..In primavara anului al doilea innaltimea plantei ajungepand la lin-, 50, fructul se radica in cinci parti longitudinaleconsiderAndu-se ca seminte se seamand astfel.

Radacinele a caror carne este alba Si fermi, is dupagatire un gust delicat, care face in general o mancarecantata.

Cultura. Se immulte§te adesea din seminte, dar cumacestea perd curand facultatile for germinative dupa ma-turitate, este necesar de a be sernana indata toamna, inpamdnt sanatos, sau pastrandu-le Wind la primavara, sema-nandu-le astfel in straturi. Aceasta operatie consista in apune intr'un ghiveciu un rand de nisip, unul de serninte,dam nu ca sa fie uncle peste allele, puind in urma iarasjun strat de nisip ; urmand tot astfel Wand ce se va umpleaghiveciul, acoperim in urina cu geam, ca prin accst mijlocsa fie inchis hermetic, sere a nu permite insectelcr §irozatoarelor de a se introduce, de aceia astupam §i gaura

www.dacoromanica.ro

ASMATUCA TUBEROASA 49

din fundul ghiveciului. Samanta astfel preparata se in-groapA in pamant la o adancime de 10 cm-

Cel mai mare interes este de a urma aceasta prac-ticA, decat de a semanA in toamna, deoarece terenulnu se ocupd de geaba, neriscand Inca ca semintele sä fiemancate de insecte. Se rasadeste primavara.

In timpul verei pamantul trebue sa fie totdeauna umedsi bine plivit. Pe la sfarsitul luneiJulie foile ingalberlesc, in urma us-candu-se ; atunci recolta trebue fh-cuta, radacinele smulse se lasa ca-teva ore la soare, luadu-le in urmaspre a le pune in pimnita sau bor-deiu, unde se conserve foarte binepana primavara.

Pentru a recolta semintele, se alege dincinele, care se pun deoparte in nisip in

FIG. 26. Asmatuctuberos

toamnatimpul ernei.

Primavara se rasadesc din nou la distanfa de 70em. intot sensul, lasandu le astfel pana la inflorire. Indatrt dupafructificare incep a ingalbeni, atunci se tae si se urmeazacu samanta dupd cum am spur. Samanta isi pastreazafacultatile germinative in mijlociu trei ani, iar in extrem.ease ani.

7.44.-

rada-

www.dacoromanica.ro

BAMUL(HIBISCUS ESCULENTUS)

Origina acestei plante se crede a fi din Indii, ea estefoarte putin cultivate din cauza secrefiunilor baloasece lase fructul prin fertul lui. Bamul este o plantsaproape necunoscuta in Occident.

Foile for au forma palmei, avand cinci despartituri,crestate adanc, ele sunt asezate in mod divergenti pe ra-murile tulpinei, care de asemenea cresc in mod nere-gulat. Fiecare nervurd principald a foilor, formeaza ocoada acestora, care impreuna cu foile si fructul si curamurile sunt acoperite de niste peri mici teposi, lasandun miros gretos la cea mai mica atingere.

Foile, de coloare galbena-roseate, au forma fructuluiaruia ii dau nastere, acesta de forma lungueata, devineparos in starea lui adults.

Bamele se consume cand sunt tinere in diferiteasemenea se mai conserve cand sunt mici in otet

sau in§irate pe sfoard si uscate dupa ce an suferit oare-care preparatiune. Indata ce ajung la maturitate nu maisunt bune de consumat, deoarece semintelc confiuuteIn fruct devin tari; iar partea carnoasa a fructului de-vine atoasa §i tare.

Varietati nu exists, deoarece cultura for este foarte

ino-duri,

www.dacoromanica.ro

51

Testransa, cand fructul se ingalbeneste putin toamna,procedam la scoaterea semintelor, a caror culoare estecastaniu-roscata, facultatile for germinative se conservadoi pans la trei ani, iar timpul ce intrebuinteazd pentruincoltire este de opt zile.

Cultura. Orice teren convine acestei plante chiar dacael nu ar fi gunoit. Pa'mantul se sap" bine si se grebleazit,dupa aceia it cdlca'm cu o scan-dura lata spre a-I batatori putin se-manand in linii departate de 45 cm.in tot sensul unele de altele, acea-sta operatie se face in tuna Aprilie.Unii gradinari au obiceiul de a ra-sadi aceasta plant", pentru aceastaoperatic procedam dupa cum ur-meaza :

In luna Aprilie se seamand inhrazde, iar dupa r a s ii ri r e, candplanta are ciiteva foi, adica in lunaMaiu, procedam la rasildit, care se face la 45'"". in totsensul, puind cite una sau cloud radacini in fiecare cuib.Dupa aceia procedam la un stropit care trebue sa fiecat se poate de abondent pentru a inlesni prinderea.

Putin timp dupa aceasta planta incepe a inflori, druidtotdeodatA nastere fructului, care este bun de con-sumat numai in prima kind, moment cand se face siconservarea lui uscata insirat pe sfoara. Cand ajungela maturitate, fructul incepe a se desface, atunci in-cepem a recolta samanta care se pune in saculeti spreconservare pans la intrebuintare, ele isi perd foarterepede facultatile for germinative, de aceia trebue sa neferim de a intrebuinta samanta veche la semanat.

FIG. 27. Bailie lung'.

'

BAMUI,

www.dacoromanica.ro

BOBUL(VICIA FAR A)

Originia culturei bobului se perde in inrunericul tim-purilor ; care se urea la o eoocd. prehistoric&

Planta se caracterizeazd prin organele de vegetafie si;prin o tulpind robustd, lasand cateva ramificatii la baza,care se ridica in patru parti opuse, dandu-i un aspectpatrat, poarta foi compuse neperechi. Florile au formafluturatica, de coloare alba si cu o path. neagrd in mij-locul petalelor. Fructele cele succed sunt in pastai, carecresc drept sau incovoiate catre pamant, induntrul cdrorase afla boabele, variand la numAr, dar care rare-ori true-peste numdrul de opt. Acestea sunt late si ovale, preva-zute cu o piele groasa, ce se desface usor, conservandu-si,facultatile germinative cease ani, iar timpul incoltirei fiindde trei zile.

Bobul se consuma cand e mic ca salata de foi, maitarziu, cand pastaile sunt tinere si bobul inch . nepro-nuntat inauntrul lor, se gaseste ca mancare in diferite-Moduri ; iar cand bobul este copt, se descopera de coajace it acopera si care nu s'ar puted cosuma.

Desi cultivat de un timp indelungat, varietatile luilush. au ramas putine si anume: bobul cu semintele mart

www.dacoromanica.ro

BOBUI. 53

si care are o inaltime de 50cm, si bobul pitic cu se-mintele mici si rotunde.

Cultura. Bobul se poate semana pe la finele lui Martieorice loc ii convine, cu toate acestea un loc argilos, caldde consistenta nisipoasa, cenusossau gunoit cu un an inainte estemai de preferat. Semintele se punin randuri departate de 40 cm' §ia distanta de 15eni, ingropate inpamant la o ac:Ancime de 5C", unacite una.

Prin ruperea vrejului cand e micsi fraged, usuram desvoltarea pa -

iar ca ingrijire avem : sapa- FIG. 28. Bobul.lul, plivitul si mosoroitul.

Pentru a grabi fructificarea, udam in timpul secetei,cresterea lui este foarte repede, devenind complecta catrefinele lunei Maiu.

Recolta se face indata ce pastaile s'au uscat, proce-dand la batutul for ca la fasole. Facultatea germinativedela mijlociu la extrem este dela cease la zece ani.

-

tA

stailor,

!

www.dacoromanica.ro

BROJBIA(BRASSICA NAPUS)

Brojbia este o plantA cultivatd de mult timp in Europa.La aceasta planta, partea radacinei de sus a luat o des-voltare mai mult sau mai putin mare, formand astfel Gmultime de varietati cunoscute. Partea carnoasa este co-mestibilA, ea se prelungeste adesea mai mult deasuprapamantului, intr'un fel de con sau basic., colorata in di-verse moduri. Aceasta este preva'zuta de cateva foi simple,mai mult sau mai putin abondente dupe varietate.

Consumam brojbia coapta sau preparata sub diferiteforme.

Al doilea an se ridica din mijlocul foilor, o ramurApurtand ciorchini de flori cruciforme compuse, coloratemai mult sau mai putin galben, aceste inflorescente nusunt prevAzute de bractee (foi ce acoperA florile inaintede desvoltarea lor).

Fructele ce urmeaza florilor sunt siliciuri de lungimeneregulata, avand seminte rotunde, de culcare castanieroscatA, a caror facilitate germinativA este de cinci ani,iar timpul incoltirei de cinci zile.

La brojbie se consumA partea carnoasa acomodata in.diferite moduri.

www.dacoromanica.ro

11110J1i1 55

Ca once planta mult cultivate, brojbia are o multimede varietati, a caror dimensiune §i culoare variaza cacalitatile. Ea se imparte in cloud categorii ; acele ce au

o radacina lunge §i acele ce din contra suntgroase §i rotunde, de o forma mai multlatareata. Asemenea distingem brojbia cenu are totdeauna aceia§i consistenta adicaunele varietati cu carnea frageta, iar altelemai tare, oferind avantagiul de a se con-

FIG. 20. serve mai mull timp §i mai u§or.Brojbie cu foi

mici. Cultura brojbiei este foarte raspanditii,semanatul se incepe in luna Martie,pamantul intrebuintat trebuie sa fiegras, adanc lucrat §i bine maruntit lasuprafata. Semanatul se face in liniidupa care intretinem solul totdeaunaumed prin dese udaturi, obtinand inacest mod plante viguroase.

Indata ce planta are doua foi afarade cotiledoane, o ra-rim, smulgand plantele,astfel ca sa lasiim spa-tiu de 20cm , in tot sen-sul intre radacini, in-data dupa aceasta pliveala, at carei scopeste de a limpezi planta, smulgem tot-deodata §i erburile rele, udand cu prisos inurma. Culturile de Primavara cer cu doe-

sebire ape multa. Cam la vre-o trei luni dupe semanatse incepe recolta, de aceia unii seamana mai tarziu sprea recolta toamna, intrebuintandu-le in timpul ernei.Brojbia ca on ce leguma conserve foarte bine pe iarnain pivnite sau bordeie.

FIG. 31.Brojbie lun-

gareata.

FIG 30. Brojbiealbs.

si

--., -

, .

.

y.

www.dacoromanica.ro

56 D. ALESSIU

Pentru a recolta samanta, se culege din toamna hroj-biile mai bine facute, pe care le punem la adapost de

inghet §i la loc uscat, in prirnavara lerasadim la 40enl. in tot sensul.

Dace cultivam mai multe varietati, tre-buie sa avem grije sa le departam unelede altele, pentru a avea seminte curate,reprezentand custricteta varieta-tea cultivate, de-oarece semintelese hibrideaza.(incruciseaza in-

tre ele) dace cultivam mai multevarietati impreun5.

and ramurile sunt in.florite,pentru ca sa obtinem seminte fru-moase, teem varful ramurilor.

and ramurile ce poarta siliciu-rile au ingalbenit, le teem puindu-le la umbra sa se usuce,procedand mai tarziu la batutul lor, alegand samanta. Untrunchiu sau radacina poate da pane la o suta de grameseminte, cari au facultate germinative mijlocie cinci aniiar extrema zece ani.

FIG. 32.Brojbie galbena

Ware*

FIG. 33. Broibierotunda.

-114'ft%

4'1 '.+4

1.Tta

./

www.dacoromanica.ro

CAPSUNELE SAU FRAGI(FRAGARIA).

Genul capsunelor coprinde vre-o case specii de planteerbaceie, vivace §i rustice, dand fire lungi §i drepte (sto-loni sau vite), crescaturi al caror cap sau varf se rada-cineaza, de fel capsuna creste spontanee in paduri sauprin fanete in regiunile septentrionale si temperate.

Florile sunt albe, arare on galbuie, adesea poligamenectarifere, are caliciu cu cinci sepale libere, insotite deun calicul cu cinci foliole; cinci petale libere unghiulate,caduce; avand stamine in numar indefinit, grauntemicinumeroase, infipte pe fata repcetaculului, care crescanddevine carnos, colorat in rosu si care la maturitate con-stituie partea comestibila a fructului.

Toate speciile indigene au foile trifoliate si foarte rarmonofile, trunchiul este subteran, dand numerosi stoloni.

Capsunele tip Fragaria vesca, sau fragi de padure,este o planta scurta, vivace §i rustled, cu fir floral drept,inaltandu-se putin peste frunze, cu fructe mici rotunjite,cateodata conice Si agatate (fig. 34).

In tara noastra sunt foarte multe capsune, pe margi-nile padurilor §i prin fanete, sunt foarte cautate pentru(carnea) fructul for dulce §i parfumat, se recolteaza dupa

www.dacoromanica.ro

58 D. ALESSID

loc, in starea lor salbatica, se poate cultiva cu mult succes,dand produse mai nobile si tot asa de gustoase.

Fragile caperon. Fragaria elation. Rasa cultivatefoarte rustica, avand fructe de marime mijlocie, rotunzite,de o culoare rode aprinsA, cu un gust cu totul special,

aducand putin cu a-nanasul, sau a altorfructe unde predo-mina smeura saucaisa, aproape farceseminte catre cotor.

Mai sunt altevarietati obtinuteprin incrucisari saudin seminte, al carorfruct a ajuns la maxi-mul marimei lor, a-cestea produc maiputin si au nume4variate dupe cumcultivatorii au avut

FIG. 34. CtiNunite tip

gustul boteza creatiunile.

Inmultirea. Capsunele cu sau fard vite, se reproduccu fidelitate prin seminte, samanatul se face mai muttla varietatile ce nu au vite, dela semi* obtinem tot-deauna plante mai robuste roditoare.

Semanatul. Semintele se recolteaza totdeauna din celemai frumoase fructe, ajunse la complecta lor maturitate.Strivim fructele pe hartie groasa si le lasAm sa se usuce,dupe ce mai intaiu be trecem prin o site deasa sautulpan spre a scurge zeama din ele.

-44V-

e-,,tc

4.

A 7`-ki

'" !'' h,

Si

1

a -'i

§i

www.dacoromanica.ro

CAP$UNELE SAU FRAGI 59

Semintele le putem sernarra indata dupd recoltare sauin luna Martie din antil urmdtor, in primul cas putemrecolta fru cte chiar inprimul an, sau chiar intoarnna acelui an.

SemAndm in brasde mairar, ingrijind ca samantasd fie usor acoperita cu 4A!$

pdmant sau nisip, ce tre-bue sustinut totdeaunaum e d. Rdsare dupti o

iar cand avem patrufoi la o radacina, rdsfidimla 20cm in tot sensul, inloc bine expos, preparatSi gras. Vom ingrlji la rd.-stidit ca planta o scoatem cu putin pdmant la rada-

chid. Pentru a nu osteni planta,ingrijim ca indata ce se aratao vita sti o tdiem.

FIG 35 Fragile smeurate.

FIG 36 Frag6 de seri"!

Imp&rtirea radacinilor. In-multirea prin diviziunea rdda-cinilor Wartime, ce dau not cres-caturi cc se numesc stolani nuprea este de recomandat, de-oarece silmanta chi plante maibune, insd dart recurgem laacest mijloc, it vom face indatace se desprimavareazil pand nuincepe vegetatia

Inmultirea prin vite sau stoloni. Este mijocul celmai usor §i in genere intrehuintat, mai ales la ctiNunele

lung,

sit

, 4.4w

r,:t t;N

%`. I F 16

,,j`til

44

y ?

www.dacoromanica.ro

60 D. A1.ES.IU

cu rodul mare, de a rAsAdi, roseta de foi, care se desvoltAla capatul vitei, ce pleaca dela tulpina capsunei, si carese inradacineaza foarte usor. Se intampla adesea ca vitelesa nu se opreascd la prima roseta, ci de aci sa piece,,cu alta vita ce naste alts roseta, astfel mai multe buchete,pe acelas stolon.

FIG 37. -- Fraga C6pitarl.

a avea vite cu rosete

Luam de regula aceste bu-chete, spre a le rasadi, cu pa-mantul din jurul radacinilor lor,dupa cum am spus, muiam ra-dacina in balega de vacs sub-tiata spre a inlesni prinderea stinfigerea radacinilor in pamant.

Vom cauta a nu lua rosetedela plante ce sunt mai bdtranede trei ani, iar pentru ca ele safie mai viguroase, vom cauta asuprima florile dela plantele cevom alege pentru reproducere :tot produsul fiind jertfit pentru

frumoase.

Plantare §i solul. Orice teren proaspat, de gradinticonvine capsunelor, terenul hind sanAtos si acianc, de tariemijlocte, mai taricel decal prea usor, fArd a fi compactin pamant nisipos se vekejeste, iar in cel prea umed,se usucA §i craps, in vremea secetei este mai putinfavorabil. Deci compunem terenul prin gunoaie, adao-gandu-i mranitA, iarba, pae sau frunza, in timpul des-fundarci solului, alegem locul descoperit §i plin de

Putem rAsAdi capsunele §i t-amna, fund mai siguri case vor prmde, distanla ariaza dupA fertilitatea Oman-

. 'ham

6"t*.t

<f?----t. -37.-e, " iN, tv'.,

1

0b" 't ..,

'''t r ia) 1

V. 0,1 ,

:. tl`

-.t.-----4

si

lumina.

www.dacoromanica.ro

°Assuan.. SAU FRAM 61

tului sau dupa varietatea plantei. Trehue sa ne terim dea saps des cap-

deoareceplanta arc multeradacini in fats,Atom plivi maiadesea, smul-gand ier b u rilerele ce se vad intimpul cand pro-due fructe, cap -

,unile trebuiescudate adesearegulat.

Pentru a tinefructele curatefru moase pre-scram pleva saupae tocatei prin-Ire tut pine, intimpul cand in-cepe in flori r ea. FiG. 38. amine cultivate farZi stoloni.

FIG. 39. 12..s.daeina cu (vite) stoloni.

f

.

§i

tnile,

-si

www.dacoromanica.ro

62 D. A LES$IU

Recolta se face pe mAsura ce fructele se coc, ingrijindin acelaa limp de a taia §i vitele ce se arata.

Dupa recoltd nu trebue sa ldsdm uitarei cap§unele, invedere de a avea o buns productie, in anul urmator,udilm in ani seceto§i din cand in cand, them ierburilerele cu o sapa §i stoloni inainte ca ei prima rAda-cind, iar sere toamna luam paele sau pleava pe care oinlocuim cu un strat de pArnfint. ce este menit de aapdra coletul §i formarea radacinilor in anul urmAtor.

Pentru ca sa avem plante producrItoare bune, nu trebuesa lasam cdp,unele mai mult de trei sau patru ani pecela0 loc, iar pentru a avea recolte toamna, suprimarncu ingrijire toate crescaturile cu flori, ce se antra pri-mavara, precum §i vitele ce ar create.

Semintele de cdp*uni i§i conservd facultzltile germi-native dela 3 la §ase ani.

s:1

www.dacoromanica.ro

CARDONUL(CYNARA CARDUNCULUS)

Cardonul pare a fi una §i aceiasi planta ca Anghenarea-si care nu ar fi deck o varietate de cultura, o gasimcrescand de sine in toata regiunea Mediteranei.

Aceasta planta se caracteriseaza prin foile sale de omare dimensiune a diror lungime poate ajunge §i intrece.chiar lm., 50; ele cunt albe, fragede si au foile ascu--lite. Trunchiul ce le poarta este scurt, constituind partearadacinoasa care impreurna cu nervura principala a foaeiformeaza partea comestibila a plantei. Din radticind seridica in fiecare an o ramificatie robusta, care se ter-mina prin capitule voluminoase, innauntrul bracteelorsterpe se afla florile de o culoare albastra-azurie care,dau nastere la fructe lunguete rotunjite, colorate cenu-siu, vargate castaniu litchis.

Semintele, conserva facultatile lor germinative apteani, iar incoltirea se face in zece zile.

In starea spontanea, planta are la terminarea vinelorsi a foilor, precum si pe toate organele sale, tepe micivulnerante, care prin cultura, au disparut la unele va-rietati.

Cardonul se .consume in preparatiuni diverse, nervurile

www.dacoromanica.ro

64 D. AbESS1U

principale ale foilor, care se albesc mai 'nainte prin pri-varea for de lumina, In acelasi timp risomul subteranse desface de coaja sa.

Varietati nu prea exists, distinctiunea e basata pe pre-senta sau absenta tepelor dupa foi,astfel ca pe coasta sau nervura prin-

%*7 cipala a foilor, este plina cateodata

de tesaturi celulare, iar altA datadin contra gaunos in toata partealui centrals.

FIG. 40. Cardonulspinos.

Cultura. Cu toate ca cardonuleste o plants ce creste de sine, pe-trecand gerurile din timpul erneimai usor ca anghenarea, el se in-multeste prin mijlocul semintelor.

In luna Aprilie incepem sema-natul, care se face in randuri, ingropand samanta la oadancime de 3 c.'n., dupa ce car-donii au rasarit, au la inceputnumai cele doua cotiledoane informa de spatula ; indata ce afardde acestea mai are si alte cloud sautrei foi, incepem a le rasadi ; a-ceasta operatie se face in lunaMaiu, pamantul trebue sa fie binedesfundat, asezand de cat cate o ra-dacina in fiecare cuib.

Vegetatiunea este foarte stata-toare in primele luni al plantatiuneiin urma repede isi is un avant siplantele care pang aci erau de o mica dimensiune, is odesvoltare astfel in cat solul se acopere ; de aci rezulta,

FIG. 41. Cardonul cufoi de angenare.

..,

on*

-

0,..140

fi

v;

4

www.dacoromanica.ro

CA I{ DON t: 65

a in primele trei luni adica Maiu, lunie lulie, se poateface culturi de plante ca fasole, salate, ridichi si varza tint-purie, care se pune printre randuri, dand astfel un aspectfrumos vegetatiei.

Modul cultural este putin important, marginandu-sein cateva pliveli, care se face vara, pentru a curata loculde erburi rele, tinandu-1 totdeaunacurat,si umed. Cardoniinu pot fi consumati pana ce nu s'au albit, adica dupdce i-am privat de lumina. Procedarile pentru a ajungela acest rezultat sunt diferite, voiu enumara aciprincipalele.

Incepem albirea la sfarsitul lunei August, pentru aurma in curentul lunei Septemvrie. De aceia oricare arfi ptocedarea ce s'a urmat, sa nu se albeasca aceastalegurna decat pe masura ce se consuma, deoareceplanta duce cugreutate aceasta stare, riscand de a vedeaplanta putrezind, daca nu se consuma cand este alba.

Operatia se incepe legand foile cu un fir de teiu saupain de secara, muiat mai intaiu in apa ; dar cum ceamai mare parte din cardoni sunt spinosi, nu numaiuraciosi, dar periculosi la manuit, trebue sa recurgemla o strategema, care consists in a reuni cam la a treiaparte din lungimea for prin mijlocul a cloud bete groaselegate intre ele, avand o lungimc de 30e "'-

Spre a lega cardonii, avem trebuinta de doi oamenidin care unul apuca planta cam dela varf, iar ceialaltmai la radacina, reunind foile pe care le legam, faraa strange insa planta tare, deoarece am impedica pa-trunderea aerului in foi, care din aceasta cauza ar pu-trezi. In timpul legarei infasuram cardonul cu pae carese sustin prin mijlocul legaturilor. Cinciprezece saudouazeci de zile dupa aceasta operatie sunt bune deconsumat.

Mai albim cardonul legandu-I la trei distante, tragand

§i

§i

5

www.dacoromanica.ro

66 D. ALI. SSIU

in urma pamant in jurul lor, aceasta procedare este cutotul economics, insd dä rezultate mai putin bune.

Alt metod este de a lega dupa cum am spus, smulgan-du-le in urmA cu putin pamant in jurul rodacinelor, a-§ezandule intr'un §ant cu pamant uscat, daca aceasta sepoate, adanc de 50c m. si lat de I m.,50, a§ezAm car-donii unul langa altul si ii acoperim cu un strat grosde pae vechi.

In fine uneori se face albirea, culcand cardonul §iacoperindu-1 cu pamant, aceasta procedare are gravulinconvenient de a necesita o spalare care stria. cardonul.

Cultura cardonului este foarte putin cunoscuta pansaci, el constitue o legumd de prima ordine, dand pro-ducatorului beneficii bune.

Pentru samanta alegem toamna in momentul legarei car-donului plantele cele mai bune §i a caror vine sunt groase,pe acestea le lasam pe loc fard a le lega. Cand frigulse apropie, 'item a treia parte din lungimea foilor §i iemosoroim ca pe anghenare.

Primavara le desmosoroim, sapand locul pe langatulpine, mult timp dupd aceasta vom vedea ridicandu-sedin mijlocul foilor o ramurd viguroasa, avand mai multecapitule, suprimdm cele mai mici, nelasand deck cloudsau trei capete mai viguroase. Indata dupud infloriretrebue sa. protejam semintele in contra ploilor care le-arstrica; precum §i in contra pasarilor care se arata foartelacome de ele. Obtinem acest indoit rezultat, incovoindpedonculele cu fata la pamant.

Acelea§i radacini se pot lash pe loc, recoltand samantamai multi ani de-a-randul. Semintele conserva mai binefacultatile for germinative cand le lasam in capituledecat cand le separam §i dureaza dela §apte la noua ani.

www.dacoromanica.ro

CARTOFUL(SOLANUM TUBEROSUMI

Cartofii au fost introdusi in Europa de Spanioli insecolul XVI din America de sud, unde, creste chiar aziin stare salbateca. Chili se crede a fi patria tor, de undein urrna s'a raspandit in America de nord si de acimai departe. Dupa introducerea lor in Europa a trebuitun secol si jumatate pentru ra:pandirea acestei exce-lente plante, de care cu greu ne-am putea lipsi azi ;in evul mediu erau considerati ca plante furagere.

Cartoful este o planta vivace, daca urmarim faseleunei plante nascuta din samanta, vedem ca in acelaslimp cand produce ramurile ei aeriene, da nastere si celorsubterne. Aceasta, dupa ce s'au lungit de o lungime va-riabila, se unifla fiecare extremitatea lor, ceeace estecasul cel mai general, sau cateodata la un punct de-terminat parcursul lor. Aceasta umflatura creste repede,se umple de fecula (partea fainoasa) si devine ceeace inpractica se numeste tubercula cartofului. Tubercula esteo ramura modificata, in elect totul indica, caci poartafoile reduse in forma de scoica, dar care nu au mai pu-

boboci la crestetul lor. Deci prin aceste tuberculelanta devine vivace, inmultindu-se prin ei.

stini

www.dacoromanica.ro

68 D. ALESsin

Trunchiurile aeriene ale cartofului sunt unghiuloasemai mult sau mai putin dresate, dupa varietati, poartafoile alterne care sunt profund crestate. Florile din caremare numar de varietati timpurii le lipsesc, sunt marl, deculoare mai mult sau mai putin lilachii sau rosiatice,avand corola rotata ; sunt dispuse in ramurele umbelale.

Fructele care succed acestor flori sunt boabe rotunjite

FIG. 42 -- Carton, plantd §i tubercule.

verzise, fiind coptrarieprin caliciul lorele contin semintelate, in forma derinichi de care neservim a obtinevarietati noi.

Dela introduce-rea acestei plantein Europa, se cu-nostcau deja dotalvarietati, unullgalben iar celalalt

roscat. De aci prin seminte s'a nascut un numar consi-derabil de varietati; diferenta intre ei consista in forma.lor, coloarea, dimensiunea si mai mult sau mai putinprecocitatea lor.

Deci nu vom infra in discriptiunea varietatilor curente,un astfel de studiu nu ar incapea in cadrul resttans ceam determinat acestei luerari.

Cultura. Aceasta cultura este putin exigenta asupraraportuliii solului, 'aproape orice teren ii convine ; cutoate acestea este o mare diferenta in produSele obit-nute intr'un pamffnt bun nisipos, bog-at si acel ce patefurniza un pamant argilos compact.

YJ tea

N

I icioa-

`

www.dacoromanica.ro

CARTOFUL 69

Aceasta diferenta se raporteaza asupra calitatei ca §ia cantitatei produselor, este cu totul in detrimentul pa-mantului argilos rece, care nu da decat produse releapoase i cu gust rdu. Pamanturile nisipoase, grase, potrivit de umede si in fata soarelui, convin bine la pro-ductiunea cartofilor.

Ingrasamintele de care planta este avida, trebuesc fur-nizate, in starea fordescompusa. GrAdi-narii intrebuintealagunoiul oilor si alv a c i l o r bine des-rumpus.

In culturg, varie--tatile comestibile, de-pinde singure de pro-ductiunea grAdin elorde care ne ocupamaci, despre produc-fiunea cartofilor fu-rageri vom vorbi maitarziu.

Nu trebue sa se planteze niciodata cartofii astfel dupacum se scot din pimnite sau gropi, unde se conservapentru trebuinta curenta in timpul ernei. Este necesarde a-i trece prin o preparatiune, care ar grabi ar in-multi productiunea in acelcq

Aceasta preparare consta in a face sa germineze tu-berculele inainte de a be semana, in care scop ne slujimde gratare de lemn, facute din sipci (fig. 43).

Anumiti cartofi ce se ingroapa in pamant negerminatiprealabil, nu dau decat tubercule mici §i Vara valoare, injurul cartofului semanat, de aci s'a dedus §i constatat

FIG. 43 GrAtar pentru germinat cartofi.

si

Asitr-..mw-ctr--e-

L411-.;ift7WIN;SiGIR'7770iVal.(971

`7`.'

p1

Limp.

www.dacoromanica.ro

70 D. ALESSIU

ca cartofii semanati germinati dau rod mai dezvoltatmai mutt (abundent), de aceia e bine ca oricare varie-tate de cartof sa Fie pus mai intaiu la incoltire, cheltue-lile ce ar da loc la acest procedeu, ar fi neinsemnatefata de iuteala dezvoltarei, abundentei tuberculelor, ma-rimea for dubla, si timpul castigat.

Vara sau toam-na pe la sfarsit,

, tofii din pamant,cand se scot car-

III

se alege turber-culele de mari-me mijlocie, care

FIG. 44. Cartoful Jungaret. prezinta in c emai mare grad

felul caracterului cartofului cultivat. Va trebui ca ei saproving, din tufele ce au dat produse mai abondentetimpurii si de o calitate frumoasa.

Dupa smulgere, cartofii vor filasati la aer, timp de cateva cea-suri, dandu-le timp astfel ca sa sepoata usca pe fafa lor, permitan-du-le astfel de a se desface de pa-manful ce'i acopere, care in cascontrariu, ar ramane aderent, in-lesnind putrezirea.

Plantafiunea facuta cu ajutorultuberculelor preparate dupa proce-deul pe care I'am descris, trebue FIG. 45. Cartof ger-

facuta de timpuriu, beneficiind ast- minat iMarjolan).

fel pe cat posibil mai timpuriu aceasta o obfinem prin ogerminafie prealabila, avand astfel produse timpurii.

Nu trebue Irma sa uitam ca lastarul tuberculelor nu

.10. 11"ji4i[

I,,

A-4--471

$.

ve

1; III

si

www.dacoromanica.ro

CARTOPUL 71

ese din pamant decat dupa cincisprezece zile sau treisaptarnani eel mai tarziu, dupa ce le-am plantat, deci inconsecinfa, cu toate ca cresterile sunt foarte simtitoare lafrig, plantatiunea poate fi facuta de timpuriu, cad, timpulcat stau in pamant, nu le pass de nimic.

Plantam de obiceiu tuberculele in curentul lunei Martie,cam pela j u-matatea l u n e i,dupd cum frigulin cet e azd maicurand sau mai L,tarziu, neavanda ne plange nici-odatd de aceastaplantatiune tim-purie ; din contraobtinem in acest mod rezultate foarte satisfacatoare.

Se intampla cateodata, ca primele foi sa fie atinsede frig, dar acest accident este fie consecinte grave, pu-tandu-1 inlatura in tot casul foarte usor, cand vedemca temperatura sd raceste, raspandim putine pae pe cres-caturile tinere.

Plantatiunea incepe la epoca pe care am spus-o si poatetine pans la sfarsitul lunei Maiu, pentru a obtine produsenot in timpul verei.

Oricare ar fi epoca, cand am opera, practica planta-tiunei este in totdeauna aceia§i.VarietAtile horticole producfoi putin abondente, deoarece, cea mai mare parte dinele nu infloresc, deci putetn sa-i plantam la distantepotrivite.

Distanta ce trebue conservata intre linii este de 50cm.§i pe linie, plantatia este facuta din 25 pand la 45 °m.Cand punem tuberculele, deschidem in pamant cu sapa

FIG. 46.-- Cartoful rogat.

-4.7.-"rr-7/

. I

-^r

www.dacoromanica.ro

72 D. ALASSILI

o gaura adanca de 15cm., in fundul careia asezam aparcels de tubercule, conservandu-i situalia lui verti-salt (1) it acoperim cu pamant, lasand deasupra cuibuluio mica groapa.

Cand lastarele au aproape 15 cm-. inaltime, se sapau§or pentru a taia ierburile rele §i a-i apropia putin pa-mant de piciorul fiecarui cuib, Vara insa a-i face tut mo-

§oroiu, dar n u m a iintiltandu-I de -6 °m,mai tarziu, in lunileIulie §i Agust se sapadin nou sere a-i facemo§oroaiele mai marl;dar care nu trebuesctocmai marite in sus,deoarece, ar sustrageturberculele dela ac-tiunea direct a aeru-lui, impedicand astfel

cre§terea lor. Iar din contra ar fi mare inconvenient dea nu mo§oroi de loc, cad un mare numar de tuberculear e§i deasupra solului, devenind verzi §i ne putandu-leconsuma in aceasta stare.

Recolta timpurie se incepe la Iunie §i se continua toatavara, putand sa o facem in doua moduri diferite, candcredem ca tuberculele pot fi consumate ; scormonim josin jurul cuibului, scotand atunci pe cele mai marl §iocrotind pe cele mai mici, pe care le lasam pe loc pangla complecta for desvoltare. Celalalt procedeu consista aface recolta totals, cand cea mai mare parte a tuber-

FIG. 47. Cartof Galben.

(I) Situatia verhcala a cartofului este atunci, cand e a§ezat cupartea cea mai umflata in sus 0 cu cea ascutita in jos.

www.dacoromanica.ro

CARTOFUL 73

culelor a ajuns la corn pleeta for desvoltare. and e vorbade a recolta pentru conservarea tuberculelor, fie pentruconsumatia de lama, fie pentru confectiunea plantei,trebue ca foile §i tulpinele sa fie bine crescute, pentrua procecla la culesul lor.

www.dacoromanica.ro

CASTRAVETELE(CUCUMIS SATIVUS)

Originar din Nord-Vestul Indiilor unde creste in staresalbateca, la poalele muntilor Himalaia. Insa cei de acolo,.nu se prezinta cu caracterul vegetativ ce ii cunoa§tem,dar vechimea culturei sale, care era cunoscuta de Greci§i Romani, a putut sa-i modifice. Totul insa ne face acrede ca castravetii gasiti pe muntii Himalaia, inzestratide. botankti cu diverse nume, se aseamana mult cu.cucumis sativus, care ar fi stramosii sai.

Castravetii sunt o plant& anuala, ai carei vreji culcatipoarta foi alterne mari, rotunde la basd, formand cincicolturi rotunde, uneori ascutite, inflorescenta este mo-noica, florile masculine apar cele dintaiu. Semintele suntinnauntrul fructelor, avand coloarea alba, conservandullfacultatile for germinative §eapte pans la opt ani, iartimpul incoltirei este de §ease zile.

Castravetii servesc la preparatiuni culinare foarte va-riabile, consumandu-se gatiti, acrifi sau ca salata. Semarineaza cu 'Diet sau se acresc in apa, aditionata deplante aromatice, dupa cum usul este foarte raspanditla not in Para.

Fiind de o cultura foarte veche, castravetii au variat

www.dacoromanica.ro

CASTRAvETELE 75

mult in forma Si dimensiunile fructului lor. In practicalii divizam in cloud clase : unii al caror fruct este alb,iar altii raman din contra verzi. Aceste doud clase lesubdivizam in cloud categorii : adicd castraveti cu tepi(fig. 48), §i castraveti netezi (fig. 49).

Numarul varietatilor castravetilor variaza la infinit, deaceia ne vom abtine de a enumara aci varietAtile, dincauza putinului spatiu ce am rezervat acestei culturi.

Cultura. Ca-stravetii se inmul-tesc prin mijloculsemintelor, a cd-ror germinatiunese face cu ceamai mare usurin-ta. Cu toata ru-sticitatea lor, to-tu§i castravetiisunt foarte sim-titori frigului, o FIG. 48. Castravete cu tepi, de conserve.scadere de 0 gradede ii face sit piara. Din acest punct de vedere semi natul

grAdind nu se poate face pand la 25 Apriiie, sau in cas.contrariu, trebue sa ne pastram de un adapost pentruia'i proteja, pand in momentul cand nu mai avem teamsde geruri.

SemAnAturele pe loc se fac arand in pamant pa na aadancimea de 30cm- punem gunoiu sau pArnant putredcare in mina se amestecd cu parnIntul din brasde, darn,lungimea locului in comparatie cu importanta culturece voim sa facem.

Terenul astfel preparat, semanam in mijlocul brasdetin departare de 600m. unele de altele, puindu-se cinc

, .

A7"--,

=,___._ , .Ix: ,.,

-2(:.,.---- --,4.- ----._.LIN -----

-.7,-.---- .,--,..f4:4"-- " 'c';-- ---: ..14----er ,.-- r P. : '2..'

r i. --

n

www.dacoromanica.ro

76 D. A LFSSII

sau §ease seminje in fiecare cuib. Indata ce au rasarit,lasam dela until, doua sau trei raclacini in cuib, caresunt mai viguroase smulgand restul, de care ne putemservi rasadindu-i, formand astfel o noun plantajiune. In-data ce planta are primele sale foi e bine de a se sapsu§or imprejurul lor.

Fructele apar catre finele lunei lunie, lasand la plantaatat cat ea va voi sa produca, daca acestea sunt desti-

nate a fi puse cuofet, in casul ace-sta se culeg inda-ta ce au grosimeaaratatorului , re-colta trebue facu-ta la fiecare douazile. D a c a dincontra voim a a-yea c a str a v etimarl, nu trebue

FIG. 49 Castravete de salata. sa 1 a s am maimulti ca zece de

fiecare vreg.Terenurile uscacioase cultivate cu castraveti, trebuesc

udate adesea, in terenurile cultivate din contra daca secetaeste persistenta numai atunci se uda.

Pentru seminfe se aleg fructele care ne par mai binefacute §i care se lasa implini maturitatea la vreg.Cand credem ca fructul este copt, ceeace se recunoa§tedupa coloarea sa galbena, 11 deschidem spre a'i scoateseminfele ce se gasesc inauntru. Pe cari le spalam binein mai muite ape §i le punem la umbra spre a se usca,Seminfele poarta timp de zece ani facultatile for degerminare.

www.dacoromanica.ro

CEAPA(ALLIUM CEPA

Ceapa este una din comestibilele cultivate de multceeace face ca origina sa sa fie dificila de cunoscutputin precisa. Cu toate acestea dupd documentele bola-nistilor exploratori Si herborisatiunile facute, se crede cacentrul Asiei este Ora sa de origina.

Ceapa este o plantd vivace i de o cultura bis anuala.Organele sale de vegetafie se compun din tin glob, pre-vazut dedesubt cu o masa de mica dimensiune, purtandradacinele adventive, albe, neramificate. Fiindca este in-conjurat de cama§i carnoase care reprezinta basa foilor,adica centrul

Centrul exterior se termina prin cateva foi carnoase,gaunoase §i lunguiefe, aceste foi sunt putin numeroase,din centrul lor se ridica al doilea an in forma de sulitaviguroasa, o foaie gaunoasa in toata intinderea ei §i urn-flata foarte tare cam pe la a treia parte din lungimea ei.Sulita se termina prin o voluminoasa inflorescenta deramurele neperechi, inconjuratd de o spatula membra-noasa in primul tithp.

Florile au euloarea verde, liliachie deschisa, c'ari dupdfecondatiunea for dau nastere la niste capsule triunghiu

si

www.dacoromanica.ro

78 D. ALESSIU

lare, continand grail* negre unghiulare. Nu este rarde a vedea, ca sulitele sA aiba in loc de flori, ni§te bobocicare se transforms In ba§ici.

Aceasta plants ca toate celelalte, a caror cultura esteraspandita, a dat na§tere la un nu-mar considerabil de varietAti. dincare, cea mai mare parte sunt fixei constituesc specii reproducandu-

se cu fidelitate prin seminte. Varia-tiunile s'au aplicat asupra coloareibulbului §i a dimensiunei, astfel,ca le putem diviza in cloud cate-gorii caracterisate, una prin bulburi

FIG 50. Ceapa rote 'albe cealalta prin bulburi coloratc

rotundA §i care, in practica curenta, cores-pund cu epocele §i cu moduli de

cultura diferite, fait ca pentru aceasta sä fie ceva ab-solut in aceasta privinta.

Ceapa alba timpurie (fig. 52), se caracteriscazA prinun bulb argintat, al carui diametrueste 5 pant la 7 cm., este pufin rts-panditA la not in Para, se consumamai mult in starea ei primitivA,.adicA verde. Aceasta varietate sea-mana mult cu celelalte §i pare a-fi o modificare a lor.

Ceapa galbena mare (fig. 51).Aceasta varietate se caracteriseazA prin o dezvoltare maimare, pe care o are bulbul, fiind de forma mai pufinlatA §i mai regulata ; cultura este aceia§i ca pentru ceade sus, dar mai putin timpurie

FIG. 51. -- Ceapa maregalbena.

,

N>

-,--

www.dacoromanica.ro

CASTRAVATELE 79

Ceapa galbena rwata, al carei bulb ajunge si chiarintrece diametrul de 10 em, este acoperita cu camasi sub-tiri uscate, de coloare galbend ardmie. Aceasta varietateeste cea mai raspandita in cultura din Cara, a carei can-titate si produs este enorm.

Ceapa roOe (fig. 53) este o spe-cie aproape necultivatd, cdtiva ama-tori o cultiva in mici cantitati pen-tru gustul ei, fiind de o iuteald denedescris, cu gust intepator. FIG. 52. Ceapa alba

timpurie.

Cultura. Pentru ceapa se alege un teren potrvit, nutocmai negru, nici putred de tot, bine arat sau sapatsi nivelat, dupd intinderea culturei. Pamantul se va ma-runti bine Inainte de a se semand sau rasadi, avandgrije de a inlatura pietrele §i bolovanii ce s'ar gasi pe

acel loc. Sunt mai multe feluri de cut-tura pentru productiunea cepei : In-

) taiu se seamana direct pe loc in pri-mavard ; al doilea semanam in randuristranse pentru a obtine arpagicul, care

FIG. 53. Ceapa rosu se conserva in timpul ernei, spre ainchis Ware.* se rasadi in primavara si al treilea se-

manandu-se sau r As Ad in d u-se intoamnd, aceasta procedare este putin uzitatd, din cauzafrigului si a gerului de peste terra.

Inmultirea cepei prin seminfe se face primavara, sa-manta trebue usor ingropata cu grebla, rAspandind in-urma pe suprafata locului un strat usor de pae des-compuse sau in stare de putreziciune.

In aceasta procedare planta trebue rasadita la distantade lOcni. in tot sensul pentru a puted da un rod mai

VI 4

*WE:

www.dacoromanica.ro

80 D. ALLESSW

bun. Trebue insa sa ne ferim de a intrebuinta gunoinputred de tot, deoarece in acest caz nu ar mai rasari§i ar putrezi in pamAnt.

Cultura prin arpagic este cea mai rbspandita. In pri-mavard indata ce zapada s'a luat §i pamantul se poatecultiva, se ara pentru o cultura mai intinsa, sau se sapapentru o culturd mai restransa. Dupa ce s'a procedatdupa cum am aratat mai sus, se trag linii departatede 20cm- in tot sensul, a§ezand cu mana arpagicul lafiecare incruciptura.

Vara nu se uda decat odata; in timpul marilor secetede doua ori, pentru a face ca evaporatiunea sa nu fietocmai intinsa, se obicinue§te de a se Cala foile celeverzi dand astfel o forta §i o desvoltare mult mai marebulbului. Nu trebue sa uitam cd este bine de a se sapsodata sau de cloud ori in timpul verei, sau cel putin dea plivi de iarba Si buruenile cc ar inconjura-o ; deoareceaceasta din urma ar opri mult din desvoltarea cepei.

Recolta se face indata ce foile incep a se uses putin,.prcnedam la smulsul ei ; lasand ceapa la soure una saudoud zile spre a se svanta. Dupa aceia se procede la.impletitul funiilor de ceapti, punandu-le la adapost deptoac i locuri umede. Pentru a impedica inverzirea, unloc intunecos corvine conservarei sale.

Ceapa se conserva mult timp daca este bine Ingrijitit,.ea poate ajunge de multe ori noua recolta de toamna.

S5manta cepei conserva facultatile germinative doi la§eapte-anf; iar timpul ce pune pentru incoltire este de§ease zile.

www.dacoromanica.ro

CIBULETA SAU CIVETA(ALLIUM SCHOENOPRASUM)

Dupa cum numele sau it indica, este o specie deceapa mica, foarte vivace, cu trunchiul i foile mult maifine si mult mai numeroase, gustul ei este mai dulcesi mai fin ca al cepei.

Planta, care maitoata nu este decatfoi, (fig. 54) servesteca stimulant in sala-de si alte mancari, r

foile se pot taia in )r.

mai multeranduri oride cate on cresc, faraca planta sa suferec e v a, deoarece elereincep a creste in- ;data ce sunt taiate. p

FIG. 54. Civeta sau Cibuleta.Cultura. Civeta

fiind planta bulboasa i vivace, produce samanta ce serecolteaza pe plantele de doi ani, semintele se pastreazain capsulele lor, conservandu-si astfel trei ani facultatilefor germinative, samanta rasare in 8 zile.

6

4' ---4-1:

I

I _.,,\

7,4K4

www.dacoromanica.ro

82 D. ALESSW

Inmulfirea civetei se face prin seminte care ne producarpagicul, seminfele le punem in pamant in Februariesau Martie §i chiar in Julie cateodata, samanfa trebueu§or acoperita cu pamant, iar nu ingropata, raspandinddeasupra ei pufin mranifa. In caz de seceta stropimcu apa pufin locul semanat, spre a inlesni incolfirea ;seminfele se pun cate doua la un loc §i la 153n1 in-terval in tot sensul. Facultatile germinative ale seminfeisunt de doi la §eapte ani.

Se mai inmulle§te Civeta §i prin divisiunea trunchiului(cafeilor) care se face primAvara, dupa ce a trecut iarnaafarA in pamant, plantand adesea in brodura la braz-dele de legume, reinoind plantafiunea la fiecare treisau patru ani, avand grije ca inainte de a veni gerurilemarl sA-i retezam foile din fala pamantului.

www.dacoromanica.ro

CICOAREA(=mum).

Cicoarea are mai multe varetati, din care vom enu-mara aci pe cele mai principale i modul for de cultura.

Aceasta plants constitue salate de o intrebuinfarepanditA. Sunt unele specii care se gatesc ca mancarei daca nu trec de un aliment foarte bun, dar cel pufin

sanatos.Cicoarea este o plants foarte raspandita in campiile

noastre ea cre§te de sine, are foi putine mici, precumun trunchiu care cre§te de o inaltime pans la 1' ,50,

avand multe craci pe care cresc florile vargate, de o cu-loare albastra azurie

Cicoarea scarold, cu foile rotunde marl, constitue omare rosetA pe pamant. Foile ei se leaga de trunchiu,care se prelunge§te in 'ramificatie abondenta, purtandflorile ei albastre in capitule. Fructele ce succea florilorsunt teci, ce contin seminte, aceste fructe ce se intre-buinteazA ca semi*, conserva facultatile for germi-native, cinci panel la §ase ani.

Varietatile ei stint de doua feluri, adica cicoarea scarolaalba §i verde, aceste tipuri stint mai mutt sau mai puffinperfectionate. Pentru a da produse de o buns cali-

ras-

§i

4i

www.dacoromanica.ro

84 D. ALIcsit.r

tate, trebuie sa alba foi in abondenfa, astfel de a eon-stitui o tufa care sa nu abb diamertrul mai mic de 45 cm-

Cultura. Scarola se cultiva mai mutt ca salata detoamna, deoarece este singura epoca a anului candpoate sa se dezvolte mai bine Vara a inflori. De obiceiu,nu se seaman& inaintea lunei Maiu, cresterea trebuie-

sa se faca cu iufeald, daca voim salavem o planta care sa des bune pro-duse. Seminfe lie trebuiesc risipitefoarte rar, deoarece aceasta planta nu:se rasadeste. Ele trebuiesc udate ade-sea spre a activa dezvoltarea tinerilorplante.

Cu toate acestea, indata ce aceasta,va avea primele sale foi, se va puteaincerca rasadirea, scurtandu-se pu-

fin radacina, pentru a obliga planta de a se intufa...Pentru a *compensa aceasta mutilafie, se va taia de ase-menea i foile, ceeace va scadeal cauzele evaporafiunei

va favoriza reprinderea.Plantafiunea se face in brazde libere,. fie ca au lost

ocupate de alte plante sau salate ajunse la termenutfor de dezvoltare ; in tot cazul e bine ca pamantul safie acoperit de un strat de pae, care are de scop de-arefine apa cu care se stropeste.

Rasadirea se face in linii departate de 30cm., pe carese planteaza scarolele la 60ern- distanfa in lungimea lor.

Trebuie insa sa umblam cu bAgare de seams, pentru,a nu indesa in sol decat partea radacinei dotata cu.mustafi, cad daca plantafiunea ac fi facuta Area profund,dezvoltarea ei s'ar face cu greutate. Indata ce rasadireas'a terminat, este necesar de a se uda cat de des.

FIG. 55. Cicoareacreata.

ei4fr;I .nrit

r:11

si

www.dacoromanica.ro

CICI)A ItEA 85

Dupa prima semanatura se mai pot face allele, tra-tandu-le in modul de mai sus. Cele din urma semana-turi se fac la finele lunei Iulie, rasadindu-le pe la finelelunei August. Trecut de aceasta epoca semanaturile arputea da foloase §i mai tarziu, in anii cand timpul bunse prelunge§te, adesea acestea nu au timpul de a sedezvolta, putrezind §i fiind distruse astfel in timpul'toamnelor reci §i polioase.

and scarolele au ajuns desavar§ita for dezvoltare, cese intampla la doua luni dupa rasadire, este necesatde a face sa i se albeasca foile inainte de a se da con-sumatiunei.

Aceasta albire se obtine ridicand foile pe care becu un paiu de secara sau teiu muiat mai intaiu

in apa strangem cu legatura ca sa lipsim foile de ac-tiunea luminei. Cand tulpinele sunt bine dezvoltate, optsau zece zile inaintea legarei definitive, gradinarii tidiedfoile de jumatate, tinandu-le in pozitiunea aceasta prino legatura, prin aceasta procedare scarola create farta se jena. Timpul ce scarola cere pentru a se albi, estevariabil, dupa cum temperatura este mai mult sau matputin ridicata, poate fi insa dela opt zile pans la treisaptamani, dupa epoca condifiunile exterioare.

Scarolele fiind legate dupa cum am spus toamna catrefinele Iui Septembrie, se pot scoate cu pamant din jurullor, puindu-le in sera Si udandu-le, iar in timpul noptiise a§terne rogojini pe geamlac. Prin aceasta procedarese pot conserva scarolele in tot timpul ernei.

Pentru a recolta seminfele, trebuie ca in toamna säse acopere cu un strat gros de pae sau gunoiu, ultimeleradacini ce raman, dezvelindu-le primavara pe la cinci-sprezece Martie, recoltam semintele atunci cand tecileIncep a deveni galbene.

le-gam

§i

www.dacoromanica.ro

86 D. ALE$SIU

Cicoarea creata (fig. 55), difera de scarola prin foilesale lungi care sunt adanc si foarte fin taiate, adeseais aspectul unei tufe de muschiu. Caracterul for trasedin organele de vegetatie, sunt identice cu acelea alescarolei, cultura for difera de celelalte prin faptul ca suntmai timpurii.

FIG. 56 Cicoareacomuna salbateca.

Cultura. Prime le semanaturi sefac la jumatatea lunei Martie, fiindnecesr de a se intrebuinta un locmai cald pentru aceasta data. Deaceia este bine de a se acoperi curogojini in primele zile, pentruimpiedica frigul ce ar putea sa seiveasta deoarece la + 6° sau 7°ii pass, temperatura fiind prea rece..Rasarirrea trebuie sa se faca dupa48 ore, in cas contrariu salata cear creste mai tarziu, s'ar insira pe

trunchiu, desfasurand astfel partea seminfei mai de mult.Pentru a inlesni rasarirea stropim usor. Indata ce

tinerile plante s'au ridicat, luam rogojinile pentru a nule pune decat in timpul nopfei. Doua saptamani dela semanat, plantele au deja patru la cinci foi, afara de cotile-doane. Deci momentul de rasadit a sosit, se prepara un nouteren pe care rasadim cicoarea la distanta de 40cm. in totsensul. Inainte de a se face rasadirea scuturam extre-mitatile radadnelor si al foilor. Dupa rasadire se udrisi se acopera cu rogojini pentru a inlesni reprinderea.

Cicoarea salbateca care creste pe camp in stare spon-tanea, are foile de un verde inchis, sunt adesea palate depestrui (pete Partea de desubt a foilor este aco-

Ale. It.

a

+

www.dacoromanica.ro

CICOAREA 87

perita de ni§te tepe mici. Din mijlocul foilor se formeazao roseta pe pamant, se ridica trunchiul ce poarta ra-muri cu flori albastre de coloare azurie. Fructul sau sä-manta este de coloare castanie inchis, pastranduli efec-tele germinative zece ani, in mijlociu §i extrem.

www.dacoromanica.ro

CIMBRUL(THYMUS)

Cimbrul este o mica plantA, ce cre§te la not pe camp,adesea in stare spontaneie, fiind foarte -comun in locu-rile tari (feline), de un tufi§ aproape totdeauna verde,

cu radacinele vivace §i agafa.*-toare intortochiate, cu trun-chiul ramificat foarte subfire§i fraged.

Prin cultura varietAfile luis'au inmulfit astfel ca trec maibine de douazeci varietafi, seintrebuinfeaza ca stimulant, fa-candu-se ceai din foile lui, inmancAri ca asezonament, in

FIG. 57. Cimbrul comun. murAturi, spre a le da un gust§i parfum deosebit, in fine me-

nagera cu grew se trece de intrebuinfarea lui.

Varietate cimbrul comun In (fig. 57) care este celmai raspandit, §i cultivat de gradinari, are foile mai marl§i foarte aromate.

ts

www.dacoromanica.ro

CISIBRUL 89

Cimbrul de toamna, mai putin aromat ca cel dintaiuse culege toamna tarziu, are foile si planta mai marunta,ca cimbrnl comun.

Cimbrul aromat, planta foarte tufoasa, marunta, cu-foile mid subtiri, infloreste abundent si este foarte mi-rositor.

Cultura. Tulpina sau trunchiul cimbrului nu crestemai inalt de 15 la 20cm, florile variaza dupa speciilecultivate, fiind albe, iiurpurine sau azurii si dispuse inspic terminal.

Cimbrul se deosibeste in gradina prin eleganta por-tului sau, parfumul ce it lass si prin foile lui verzi, seseamana primavara cu cele dintaiu legume, fiind foarteTezistent la geruri tarzii, dupa ce rasare §i are catevaramificalii, it rasadeste la 30cm. in tot sensul pe liniiIn gradina, unde-I lasam pans la complecta lui inflorire,cand it culegem intreg cu tulpina lui uscandu-I la umbrapentru a nu-si pierde aroma.

Din florile lui se extrage un uleiu parfumat foartecautat. de o coloare galbue, fiind dotat cu proprietalitonice si stomachice.

Toate animalele alearga dupa mirosul lui mai cu seamsepurii §i albi iele.

Semintele isi pastreaza facultatile for germinative treila seapte ani, ele rasar in cease zile.

www.dacoromanica.ro

CIUPERCA(AGARICUS CAMPESTRIS)

Ciupercile cresc in stare salbateca in gunoaie si pu-tregai, unde le gasim dela inceputul verei si pang laprimele raceli ale ernei. In cultura sistematica am ajunscu gunoiul de cai a obfine rod. Vedem ciupercile apa-rand in marginea brasdelor compuse din acest gunoiu,adese in aceste condifiuni, productiunea se prelungestemult timp. Pe cat timp productiunea dela sine este uncas accidental.

Ciuperca adults, cunoscuta de toff, se compune dupacum fiecare stie din cloud parfi, usor de destins : unacare se numeste picior §i care prezinta un fel de tilindru,usor umflat, fiind rotund in partea inferioard ce atingepamantul ; acest picior poarta un fel de disc superior,caruia i, se da numele de capela, compuind partea adoua a citipercei. Privind de aproape aceasta capelkvedem ca este compusd din o materie buretoasa, la carese adauga in partea inferioara o mulfime considerabila,de foite, care stralucesc imprejurul punctului de legatura,al capelei pe picior.

Aceste foite prezinta dimensiuni foarte inegale, unele-plecand din punctul de legatura al capelei pentru a ajunge

www.dacoromanica.ro

cumgncA 91

la marginea gxterioard, altele din contra, ne-avand decal-o parte din lungimea totals. Aceste foite care la ince-putul aparitiunei ciupercilor nu bunt vizibile, pentruamarginea capelei este fasfranta asupra ei le acoperecu desavarsire, sunt ,in timpul cand incep a fide o coloare trandafitjq deschisd; pe masura ce capelase deschide, foitele is o coloare maiinchisa, pentru a ajunge in fine lao culoare castanie negricioasa.

Daca in acest moment scuturamo ciupercd pe o foae de hartie alba,vedem ca dupd foitele ciuperceicade o pulbere negricioasa. Luanddupa hartie putin praf de acestaSi examinandu-I cu microscopul,vom vedea, ca fiecare din acestegraunte, se compune din o micamasa centrals, inconjurata de o pelita. La aceste granulefoarte mici, care constitue praful negru at foitelor, li seda numele de spori §i care sunt adevaratele semi* ale-ciupercilor.

Asa dar daca aceste graunte microscopice le asezamintr'un loc convenabil de caldura si de umezeala, ger-mineaza §i produc un fel de filament, care Inca nu-I puterrkvedea decAt prin mijlocul instrumentelor microscopice.Acest filament mai Intaiu unic se ramified in curand,formand in urma mid grAmadeli albe, care se lipesc decorpurile ce intalnesc : este ceeace in botanic se numestemycelium, iar in practica, albul ciupercilor.

Urmand. desvoltarea albului, vom vedea ca indata seva forma pe alocurea un Fel de mici gramadeli, ce senurneste stroma. Pe aceste strome vor apare indata unfel de granulafii, la inceput Foarte mici, iar mai tarziu

FIG. 58. Ciuperci bunede mancare.

's

§i

.viribile,.

www.dacoromanica.ro

92 D. ALESSIII

se maresc cu repeziciune. Pe masura ce ele se maresc,vom vedea ca ele se despart in cloud pArti distincte, careformeaza piciorul §i cape'a : care va sa zica va fi o nounciuperca deci iata sfar§itul acestei vegetaliuni inchiat.

Din aceste consideratiuni rezulta ca : putem considerssporele ca fiind graunte, mycelium sau albul ca organde vegetatie ; (in fiine,,ciupercile propriu zise), compusedin picior §i capela, ca presentand organele fructificatiei.

Am vazut ca gramadirea de gunoiu de cal, produceadesea fara cultura intentionata, ciuperci salbatece, deaceia se intrebuinfeaza tot acest fel de gunoiu ca suport§i substras pe care aceasta cultura va fi facuta. In tot-deauna insa vom gasi in gramezi de gunoae, de pae §ichiar prin paduri la aer liber ciuperci, de ad deducemca ciupercile nu cresc decat acolo, unde starea attnos--feria convine vegetafiunei for ; in particular, aerul caldi umed al toamnei favoriseaza desvoltarea for.

In cultura artificiala, obfinem ciuperci, fie la aer libercu oarecare precaufiuni speciale, fie in localuri inchise,de exempla, piranha, bordeiu, cariera sau silosuri, ect. §ide obiceiu aceasta dela incepulul anului pand la celalalt.

Cultura. Din toate localurile ce convine ciupercilor,acel preferat tutulor celorlalte §i care este cel mai bunpentru cultura comerciala, sunt carierele descoperite, deunde se scoate nisip §i pamant pentru caramida, carein jurul ora§elor mad sunt multe, astfel ca ne mai fiindexploatate pentru cultura ce o interesau, devin foartebune acestui fel de cultura, pufin intinsa pans in pre-zent la noi.

Temperatura cea mai convenabila unei culturi buneeste de+ 120 la 15°, deci de acest punct convine sa neapropiem cat mai mutt posibil. Umezeala ne avand decat

www.dacoromanica.ro

LAU Eh CA 93

o u§oard important* cu condiliune de a avea la dispozitie, in timpul secetei. o cantitate suficienta de apt,spre a puled uda in momentul oportun. Nu este rar de a.gasi isvoare in cariera chiar facand puturi.

Punctul principal in cultura ciupercilor este alesul substratului pe care trebuie sd trAidsca. Gunoiul de catconvine mai bine ca oricare altul, cu toate aceste. se-poate intrebu-inta cu succesgunoiul demagar, catar.of sau capre ;dar celmaibun it'stsi pe cat sepoate, trebucsa ne servimde cel de cal.Pe manta ce baligarul se adund, acesta se pune in graniadd, pand in momentul cand credem ca cantitatea adunata este de ajuns.

Prima preparafiune constA in a face o cutie mare de-lemne, de forma rectangular* la care marginele sunt ridi-cate dupA necesitate, dar care adesea are inaltimea de-1 m,10.

Pentru a umplea aceasta cutie, care nu trebuie sa treacdin latime, 4°1- se va scutura cu furca bine balegarul de-cal, spre a-I face omogen, avand grije de a nu lash corpuristraine intransul, rascolind cu furca on de cate on se-va adaoga in acea cutie baligar, spre a se amesteca bine.

Cutia umplutd, se uda astfel cash-i poata permite a,intra in fermentatie, indata ce aceasta incepe, constatamo mare caldurd, care adesea se urea pand. la + 70° cenligr. Dupa opt zile desfacem cutia pentru a o reconstrui,

FIG. 59. Formarca si asezarea straturilor.

I

I-

www.dacoromanica.ro

94 D. ALESSIU

alAturi, punand balegarul ce a fost. la margine in centru§i Indesandu-I bine cu furca, dupa care in urma se proce-deaz4 ca mai 'nainte, la alte opt vile dupa acesta prlocedamca mai sus, luand ad toate precautiunile necesare §i maiudand putin baligarul, dacA aceasta va fi trebuincios ;dupd aceasta operafie, vedem o mare cantitate de aburiridicandu-se, deci nu trebue sa ne miram daca vedemca baligarul scade cel putin cu un sfert din volumul saudintaiu, adica 75 panel la 80cm.

Aceste operatiuni au de seop de a face sA putrezeascamai u§or gunoiul de cai, obtinand astfel pe cat posibil

masa omogend, moale Si de culoare castanie inchisa.La a treia manipulatie a baligarului caldura nu mai

trece de + 40°. Trei sau patru zile dupA ravAcirea dinurma, baligarul este burl; de intrebuintat. Toate acestepreparatiuni preliminare cer de obiceiu vre-o 25 zile,aceasta nefiind nimic absolut, trebue sa §tim sa modi-ficam aceste reguli dupd circumstance.

Cand baligarul este prea uscat, sau timpul prea ploios,atunci preparafiunea se lunge§te cu cateva zile. Practicasingura ajutatA de prezenta carte poate conduce pe culti-vator la oarecari modificAri. Este bine de a se preparabaligarul in luna Iulie, pentru a ne putea servi de dansulpe la sfar§ittil lunei Agust.

Astfel preparat baligarul cu ajuto.rul tutulor operatiu-nilor pe care le-am descris, incepe intrebuintarea lui.Preparat la aer liber, it scoborim in gropi Rau pimnite.de unde in urma se is §i se apazA in forma de malutiavand -50cm. la bazA §i tot atat de malt, avand formaascutita, (fig. 59) putin bombatA pe alAturi. Lungimeadepinde de importanta ce voim a de cultures; disposindastfel cloud tau Trial multe randuri, lAsand intre ele odistantd de 40°Di pealed potetA, qdesea se alatura §i toe

t

www.dacoromanica.ro

CIUPERCA 95

land. pereti cate un rand'de baligar, dand astfel o formamai placutd. §i regulata de cultura (fig. 60)

Dupa cateva zile dela aceasta operafie, cand caldurascade dela + 12° pans la + 14°, proceddm. la semAnat,in urma caruia la catva limp vedem lungi filamente in-tinzandu-se pe acele maluri, la acest moment se indea§aputin baligarul cu mana, pentrua da o oarecare consistenta r

malului.In fine nu ramane a mai face

deck o ultima operafiune, careconsists in a acoperi toate malu-rile cu un strat uniform de pa-ma nt. Stratul preparat trebue u§orudat pentru a'l face aderent bA-ligarului §i raspandind uniformde o grosime de 2cm. pamant saunisip fixandu-1 prin o u§oara bataece se face cu dosul unei loped de lemn, aceasta operafiese face deopotriva, spre a nu jena ciupercile in rasa-Area lor.

In urma nu mai avem deck sa a§teptdm e§irea for§i a intretine in tot timpul acesta o umezeala suficientain galerie prin mijlocul udarei. De obiceiu ciupercile apardupa 15 sau 20 zile dela a§ezarea stratului de pdmant.Se intampla lush' ca aceasta aparitiune sa fie §i mai tar-zie, dar numai in cazuri excepfionale.

La aceste operatiuni numeroase, pe care le-am descris,cea mai mare ingrijire trebue sa presideze, urmand cuexactitudine condifiunile descrise. Suntem aproape asigu-rafi ca vom recolta ciuperci cu abondentd, fund rarpen-tru cei ce se depArteazd de aceasta metoda, sa ajungala un rezultat satisfacator.

FIG. 60. Ciuperci cul-tivate in straturi.

-rf-p,

Ar -4,,z ,.13-24t

i-

---+T-Q1101'.

, '

--

www.dacoromanica.ro

9fi D. ALESSIU

Chiar daca aceasta preductiune are mari exigente, dealtA parte prezinta serioase avantagii, prin enorma can-titate de produse ce este capabila de a furnisa in operati-unile bine conduse.

Aparifiunea ciupercilor are loc la o lung dupa opera -tunea goptagiului (adica acoperirea malurilor cu pamant).Ceeace ne conduce la cloud. luni §i jumAtate aproapedela operafiunea baligarului pans la recoltare. De aci,inainte singurul lucru consists in recoltare, care se efec-tueaza de obiceiu in fiecare zi.

Apropierea acestui moment atat de dorit de cultivatorse anunta, prin un fel de granulatii, care mai intaiu seformeaza la basa brasdelor, complectandu-se in urma in-tr'un mod gradat. Acelea sunt ciupercile ce se nasc substratul prim, care dupa cateva zile se maresc §i se des-volta in mod suficient pentru a se putea da sonsuma-fiei. Cultivatorul va trebui de atunci sa viziteze adeseaculturele sale, pentru a nu lasa sa treats momentulturitatii ciupercilor.

Cunoa§tem ca ciupercile sunt bune de recoltat candcapela devine distincta de picior, §i nu s'a deschis Incapentru a lass sa se vada foitele dedesubt. Ciupercilecare sunt prea deschise sufera o depreciafiune din punc-tul de vedere comercial. 0 gramadeala de ciuperci la unloc capita numele: stAnca de ciuperci.

Cand voim a recolta, apucam ciuperca cu cloud degeterasucind'o in loc, desfacandu-se astfel foarte u§or. Dinlocul de unde s'a luat ciuperca se acopere golul produsprin a§ezarea parnantului suprapus, cu deosebire undese culege stanca intreaga.

Culesul °data inceput, dureaza cloud sau trei luni,dupa cum cultura a reu§it mai mult sau mai pufin bine

.

.

ma-

www.dacoromanica.ro

CIUPERCA 97

§i care adesea poate trece de 5 sau 6 luni, in condifiu-nile cele mai bune.

Cultura la aer liber. Acest fel de culturd da pro-duse mai pufin sigure, pentruch afard de cauzele ordi-nare de insucces, trebue sh aclAugam influentele atmosfe-rice. Alegerea si preparafiunea bAligarului se face dupdcum am apus. Aceasta preparafie se obicinue§te in lunaAugust. Gunoiul fiind gata, se alege un loc curat pentruconstruirea malurilor.

Aceste maluri se conStruesc ca cele din gropi §i pim-nite, cu deosebire ca trebuesc aparate in contra intern-periilor naturei, invelindu-le cu paie sau cu gunoiu nepu-trezit. Iar cand acesta va fi rdsbit de ploae, se schimbdspre a se inlocui cu un altul proaspat §i uscat. In cascontrariu toata recolta ar fi distrusd.

Culesul se fce desvelind brasda de inVelisul ce o pro-tege, invelind-o indata ce recolta ar fi terminate.

In fine aceasta culturd intro iarnd cu totul dulce§i min* ar puted da frumoase rezultate, insa trebueprivity in general ca plina de dificultati. Devine foartecostisitoare in mainele unei persoane ne experimentate,modul acesta de cultura. Cu atAt mai multd deosebireca ciupercile cari cresc in gunoaie, arii §i alte locuri, faco concurentd sdrobitoare acelor cultivate.

www.dacoromanica.ro

CONOPIDA(BRASSICA FLOREA)

Conopida este o specie de vara., pe care cultura afAcut-o desvolte inflorescenta Si care este clasatain mai multe varietati, adica : Conopida frageda, junta,tate compacta §i compact& dupa cum cere mai muttsau mai putin timp, pentru complecta ei desvoltare.

Conopida mica. Acestei varietAti se da numirea defrageda, este cea mai timpurie §i se intrebuinteaza pen-tru cultura fortaid, floarea ei nu este focmai mare, darde o albeata rarA, intrebuintand putin timp pentru for-wiarea ei (fig. 62).

Conopida mare. Aceasta varietate jumatate compacta,este mai desvoltata decal precedenta, floarea este stransa.§i de calitate bung.

Conopida scurta. Este o varietate foarte raspanditasi care corespunde la once pdmant, floarea ei is o desvol-tare foarte mare (fig. 61).

Conopida compacta. Se caracteriseaza prin faptul cafloarea sa se formeaza cu anevointa, Conservandu-se mult

sa'§i

www.dacoromanica.ro

CONOPIDA 99

limp stransa. Aceasta varietate se cultiva in vedere de aobtine productiuni de toamna, bune de cons ervat pentru

Cultura. Produetiunea conopidei ainceput sa is o des-voltare mai mare la noi in tars de catva timp, deli multiconsiders aceasta leguminoasa ca lux. Cu toate acesteaea este cultivabila in orice teren, care fiind bine gunoitda rezultate satisfacatoare, ea seseamana Bela inc eputul luneiAprilie. Local trebue sA fie binesapat si maruntit, aplanandu-se sisemanandu-se in urma.

Indata dupa semanat se acoperasamanta cu putin pamant, care seindeasa usor cu o spatula de lemn, scurta.udandu-se adesea, astfel ca solulsa fie todeauna umed. Semintele rasar dupa vre-o zecezile ; daca timpul este rece, se pune patine pae ,pe dea-supra. lndata ce planta a rasarit i Are primele daub foi,se produce la rasaditul lor, asezandu-le la distanta de70 c" in tot sensul.

Pamantul trebuie sA fie bine ingrasat, producand laudat indata dupa rasadire, daca timpul este secetos. Cutoate astea udatul trebuie continuat in tot timpul vegeta-

Aceasta este cultura de gradina, in marl cantitati;la camp, lucrarea ar fi prea dificila.

Indata ce plantele incep a se ridica, catre jumatatealunei Iulie si mai timpuriu se poate sapa. Cand incepea se desface pentru ca floarea sa nu ingalbeneasca, safie si imediat in contact ca aerul, rupem o foae de maios de floare, cu care o acoperim. La fiecare cloud sautrei zile trebue ca cineva sa treaca printre randuri, in-

FIG. 61. Conopida

iarna.

tiunei.

www.dacoromanica.ro

100 ALESSIU

velind din nou cu foi proaspete pe toate §i pe acele alecaror foi au cazut pe jos, luate acestea totdeauna delatulpina din partea inferioara.

Inainte ca floarea sa inceapa a se desface ; adica candcoropida este in maximul valorei sale,se recolteaza Mind floarea cu.cateva dinfoile sale, lasand astfel un cotor mailung, pentru o mai buns §i lung con-servare.

Productiunea semintei este o opera-tiune care nu reue§te in totdeauna,ceeace explica pretul ridicat ce aceastasamanta a luat in comerciu.

Facultatile germinative ale acestei se-minte se conserva dela cinci la zece ani, iar timpul in-coltirei for este. de zece zile. Pentru a produce samanta,se alege tulpina cea mai frumoasa, luandu-se cu radacini,se conserva in pivnita sau in sera pana primavara, candse pune iara§i in pamant pela inceputul lunei Aprilie,recoltand samanta catre finele lunei August.

FIG. 62.Conopida pines

timpurie.

v..

www.dacoromanica.ro

CRESONULNASTURIUM OFFICINALE)

Cresonul it gasim in stare spontanea in toate paraelemarginele lacurilor de ape din Europa temperate, ase-

menea si din Asia. Mult timp, chiar si astazi inch, con-sumatorii se multumesc de a-I recolta, acolo unde el crestein starea lui spontanea. Dar inmultirea neincetata a tre-huinfelor, a condus la o culture regulata, care este astaziasa de raspandita cat si lucrative.

Cresonul se caracteriseaza prin ramurele suculente, car-noase, avand foile alterne si segrnentul rontujit, foaia ter-minala este totdeauna mai mare ca cele laterale.

Florile albe au forma cruciformh si de mica dimensiune,ele dau nastere la fructe (siliciuri) lungi, coritinand se-minte mici late, de un galben portocaliu.

Afar% de intrebuintari medicale, in care cresonul pro-duce marl cantitafi de iod, ce confine in tesaturile sale ;el constitue ca aliment salate de o intrebuinfare foarteraspandita, bucurandu-se in public de o reputatie bine-facatoare.

Varietafi nu exists si este aproape cresonul salbatic,care se cultiva in toate exploatafiunile. Cu toate acesteaoarecari cultivatori mai indemanatici. au Oarecare rase

si

www.dacoromanica.ro

102 D. ALESSIU

de culturd avantagioase, ca planta originald, in acest sens,ca foile devenind mai largi, formand rosete mai com-pacte la extremitatea rdmurilor, da un produs mai mare.in acelasi timp coloarea de un verde inchis, trece la uncastaniu rosiatic, ce acopere foile sale, dandu-i un aspectde vigoare care'l face mai cAutat.

Din contra, _exists tipuri degenerate prin o culturd raucondusd, in care foile devin micisi crete, n edand decat un pro-dus slab.

FIG. 63. Creson deparau.

Cultura. Dupd cum am apuscresonul creste in starea lui spOn-tanea, sau pe marginea micilorcurente de apd si cateodata pe mar-ginea lacurilor. Diferenta insd estemare intre produsele obtinute inunul sau alt cas. Deci cresonul de

apd curgatoare este mutt mai preferabil, deck acel ceereste in apele statatoare, din punctul de vedere ca acestdin) urma, ea un miros de mocirld, care'i scade multdin calitatea sa.

0 cresonierd nu poate fi stability deck avand la dis-pozifa sa oarecare cantitate de apa curgatoare. Pentruspeculafiune este mult mai bine a avea la indemand, ofantand sau nn put, apa avand in totdeauna aceiasi tem-peraturd, nefiind expusa la toate intemperiile naturei, astfelea cultura sa poate incepe mai de timpuriu, pentru a seterming mai tallith

Compozifiunea apelor au si ele importanfa for apeleirleatcate de ipsos sau de val., au inconvenientuf de a con-

asupra foilor un depozit care rtrutdattVe si micateaza astfel valoarea lot. Apele ptovenind din Varnfinturi

;

g.-

Stitni,

www.dacoromanica.ro

CRE8ONUL 103

bituminoase sau putrede, care sunt pline de materii or-ganice, comunica cresonului do miros greu foarte ne-placut. Deci apele cele mai bune sunt acelea ce pot servialimentatiunea omului.

and cineva are In dispozitia sa ape, indeplinind con-ditiunile de mai sus, se poate gandi la stabilirea uneicresoniere, dar nu trebue sa piardadin vedere ca in' condiliune con-trarie, ar fi sa ri§te, mai cu seamyin producfiunile reservate corner-

In fine pentru a regula venireaapei, ce trebue furnisata plantei,se fac §anturi de dimensiuni va-riabile, dupa importanta ce voini

FIG. 64. Creson creta da culturei, avand in vedere can-pitic.

titatea de apa de care dispunem.Trebue insa sa luam in seams de a nu lungi creso-

nierile mai mult de 50m. avand latimea de 3 m. aceastapentru speculatiuni. Deoarece, apa avand mult parcursde facut, devine statatoare. Este desavatagios, de a neservi cu apa care a trecut deja prin o cresoniera, dinpunCtul de vedere urmator : apa punandu-se in contactcu aerul in timpul tomnatic, s'ar rad i astfel, nu armai, avea nici, un elect.

Results deci in dispazitiuni, ca apa sa curga in lungulcresonierelor, avand grije ca brazdele sa fie departate-uncle de altele de un metru. La e§irea apei, fiecaretrebue sa alba un canal, care sa corespunza in untilmai, mare, astfel ca apa sa poata curge cu u§urinta(fig. 64).

Locurile argiloase sum acele ce ar conveni mai binela cresoniere. Fundul cresonierelor poate fi lucrat §i in-

ciului.'

. -

7,X;

www.dacoromanica.ro

104 D. ALESSID

gra§at, daca este de o calitate proasta. Pentru a pro-ceda la plantatiune, trebue sa se dea drumul apei cucateva zile mai inainte, pentru a muia locul.

Cresonul da seminte a caror germinatiune se efec-tueaza cu uprinta. Cu toate acestea, modul acesta de

! ! f"---I ----c-15-ran t

+; f

'L arc$,,--,;--r--2..... _. pit (1Y' 10

..............S. g 1 ,,,,'_ , , _,iasa,..-::::,_,

rte. 5Ac.-,:.72t'---'c'',...z:z7R-

riv Yit4 -, 41,'

FIG. 65. Planul unei cresoniere.

propagare este putin intrebuintat. Pentru a avea cresonmai desvoltat, este mult mai bine, de a-I inruul i prinmijlocul ramurelelor, care indata ce au atins pamantulfac radacini.

Daca in caz suntem nevoiti a-I semana pentru o nouncresoniera, atunci udam pamantul bine, astfel ca sa sefaca nomol, lasandu-se in aceasta stare pana ce asarebine, dupa care apoi, dam drumul apei cate putin, panace va prinde forta. Se incepe intotdeauna cu sema-natul din partea de unde vine apa, lasand spatiul de 15cmintre cuiburi pentru a putea sa-I inmultim. Adesea se ra--sade§te dand astfel un produs mai repede §i mai frumos,punandu-se cu fata foilor in partea de unde vine apa

www.dacoromanica.ro

CRESONUL 105

Patru sau cinci zile dupa plantatiune, cresonul a luatposesiune asupra solului §i extremitatile ramurelelor seridica, la acest moment,' se lasa sa curga o cantitatesuficienta de apa pentru a se acoperi solul de 3 la 4 ern'de apa.

Adesea e bine de a se pune parnant putred printrecreson, iar pentru a impedica ca acesta sa nu fie taritde apa, sa indeasa u§or cu o scandura pusa in capatulunui lemn. Replantarea trebue sa se faca in tori anii,dupa ce mai intaiu s'a ridicat depositul lasat de apa.

Dupa cum am vazut, recolta incepe pufin timp dupaplantatiune cu conditiune de a lua insa pentru aceastaprecautiunile necesare in tot timpul anului.

Pentru a culege, se pune pe deasupra brasdei o scan-dura deacurmezi§ul, pe care se apaza culegatorul ingenunchi, aplecandu-se inainte ; cu mana stanga apucacresonul, it ridica §i-1 tae cu un cutit, pe care 'I tinein mana dreapta.

lndata ce cantitatea recoltata este in deajuns pentrua face un manunchiu, it leaga cu un fir de teiu, pecare it poarta inteuri co§ cu dansul. La fiecare manun-chiu reteaza cotoarele cu cutitul spre a le potrivi.

Facultatile germinative ale semintelor se conserva treipand la noun ani, iar timpul incoltirei semintelor estede cinci zile.

www.dacoromanica.ro

DOVLEACUL(CURCUBITA PEPO)

Dovlecii timp indelungat au fost necunoscuti in con-sumatie. Suntcu toate acestea,

multe specii care difera mult in calitati,se intebuinteaza fiecare in sensul lui,

adica : copt, gatit ca mancare, casupa, ca magiun §i de multe onimiteaza dulceturile de caise coapte.

Cele mai principale specii sunttrei, §i an u m e: dovleceii ce .segatesc ca mancare cand sunt tineri ;dovleacul rotund sau de coptdovleacul supranumit branca, dinzauza umflaturei ce o are in parteainferioarA.

FIG. 66. Dovleceide gait.

albi

Cultura. Pentru toate speciile cultura este una §iaceia§i, inmultindu-se prin mijlocul semintelor. Cu toateca aceasta planta produce cu u§urinta radAcini adventive,nu se pune in. practica aceasta proprietate a for cuprofit, de a-i propaga prin buta§i, sau tragere de coardeprin pall! Ant.

Germinatiunea semintelor se face totdeauna cu cea

§i

www.dacoromanica.ro

DOVLEACUL 107

mai mare usurinta, de aceia profitam de a semana totdeauna pe loc, cu toate ca este un obiceiu defectuos,care are indoitul inconvenient de a ocupa locul preamult timp, si de a da produse care adesea ajung la omaturitate imperfecta. Precum si acei semanati print

porumbiste de catre proprietari, arendasii si tarani, do,vleci din aceasta categoric rare on intrece diametrulpepenilor cu cativa cen-timetri, din cauza a nusunt destul de sapati avandlipsa de soare si de aer.Pentru aceste motive con-vine deci de a'i semana inbrazderasadindu-iin urmape locul destinat cul-turei lor.

Nu este mult timp de FIG. 67.cand dovlecii faceau ceamai mare parte din cultura zarzavagiilor SarbiAstazi ei nu mai cultiva decat specia dovlecilor ce seconsuma cand sunt tineri, pans nu incepe samanta ase dezvolta in ei (fig. 67).

Indata ce tinerile plante, afara de cele doua cotiledoanes'au aratat si au una sau doua foi, convine rasadim..Rasadul se face de obiceiu in luna Maiu dela 15 inainte,deoarece mai de timpuriu ar fi teams de vre-o raceala,la care sunt foarte plapanzi.

inainte de a incepe la plantarea lor, e bine de a seprepare soluk Aceasta preparare consists in a trage pecampal destinat acestei culturi linii, intre care se Iasidistanfa care variaza dupe specia ce se cultiva, dar carein general nu poate sa fie mai mica de 2m. si trebue chiar

Dovlecei Italiene0.

4

f ,,

si Bulgari_

sal

o

www.dacoromanica.ro

108 D. ALESSIU

in cazul culturei dovlecilor sa mearga pand la 31" si de-pArtare de In., 50.

Trebuie sa avem grije. cand rasadim, de'a aseza bineradacina tinerei plante, pe care o ingropam pang la coti-ledoane. Indata dupd rasadire, procedam la un udat co-pios, daca aceasta este posibil, in cas contrariu asteptdmo ploae build si apoi incepem rasadirea, (aceasta pentru

culturile marl), e bine de a seacoperi planta in primele ziledupd rasadire, cu o foae devarza sau altele ce s'ar gasi cuinlesnire si pe care le ridicamindata ce vedem ca planta s'a

,prins.

Flo. (38. Dovleac Turban Tinerele plante nu intarzie(Branca). de a creste si este bine cu toate

ca aceasta operatiune nu sepractica intotdeauna, de a se ilia vregul deasupra pri-melor cloud foi, bine-inteles, afara de cotilidoane. Aceastatdetura da loc la desvoltarea a cloud craci, pe care, larandul for le oprim de a mai creste, cand au cinci saucase foi fiecare.

Florile apar pe cracile de a treia generatie; primelesunt flori masculine (care nu produc); mai tarziu se producflorile femele, care se recunosc dupd ovariul rotund sifacand corp cu tubul caliciului, care se gaseste sub floare.

Trebuie sa ne pazim bine de a practica dupd cumvedem cateodata, de a tdia florile masculine, sub pre-textul, cA, nu rodesc niciodata, neuitand ca prezenfa foreste indispensabild la fecondatiune, florile femele nepur-tand de reguld urme de tesaturi fertile.

indatA, ce tinerele fructe, au devenit de marimea unuimar, e bine de a alege pe cei ce dorim sa lasam, sapandu-1

to,C.y

. X

" 1

www.dacoromanica.ro

DOVLEACUL 109

totdeodata. In varietatile cu fructul mare, (fig. 68), nuse lash decat unu sau doua fructe .de vrej, suprimandtreptat cei ce vor naste in urma, fiindsingurul mijlocde a obtine dovleci mari si de bunscalitate.

In varietatile cu fructe mici, putemrasa fara niciun inconvenient unnumar ce ar varia intre patru §i sase.In fine, pentru varietatile al carorfruct se consuma cand sunt tinere,se lash tot ceeace vrejul poste pro-duce, neculegand decat in momentulcand credem ca volumul lor estedestul de suficient.

Pentru a marl diametrul fructului, trebue sa ingrijin-rca la saps sa se acopere vrejul cu pamant la oarecari

FIG. 69. Dovleacmare alb. .'

puncte din parcursul lui astfel, ca la acele parti se producradacini adventive. Nutritiu-nea fructelor s e gas e§teastfel marita, constatandprin acesta o marime sen-sibila in volumul lor.

Cand culegem fructele §ivoim a le alege catevapentru conservare, taem vre-jul ce le poarta cu doua sautrei foi mai sus de cotorul

FIG. 70. Dovleac

lor.fructe.

Vrejii sunt setosi de apa si de loc gunoios, cu toateca la rigoare putem sa nu-i udam de loc. Cu toate acesteauna sau cloud udaturi ii face sa creasca in mod sensibil.

Recolta este bine de a se face cat de tarziu, adica

Taind

mare row.

totdeodata toate ramurelele ce nu posedd

'

j.

.44

241'7\0;

.1t

I

j)e

www.dacoromanica.ro

110 D. ALESS1U

dupd ce va cadets bruma. Rodul trebue taiat cu un frag-ment din vrejul ce l'a purtat. E bine a se a§eza fructelesub un Sopron la adopost de ploaie, umezeala" i-ar face-sä putrezeasca ; precum Si de a-i feri de ingheturi carei-ar strica cu desavarsire.

Vanzarea for se face toamna la orase, ei servesc multla ingrasatul porcilor de craciun, vanzarea for se face cusuta sau cu bucata. Un pogon poate produce 1.100 fructe,lasand numai patru de fiecare vrej.

Semintele trebuesc luate totdeauna dela fructele celemai maxi §i mai bine facute, corespunzand exact cu tipul'vane-Mill. Deoarece aceasta planta este supusa la dege-neratie Si hibridarea in apropiata lui culturd ; cu altevarietati de felul ei, be deosebim.

Semintele pastreaza facultatile for germinative cincipang la ease ani, iar timpul incoltirei semintelor este deopt zile.

www.dacoromanica.ro

ESALOTA (CEAPA DE ASCALONIE)

(ALLIUM ASCALONICUM)

Este o plants bulboasa, un fel de ceapa avand formausturoiului, avand pe o plaforma comuna radacinoasamai multi catei, se crede a fi introdusa in Europa demult timp, Cara originara fiind Palestina.

Eplota se intrebuinteaza in bucatarie, fie crude,coapta sau fiarta, asemenea si frunzele ei cand sunt tineresi verzi, gustul ei este piscator, puss in muraturi cu otetda un gust si un parfum deosebit.

Varietati nu numara multe, din cauza prea putine res-pandiri, in culture totusi deosebim cloud varietati.

Esalota ordinara, avand bulburile lunguete, sup-tiinduse in sus cu un varf foarte ascutit, avand culoarearoFata violets, accentuate mai mult spre baza (fig. 71).

Esalota de Jersey, are bulburile groase si carnoaserotunjite, cu foile mai unsuroase, este mai fraged si sepastreaza mai putin ca cea ordinara, infloreste iadeseaface si graunte.

www.dacoromanica.ro

112 D ALESSIU

Cultura. Ambele varietati se cultiva in acela§i mod..Pamanturile usoare, cu mranita multa sau bine gunoitecu un an mai inainte convine e§alotei. Patnanturile tarisau gunoite de curand sunt nefolositoare, asemenea §ilocurile prea umede, le face sa putrezeasca.

Foarte rare-ori recurgem a reproduce esalota din se-minte, ca orice bun gradinar ce cauta a economisi timpul

vom inmulti e§alotadin bulburi (catei),cautam pentru acestorpe cei mai subtiri §ilungueti, dupa ce amavut precautiunea dea-i desbraca de cama§a lor pentru ausura cresterea lor.

E§alota se planteazacatre sfarsitul luneiFebruarie, In Martie

§i chiar §i in Aprilie, dupa clima, a§ezand-o in brazdesau pe marginea aleelor printre ceapa lasand o distantaintre ctuhuri dela 10 la 16cm.

Plantarea firelor de e§alota se face cu mana, luandfiecare fir in parte §i afundandu-1 in pamantul bine ma-ninth, dupa patru sau cinci zile foile incep a e§i des-voltandu-se foarte repede.

Tot timpul cat tine vegetafia lor, e bine sa be plivim,pra§im u§or, dand aer la bulburile ale caror frunze sepalesc, rupem §i foile florale ce s'ar arata din distantain distanta, aceste simple operafiuni invioreaza tulpinelecare s'ar ingalbeni §i putrezi.

E§alota iii ajunge toata desvoltarea in luna Julie, incare timp foile incep a se usca, atunci procedam la

eel,

FIG. 71. Eplota ordinara.

:12e, Npl\t,

NO0c

www.dacoromanica.ro

E.§ALOTA 113

smulsul lor, lasandu-le douA sau trei zile pe pamant lasoare, spre a se mai evapora i seutura de pamantuladerent, in urmA le impletim in §iruri pentru a le punein pod sau o magazie uscata, la adapost de ger, con-servandu-se astfel foarte bine dela un an la altul.

www.dacoromanica.ro

FASOLEA(PHASEOLUS VULGARIS)

Faso lea este cultivate in toata lumea, considerate intotal, se raporta la mai multe specii botanice. Avand toateacela§i tip §i e§ind din singura varietate de fasole alba,care a fost transformata in culori de catre gradinari.

Faso lea este o planta ce se cultiva anual la not in Carain intinderi foarte mari. RAdacina ei este lungd §i rolubila(gaunoasa) tar varietatile care prezinta acest caracterse zic urcatoare, din cauza necesitatii in care ne gasimde a le pune araci. Adesea trunchiurile raman scurte,ceeace constitute varietatea numita oloaga §i care se cul-tiva in mari cantitati pe camp. Aceste doua categorii existade cand se cunoate fasolea. Cu toate astea caracterilefor nu sunt absolut fixe, ne fiind rar de a vedea catevapicere de fasole oloaga, producand fasole volubila (urcd-toare).

Faso lea are foile dungate, u§or incordate §i ascufite.ele sunt dispuse in ordine alternative. Florile in generalalbe, sunt a§ezate in ciorchini simpli, coprinzand celputin, dela trei la zece flori. Ele au corola aripata, alcaror cre§tet este sucit in spirala. Ovariului care are osingura loge, ii succede fructul, care in practice se nu-

www.dacoromanica.ro

FASOLEA 115

meste pastaia ; el inchide grauntele a cdror forma, co-loare i numar diferd dupd varietati.

Fructul fasolei are o coaje (endocarp), care la uneleyarietdti este tare si pergamentat, iar la &tele din contra,.aceasta parte a fructului devine cdrnoasd. Aceasta con-stitue de o parte fasolea cu pergament (pastai care sebat) ; iar de alta, fasolea fard perga-ment (care se mananca cu totul),astfel numite pentru ca se consumacu pastae cu tot in stare verde.

Boabele fasolei sunt albe, sau co-lorate ; iar invelitoarea ce le aco-perd mai mult sau mai putin deasd,

FIG. 72. Fasole albade unde calitatile organice foarte oloaga.diferente. In tot cazul aceste se-minte constitue un aliment de prima ordine, cdci se gasestesub coaja sa, asociata cu fainoasa, o mare parte de sub-stanta azotatd, careia i se da nurnele de leguminoasa.

Varietiiti de fasole exista nenumdrate, ne vom multumia indica aci pe cele ce se intrebuinteaza zilnic si la curentin micele i marile culturi. Deci convine a separa varie-tatile in doua grupe, dupd cum sunt oloage sau urcd-toare. Fasolea oloaga este dupd cum am spus, aceia cese cultivd la camp si care este singurd intrebuintata pentrua produce primul rod. Avand asupra celor de a doua ca-tegorie, marele avantagiu de a creste repede si de a nuintrebuinta araci, al cdror uz este foarte costisitor.

Cultura. Fasolea cere pentru buna ei cultura, un pa-mant Minos, adanc arat sau spat continand oarecariingrdsaminte, (gunoaie descompusej. Locurile costise ex-puse catre soare, convin foarte bine pentru a se punefasolea de timpuriu, precum pdrloagele ogorite.

st

si

www.dacoromanica.ro

116 D. ALESS1U

Semanatul se incepe cAtre 20 a Iunei Aprilie ; iar pentrugradinele de zarzavat se poate incepe cu 15 zile maiinainte. Avand grije ca in fiecare sear& sa se acopere curogojini pe deasupra brazdelor, ca sa inlature raceala depeste noapte. Semanatul se poate continua pana la Iunie.daca voim sa recoltam fasolea in boabe, §i pana la fi-

nele lui August in caz cand recoltatrebue sa o facem in pastai verzi.

Semanatul se practica in doua.

.$44,Fmoduri, adica punand fasolea incercuri sau in randuri. Primul dinaceste cloud sisteme este cu deosebire

FIG. 73. Fasoleaintrebuintat in varietatea oloaga ; iarpe linie la distanta de 40 pana la50 e'n1' se face o gaura cu sapa, (sau

cu calcaiul, acesta este un obiceiu rAu, deoarece indeasalocul, impiedicand astfel crqterea radAcinei) in care sedepune cinci sau §ase boabe, pe care avem grije de ale departs unele de altele, acoperindu-le cu pilmant ingrosime cam 5c.m. In culturile marl se seaman& in tot-deauna in randuri, acestea fiind departate uncle de altelede 40 e m Cand cultivam fasolea urcatoare e necesar sase adopte cercurile, deoarece in acest caz se intrebuin-teazA mai putini araci. Diametrul unui cerc este de un,1 m ,50.

Germinatiunea fasolei incepe dupd zece sau cincispre-zece zile. indata ce ese din pAmant si au primele doua.foi, se poate sapa u§or, avand efectul de a astupa cui-burile i randurile care au ramas deschise cu ocazia se-manatului, prdsind in acelasi timp iarba rea.

Dupa aceasta sapa convine de a aseza araci varieratilorce ii reclama, pentru a le sustine. Daca fasolea este incerc se pune un arac mai gros la mijlocul tufelor. In

:

galbena.

('!)

www.dacoromanica.ro

PASOLEA 117

caz daca sunt randuri se pune un arac la cloud sau treitufe, avand grije de a-i inching, astfel ca extremitatile ara-cilor din cloud randuri vecine sa se intalneasca la capat,aceasta dispozitiune lass locul liber din cloud in cloudranduri inlesnind in modul acesta culesul.

Dupd asezarea aracilor, sau in totcazul cand fasolea incepe a-si arataprimele sale flori, se da o a douasapd locului, gramadind usor pa-mantul in jurul radacinei spre amosoroi.

Recolta pentru fasolea ce se con-suma verde se incepe la finele luneiIunie, iar pentru boabe pe la finelelunei Iu lie. Faso lea de gradingcontinua de a furniza produse pangin momentul cand incepe a cadeabruma. Faso lea destinata de a se con-suma verde, trebue culeasa indata cepastaia a ajuns la jumatate din des-voltarea ei totala. lar daca dorimsa o conservam verde, trebuie recol-tata dupd cum am spus, cand ajungem la jumatate timpulce pune pentru a se coace definitiv. Faso lea verde sepoate conserva foarte bine, cu conditiunea de a o asezaIntr'un borcan de pamant, in care se aseaza alternativ,un strat de fasole si un praf de sare, procedam astfel pangce se umple borcanul, deasupra se pune un strat de unt-delemn subfire pentru a opri mucigdiala. Inainte de a in-trebuinta din aceasta fasole, o spalam in cateva apered, spre a o desara si putea gati.

Faso lea destinata a furnisa boabe uscate, trebue smulsape cat posibil pe un timp frumos cand pastaia dupa ce

Fin. 74. Faso leurcatoare gigantica cu

bobul mare.

www.dacoromanica.ro

118 D. ALESSIU

a ingalbenit, incepe a se usca cu desavarsire. Dupd ces'a smuls fasolea uscata se lasd o zi sau cloud la soare,horita spre a se usca ultimile foi verzi. Cdrandu-le dupdaceea sub un §opron sau in lipsa se face capite acope-rindul-e cu pae, sau cu poloage pant in mamentul batu-tului.

Produsul fasolei este foarte variabil, dupa ani. In casgeneral este cu atat mai abondent, cu cat vara e mai caldd§i ploioasa. Devine productiunea foarte slabd in anii deseceta, daca culturile nu se pot uda prin alt mijoc.

Boabele de fasole destinate la semanat, trebuiesc recol-tate deosebit pentru a impedeca amestecarea ei cu altespecii. Putem obtine produse mai bune, prin araturi detoamna ogoare in telina sau parloage, ea nu suferd sa fierdsddita sau miscata dela un loc la altul.

Facultatile germinative la fasole se conserva in definit,deoarece s'au gdsit in gropi fasole ce trecuse pesteani §i care fiind semanata a rasdrit. Cu toate acestea ebine de a nu intrebuinta samanta mai veche ca de 4 ani.Intotdeauna in practica se preferd samanta din anulprecedent, care germineazd mai curand, dand plante mairobuste decat semintele vechi.

80

www.dacoromanica.ro

GULIA(BRASSICA CORVUS)

Gulia se caracterizeaza prin umflatura ei adesea volu-minoasa, ce presinta tulpina ei deasupra nivelului pa-mantului. Varietatile de gulie cele mai cultivate sunt

urmatoarele :

FIG. 75.Guile alba

Gulia alba timpurie, aceasta specie estemai mica §i poarta pufin numAr de foi, nutocmai desvoltate, formarea umflaturei esterepede (fig. 75).

Gulia violeta se distinge de precedenta prinmarimea §i coloarea ei, precum §i foile sale

timpurie. care sunt de un verde violet (fig. 76).

Cultura. Gulia se seamAna in luna Aprilie in brasde,une-ori se incepe pe la finele lunei Martie cu sema-natal, cand timpul este calduros'§i tine pang in lunie.Cand planta are trei sau patru foi, o rasadim la distanfade 25cm. in tot sensul. Stropind de mai multe ori in tottimpul vegetafiunei sale. Doua luni dupa plantafiune gu-liele pot fi date consumatiunei.

www.dacoromanica.ro

120 D. ALESS1U

Guliele se conserva timp indelungat, cu conditiune insade a se smulge cu radacina Si a se pune in pimnita.

In timpul verei i la catva timp dupa rasadire, e binede a saps guliile, spre a taia ierbu-rile rele ce s'ar ajunge printre ra-saduri.

Pentru a obtine samanta, se alegcateva gulii frumoase, care se con-serva la loc temperat in timpulernei. in primavard sa rasade§tedin nou, avand grije de a le stropidin cand in cand, pentru a le in-

lesni vegetatiunea. Recolta semintelor se face toamnadupa ce sunt bine coapte.

Facultatile germinative ale semintelor sunt de patru lacinci ani, iar timpul ce pun pentru incoltire dela semanateste de zece zile.

=-FIG. 76. Gulie violets

mare.

..c-nf3)

www.dacoromanica.ro

HREANUL(COCHLEARIA ARMORACIA)

Hreanul este o planta indigena, in toata Europa orien--tala temperate. La not in tare cre5te in stare spon-tanea, fare ca cineva sa-i dea cea mai mica ingrijire.Cativa din gradinari, care se afla in jurul ora5elor mariau inceput a-I cultiva, dar in cantittiti foarte mici, astfelca nu este suficient nici la cateva sute de consumatori.

Planta aceasta se caracteriseaza prin organele sale devegetatie, prin radacinele sale cilindrice foarte lungi, carese infig adanc in pamant. Coaja for e galbena ro5cataacoperind tesaturile albe 5i carnoase. Tesaturile sale ce-lulare contin suifat de alyl, care ii da un gust iute 5i

arzator, intocmai ca al mu5tarului.Foile acestei plante sunt mari ; ele nu masoara mai

putin de 40 cm. de lungi 5i 15 c"" de largi, sunt ondu-late cu mici colturi pe margine 5i de o culoare verde stra-lucitoare. Din centrul foilor se tidied in fiecare an ra--muri florale de inaltime ca de 60 Cm. care sa termingprin mici ciorchini compu5i. Florile sunt mid 5i cruci-forme, albe, carora be succede fructe in siliciuri, careadesea sunt sterpe, deci relativ semintele acestei plantesunt rani.

www.dacoromanica.ro

122 D. ALE-;SIII

Cultura. Hreanul nu cla cleat foarte rar seminte fer-tile, cu toate ca nu este aceasta mijlocul procedat pentrupropagarea lui. Nc servim adesea pentru a-I inmulti defragments de radacini, pe care le them de o lungime de5 cm', §i pc care le rasadim primavara in gradini. Fie-

care din aceste bucati de radacina,va emite muguri adventivi si nu-meroase radacini. Rasadul se facela 40 ern' in tot sensul, in curentullunilor Martie Si Aprilie.

Pentru a face plantatiunea, sealege un teren usor, racoros siumed, locurile umbroase si pa-manturile prepuse gunoioaseconvin cu particularitate. De altfel,.este o planta satioasa de ingra-saminte i pentru a-I vedea co-prinzand repede o mare desvol-tare, este necesar de a se gunoilocal. Inainte de a incepe planta-tiunea, pamantul trebuie sA fie

afanat prin o sapatura adanca. Singura ingrijire ce re-clama este, de a se sapa on de cite -ori erburile relese arata printre cuiburi.

Culesul (smulsul) se face in curentul lunei Octomvriei Noemvrie cateodata, daca temperatura permite. Rada-

cinele se scot prin mijlocul unor furci cu dinti lati siincovoiati, scoase din pamant, in modal acesta se curatade foi de toate radacinele adventive ce s'au format petrunchiul, radacirtei, lasandu-se cateva ore la soare sprea se svanta i scutura de pamantul ce ar ramane aderentla scoatere. Trunchiul, daca se gaseste in condifiuni fa-

Fin. 77. Radacina dehrean.

1g11

1/5

ii

Art--

st

www.dacoromanica.ro

IIREANIM 123

vorabile, castiga o dezvoltare foarte mare, masurand deobiceiu 5 -7e n de diametru in partea mijlocie.

Aceasta planta se cultiva in mari cantitati in Rusia,Austria, Polonia i la not in lard in cantitati mici. Ingrddinele speciale acestei culfuri, se pune sub raddcini unpavagiu de piatra, destinat s t impedece radacinele la oare-care adancime. Avand insa grije de a prepara planta,dupd cum am ardtat, adicd, impartind radacina la lungimeadorita. Acest pavagiu, a carui stabilire este costisitoare,este inutil.

Hreanul desrobit de toate radacioarele ce are, se punein gropi sau pimnite, unde se aseaza in straturi in nisip.Se conserva in modul acesta un an, fard a perde muttdin calitatile sale, cu conditiune de a suprima crescatu-rile ce s'ar arata.

Durata germinarei semintelor este de cinci la §ase ani,iar incoltirea se face in base zile.

www.dacoromanica.ro

LAPTUCA(LACTUCA SCARIOLA)

Numeroasele varietati de laptuci cultivate, pe care legasim in gradinele de zarzavat, se gaseau in vechime,in stare salbatica, in toata lumea antics; cu deosebire

in Europa temperata Si in nordulAfricei. Grecii §i Romanii suntcei dintaiu care au inceput a lecultiva, in acel timp insa, varie-tatile erau putin numeroase,numarul for insa a crescut in modconsiderabil in zilele noastre.

Laptuca se caracteriseazaprinmai putin numeroase §i alungite.

Dupa varietate forma for e rotunda Si aplicata pe pamant,ceeace constitue laptuca propriu zis. Altadata se lunge§tein forma de cilindru, rotunzit la capat, ceeace caracte-riseaza Marula.

Laptuca dupa varietati poate fi luata ca planta anualasau bis-anuala. Cand momentul inflorirei sose§te, din cen-frul foilor se ridica un trunchiu de ramificatii numeroase,terminandu-se prin o infloriscenta, al caror pedonculnascut in acela§ punct al trunchiului se ramified in forma

FIG. 78 Laptuca regalAbAland de vara.

foile sale mai mult sau

i

www.dacoromanica.ro

LAPTUCA 123

neregulata. Aceasta nu poarta deck un mic numar deflori galbene deschise, carora le succede fructe elipticelate, albe sau negre, care impropriu se numesc seminte,_si care se conserve patru pans la cinci ani, timpul cepun pentru incoltire este de patru zile.

Laptucile, dupes cum am spus, sunt in general de formaglobuloasa, av a n dfoile, a caror dimen-siune culoare si starede diviziune a mar-ginilor variaza lainfinit.

Ele constitue va-rietati a caror rusti-citate prin necesita-tea culturala diferamult unele de altele. Laptuca o putem subdiviza : irrlaptuca de iarna, primavara §i vara. Aceasta clasificatie-nu are nimic de absolut, deoarece aproape toate varietatile pot trece din o categorie in alta cu conditiune de a.le supune la un mod de culture apropiata.

Varietatea curenta intrebuintata este, varietatea de pri-mavara. Proprietatea acestei varietati este de a se des-volta repede, ceeace o face sä fie cultivate in mod fortat,chiar cand clima este rece, inteun loc adapostit. Din cauzatimpului scurt ce intrebuinteaza pentru desvoltarea ei, nuar conveni culturilor facute in timpul veri, deoarece sub,influenta unei marl calduri, s'ar desvolta cu repeziciuneajungand la maturitate (samantA).

Varietatea de yard (fig. 79) Si de toamna, (fig. 80) toatelaptucile coprinse in aceasta a doua categorie se carac-teriseaza prin faptul ca nu ajung a§a repede la inflorire

FIG. 79. Laptuca grasa.

Ji

^4

www.dacoromanica.ro

126 D. ALESaIU

ca cele precedente ji rezista deci in consecintd mai binela manic calduri din sezonul frumos.

Varietatea de iarna se constitue din plante rustice, ire-cand cu usurinta iarna sub zadadd. Produsul ce'l furni-seaza este de o calitate mai putin delicata decal acelece c11 primele clout categorii precedente. Usurinta cultu-rei for produsele ce dau primavara de timpuriu face

sd fie cautate, cu deosebire ingradinele de zarzavat la Para.

FIG. FO. LAptuea deiarna.

Cultura. Pentru a putea plantsde timpuriu lAptucile primdvara,convine deci de a le semiina dintoamnd si de a be face sa treaca

iarna. acoperindu-le cu un strut gros de pae. Ele tre-buesc semanate pe la sfarsitul lunei Octomvrie, aruncandsamanta pe locul destinat, care se prepara mai inainte.

tndata ce iarna i gerurile au trecut, se da acr treptatspre a obicinui tinerele plante cu actiunea sa. In fine incurentul lunei Martie, mai curand sau mai putin tarziu,dupa rigoarea anuala a timpului, ridicam cu desavarsireacoperamantul pentru a lass tinerele plante, care in acestmoment au trei sau patru foi, espuse la aer, timp de vre-oopt zile, dupa care se va putea rasadi definitiv.

Primele plantatiuni se fac la adapost de nord, mai tarziudela prima Aprilie, se pot plants in once loc. Terenulce este destinat sa primeasca aceasta cultura, trebue safie moale si gras. Rasadurile se aseaza de obiceiu pe liniidepartate de 20 25 c. n. dupa varietate. Adesea se sea-mana seminte de ridichi printre randuri. Cateva udaturisunt folositoare, dandu-le apA, de obiceiu dimineata, astfelca plusul ei sa aibi timp sä se evaporeze, inainte ca ra-ceala din timpul nopfei, care este de temut sa se produca.

si

www.dacoromanica.ro

LAPTUCA 127

In fine in curentul lunei Martie se incepe scrna.natullaptucilor, repetandu-1 la fiecare cloud sau trei saptamani,pcntru a avea o productiune mai sustinuta. Ultimele se-manaturi se fac in lunile-lulie §i August, mai tarziu altesalate succed laptucilor.

In tot sesonul ti mpului frumos, cultura acestor salateeste simples, el consista ,4144;

in?,

semanat, facut inteun f!\1:4t.'

bun pamant §i udatadesea, precum rasa-clirea facuta in brazdeadanc sapate §i binegunoite. La aceastaepoca a anului, laptucilecer sa fie udate adesea.Pentru acest motiv c bine de a se acoperi piinuintul cuputine pae, care ar putea retitle apa impiedecand camantul sa se usuce apes de repede. La zarzavagii laptucilecunt udate in toate zilele cu mare abondenta.

Se intampla sa se dea cateodata consumatiei laptucicare abia au cinci sau §ase foi, fie ca se intrebuinteaza*pentru acest scop restul plantelor neuzate, fie al se sea-mand in adins, in vederea acestei consumatiuni parti-culare. In aceste conditiuni ne servim de varietati tim-purii a caror samanta se raspande§te izolata in brazdaspeciala afectata acestei culturi, sau chiar intre alte le-gume, astfel ca: varza, fasole, etc. Prin aceasta proce-dare obtinem ceeace se nume§te laptuca de taeat, pentrucuvantul ca se recolteaza taind-o deasupra rachIcinei.Aceasta nu este o specie afectata culturei, decitoate varie-tatile pot fi intre,buintate, cu conditiune daces cresc repede.

Sernintele de laptuci pastreaza germinatia dela cincias noun ani.

FIG. 81. Laptuca creota.

pa-

-

.ar

www.dacoromanica.ro

LEUSTEANUL

Leusteanul este o plantd care nu este mult cunoscutd,.dcci cultura lui este mult indarat, neprezintand decatuna si aceiasi varietate. Folic sunt de coloare verde stra-lucitoare, de forma palmaced, cu multe crestaturi ascutite.

Inmultirea leusteanului se face in cloud moduri, adica :prin sdmanta i prin buturi, care se extrag din rdthicind.El este mult cunoscut in partea orientala a Europei, adied :in Rusia sudica, Romania si Peninsula Balcanica, intre-buintandu-se ca aromatic la diferite mancari i supe. In-trebuinfarea lui se face mai mult in prim'a'vara, deoareceeste mai fraged Si da o aroma mai find. Vara foile devinatoase si nu mai pot fi consumate.

Cultura. Pentru cultivarea leusteanului, parnantultrebue sapat adanc, bine gunoit Si afanat; orice terenii convine, pentru plantatiune se alege un loc umbrostotdeauna umed, care ii convine cu particularitate.

Plantatiunea leusteanului se face ()data pentru cinci-sprezece sau doudzeci ani, deoarece el se inmulteste inacelasi loc prin mijlocul radacinelor care cresc alaturi dinprimul butuc ce s'a pus pentru rdsddire. Dintre toate le-

si

www.dacoromanica.ro

LEU§TEANUL 129

guminoasele este cel dintaiu care rasare primavara dupace s'a luat zapada, atunci egte momentul lui de consumatie.

indata dupa luarea zapezei, se sapa putin imprejurulradacinilor sprea slabi pamantuli a curets erbu-

rile rele ce s'aralipi langa dan-

sele.De obiceiu le-

usteanul se sea-mana pe langa

ziduri, garduri,sau m aluri desant, f orman dastfel la o gra-

bordura inlinie dreapta.Propagarea lui

se face cu mareusurinta, astfel

dupa unu saudoi ani ne vedemsiliti a-I distruge.El nu cere nicio ingrijire special& se poate lash chiar neudat in timpulsecetelor mari ; deoarece este stufos si umbra lui estesuficienta pentru a reline umezeala necesard in tot timpulsecetei.

Pentru cultura lui in mod sistematic se pot face brazdesau tarlale de 10"1. patrati, rasadind radacina la un metruin tot sensul, avand grija de a-I sapa on decateorihurtle rele s'ar arata, in fiecare toamna sau primavara

FIG. 82. Leu§teanul.

9

dind

ca

ier-

..)1111t L.

, ,

www.dacoromanica.ro

130 D. ALESSIU

se poate pune pe loc gunoiul jumatate putred, care seamesteca cu pamantul in timpul sapei.

In fiecare an, din mijlocul radacinelor sale se ridicaramuri viguroase care ajung pans la lm.; 50 inaltime, ter-minandu-se prin umbele care infloresc in forma regulata.Floarea este galbena §i da na§tere fructului in formade achena.

Samanta se conserva dela §ase la opt ani, iar timpulincoltirei este de cincisprezece zile.

www.dacoromanica.ro

L INTEA(ERVUM LENS)

Aceasta plants se cultiva in mari cantitati. Ea se corn-pune din mici foi ce sunt asezate in mod alternativ, flo-rile sunt de forma fluturatica. Locul sau de originsnu este bine cunoscut, cultura ei este foarte veche.

Varietati exists multe, din care unele au bobul maresi lat, (fig. 83) iar altele au boabele mici, rotunzite.Toate varietatile se impart in doua specii, adica: urca-to are i oloage.

Lintea serveste la diferite preparatiuni de supe Si demancari.

Cultura. De§i de o culturA usoard, cu toate acesteaei ii place un teren gras, bine gunoit i umed, mai cuosebire locuri moi, colina sau parloage. Se prepara solulprin cloud araturi succesive, una adanca in toamna, ceaalta mai in fata, cateva zile inaintea semanatului.

Lintea se seamand de obiceiu in cursul lunei Martie,inaintea on -carei legume sau cereale, risipit sau in randuri,unii agricultori o seamand si in cercuri. Semanatul risipitsau in cercuri este bun pentru terenurile uscacioase. Daca

www.dacoromanica.ro

132 D. ALESSIli

clima §i terenul sunt umede, de preferinta este de a sesemana in randuri, departate de 30 la 40cm. Un hecto-litru este de ajuns pentru a se semana pe doua pogoane.

Samanta se acopera cu doui sau trei centimetri depamant.

FIG. 83. Lintea.

Daca terenul esteprea umed, se poatesemana pemuchiisau maluri in tufe. In-grasamintea prea mare,ar face lintea sa creased.prea tare in pae §i infoi ; inflorind §i produ-cand putine seminte inacest caz.

Ingrijirea ce cerevara, este de a se uda,astfel ca terenul sa fietotdeauna umed. Seplive§te in luna Maiu.Culesul se face prinsmulgere sau cosit inluna Iulie, dar trebue

culeasa cu mare atentiune, deoarece, dacd se trece preamult cu coptul, riscam de a vedea tecile desfacandu-se,risipindu-se in acest mod boabele.

De aceia, pentru a smulge lintea, se alege un limpumed, sau incepem mai 'nainte cu cateva zile, caplanta sa se usuce de tot. Planta smulsa se hore§tepe loc, de unde se ridica cateva zile iu urma, candplanta este destul de uscata. Carele ce se intrebuin-teaza la carat, trebue sa aiba a§ternute poloage pe fun-

c'41, 1

.14,311e,

tki10-5

61.. 441,..

;-'',r. ..._t: Ili v_y___ 1.,,,,,,

tr{\j---:%/ ..--)

10

www.dacoromanica.ro

LINTEA 133

dul for pen tru a impedeca de a se risipi lintea ce s'arscutura.

Lintea se treera batandu-se de obiceiu cu cai, cu batozasau cu batul, cand cantitatea nu este prea mare.

Samanta conserva facultatile germinative patru la nouaani, iar incoltirea se face in patru zile.

www.dacoromanica.ro

M A C R I U L(RUMEX ACETOSA)

MAcri§ul este o plantd originard din Europa §i Asiaseptentrionala, unde it gasim adesea prin paduri. El estevivace §i are un risom scurt §i inzestrat cu radacinimulte. Foile sale sagetate sunt cu nervatiuni, dispu§i, cafulgii, formeaza pe parnant o ro§eafa de foi, din centrulcarora se tidied o ramura florala.

Florile acestei plante sunt cateodata hermafrodite, alterdata din contra uni-sexuale. Ele dau fructe de formapiramidala triunghiulard, care sunt inconjurate prin cali-ciul persistent. Aceste fructe in limba vulgard se numescsemi*, avand culoarea neagra stralucitoare.

Foile macriplui con fin in ele acid vegetal, in combi-natie cu sdruri, posedknd un gust acru, care it face safie foarte cautat la confectiunea unor mancari.

Prin cultura am ajuns a obfine, macri§ cu foile late§i cu producfiunea intinsa.

Cultura. Macri§ul se inmulte§te prin seminte sau prindiviziunea radacinei, acest din urma este de obiceiu in-trebuintat pentru propagarea macri§iului fail sfar§it.

Pentru ca macri§ul sa reu§easca, cere un teren indestu-

S

www.dacoromanica.ro

mXclar-,;UL 135

lator §i adanc. In terenurile racoroase §i umbroase seobtine recolte abondente in timpul verei.

In gradinile de zarzavat, se obicinue§te adesea, de ase semana sau planta macrisul, ca bordura (margine).Aceasta nu este o practica recomandabila, deoarece inaceste conditiuni este imposibil a-i da udaturile, de caresimte nevoe vara. Cu atat mai mult,foile apropiindu-se de nisipul saupraful de pe poteci, se murdaresc,curatindu-se cu mare greutate, chiardaca se spala.

Gradinarii seaman a macrisul risipitcultivatorii amatori din contra preferssemanatul in linie; ceeace inlesne§teface in cursul vegetatiunei prin stropire.

Semanatul se face in general primavara, in lunileMartie §i Amine ; putand sal prelungim toata vara, cuconditiune de a-1 uda, pentru a inlesni rasarirea. Dacasemanam macri§ul in linie, lasam intre acestea distantade 25 c'' Un grapat sau greblat este de ajuns pentru aacoperi samanta. indata dupa rasarire se saps u§or, pen-tru a taia ierburile rele.

Prima recolta dupa semanat nu se face decat dupacloud §i jumatate sau trei luni. Dela prima recolta, ma-cri§ul incepe a cre§te cu repeziciune ,astfel, ca recolta sesuccede la scurte intervale.

Recolta se poate face Mind toate foile deodata cu uncutit ; dar e mult mai preferabil, de a culege foile cateuna, rupandu-le cu unghia. Cu modul acesta, se culegfoile cele mai mari, ocrotind pe cele mici, care se aflain mijoc, obtinand in acest mod un produs mai mare.In culturile intinse, recolta se face cu cutitul vara, iar

FIG. 84. Mgcrivl.

spalatul, care se

7- -PM

"

www.dacoromanica.ro

136 D ALESSIU

primavara §i toamiia foae cu foae, deoarece, in ace§tianotimpi, leguma se vinde scump.

Pentru sananta, se aleg tulpinele cele mai stufoase,recoltandu-le cand invelitoarea fructelor incepe a se usca,ceeace se intampla in lunile lulie §i August. Maturitatea§i-o face intinzand inflorescenta cu fructe pe un pologCand acestea sunt bine uscate, le separam de seminteprin bdtae.

Semintele se conserva patru la §eapte ani, far incol-tirea se face in opt zile.

www.dacoromanica.ro

MARARUI,(FCEUNICULUM VULGARE)

Cultura mararului este din cele mai u§oare. Un pAmantu§or i gunoit cu bAlegar de vaci, foarte putred, precum

FIG. 85 Mararul comun.

o clima dulce §i calda, udaturi frecuente, este tot ce-itrebue.

kb.

4. /**"

s?"\ y

www.dacoromanica.ro

138 D. ALESSI U

Mararul se gaseste adesea in stare salbateca, prin pa-duri §i prin locurile baltoase. Varietati nu are, fiind unasi aceiasi specie, se inmulteste prin seminte, (fig. 86}sau mararul de Italia se inmulteste prin radacini.

FIG. 86. Marar de Florenta.

pied indata, pentru a favoriza

Cultura. Dupa cumam spus, pentru a ob-tine mararul, nu avemmare dificultate. Pa-mantul se sap& bin emaruntindu-1 si guno-indu-1 cu putregai. Se-m anatul se face in lunileMartie sau Aprilie inlinii sau risipit, pe catse poate de rar; acope-rindu-lu§or cu un stratde pamant negru, stro-cresterea si incoltirea.

Cand planta are 2 sau 3 cm' inaltime, o smulgem, pen-tru a rani, intrebuintand firele smulse la consumatie. Dupaaceasta operatie it sripam usor, udandu-1 atunci cand sesimte necisitatea. and are 8 sau inaltime, rasadimmararul la 40 Can' in tot sensul.

Dupd rasadire cand vegetatiunea a reluat din nou, uniicultivatori au obicciul de a-1 acoperi cu pamant, pentrua-1 albi. Astfel albit se consuma ca de obiceiu in man-

ca salata, gatit cu tari, in castraveti sau caret acraspre a da aroma si gust, etc.

Pentru a obtine samanta it lasam sa creasca, in acestmod ajunge pans la inaltime del m,50. Formand in varfutfiecarei ramuri o umbela, acoperita cu mici flori galbene,carora le succede fructul, care formeaza samanta.

10cm

cari,

_ =

www.dacoromanica.ro

Al ARAM,

Samanta mararului se intrebuinteaza la facerea medi-camentelor, sau se cid epurilor de casa, cu cateva zilemai 'nainte de a-i taia, spre a da un miros plricut §i aro-matic carnei.

Facultatile germinative se pastreaza la semi* patrupans la cinci ani; iar incoltirea se face la patru zile.

139

www.dacoromanica.ro

MARULA(LACTUCA ROMANA)

Daca studiem laptuca cu deamanuntul, constatam odegradatiune insensibila, care ne conduce la laptuca glo-bath propriu zis; iar marula la cea caracterizata. Aceastain loc de a ramane rotunda si scurta ca laptuca, se lun-geste in forma de cilindru, mai mult sau mai putin ri-dicata. Acest caracter Irma, este nesuficient pentru a facedin marula o specie nedeosebita, cu atat mai mult ca nuare o fixitate absoluta.

Ca si laptuca, marula se intrebuinteza mai mult la con-fectiunea de salate. Ea difera din punctul de vedere cafoile sale sunt mai ferme si mai scortoase, avand si gu-stul mai dulceag.

Cultura. Dupa cum am vazut Ca se produce cu lap-tucile, tot astfel si cu marula. Pentru a putea fi plan-tate de timpuriu primavara, trebue sa." fie semanate dintoamna pe la sfarsitul lunei Octomvrie. In urma se aco-pera cu pae in strat mai gros. Deci, de cateori timpul per-mite, e bine de a se da aer in timpul ernei, cand nu in-gheata, ridicand paele din cand in cand ; pentru ca plantasa nu putrezeasca.

www.dacoromanica.ro

MAMMA 141

Se intampla cateodata ierni ware, din care cauza oriceprecautiuni am Iua, planta ar cre§te prea repede. In ace}moment e necesar de a smulge plantele, rasadindu-le inacelas loc, rdsadirea aceasta ocasioneazd o iniarzierebinefacatoare.

Foarte rar se intampla casa se intrebuinfeze adapoastein timpul ernei. In luna Mar. q",

tie e bine de a se rdsddi dinnou in brazde la distanta de35cm. in tot sensu 1. Decipentru aceste plantatiuni ebine de a se prep'ard locul,mai 'nainte prin un sapat bun,adanc, arnestecandu-I cugunoi descompus sau cu paepe jumatate descompuse.

Indata ce zilele incep a de-veni calduroase, e bine sa le udam, lucru care se facedimineafa, astfel ca plusul de apa sa alba timp de a seevapora in timpul zilei, prin acest fapt raceala din timpulnoptei, in aceasta perioada a anului, nu le stria.

and marula este bine constituita, se leaga prin rnij-locul unui paiu de secant, udat cu puling apa rasucindu-1putin spre a-1 face sa devie mladios. Aceasta legatura seface pe un timp calduros (uscat), deoarece are de efectde a grabi §i a albi foile care constitue partea come-

Marulele semanate din toamna, se recolteaza ciltre sfar-situl lunei Aprilie sau in corentul lunei Maiu.

Pentru a succede acestei prime recolte, indata ce simtimprimele calduri in luna Martie, semanam. Dupd rdsdrire,indata ce planta are patru sau cinci foi, procedam la rd-

FIG. 86. Marula alba.

I

'

stibila.

+

www.dacoromanica.ro

142 1). ALESSI 1.7

saditul ei direct in brazde, bine preparate in gunoiu, aco-perite cu un strat subtire de pae.

Stropitul trebue sa fie copios §i frecuent, daca voimsa obtinem marule dezvoltate §i care sa nu infloreascitimai inainte de a'§i constitui capatana (forma).

Semanatul dela luna Aprilie incolo se poate face intot timpul, fail a mai avea trebuinta de brazde prepa-rate. Insa culturile facute in lunile din timpul yeti nu reu-§esc a§a bine, adesea nu se seamana mai tarziu ca lasfar§itul lunei Maiu.

Culturile intarziate, nu reu§esc deck udandu-le cuabondenta. Niciodata udaturile nu se fac in timpul zilei,deck seara §i dimineata, deoarece rie-am expune de avedea foile patandn-se.

Pentru a obtine seminte bune de marula, cel mai bunprocedeu este de a ne refers la semanaturile facute intoamna §i rasadite primavara, sau in caz contrariu la celesemanate de timpuriu.

In tot cazul samanta se va alege dela cele mai capa-tanoase, desradacinandu-le spre a le rasadi din nou la.50e"1. in tot sensul. Indata ce trunchiul floral se va ri-dica din centrul foilor, i se va pune un tutore (arac). Findnecesar adesea de a-i taia foile dela bass, care putrezind,ar putea aduce destructiunea intrcgului picior al plantei.

Semintele marulei conserva facultatile for germinativetimp de patru panala cinci ani; iar timpul incoltirei estede patru zile.

www.dacoromanica.ro

MAZAREA(PISUA1 SATIVUM).

Mazarea pe care o cultivam in gradinele noastre, esteo specie a celei salbatice, pe care o vedem crescand pringrane §i toate, locurile arabile.

Dupa vechile documente insa se crede ca origina eieste din Asia occidentals, de unde cu incetul s'a raspanditin lumea intreaga.

Mazarea este o planta anuala, ale carei ramuri seci suntputin resistibile, deci, pentru a se tine in stare verticalsau trebuinta de un sprijin (arac). Foile ei sunt dispusein mod alternativ, sunt compuse, in forma fulgilor, sin-gure Toile, doua sau trei perechi dintaiu an o marginenormala, celelalte din contra, intocmai ca la cele termi-nate, sum reduse la singura nervura principals, care arepropietatea de a se rasuci

permitein forma de sfredel. Aceasta

particularitate ii de a se fixa la corpuri streine,puse alaturi, pentru a sustine tigcle in stare verticals.

Florile la varietatile horticoie sunt albe, avand corolade forma papilonacea ; cle sunt dispuse in parti neperechi,reduse la doua flori. Acestora le succede trei pastai verzi§i suculente cand planta este tanara, uscate §i pergamen-tate la maturitate. Ele inchid numeroase boabe, care va-

www.dacoromanica.ro

114 D. AI.f s5

riaza dupa specii, adesea in numar de 5ase pang ladou tisprezece.

Boabele sunt acoperite cu tecile care sunt strans apli-cate pe cele doua cotiledoane. Altadata din contra fiindmult mai umflate decal suprafata acestor din urma.

Dupa desfacere tecile se rasucesein forma de spirals. Forma fornormala este sferica. and boabele

cr sunt numeroase in teacii, devinprin compresiunea for mai multsau mai pufin late, pe cloud dinpartile lor.

Mazarea se consuma sub treiforme diferite, sub forma de boabeuscate, care, curatate de cojita depe boabe, pentru numirea in co-mert de mazare curata, aceastaserve5te la supe 5i ravaleala. In stare

de boabe verzi tinere, se consuma acomodata dupa dife-rite gusturi. In fine, unele specii se consuma cu pastai, inprimul Limp al etatei lor, fiind fragede i nepergamentate.

Mazarea din cauza fainei 5i a materilor azotate cecontine, constitue un aliment foarte nutritiv, cu deose-bire cand boabele se intrebuinteaza coapte (uscate).

Numeroasele varietati ce aceasta plants furniseaza princultura ei subdivizata, se imparte in doua categoriiconstituite prin mazarea ce se consuma verde aceiacare ajunge la maturitate. In fiecare din aceste douasubdiviziuni convine de a separa varietatile oloage deacelea cu araci.

FIG. 87. Mazareurcatoare.

Cultura. Orice teren convine mazarei, cu conditiuneca aceasta sa fie umede 5i ingra5ate. Umiditatea este

446

.4i

I'

www.dacoromanica.ro

MAZAREA 145

absolut necesara pentru desvoltarea ei. Cultura for sepoate face in tot timpul primaverei si vara. Vom vedeaca umiditatea solulni la mazare, ne conduce la o cul-tura de diferite moduri, ce se gaseste in cutare saucutare loc.

Cultura mazarei osteneste locul, deci solul destinatacestei culturi trebue sa fie

'57bine gunoit. Spre a nu sa-raci locul prea tare, intre-buintam gunoiu de vite. In 1,

practica semanatul se facedupa trei sau patru ani iarasiin acelasi loc.

Mazarea se inmulteste ex-clusiv prin mijlocul boabelor,care in credintate pamantului,incoltesc repede. Cotiledoanele ei raman in pamant, decidela inceputul tanara plants is un avant in cresterea ei.Daca cultivam varietati de o mare desvoltare, adica urea-toare, se pun araci, indata ce aceasta au o inaltime de10018 . Adica zece sau cinsprezece zile dupa rasarire.

Unii cultivatori obicinuesc de a infige alaturi cu rada-cina, craci cu ramurele for dela diversi pomi sau mara-cini de diferite inaltimi, astfel ca mazarea sa se poataagata. Varietatile pitice (oloage) nu au trebuinta de acestsprijin.

Mazarea se seam Ina in diferite moduri, dupa epocain care se opereaza si varietatea ce se cultiva. Mazareaoloaga se poate semana risipita, aruncand-o. Aceastametoda insa nu prezinta decat inconveniente, in acesteconditiuni, boabele se acopera cu greutate, iar sapatulse face cu mare anevointa.

Pentru acest motiv aceasta planta se seamana in ran-

FIG. 89. Maz5re oloagatimpurie.

10

44.7N\T" 04 "Eettil)'W

4 '4-1

www.dacoromanica.ro

146 D. ALESSW

duri §i chiar une on in cerc. Semanatul in linie pre-zinta mai multe avantage, din punctul de vedere alusurintei ce da, de a executa modul de cultura, fiindadoptat pretutindenea.

Pentru a grabi desvoltarea pastailor, taem extremitateacracilor, indata ce aceasta au optsau zece flori. Este necesar de aface aceasta operatie de doua ori,pentru ramura principals, precum

pentru cele ce s'ar produce inurma.

In culturile mari, unde este greu

FIG. 90. Mazare pastailard pergament.

de a ne servi de tutori, aceastaoperatie, careia i se (IA numele dedecimare, devine o reguld, caci sca-zand inaltimea plantelor, ii per-mite de a se strica mai putin decatcrescand indefinit.

In terenurile umede din naturanoui, astfel ca §i in situafiunile

adapostite, putem continua sema-natul toata vara, pentru a nu cu-lege decat in primele zile ale luneiAugust.

Acolo, unde situafia §i terenurile permit de a se faceculturi tarzii, se pot trage bune foloase, deoarece toamnamazarea verde se vinde totdeauna scump.

La aceste semanaturi succesive, ne servim mai intaiude varietati timpurii oloage, carora le succed varietatileurcatoare, al caror produs este totdeauna mai mare. Infine, pentru cultura de toamna varietatile pitice §i cucre§tere repede sunt mai de preferat.

Cand voim sa recoltam mazarea uscatil, o semandm

§i

Skr.

§i

'

k.., IT,

www.dacoromanica.ro

MAZAREA 147

la inceputul lunei Aprilie, iar recolta se face indata cefoile Si tulpina ingalbinesc, ceeace se produce pe lasfarsitul lunei Julie.

Adesea se recolteazd mazarea verde, ceeace dä o pro-ductiune mai avantagioasa. Culesul se face indatd ceboabele ajung la jumatate din formatul lor, ea trebueculeasa cam la opt zile succesiv.

and momentul recoltei sose§te, trecem printre ran-duri, avand grije de a nu calca cu picioarele ramurilece s'ar afla pe jos, recoltdnd numai pastaile, care ni separ destul de inaintate. and culegem, nu trebue satragem cu putere de pastdi, deoarece s'ar rupe ramurile-ce le tin, dar numai de a le desface cu unghia sau cudegetele.

Distanta ce trebue pastrata intre linii, difera dupaepoca §i varietate. Pentru varietatile oloage departareade 300m. este suficienta, aceasta varietate insa trebuesa fie dubld la varietatile de o mare desvoltare.

Pentru a obfine samanta multi, semandm mazdrea lainceputul lui Aprilie, nerecoltand de loc in stare verde,-decimand-o dupd cum am spus.

Diferifi cultivatori au obiceiul de a rashdi varietatilepitice indata ce au trei sau patru foi, se reprinde insa-cu greutate.

Boabele de mazdre conservd facultatile germinativetrei pAnd la opt ani, iar timpul incoltirei este de cloud.la cinci zile.

www.dacoromanica.ro

MORCOVUL(DAUCUS CAROT A)

Morcovul este o plants de origins Europeans, undeII intalnim adesea in starea lui salbatica in lungul dru-murilor, sau in campiile cu Damant umed. Experientecari au dat probe satisfacatoare au fost facute. Seminterecoltate, pe plante crescand de build voe, au fost se-manate pe pamant bun in gradini. Dupe cdteva gene-ratii au devenit radacinele absolut carnoase la unele dintinerii indivizi, aflandu-se unele de culoare alba, ro§ie§i galbend.

Morcovul este o plants anuala, a carui parte comesti-bild este radacina sa varita In parnant, §i devenita car-noasa, urmand transitiunea sa trunchiului din care esfoile lui compuse §i ascutite.

In primavara anului al doilea, se ridica din mijloculfoilor o ramificatie aeriana, terminate prin umbelelecompuse din flori, de un alb murdar, carora le suc-cede fructe reunite prin cloud akene in etatea tanara§i care se separa la maturitate, acestea frecandu-le inmans obtinem samanta.

Morcovii se consume acomodati in diferite moduri.El face parte din condimentul necesar la prepararea

www.dacoromanica.ro

MORCO VUL 149

multor supe. Morcovul se mai intrebuinteaza la conf ectio-narea liquerurilor, din causa proprietatilor aromatice ceconfine in glandele sale. Fructele destinate acestei intre-buintari nu trebue sa mucede.

Morcovul considerat in general are multe varietati,din care un mare numar se intrebuinteaza ca furagiu,deci, aci nu ne vom ocupa decat de va-rietatile comestibile.

Coloarea §i forme morcovilor prezintao mare diferenta. Cei mai raspanditi §i

cultivati sunt morcovii ro§ii, cu deosibirepentru convert Si consumatie.

FIG. 91.Morcovul scurt rotund (fig. 91) este Morcovi scurti

o varietate ce se cultiva pentru timpul scurt rotunzi.ce intrebuinteaza de a se forma, precumSi de a se semana de timpuriu. El se caracteriseaza prinforma sa rotunda, al carui diametru este sensibil deegal cu lungimea. Coloarea lui este de un ro§u frumossau galbui.

Morcovul jumatate lung, este o varietate ce inde-pline§te acelea§i conditinni ca cel precedent, avand olungime de 10-15cm' de lung.

Murcovul lung (fig 92) cu radacina lunga, seamanacu forma §i culoarea celor precedenti. Aceasta varietateda produse tarzii §i mult mai abundent conservarea luichiar este mai u§oara. Aceasta varietate este cea mairaspandita in tiara, find cultivate de top gradinarii sarbi.

Cutlura. Morcovului ii place cu deosibire terenurilenoui, usoare §i adanc sapate, locurile silicioase sau

si

www.dacoromanica.ro

150 D. A LESSIU

silico-argiloase ii convin cu particularitate. Pentru ca mor-covii sa dea bune produse, locu trebue birie gunoit cuputregai, fail care morcovul nu ar avea decat un prea.mic volum.

Acestei plante ii place locurile adanc lucrate, dar nutocmai afanate deoarece in acest cas.s'ar usca cu repeziciune. Astfel terenul,dupa ce se saps adanc, se indeasa locul-cu planseta sau piciorul in gradini, saucu tavalucul la camp.

In terenurile sanatoase si bine ex-puse ale gradinilor de zarzavat, sepoate incepe semanatul in luna Martie.In acel timp semanatul se face in brazdeadapostite de nord prin un zid, gardsau zavada. Samanta se raspandesteatat de uniform pe cat va fiacoperindu-le usor cu grebla.

Daca dorim de a recolta morcovii cuabondenta, trebue sa lasam locul ocupat de el singur. Cutoate acestea in practica obisnuita, indata dupa grapatulcu grebla, se acopera terenul cu un strat usor de pu-tregai, plantandu-se pe margine chiar intre randurilaptuci, pe care le recoltam inainte ca morcovii sa ajungala complecta for desvoltare.

Dupa aceasta prima operatie semanam morcovi suc-cesiv pans la finele lunei lunie. Cultura aceasta se face-in brazde patrate, intrebuintand de obiceiu semintelevarietatilor lungi i jumatate lungi.

In genere gradinarii sarbi, produc cu specialitate mor-covii lungi, in vederea vanzarii de toamna si de iarna.

Semanatul se face in linii departate de 20"1. indatace planta are trei sau patru foi, i se dal o saps prin

FIG. 92. Morcovilungi, mari.

1

,

4.45,v- I

I

posibil,

117.:4

7

§i

www.dacoromanica.ro

MORCOVUL 151

mijlocul unei sapulii inguste, pe care o trecem printreranduri pe randuri pentru a rasa un spatiu de 7 la Eicni..

Pentru ca morcovul sa dea produse de o bund calitate,cere sa fie udat adesea, astfel ca umezeala sd fie continua.

Cu oarecare avantagie se poate face o culturd mai tarzieincredintand samanta pdmantului pe la finele lunei Augustsau inceputul lunei Septembrie. In acest caz

mintrebuintam varietatea scurta groasd. ol`'

ddcinile nu ocupd decat un mic volum, in-naintca frigului din tuna Noemvrie, epocacand foile ingalbenesc §i se desfac de planta,a carei marime este cat o nucd din celemari. Rupem foile ce rdman acoperindbrazda cu frunze de porn sau pae, in gro-sime de 15 la 20 CM. pentru ca locul sa nuinghete.

cf7;Tot timpul iernei vom putea in acest modculege morcovi de o valoare apreciabild. FIG. 93.Chiar dacd nu posed absolut calitatile mo- Morcov alb.rcovilor noi, vor avea aspectul astfel in catse vor putea vinde ca noi in 'Aga. Confusiune nu poateexista pentru cumpardtor, deoarece poartd foile verziintotdcauna.

Pentru consumatia curenta, vanzarea se face vara §itoamna. Morcovul se culege atunci cand are cloud dintrei ptirti din lungimea lor, in stare de desvoltare. Ar fio pagubd sa lasam morcovi sd treacd peste acest punct,deoarece in urma complectei desvoltari i a frecuentelorudaturi repetate, morcovi ar crapa in lung, ce ar face sdfie despretuiti de cumparator.

Recolta incepe cam dupa trei luni si jumatate, culesulinsa nu se face totdeodatti ; incepem mai intaiu prin a re-colta pe cei mai desvoltati, ceeace face o rdriturd de care

-Ra-

1i

www.dacoromanica.ro

152 D. ALESSIU

profits cei ce raman in pamant §i care nu se smulg-decat mai tarziu.

Iarna morcovii se conserva foarte bine, daca ingrijimingropam in nisip toamna, in pivnita sau bordeie.

Pentru aceasta ne putem adresa varietatii jumatate lungi,ce sunt semanate in lunile Iunie sau Iu lie. Smulsul se

face in luna Octomvrie. Unii obi-4PY' cinuesc de a conserva morcovii in

silosuri sau in gropi.Morcovii destinati a produce sa-

manta trebue sa fie facuti in lunileMaiu sau lunie, recoltandu-i inNoemvrie. In momentul culesuluise alege morcovii mai bine for-mati, bine colorati Si pe cat po-sibil de netezi. Conservarea for seface in pivnita, ingropati in nisipuscat, dupa ce mai intaiu le rupem

, I sau taem foile, fara a atinge mu-FIG. 94. Morcovi gurul central. Intotdeauna trebue

scurti timpurii. sa conservam morcovi mai multidecat avem intentiunea de a planta

caci nu rar se intampla sa putrezeasca unii din ei in tim-pul ernei.

In luna Martie sau Aprilie plantgm morcovii astfelconservati la distanta de 50 cm in tot sensul §i cand ra-mificatia florala apare, i se pune un tutore de care seleaga. Indata ce infloresc, e bine sa taem toate florilede aparenta slabs, pentru a nu conserva decat pe celemai bine desvoltate.

Recolta se face taind umbelele a caror fruct este copt,lasand sa-§i ajunga maturitatea la addpost sub un §opron.

-J.-

sal

www.dacoromanica.ro

MORCOVUL 153

Recolta se face treptat ce ele se coc, semintele se bat§i se pun in saci etichetati.

Samanta conserva facultatile ei germinative dela patrula zece ani. Semintele de diferite etati nu se amesteca,deoarece timpul ce pun cele vechi pentru incoltire estemai lung. Pentru primele culturi, unde nu trebue sa per-dem timpul, cel mai nemerit procedeu este sa intrebuin-tam samanta de doi sau trei ani. Incoltirea este de cinci zile.

www.dacoromanica.ro

NAPUL(HELIANTHUS TUBEROSUS)

Cultura napului nu este tocmai raspandita, cu toateca nu se cultiva greu. Ei seamana mult cu cartofii, deo-sebirea fiind gustul for dulceag, avand i o tarie maimare ca cartoful.

Napul a fost introdus din America de sud, mai intaiuin Spania, de unde mai tarziu s'au raspandit in toata.Europa. Napii fac parte din tuberculi, for le place unteren nisipos sau argilos in care da numeroase produse.

Napii se consuma preparandu-i intocmai ca pe cartofi,gustul for se aseamAnh mult cu acel al castanelor gatite,ceeace le face sh fie cautati de unele persoane, pe andaltii ii despretue§te.

Ca varietati putem city douA : una galbena, iar cealalthvanath, forma for fiind identica la ambele varietati. (Fig. 95).

Cultura. Napii se cultiva intocmai ca cartofii. Insa nutrebuesc cultivati ca o plant& stagnanta, cauza care pro-vine din cules, la care orice ingrijire s'ar da, tot ran-lanein pamant o multime de tubercule mici, care cresc cumare forth chiar in al doilea an, daca locul s'ar ocupa

www.dacoromanica.ro

NAP UL 155

cu alts plants. Deci, mai nimerit este de a'l lasa sterpin anul ce urmeaza, pentru a putea sa ne scaphm de ei.

Dacd in contra, cultivam ace115 loc mai multi anidearandul, obtinem in fiecare an o recolta mai abun-denta. napii reproducandu-se din propriele lor radacini.

Numai catre al ze-

4 celea an, produ-- sele incep a de-

FIG. 95. Napii.

genera. La aceltimp se gunoe§te-locul bine, sa-pan du -1 adanc,fara a ne pre-ocupa de tuber-culele ce se aflape dansul §i careraman destul denumeroase, pen-

tru a acoperi locul cu tulpinele lor.Dacd locul nu confine destula umezeala, napii trebuesc

udati in timpul secetelor marl. Inainte de a incepe in-florirea, se saps napii, fard insa ca mosoroiul sa fie preamare, deoarece ar impedeca mult desvoltarea lor.

Distanta ce trebue pastrata intre cuiburi la semanateste de 25 la 35 cm, pe linie si 50 cm. intre linie.

Recolta se face toamna, dupa ce cade bruma. In aceltimp alegem tuberculele cele mai mari si mai bine facute,pe care be a§ezam la adapost de frig, pentru a'i rasadiprimavara iara§i. Napii se recolteazd pe un timp cat po-sibil frumos, §i cald, lasandu-i cateva ore la soare sprea se svanta ca in acest mod sa se desfaca pamantul cear mai ramane lipit de dan§ii.

Dacd cultivarea este facuta pentru specula, se pun in

-2V30i:'A

10,

-*

www.dacoromanica.ro

156 D. ALESSIU

care §i se trimet la targ spre vanzare, iar daca sunt pen-tru placere, se a§eaza in pivnife sau magazii, unde seingroapa in nisip uscat, pleava de grau sau in taratede lemn, pentru conservarea for in timpul ernei.

Tulpinele napilor se aduna, facandu-le §iri. Ele con-stitue un bun combustibil, deoarece vitele nu le mananca.

Napii sunt buni de reprodus atat timp cat se con-serva tari, indata ce ei s'au muiat, nu mai au nici unefect. Timpul ce ei pun dupd sernanat pentru a rasarieste de cincisprezece la douazeci zile.

www.dacoromanica.ro

P AP A DI A(TARAXACUM OFFICINALE)

Papadia este o planta, pe care o intalnim in stare sal-bated., prin toate livezile §i fanetele din tail. Printurd a luat o forma ameliorata, fiind mai bogata in foi,care sunt cu mult mai marl, constituind astfel o tufa vo-tuminoasa.

Din timpi imemorabili, papadia se consuma ca salata.Cultura ei insa nu dateaza de mult timp, inceputul cul-turei, dateaza numai dupd la sfar§itul secolului trecut. Cutoata u§urinta culturei Si calitatea produselor ce da, totu§inu este a§a de raspandita.

Varietati nu poseda, ea se consuma numai ca salata.

Cultura. Papadia se seamana pela sfar§itul lunei Martie.Pentru ca o cultura, de rasaduri, bine ingrijita sa fie pre-ferata, se aleg plantele cele mai viguroase, obtinand inacest mod tufe mai garnisite Si de un profit mult maimare.

Deci semanatul se face risipit, de unde in urma sescoate, spre a o rasadi in linii departate de 15 cm. saumai mult, in tot sensul, care variaza dupa productiuneaocului.

cul-

www.dacoromanica.ro

158 D. ALESS1U

Vara o pliveald §i o sapd ward dupd rasadire estetot ce cere papadia. Planta aceasta se face §i daca nuo uddm vara, cu deosebire numai daca voim, cand timpuleste prea secetos.

FIG. 96. -- Adia.

In culturile ingrijite, plantareanu trebue sa tie -leek un an,deci e bine de a ne pastra desemi* bune pentru anul pre-cedent. Pentru aceasta 15.samplanta sa infloreasca, spre a pro-duce samanta. Alegem tufelemai bine formate §i avand foimai late, suprimand florile §isAmanta dela cele alte tufe,

pentru a nu slab' locul §i sd nu'l cotropeascd.Samanta se recolteazd, pe masura ce devine maturd,

adunand-o cu mina dupd ce se is roua, inainte ca unvant sa inceapa a bate pentru ca sa nu risipeasca sAmanta.

Paphdia se consuma verde sau albita numai in mijloc.Aceasta se face sustragand-o dela actiunea aerului pe locsau in pivnifd. Inainte de a o da consumatiei, cu sasezile, pentru a o albi, o acoperim cu gunoiu sau pamantu§or, in grosime de 12 la 15 ent Indata ce loge incep astrabate prin pdmant, be tdem dela trunchiul radacinei,dandu-le astfel consumatiunei.

Dupa cum vedem, aceasta cultura este foarte wardi simpld, da produse escelente, putin apreciate Si prea

putin cunoscute. Cu mult mai superioare deck papddiavulgard, ce se culege pretutindeni primavara prin campii.

Samanta tine facaltafile germinative trei ani, preferintase da aceleia ce are vechimea de un an. Timpul incol-firei este de patru zile.

NtNpttrc.%,

,

'

_ -. -

,"2' 1

www.dacoromanica.ro

PAST ARNOCUL(PASTINACA SATIVA)

Pastarnocul este o planta din Europa de mijloc i meri-dionala, unde adesea it intalnim in stare salbateca.

Partea comestibila, este radacina lui, care la plantasalbateca este lunga Si subtire ; iar la varietatea cultivatescurta si umflatA. Foile sunt ascutite si compuse. Catreluna Maiu, se ridica din centrul foilor o ramificatie ro-busta, inelata la suprafata, purtand flori galbene, verzui,dispuse in umbele compuse. Acestora le succede achene,sau fructe aripate, luand aceasta forma, in urma des-voltari exagerate a cojilor marginale. Ne servim de acesteaca seminte.

Radacina lui se consume in supa, salate Si diferite man-earl spre a le da gust.

Cultura. Asupra terenului pastarnocul este putin exi-gent, un teren adanc arat sau sapat si bine gunoit iiconvine.

Semanatul se face in linie sau risipit, prima metodaconvine cu mult mai bine, chiar pentru a acoperi sa-manta.

Randurile se departeaza de 30 enl Cand semanatul se

www.dacoromanica.ro

160 D ALESSILI

face cu seminte de buna calitate, e bine de a se smulge fi-rele, lasand intre radacini distanta de 10 la 15 cm. Se-manatul se face in luna Martie, recolta facandu-se varasi toamna.

Grija culturei este usoara, ea consists in plivit si stro-pit, cand vara este prea secetoasa,cand timpul e ploios pastarnoculpoate ramane neudat in cursul ye-getatiun ei sale.

Racelile nu prea au efect asuprapastarnocului, put em sal lasamchiar in timpul iernei pe loc, daraceasta procedare prezinta inconve-nientul de a nu'l putea scoate binecand pamantul este inghetat. Deaceea toamna se smulge si se punein pivnita, bordeiu sau in gropi, undese conserva foarte bine, s co landspre consumatie atat cat avem tre-buinta.

Pentru a obtine samanta bungpastarnocii mai bine Multi, fie dincei recoltati pentru iarna, fie chiardupa loc direct, toamna cand ii cu-

legem, ii rasadim la distanta de 40 crn. in tot sensul.Indala ce fructele incep a se coace, cedace se intamplacatre sfarsitul lunei August, taem ramurile ce le poartapunandu-le sub un bun Sopron unde ii lasam sa'si ter-mine maturitatea lor.

FacultAtile germinative ale semintei sunt de doi la patruani, iar timpul incoltirei este de opt zile.

FIG. 97. Pastarnacjurnatate lung.

www.dacoromanica.ro

PATLAGELE ROSH(LYCOPERSICUM ESCULENTUM)

Patlagelele sunt o planta ce se crede a fi de originddin Peru. Ea este o planta, adesea urcatoare, avand ra-muri lungi. Foile si ramurile sunt acoperite de peri glan-dulosi, care la cea mai mica atin-gere, raspandeste un miros acrui greu.

Inflorescenta form ea za cior-chini a caror ramificatie se in-tinde neregulat. Florilor le suc-cede fructe, care sunt basici ro-tunde, colorate galben sau rosii

FIG. 98. Patlagele ro0iin cea mai mare parte a varieta- man pe arac.tilor horticole.

Semintele sunt galbene latarefe i numeroase in fie_

care despartitura.Patlagelele se consuma crude ca salata, sau fierte,

unde infra in prepararea diverselor mancari ; precumi pentru a da fata la sosuri, la supe Si la diferite mancari.

Aceasta planta, are o mare tendinta asupra variatiu-nilor, cultura ei nu dateaza de mult timp. Preferinta seda in totdeauna plantelor mai timpurii ; de oarece ye-

n

j

:

www.dacoromanica.ro

162 D. AL ESSIU

getafiunea for se opre§te la cele dintaiu raceli ce sur-prinde ultimele fructe, atunci cand nu sunt tocmai coapte.

Cultura. Semi* le destinate culturei se seamana inluna Aprilie intreaga. Pentru aceasta se gunoe§te binelocul, pe care raspandim semintele, abia acoperindu-lecu putin pamant. Trei saptamani mai tarziu, plantele

1 1111p,,

li 11,

FIG. 99. Patlagele rosii rotunde (cerea§a).

au deja inaltimea de un lat de mans, fiind prevazutecu patru sau cinci foi. La acest moment, smulgem ta-nara planta si o rasadim fie pe acela§i loc, fie pe unaltul lucrat din nou. Planta trebue bagata cu ingrijirein pamant pans la cele doua catiledoane, ceeace i scadedin inaltimea ei, facand radacini adventive pe toata in-tinderea partii ingropata, ridicandu-i astfel vigoarea ei.Pana ce patlagelele se prind, ceeace se intampla dupacinci sau §ease zile, trebue sa avem grije sa be udamcu abondenta.

Plantafiunea aceasta se face in luna Maiu cam pe lasfar§it, deoarece cea mai mica raceala ar fi fatala. Deci

www.dacoromanica.ro

PXTLAGELE ROJI 163

trebue sa alegem un loc in fata soarelui §i aparat deun gard inalt un mal sau un zid. Pentru ca sa reusimpamantul trebuie sa fie bine ingrasat.

Distanta ce se conserva intre linii este de 80 Cm. iarpe linie de 50 cm. La radacina plantei se formeaza unfel de scot destinat a primi apa, cu care se uda, sere-a se scurge la radacina ei. De-oarece aceasta planta este foarteTacoma de apA, se pune un stratde pae la radacina ei, pentru aintretine o umezeala constants.

DacA am lass lastarul patlage-lelor in voia Tor, ar resulta ca cra-cile ar creste cu exces §i ca ceamai mare parte din florile produse,ar caded fara sa dea rod ; sau din contra rodul ar fiasa de mare, incat pand toamna tarziu, nu ar aved timp,de a-§i ispravi maturitatea inaintea racelilor. Din acestepuncte de vedere, resulta ca : o necisitate absoluta, estede a se supune aceste plante, scurtarii prin taere, redu-cand astfel vigoarea, concentrand in acest mod vegeta-tiunea pe primele flori, obligandu-le astfel a se desvoltasi a fructified de timpuriu. Deci scurtarea devine indis-pensabila ; adesea experientele ne-o vor proba.

Mai multe sisteme sunt in practica acestei operatiuni,iie vom multumi insa de a cita ad, numai cloud' metode-care se intrebuinteaza in general.

Putin timp dupa rasadire, vedem aparand la tinerilepatlagele, un pachet de flori, care termina ramura prin-cipals. La impreunarea foilor cu vrejul de subt aceastainflorescenta, se gasesc muguri, pe care, daca ii lasampe toti sa se desvolte, ceeace s'ar face cu repeziciune,absorbind in profitul for sucul vegetalului, am vedea

FIG. 100. Tipe de Pat-lAgele ro§ii.-

www.dacoromanica.ro

164 D. ALKSSIU

atunci primele flori lepadand toate, sau in tot cazul, dea nu da decat una sau doua fructe.

Procedeul de scurtat, cel mai raspandit, este de a talkprima inflorescenfa in urma a alege ramurile laterale; patrudin cele mai viguroase, la care am lass sa produca cloudsau trei buchete de flori. Oarecari precauliuni, prefers de apasha primele flori, care terming ramura principald, dar-

in acest caz nupastreaza deckdoua ramuri la-terale ; obfinemastfel un produs.mai timpuriu,dar §i mai puffinabundent.

Sistemul in-FIG. 101. Patlagele ro§ii lunguiele trebuinf at, ori-

care ar fi, trebuesa veghem ca ramurile sa nu mai des ramificafii, pentruaceasta este necesar de a se taia indata orice ramificafies'ar mai presenta pe alaturi ; numai astfel putem obfinefructe bune.

Patlagica fiind o plants cracoasa, este imposibil de a olass in voia ei, astfel ramurile s'ar intinde pe phmant§i fructele nu s'ar coace, deci este necesar de a le sus-tine pe araci (fig. 102). De aceia in culturile de placerese pune un arac, pe care se leaga vegetalul cu un fir de teiu,pentru a da chiar un aspect mai frumos plantei, care i§iarunca fructul in afard, dand aparenfa unui mar pitic. Inculturile mari aceasta ar fi prea costisitor §i greu de exe-cutat, deoarece cere mult timp, pentru a§ezarea plantelor.

Cand fructele incep a se ro§i, ceeace se intampla inluna Julie, them foile ce le acopera, astfel ca supuse di-

4

41

fms,,-,- 0N",

7,\

www.dacoromanica.ro

PXTLXGELE RO§II 165

rect ar§itei soarelui, se coc mai repede. Pe la sfar§itul veriise tae toate frunzele, ceeace da forta restului de fructe.Dace racelile yin inainte ca toate patlagelele sa fie coapte,le culegem in starea care se afla, a§ezandu-le pe paeInteun loc la soare, avand grije ca in timpul noptei sa leacoperim cu rogojini.

Pentru se-minte se alegin totdeauna ,f ru ctele cele Og.;-4mai marl Si maibine facute. A-cestea le lasampe tulpind pingla c o mp lectafor maturitate.Pentru a re-colta samanta,spargem p a t-lagelele in ape,in urma le pu-nem pe o site pe care frecandu-le, despartim semintele dezeama. Dupe aceasta operatie punem seminfele la umbra,

pentru a se usca, conservandu-le in saculeti la loc uscat.Seminfele au facultatea germinative patru la noua ani ;

iar timpul ce pune pentru incoltire este opt zile.

FIG. 102. PatItelele ro§ii timpurii.

Z. ti

: .

-46-2j

www.dacoromanica.ro

PATLAGICA VANATA(SOLANUM MELONGENA).

PatlAgica vanata este originara din Asia orientald, deunde a fost transportatA in Europa §i de aci in America.Aceasta plantd are ramuri drepte §i tepene, foile sale sunta§ezate in mod alternativ, lunguefe avand mici tepe penervurile sale.

Planta da na§tere edesea, unui fruct foarte voluminos§i unit cu caliciul care se mare§te §i devine acoperit demici Pepe. Semintele se afla in fruct §i au o culoare gal-benicioasa.

Aceste fructe se consuma in mari cantitati, cand sunttinere ; de obiceiu se gase§te in diferite moduri ca man-care sau coapte Si tocate in loc de salata.

Varietatile ce prezint'd aceasta leguma, sunt cloud ;unele sunt mai lungi §i mai subfiri, (fig. 105). iar celelaltemai bA§icate Si scurte (fig. 103). Numhrul fructelor ce poateavea o planta, poate ajunge pand la doudzeci in anii cal-duro§i ; dar din cauza ca tulpina nu ar puted suportaatata greutate, nu trebuesc lasate toate.

Cultura. Semanam samanta in luna Aprilie in pennantbine gunoit, rasadindu-le in luna Maiu tot in teren bine-gunoit, gras, iar ca expozifiune catre soare, dart aceastaeste cu putinta.

www.dacoromanica.ro

PXTLXG1CA VANXTX 167

Plantatiunea patlagelelor se face la 60cni in tot sensul,stropindu-se bine, repetand aceasta udatura toata vara.Avand grije de a acoperi pamantul cu un strat subtirede pae, care satie u me zeala.

aceste con-ditiuni, recoltaincepe in lunaIunie si se ter-mina to a r.2 nacu cad erea bru-mei.

Timpul delasemen at sipang la rasa-rire, trebue sa acoperim locul .ocupat de aceasta plantacu rogojini in timpul noptei, pentru a le apara de raceliiari ziva le scoatem pentru a da caldura soarelui terenului.

Trei sau patru saptamani dupa se-_F.. l manat, planta are cinci sau cease foi,

deci momentul rasadirei a sosit. Dupacinci sau cease zile dela rasarit, con-statam ca plantele s'au prins, atunci incepa emite foi noi. Prin aceasta procedareobtinem plante viguroase si foarte re-zistente.

Este bine de-a se rotunji patlagelele ;aceasta consta in a taia toate ramurilece s'ar ivi la basa tulpinei, de oareceadesea raman neproductive, slabind inacest mod planta degeaba.

Dupa ce infloresc, se tae patlagelelor extremitatile ra-murilor, pentru a favorisa desvoltarea fructelor, pe care le

FIG. 103. Patlagica vanAtA.

.Cit4.

PAtlagica vanatamare rotundA.

In

Ach-t4.

-

114',,s

r iu

, -1

www.dacoromanica.ro

168 D. ALESSIU

lasam in numar de §ease pand la zece, dupa putereaplantei.

Daca tulpinele sunt prea slabe, e bine sa fie susti-nute de un arac de care se leaga. Fructele trebuesc re-coltate inaintea complectei maturitati, adica, cand suntde o coloare frumoasa violets. Pe masura ce se imba-

tranesc, patlagelele iau o coloare maialbicioasa.

Dupa plantatiune, daca timpul estesecetos, se inunda locul cu apa, a-ceasta operatiune, se inoe§te de patrusau cinci on in toata vara. Locul seintretine curat, prin sapat, ceeace faceca locul sa nu se usuce a§a de re-pede, de obiceiu doua sape sunt su-

yank& lungs. ficiente.Pentru a recolta seminfe de o buns

calitate, trebue ca indata ce primele fructe s'au format,sa alegem acele ce ni se par ca sunt mai bine facute,nelasand decat doua sau trei la o tulpina, pe care leinsemnam, nelasand a mai da alte produse.

Maturitatea fructelor dupa cum am spus, se cunoa§tedupa coloarea mai deschisa ce o ia. Le lasam in aceastastare pans ce devin moi, atunci le taem in doua, scotandsamanta pe care o uscam la umbra, dupa ce maiintaiu o spalam ; scotand cu modul acesta substantacarnoasa de care sunt inconjurate.

Facultatile germinative tin §ease la zece ani, incolti-rea se face in opt zile.

Fin.105. PAtlagica

'---z.,

.- ...

www.dacoromanica.ro

PATRUNJELUL(PETROSELINUM SATIVUM)

Patrunjelul este o planta, ce creste in stare salbatecain tot sudul Europei. Cu ltura lui nu dateaza de mull,timp, deoarece, in anticitate nu se cunostea decat caplanta medicinala.

Aceasta planta are foile de mai multe on compusesi adanc crestate. Foile se raspandesc pe pamant informa de roseta, din al caror mijloc, se ridica in prima-vara anului al doilea, o ramificafie, care poarta nume-roase umbele compuse din flori de un galben verzuiu,carora le succede mici fructe latarefe pe o parte si ri-dicate de cinci parfi longitudinale. Coaja nu inchidedeck o singura samanta.

Radacina patrunjelului creste adanc in pamant, cul-tura insa a creat varietati, la care acest organ is o maredesvoltare devine carnoasa (fig. 106).

Foile patrunjelului se intrebuinfeaza in mancAri, fiecrud sau fiert. Pentru garnituri la mancari ne servimde varietatea creata ; iar de varietatea cu radacina groasa,ne servim spre a aromatisa cu dansa mancarile.

Varietati avem cloud, care sunt : Patrunjelul COMM],(Fig. 107) cultivat in gradini, seamana mult cu cel sal-

si

www.dacoromanica.ro

170 D. ALESSIU

batec. Cultura nu a facut decat sa mareasca, foile care-conserva acelasi aspect ce il au in starea primitive,

A doua varietate este, patrunjelul cref, avandascutite, subtiri sicrefe, ceeace ii daacestei plante unaspect cu totulparticular si de amare eleganta.

Cultura. Pa--trunjelul, se sea-mans risipit, sauin linii, dupa cumse obicinueste in

cultura nowt Cand semanam in linii, trebue sa lasamintre acestea o distanta de 30 cm.

Semanatul incepe la sfarsitul lunei Martie si se continua, pang laMaiu, dar acelfacut mai detimpuriu, damai bune re-sultate. Pa-trunjelul ra-sare cu mareanevointa,deci e bine sa'l -_udam adesea,spre a grabigerminatiunea. Cu toate acestea, nu rar se intampla ca_sa nu'l mai vedem aparand de loc.

Recolta se face de mai multe on pe vara, iar culesul

FIG. 106. Radacina de patrunjel.

FIG. 107. Patrunjel.

foile-

&cf., ,4 4._

tf

4we

::

leNsf -

j1

www.dacoromanica.ro

PATRUNJEI1.1.71, 171

cel din urma, in luna Septemvrie. Pdtrunjelul se aseaz1in mdnunchi, compus din foile sale, care for unbuchet, legandu-I cu un fir de teiu.

PAtrunjelul, trebue semanat intoti anii, fArd care dela al doileaan, planta infloreste si nu mai dtinici nu produs.

Daca voim sd avem samantabunk trebue in primavara, sd rd-sadim raddcinile, ce ni se par caprezinta mai multe calitati. andfructele ce contin semintele suntcoapte, le tdem si le !Again suptun Sopron, pentru a le supune la batut mai tarziu.

Semintele conserva facultatile for germinative doi pangla noun ani. Timpul ce samanta acestei plante punepentru incoltire, este de patruzeci i cinci de zile intimpuri secetoase.

FIG. 108. Patrunjelcret (frizat).

44.14'41,14) 444

. '*;ya

www.dacoromanica.ro

PEPENELE(cucumis MELD)

In culturA, pepenele se prezinta sub o multime de as-pecte, ceeace face pe unii botani§ti sa creaza, ca el afost gasit in stare salbateca, sub diferite forme.

Deci pepenii sunt clasati intr'un numar indefinit despecii. Aci nu ne vom ocupa decat de adevaratele salespecii. Forme le, care sunt nenumarate, nu trebuesc con-siderate ca varietati, sau specii ce le-ar mo§teni semintele.

Ceeace a condus a face din pepeni, care cresc in staresalbatecd, in diferite parfi ale lumei, are proprietatea dea varia la infinit, putandu-se presents sub diferite as-pecte. Chiar aceasta proprietate a facut sa.' se asemenepepenii aceluia§i timp primitiv.

Toni pepenii au proprietatea variafiunei impinsa la ex-trem a§a de bine, incat este foarte greu de a se conserva,in o cultura bung, speciile in starea lor. Terenul, climasi modul de culturd, sunt atatea cauze, incat influentsse rasfrange imediat asupra pepenilor ; nu numai la aceidin culturile noastre, dar chiar Si asupra acelora ce crescin stare sAlbateca. Cu atat mai mult, aceasta plants sedesfasura in forme cu o usurinta mare. Foarte rar se

www.dacoromanica.ro

PEPENELE 173

intampla, ca mai multe varietati, cultivate in vecinatate-unele cu altele, sa nu exerseze influente reciproce.

Doua locuri, foarte cunoscute, sunt unde se afla pepeniiin stare salbateca, adica : Pe malurile Nigerului in Africa§i in Asia in Indiile Engleze.

Pepenele este o planta anuala. Vregul for este lung,flexibil, devenind urcator, dace are un arac sau porn la_dispozitia sa, sustinandu-se, in aceasta po-zifiune, prin mijlocul carceielor. Foile forsunt dispuse in mod alternativ, avandnervafiuni palmacee, fiind acoperite, ca Siramurile sale, de peri abundenfi. Foaia estecrestata in cinci parfi, rotunzite mai multsau mai pufin adanc, dupa varietate. Pe-penele este planta monoica, florile mas-culine apar cele dintaiu, acestea sunt gal-bene §i au cinci diviziuni. Florile femele, auun ovariu inferat, acoperit de peri lungi,tanara.

Fructele care se nasc din florile femele, se conduc indiferite moduri, dupa varietatea ce cuItivarn, §i condi-tiuniie in care planta este cultivatd. Fructul este mare,avand partea carnoasa §i coaja pe din afara, iar mij-locul este gol §i voluminos, continand nenumarate se-minte, dispuse in interior, in trei felii, care la maturitatese desfac de fruct, gasindu-le la aceasta etate, inotandintr'un lichid groscior, format din faramaturile parteicarnoase, ce leaga semintele, devenitd lichida, prin ab-sorbfiunea prea mare a cantitatii de apd.

Forma generals a fructului, dupa cum am spus, va-riaza mult, dupa specie. Starea for se poate imparfi inzece categorii diferite. Nu ne vom ocupa aci decat de-varietatile unei culturi generale, cunoscuta de toata lu-

FIG. 109.Pepene galberh

scortos.

In etatea for

www.dacoromanica.ro

174 D. ALESSIU

mea, ca fiind cea mai buns, ne vom sili de a city aci{loud categorii, care coprinde toti pepenii ce se cultivd,in orke grading sau bostana, avand amandoua acelassistem de cultura.

1, dimensiune. Aceste fructe suntFIG. 110.- Pepene galben

dulce.crestate, de santuri adanci, careimparte suprafata sa in segmente

(felii) mai mult sau mai putin vizibile. Coaja sau epi-carpul fructului poarta basici (negi) mici, al caror numarsi dimensiuni. variazd dupa varietati. Carnea este de co-loare galbena, sa:, de unrosu portocaliu, de un par-fum agreabil si delic at.Carnea este tare, ajunganduneori la o grosime de8 cm- (fig. 111).

Pepenele galben. Se poatediviza in cloud specii, adica : pe-nene cu coaja tare (scortosi) sipepene cu coaja moale. Voiu citadin fiecare specie Cate unul.

I. Pepene Cantalup. Produceadesea fructe care sunt de o mare

II. Pepenele scortos.Se, distinge de precedentul,prin aceia ca feliile sale sunt mai putin crestate. La unii pe-peni din aceasta specie, suprafata for este neteda, iaralfii acoperita de o refea de linii intortochiate, formandmici crapaturi, ceeace da coajei un aspect urat, adeseade coleare cenusie.

FIG. 111. -- Pepene Cantalup.

C.7 r:fr

'4t-AF

-

))

1.14

www.dacoromanica.ro

PEPENELE 175

Carnea lor, cu toate ca e mai putin tare ca la cei din-taiu, insa cid alimentatiei o cantitate aproape egala consu-matiei, ca cei dintaiu, din cauza ca coaja sa este mai putingroasa. Ca coloare, care este mai deschisd, adesea estealba sau verzue, la gust mai dulce chiar ca pepenii dinprima categorie, dar nu are fineteasi aroma lor (fig. 110).

Pepenele verde. Pe acestia Incaputem deosebim in mai multecategorii, adica : acei cu miezulalb, miezul rosu, cu seminte negresau ro§cate, cu coaja alba, vargata,sau verde negricioasa. Ne vommultumi de a'i cita aci in una §i nceiasi categorie, de-oarece toti au aproape acelasi format, acelasi gust siacelasi mod de cultura. Inauntrul lor, nu sunt gauno§ica cei galbeni, partea comestibila incepe indata delacoaja, care are adesea o grosime de doi centimetri, dupacare urmeaza carnea, care este formata din mici

continand zeama si au o aroma oarecare, avandgustul dulce (fig. 112).

Semintele sunt amestecate in carne, care formeaza unfel de ochiuri, in care cresc, avand reservata insa par-tea din mijloc, exclusiv pentru miez, ceeace constituepartea cea mai buns de consumat.

Foile la aceasta specie sunt cu mult mai crestate cala cei galbeni, avand forma degetelor. Sunt asezate inmod alternativ intre ele. Florile sunt mai albicioase,iar vregul create cu mult mai lung ca la cei galbeni.

Pepenii se consuma in general ca fruct, dupa masa,sau ca recoritor in timpul zilei de vara, cand caldurile,sunt marl. Din pepeni galbeni se fac dulceturi foarte

FIG. 112. Pepenoaiedverde.

sa'i

glo-bule,

_

www.dacoromanica.ro

176 D. ALESIU

aromatisate Si bune precum §i magiun, iar cei verzi se in-trebuinteaM cand sunt mici, la muraturi, iar vara la matu-ritatea ca racoritoii §i in loc de ape and ne este sete..

FIG. 113.Pepene verde cu se-

mince ro§ii.

Cultura. Pepenele este o planta,care nu vegeteaza §i nu fructi-

deck cu conditiunea de a fisupu§i totdeauna, la o temperature.ridicata (calda). Cea mai mica ra-ceala, este deajuns, p e ntru a lestrica organele de vegetatie §i acompromite fructificarea. De aceiaei se seamana catre finele lunei.Aprilie.

Terenul ce convine pepenilor este de adar sa nu fie tocmai u§or. In pamant aratoars be convine foarte bine, obtinandro*i, fructe bune §i frumoase. Estebine de a semana treptat pepenii!And la finele lunei Maiu, astfelca sa avem o plantatiune susti-nuta adica care sa dea roade pansla finele lunei Septemvrie.

Planta se dezvolta repede, dacecaldura este mare, astfel vedemca vregul ce poarta cele doug co-tiledoane i§i is repede vigoarealor. and acestea sunt bine dez-voltate, ca din mijlocul lor, eseuna sau doua foi, momentul dea'i rasadi a sosit. Acest obiceiu de §i numult, dar in gradinele de placere se uzeaza de oarece-planta devine mai frumoase Si fructul cu mult mai

fi gras, bogat,pentru prima_

astfel vregi vigu-

FIG. 114. Pepene verdeurcAtor.

se practice

fica,

Nt.

\V\ .. 7\ 7

;,--.

iORP4

s.r

www.dacoromanica.ro

PEPENELE 177

pronuntat. Dupa rasadire, udam planta, acoperind-o o zisau cloud cu rogojini, daca soarele este prea tare, pentrua inlesni prinderea. Dupa cateva zile vedem ca plantas'a prins, deoarece foile incep a cre§te.

Cand foile ajung la numar de trei, e bine de a taiavregul, la 2 cm- deasupra ultimei foi, pentru ca acestasA nu se intinza prea mult. Aceasta operatiune trebue

c\cil r0../7'.? 77.

4.fX.

:

FIG. 115. Vreg de pepene dint prima oars

facut5 cu un cutit taios, astfel ca rana ce se formeazasa se poata vindeca repede, ramaind neteda totdeodata.Curand dupa aceasta, vedem ca Tanga fiecare foae searata un mugur, care da na§tere altei ramuri §i carelasand-o, ar produce flori masculine, fall nici o valoare.Deci cand ajunge la trei foi, o taem §i pe aceasta, cape cea dintaiu, dand astfel na§tere generatiunei de apatra, care va da flori fertile Si indestulatoare. Toateaceste operatiuni cer cel mult trei pans la patru saptamani.

Multa lume obicinue§te, catre finele lunei Februarie,de a pune seminte de pepeni in ghiveci, pe care ii tinein pod sau intr'un loc cald Si la lumina. Vegetatiuneaisi urmeaza cursul, iar catre zece sau cincisprezece Aprilie,cand caldura incepe a se simti bine, se scot din ghi-

12

ita

www.dacoromanica.ro

178 D. A

vece si se rasadesc in gradina, ingropandu-i in pamantpans la cele doua cotiledoane la distant de I ni* in tot sensul.

Indata dupa operatiunile de mai sus, cand fructeleincep a se arata, avand marimea unui ou de gasca pro-cedam la sapatul lor, care se face spre a'i curati de er-buri rele, si a le aduna pamant pe langa radacina, farainsa de a le face mosoroae marl. In acelasi timp proce-dam si la alesul fructelor, taind tot ce trece peste patrucel mult. Unii florari sau gradinari, nu lass decat douafructe de fiecare vreg, ceeace este mult mai avantagios,de oarece da fructe frumoase si bune.

Avem exemple destule cu lipovenii, care au bostanifoarte intinse la not In tara, al caror produs este foarteprost, ne avnad decat starpituri de pepeni si cu ungust foarte rau. Deci, toti pepenii ce trec peste patrula un vreg se tae, intrebuintandu-i dacd voim in mu-raturi cu apa sau cu otet, formand sub aceasta formaun aliment placut.

De case on procedam la aceasta operatiune, tdemfructele cele mai departate de radacina. Observand dincand in cand, daca mai agar alte flori sau fructe, sprea le taea spre a nu lua forta celor lasati mai inainte.Tot astfel operam si asupra ramurilor ce s'ar mai ivi.

Pepenilor le place udatul des, dar trebue pe cat sepoate sa, evitam aceasta practica, in timpul cand nu aulegat, caci ne-am expune, in acest mod, sa vedem toateflorile cazand. °data ce florile vor fi bine formate, vomstropi adesea planta intreaga, evitand de a \tarsi preamulta apa pe radacina plantei, ceeace ar putea pricinuiputreziciunea ei.

Socotim adesea ca trebue doua pang la cloud si ju-matate luni de cultura, pentru a ajunge pand in mo-mentul cand pepenii pot fi recoltati. Observam ca fruc-

www.dacoromanica.ro

PEPENELE 179

tul se apropie de maturitatea sa, cand coloarea devinemai deschisa, formand mici crapaturi, in jurul pedon-culului (coadei). Momentul deci a sosit ca sal recoltam,ceeace face, ca este singurul pe vreg, it taem cu un frag-ment din acesta, iar dace mai este unul, inaintea lui, caremai trebue lasat ne multumim a'I taia numai cu pedonculul.

Pentru a culege pepenii, nu trebue sa a§teptam, nici-°data, ca coloarea for sa devie absolut galbena §i saraspandeasca un miros tare, deoarece atunci nu armai fi decat de calitate inferioara. In general maturi-tatea for se face dupa triezeci sau patruzeci zile, delatimpul cand a legat vregul.

Pentru seminte se alege pepenele cel care reprezintamai bine varietatea, sa fie mare §i bine facut, iar car-nea cat de deasa, bine colorata §i cu parfum delicat.Daca toate acestea caractere au valoare, mai este unulde o importanta mai mare Inca, care este de a se §ti :daca pepenele dela care dorim sa obtinem samantaprovine din o bostana sau grading, unde nu se cultivadecat singura acea varietate.

Dupa cum am spus, pepenii poseda cea mai mareproprietate de a se incrucisa (hibrida) intre ei. Deci dacanu am observa, s'ar putea ca, recoltand semintele, delaun fruct de calitate perfecta, sa obtinem, in anul ceurmeaza, planter degenerate.

Influenta hibriditatei este fish importanta, din punctulde vedere al recoltei fructului, ea este capitald candeste vorba sh obtinem seminte bune, capabile de a mo-§teni forma si calitatea fructului ce l'a produs.

Conservarea facultatilor germinative la semintele depepeni, este de cinci la §apte ani, iar termenul incol-lirei semintei este de cinci zile.

www.dacoromanica.ro

PR AZUL(ALLIUM AMPELOPRASUM)

Prazul este o plants, ce se caracteriza prin un bulbpufin umflat. El se poate cultiva ca bis-anual, daraceasta metoda nu se intrebuinteaza la noi in tail.

Foile sale sunt dispuse in ordine distincta, bulbulsail se prelunge§te in forma de cilindrul. Bulbul §i

partea albita, prin lipsa de lumina, se consume aco-modat sub diverse forme.

Anul al doilea, se ridica din mijlocul bulbului §i alfoilor prazului o sulita simple, terminate prin umbele,al caror pedoncule se ramified neregulat, find incon-jurate la inceput, de o spatula membranoasa.

Florilor le succed fructe cu trei despartituri, inchizandsemintele negre in capsule, avand forma latareata.

Prazul se intrebuinteaza la sups, ca mancare, ca sa-lata, iar in cea mai mare parte, se mananca crud cusare. Prazul nu are decat doua varietati: unul fiind mailung Si subfire, (fig. 116) iar celdlalt mai scurt Si gros.Primul este cel ce se cultiva mai mult de gradinari lanoi in Para, ca fiind cel mai spornic ; cel de al doilea,este cu mult mai bun §i mai gustos §i foarte putincultivat.

www.dacoromanica.ro

PRAZUL 181

Cultura. In gradinele, uncle prazul se cultiva in marlcantitati, se seamana in primele cincisprezece zile alelunei lui Aprilie. Mai intaiu, locul trebue sapat .adanc,semanandu-1 des si risipit. Samanta se acopere prin ogreblare ward si cu pae jumatate descompuse.

Daca primAvara este secetoasa,udam prazul, spre a inlesni cresterea. ;11

Prazului ii place un teren putincompact, umed dacA este posibil, intot cazul bine prevazut cu gunOiu,inainte de a-1 rasadi. Cand plantaare grosimea de un centimetru, pro-cedam la rasadit, deci 0 bine de aprepara mai 'nainte planta pentruaceasta. Operatiunea consists in asmulge planta, eliminand pe acei ce FIG.116. Praz lung.

ni se par prea slabi. Cei care ii credembuni, ii reunim in manuchi si prin mijlocul unui cutit, lescuturam radacinele, taind ca o a treia parte din lungi-mea lor. Facem foilor aceiasi operatie. Pe masura ceplanta este preparata o asezain in grading, udand-o sprea impedica de a se usca.

Pentru a practica rasadirea, tragem linii departate de40enl- In urma pe o zi noroasa, daca este posibil, ra-sadim prazul pe linie. departat de 8 sau 10en" Rasa-ditul acesta este un lucru greu si anevoios, practican-du-se din luna lunie si pans in luna August.

Vara e bine de a uda prazul adesea, pentru a in-lesni cresterea. Prin aceasta procedare obtinem prazcare devine lung si alb. Se saps odata sau de douaori, dupa starea de curatenie a solului.

Recolta incepe in luna Septemvrie si tine pans la in-ceputul lunei Noemvrie. Pentru conservare prazul se

0

www.dacoromanica.ro

182 D. ALENIU

aseaza in pivnita sau bordeie, a§ezat in picioare in nisip.uscat ; se poate pune si afara, la adapostul unui zid,deschizand un Sant oblic, in care asezam prazul unut

Tanga altul stransi, acoperind fie-care rand cu un strat de pamant,pe care asezam un nou strat de-praz, urmand tot astfel alternativ,pana ce it asezam pe tot.

Pentru a obfine samanta, lasitmin timpul recoltarei toamna, prazsuficient in pamant. Sau daca a-ceasta nu ne convine, it rasadimin primavara ; urmandu-si cursuldupa cum am spus, recoltand sa-manta in luna lui August. Recolta seface succesiv, taind inflorescenta ce-

poarta fructele coapte, ceeace se cunoaste dupa cap-sulele intaiu formate care se deschid, lasand sa aparasemintele negre ce contin.

De preferenta semintele se pastreaza in fructul lor,reunind inflorescentele in manuchi, pe care be suspen-dam intr'un loc uscat. Le legam o eticheta, purtanddata, spre a se §ti vechimea, deoarece facultatile germi-native se conserva numai trei ani, iar semintele cu catsunt mai tinere, cu atat sunt mai bune. Timpul incoltireisemintei de praz este de douasprezece zile.

FIG. 117. Prazgros.

scurt

"v

-

www.dacoromanica.ro

RIDICHIA(RAPHANUS SATIVUS)

Caracterul ridichilor cultivate, este o radacina umflata,de forma rotunda sau groasa §i lungareatii, de felcarnoas)'., acoperita cu o coaje, mai mult sau mai putingroasa, iar foile sunt lunguefe, mai mult sau mai putincrete pe margine, dupa varietate.

Din mijiocul for se ridica, fie in primul an, dacaplanta este semanata primavara, fie in al doilea an,daca semanatul s'a facut toamna, o ramificafie robustace se termini prin ciorchini de flori cruciforme.

Florilor le succed silicuri, care nu se deschid §1 careconfin un numar variabil de semi* rotunde §i roseate.Ridichile se consuma crude.

Diferenfa intre varietatile de cultura se bazeaza peforma, dimensiune §i coloare. Din punct de vedere practic,convine de a imparti ridichile in doua clase : una, consti-tuind toate varietatile a caror cultura se poate face inonce timp al anului, Si care din aceasta cauza se nu-mesc ridichi de lung; cealalta, prin aceia ca se consumatoamna §i in timpul ernei.

Ca ridichi de luna, ne vom multumi de a arata aci va-rietatile cele mai raspandite in cultura : Ridichia rotunda

www.dacoromanica.ro

184 D ALDbSIU

putin latareata, de un ro§u viu, foi putin abundente, esteo varietate intrebuintata in cultura timpurie, (fig. 118).

FIG. 118. Ridichi de tuna rotunde.

culturA, pentru primavara §i vara(fig. 119).

Ridichia lunga ro§cata avand ra-dacina lunga §i ascutita catre estremi-tate, se cultiva vara.

Adoua class ridichia neagra delama, rotunda, radacina este neagraruginie. Foile la aceasta specie suntabundente, iar carnea este alba §i cugust lute (fig. 121).

Si ridichi negre lungi, (fig. 120)ce sunt foarte gustoase, se consumaiarna. Carnea for fiind frageta.

Cultura. Cultura la ridichia de lungeste foarte simpla. Se seamana inbrazde risipit, adesea cate una. Este indispensabil de araspandi pe deasupra semintelor gunoiu putred §i putine

RidichiajumatateWit Cu N'Arful

al bicios, areradacina cilin-drica, lungu-e a t a, adeseamai umflata inpartea inferi-oara, form eazavarietatea ceamai bursa de

FIG. 119Ridichi de tuna

lunguete.

Inn-

\ 1

www.dacoromanica.ro

RIDICHEA

pae, a se face dese udaturi, ceeace acestei culturimult bine, fara a ne teme ca se stria

Ridichia creste repede, recoltandu-leindata ce au doua din trei parti . dinmarimea lor, acest moment soseste la22 sau 30 zile dupa semanat, pentruvarietati de luna. Cand semanatul a fostfacut in teren moale, gras si pe care nuI'am ocrotit cu udatul. Un rau mare arfi de a be recolta prea tarziu, deoarecedevin cocotoase i improprii consuma-liunei.

Ridichile pot fi semanate in tot cursulanului, cu incepere dela 15 Martie, inloc adapostit expus arsitei soarelui. Pen-

produsul incontinuu, seseamana atat primavara cat

vara, succesiv la fiecare15 zile.

Ridichile de iarna se sea-mana cu incepere din lunaMaiu si pana in Iulie. Se sea-mana risipit, sau pus cu de-getul la distanta de 15cm. Prinajutoi ul degetului se face ogaura, in care se pune unasau cloud seminte.. Dupa rasarire rarim, dacasemanatul a fost risipit, sau ledesdublam, daca au fost pusecu degetul, i daca gasim douaplante la un loc. Recolta se

trei luni, pentru iarna se smulg ri-

tru a obtine

FIG. 121. Ridichi rotundenegre de iarna.

face dupa doua sau

ii

185

face

FIG. 120. Ridichimarl de iarna lungi.

§i

www.dacoromanica.ro

186 D. A LESSIIS

dichele in luna Octomvrie, taindu-le Toile in urma caretoperatiuni le ingroparn in nisip uscat in pivnitA saubordeiu.

Pentru productiunea semintelor, setranam ridichile inluna Aprilie; trei saptamani mai tarziu sau o luna, lerasadim in piimant afanat, randurile sa fie departate de40cm., iar pe acestea distanta intre radacini sa fie de-

30"n, vara se sapa terenul usor in jurul lor.Cand fructele incep a ingalbeni, be taem si be punem

in pod spre a se usca bine, batandu-le, cand trebuinta_va cere. Termenul germinatiunei este de cinci la opt ani,iar acela al incoltirei este de trei zile.

www.dacoromanica.ro

SCAROLA(CICHORIUM PUMILUM)

Scarola este o derivatiune a cicoarei, ale carei foi se deosebesc prin marimea lor, ele sunt crestate pe margine,in diferite moduri, constituind o mare roseta pe pamant.

Aceste foi sunt adunate, pe un trunchiu foarte scurt,care se prelungesc in ramificatii abundente, avand Hodalbastre reunite, in capitule sesile.

Fructele ce succed florile, sunt achene unghiuloase, de-coloare cenusie, avand o legatura membranoasa. Acestefructe in practica, se intrebuinteaza ca seminfe.

Planta aceasta constitue salate de o intrebuintare-foarte raspandita.

Scarola are cateva varietati, putin diferente unele-de altele. De obiceiu se cultiva scarole verzi i albe(fig. 122) aceste tipuri fiind mai mutt sau mai putinperfecfionate.

Cultura. Scarola se cultiva in gradinile de zarzavat,numai ca salata de toamna, deoarece este singura epocaa anului in care se poate dezvolta, fara de a inflori.De aceia semanatul nu se face mai de timpuriu ca inluna Iunie.

www.dacoromanica.ro

188 D. ALESSIU

Pentru a-i inlesni germinatiunea, samanta trebue sa fieraspandita foarte clar. Iar pentru a-i grabi desvoltareatrebue sa udam adesea semanaturile. La trei saptamanisau o lung dupa semanat, scoatem tanara plants, pecare o rasadim scurtandu-i radacina, spre a o face sa-§i

desvolte mai mult foile. Pentrucompensarea acestei mutilatiunise tae si varful foilor, ceeace facesa mic§oreze evaporatiunea si arinlesni reprinderea.

Brazda, fie ca a fost ocupatamai inainte de alte salate sau nu,se a§terne un strat subfire de paepe &Ansa, pentru a refine ume-,

FIG. 122. Scarola alba. zeala apei din stropiri.Rasadirea se face pe linii, de-

partate de 30 em. intre ele si 60cm. pe linie in sens opus.Indata plantafiunea terminate, se da dese udaturi, pentrua inlesni vegetafiunea.

Cand scarolele au ajuns la complecta for dezvoltare,-ceeace se intampla la doua luni dupa rasadire, este rie-cesar ca mai inainte de a o da consumatiei sa o albim.Albirea se obfine ridicand foile, pe care be legam cu firefungi de pae de secara, udate mai inainte putin in ape,sau cu teiu, spre a le priva cu desavarsire de actiunealuminei.

and tulpinele sunt prea desvoltate, opt sau zece zilemai inainte de a legs definitiv, ridicam foile pe juma-tate, sustinandu-le prin o legatura in aceasta pozifiune.Prin aceasta procedare, salata urmeaza de a cre§te farea fi suparata. Timpul ce scarola intrebuinteaza pentrualbire, este foarte variabil, dupd cum temperatura estemai ridicata sau mai rece, aceasta operafiune poate ajunge

i

,

www.dacoromanica.ro

SCAROLA 189

dela opt zile Oa. la trei saptamani, dupa conditiunileexterioare ale atmosferei.

Pentru a recolta samanta, se rasadqte scarola, la60cm. in tot sensul, lasandu-le sA. creasca in voia lor.and incepe inflorirea, se tae o parte din ramurile in-florite, lasand mai putine,:pentru a putea °Nine semintefrumoase, care se recolteaza cand paele (ramurile), incepa IngAlbeni.

Germinatiunea semintelor este de cinci la noun ani,iar timpul incoltirei de §ease zile.

www.dacoromanica.ro

SCORSONERA(SCORZONERA HISPANICA)

Scorsonera cre§te de sine in Ispania §i in sudul Frantei,precum §i in alte multe regiuni ale acestui continent.Cultura lui nu este mai veche ca de un secol.

Scorsonera este vivace prin rizomul sau, avand foilelargi de 4 cm. lungi §i lanceloase. Din mijlocul foilor seridica in primul an ramuri, purtand capitule cu florigalbene unite, dand na§tere la alkene lungi terminan-du-se basele in varfuri, iar capatul fiind obtus. Acestefructe sunt albe Si in practica se numesc seminte.

Radacina se prelunge§te in jos perpendicular, aceastaformand partea comestibila a plantei. Coaja este de co-loare ro§ie negricioasa. De regula scorsonera este nepre-vazuta de ramificafii, in toata partea superioara. Rada-cina scorsonerei se consuma fiarta, dupa ce mai intaiuo curatam de coaja sa (fig. 123).

Cultura. Scorsonera este prea pufin cunoscuta, la notin tart cafiva gradinari o cultiva in mici cantitati injurul oraelor principale.

Pentru ca sa se desvolte cu repeziciune, scorsoneraare nevoe de un teren bogat ingunoin descompus. Gu-

www.dacoromanica.ro

SCORSONERA 191

noaele proaspete, au inconvenientul de a face sa ramificeradacina sa. Solul silicios proaspat ii convine cu parti-cularitate, cu conditiune sa fie bogat in materii organice.Este necesar ca pamantul sa fie adanc lucrat, astfel ca rd-dacinele sa se infigh drept in sol, fara de a gdsi resistenta.

Scorsonera se seamand in linii depar-tate de 20cm. iar seminfele sa fierite cu 2°111 de pamant gras. Semanatulse face la sfar§itul lunei Aprilie sau ince-putul lui Maiu.

and planta apare cu cloud cotiledoane,lunguefe si bine rasarite, mai avand afarade acestea Si alte doua sau trei foi, leplivim printre randuri. Daca voim sa pro-fitam de aceasta lucrare, pentru a aved pro-duse frumoase este necesar de a limpezi

FIG. 123. Scor- planta pe linie, astfel de a lasa intre ra-sonera. dacini un spafiu ca de vre-o 6 °m. Vara Inca

o pliveala ii este folositoare.In timpul verei o mare parte de scorsonera inflorete,

deci se simte nevoie de a cosi sau secera inflorescenta,pentru a impedeca radacina de a se intari si in acela§itimp de a adaoga dezvoltarei lor.

Recolta radacinelor incepe toamna in luna Octomvrie,prelungindu-se pana in iarna. Scorsonera sufera frigulcel mai mare, dar cum iarna cand pamantul este in-ghefat, ar fi greu si imposibil de scos, recoltam totulla sf4r§itul lunei Noemvrie, pentru a le wza in pivnitain nisip uscat.

Dupa cum am spus, seminfa se poate recolta pe plantece ar inflori in primul an. Aceasta procedare nu preaeste de recomandat. Deci de preferat este de a se alege

toamna radacinele mai bine facute §i mai volumi-

acope-

, _

4

E!Ad

in

,

,

www.dacoromanica.ro

1J2 D. ALES' -ILI

noase pe care le rasAdim primavara, fiind siguri astfelde a nu recolta deck seminte ce ar da na§tere la plantebune.

Recolta semintelor se face, &and vedern ca capituleleincep a se deschide, deci ea nu se poate practice decatincetul cu incetul §i succesiv.

Durata germinative a semintelor este de doi pans la§eapte ani, incoltirea ins este de doudsprezece zile.

www.dacoromanica.ro

SFECLA(BETTA VULGARIS)

Sfecla este o plants a carei cultura se urea la ceamai inalta antichitate. Ea se gase§te in stare salbatecain toata regiunea Mediteranei. Se caracteriza prin o ra-&icing carnoasa, foarte variabila in forma, dimensiunile§i coloarea ei. Trunchiul de deasupra acestei plante estescurt, avand foile lunguete, cu coada lunga §i acoperitacu pete ro§ii, mai mutt sau mai putin mari, dupa varia-tiunile horticole.

In cursul anului al doilea sfecla face o ramificatieflorala robusta, inalta de lm.,50 cm. Florile sunt verzui§i de aparenta slat* fiind unite prin pedonculul con-tractat Ears coada. Fructele ce le succed, sunt reuniteintre ele prin. alipirea receptacului. De aci rezulta,ceeace in limbagiul curent, se nume§te samanta de sfecle,este reuniunea fructelor : ceeace se explica, ca daca se-manam una din aceste semi*, da na§tere, de obiceiu,la mai multe seminfe.

Sfecla se cultiva in gradinele de zarzavat, aceia acarei radacini se consuma ca salata, sau chiar gatita.Intrebuinfarea sfeclelor este foarte raspandita, mai cuseamy varietatea din care ce extrage zaharul (fig. 127).

13

www.dacoromanica.ro

194 1). ALESSIU

Prin cultura sfeclele sunt supuse la numeroase va-riatiuni bazate pe forma, coloarea radacinelor, mai multsau mai putin timpurii, in acelasi timp ca si valoareaei alimentara. In cultura zarzavaturilor acelora ce li

se dd preferinta, sunt de cea mai bung calitate, fiindcolor ate intr'un rosu aprins(fig. 124 si 125). Gustul for estezaharos, carnea taricica si saracain tesaturi fibroase, a caror a-bundenta le face sa nu poatafi mancate.

Radacina ei rotunda are 10pans la 15"1 de diametru.Aceasta este singura varietatece da un produs mai mare. Par-tea cea mai dezvoltata a radacinel

FIG. 124. Sfecla ro*ie sale creste afara din pamant.latareata.

Cultura. Sfecla are nevoede un loc adanc arat, afanat si avand oarecare ingra-seminte, terenurile de zarzavat, lucrate si bogate, ii con-vin foarte bine. Semanatul se face in randuri departatede 30 pana la 50 cm unele de altele, dupa cum intrebuin-tam in cultura, varietati mai mult sau mai putin viguroase.

Semanatul se poat2 practica prin risipire, dar accastaeste desavan,agiul, de a nu lasa sa se execute cu ace-iasi usurinta modul cultural, ce aceasta plants cere incursul vegetatiunei sale. Incepem semanatul dela sfar-§itul lunei Martie, urmand pans la inceputul lui Maiu.

Varietafile timpurii le semanam, cele dintaiu, care dauproduse in timpul verii : iar din contra cele ce voim caprodusul for sa se recolteze pentru iarna, be semanam

t

www.dacoromanica.ro

SFECLA 195

1a sfar§itul lunei Aprilie, alegand pentru acestea semintedin varietatea cea mai mare.

Indata ce planta are treisau patru foi, se sapa intaiupentru a starpi erburile relece s'ar afla pe loc, precum §ide a'l afana, trecand cu sapaprintre randuri §i pe randuri,pentru a rani putin planta.

FIG. 125. Sfecla Plante le ce s'ar afla prearoue rotunda. multe pe acela§i rand, nu

trebuesc Mate toate, lasanddin contra indoite sfecle de ce va trebui salasam la sapa de a doua. Adica : la prima sapa

se lasa intresfecle pe rand, unspatiu de 10 la15 cm. Dupa ce sfeclele sedezvolta, se da o a doua sapa,Mind atunci sfeclele lasate inplus, in vederea unei destruc-fiuni posibile. Cateodata semai da o a treia sapa in cur-sul verii, care are scopul dea tine locul strain de erburilece s'ar mai ivi.

Recolta la varietatile sema-

'nate de timpuriu, incepe Inluna lulie §i se prelunge§te

FIG. 127. Sfecla alba de zahar, pand in Octomvrie, epoca lacare toate sfeclele se smulg,

pentru a be a§eza in pivnitd, gropi sau bordeie, unde seconserva adesea cu cea mai mare uprinta, pang pri-

FIG. 126.Sfecla rode

lunga.

-

r

F

tI

.10,*

- =1

k

,4,1

Pi(

't

47 .

www.dacoromanica.ro

ns D. ALESSIU

mavara, °data cu smulsul se tae §i foile ce ar mai ramaneaderente, aceasta facandu-le sa se conserve mai binein timpul ernei.

Pentru a recolta semi* bune, trebue sa alegem intimpul smulsului, radacinele care sunt mai bine facute.Conservandu-le pe iarna in nisip uscat. In luna Aprilie,le plantam la 80cm in tot sensul, iar cand sfecla ajungela inflorire, i se adauga un sprijin. Unii cultivatori obici-nuesc de a taia extremitafile ramurilor florifere, astfel cain acest mod sa grabeasca maturitatea fructelor. Re-colta semintelor se face luna Septemvrie, prin sece-rat, dupe aceia se bate samanfa, pe care o curatim depaele ce confine. Operafiunea aceasta de curafire sepoate face prin mijlocul unui ciur sau darmon de piele.

Facultatea germinative a seminfei, se conserve dela.opt la zece ani, iar timpul incolfirei este de §ease zile.

www.dacoromanica.ro

SOFRANUL(CROCUS OFFICINALIS)

Sofranul este o plants ce cre§te in stare salbateca inEuropa meridionala. El se inmulte§te in doua moduri :intaiu prin mijlocul seminfelor, iar al doilea prin ceapalui, care se desface in catei, intocmai ca usturoiul.

Sofranul se intrebuinteaza mult la bucatarie, pentruaromarea si colorarea bucatelor. Nu trehue sa abuzamde dansul, deoarece confine substanfe escitatoare, deasemenea este distrugatorul vermilor.

Varietatile lui nu sunt numeroase, dar mai toate seaseamana aceluia§ tip, deosebirea fiind numai intre foi§i flori, care sunt de culori diferite, precum : violet, pur-puriu, aurii, albe §i vargate.

Cultura. Dupa cum am spus, el se inmulte§te prinmijlocul cateilor (bulburi), care se pun in pamant, ladistanta de 50 cm. in tot sensul, in cursul lunei Martie.El nu cere absolut nici o intrefinere, decat in timpulverii, sa se pliveasca de doua sau trei ori, de erburilestraine, ce s'ar ivi pe Tanga dansul.

Se poate sapa odata, deoarece aceasta iar face mult

www.dacoromanica.ro

198 D. ALESSIU

bine. In timpul marilor secete, se poate uda odata, sattde doua ori.

Sofranului ii convine orice teren, daca este gunoit,acesta nu'i aduce nici un rau. Sofranul bine cultivat§i ingrijit este de un parfum excelent.

In urma florilor, ce se ivesc toamna, le succede fruc-tele, ce poarta seminfe. Pentru a lua stimanta, se alegtulpinele, cu florile cele mai colorate §i mai mirositoare.Sofranul, dacd nu se inveche§te, i§i perde din faculta-tile sale, de aceia nu rar se intampla de a vedea acestprodus fal§ificat in comert, deoarece este scump, iargradinarii din tall, nu au inceput Inca sa-1 cultive, de§inu cere aproape nici o ingrijire.

El poate sta trei pans la patru ani pe acela§ loc,dupa care timp it desgropam, pentru a'i lua radacina,pe care o diviz2.:m in catei, care rasadindu-i in pamant,da na§tere fiecare la o tulpina.

Timpul cat tine facultatile germinative la sofran estede doi la trei ani, iar incoltirea este de §ase zile.

www.dacoromanica.ro

SPANACUL(SPINACIA OLERACEA)

Fara a face deosebire de diferitele tipuri de spanaccultivat, ne face a crede ca el este o ameliorare a ste-viei ce cre§te in stare salbateca, pe campii §i prin fa-netele noastre din lard., unii sustin ca este orginar dinPeru.

Spanacul are foile lungi, codate, a caror nervura estesagetata, presentand adesea mai mult de doi decimetride lungime. Pianta se cultiva anual, cand spanacul esteinflorit, nu este greu de a vedea ca unele tulpini poartaflori masculine, iar ceilalti au flori femele, deci spanaculeste dioic.

Florile sunt dispuse in spice cracoase, carora le suc-ced fructe, acoperite cu parti de caliciu, care se mare-§te, terminandu-se cu varf la varietafile ce se apropiede tipul lor, pe cat timp spanacul perfectionat princultura, are fructul unit §i strdlucitor.

Spanacul se consuma fiert sau gatit ca mancare, in-trebuintarea lui este foarte raspandita, posedand avan-tagiul de a furnisa un aliment verde, chiar in timpulernei.

Fara a vorbi de spanacul ordinar, care se apropie

www.dacoromanica.ro

200 D. ALESSIU

mult de tipul primitiv al acestei plante §i a card cul-tura e lasata astazi, exists mai multe varietati, basatepe dimensiunile foilor, precum §i plantele timpurii, sautarzii ce el compune (fig. 128).

Cultura. Spanacul se cultiva incloud epoci ale anului, care cores-punde la doua forme de produc-tiune, putin diferente intre ele. Deo parte sunt semi* de toamna,destinate a produce spanac torn-natic ; iar de alta seminfe de pri-mavara., al caror produs, se re-

foaia rotunda scurta. colteaza primavara §i vara.Semanatul de toamna incepe, la

inceputul lunei August, iar recolta incepe la 15 Septem-vrie, tinand pang in luna Noemvrie sau papa da brumagroasa §i zapada.

Spanacului ii place teren fertil, pe care trebue sa-gunoim, cautand ca terenul sa fie sanatos §i fara ume-zeala prea mare dela sine, care ar produce putrezirearadacinei §i distrugerea seminfei. Terenul distinat saprimeasca samanta, trebue sapat, in urma apasat cu oscandura §i greblat.

In cultura aceasta se seamana de obiceiu spanacul ri-sipit, ingropand samanta prin greblare, pe deasupra ca-reia se raspande§te un strat u§or de gunoiu sau pae.

Recolta se face Mind foile cu unghia una Cate una ;obiceiul de a se taia foile cu culitul, trebue cu totulinlaturat, deoarece compromite recolta urmatoare. Profi-tarn de primul cules, pentru a limpezi locul, avand descop de a rasa un interval de cel pufin 10 sau 15 cm.

FIG. 128. Spanac cu

www.dacoromanica.ro

SPANACUL 201

titre radacini. Dupa prim ul cules recolta se succede in-tot cursul anului.

Spanacul se seamana primavara, la sfarsitul luneiMartie si pana in Maiu, semanatul se face risipit sauin linii, departate de 25 cm. Darcum la aceasta epoch span acul inflo-reste curand, e bine de a-I semanamai strans, obtinand cu modul a-cesta un mare produs, cee ace e cuatat mai bine, cu cat nu ocupa so-lul decat un timp foarte scurt.

Toata necesitatea este de a seuda cu abundenta, primavara, daca

FIG. 129. Spanacvoim sa obtinem produse de o fru- co mun.moasa calitate.

Catre sfarsitul lunei lunie spanacul incepe a inflori.Indata ce inflorirea a trecut, smulgem toate radacinelemasculine, devenite inutile dela aceasta data, asteptandmomentul maturitatei la celelalte care yin catre sfar-situl lunei Iulie, moment in care se tae cracile cu seminte.

In urma le punem sa'si termine maturitatea la umbra sila adapost de ploae, supuindu-le in urma la bathe, sprea alege samanta pe care o punem in saculete de panza,pentru a ne servi de dansa la trebuinta.

Samanta pastreaza germinatiunea cinci la seapte ani siincolteste in cinci zile.

re)

rtir

(15;$'

_

www.dacoromanica.ro

SPARANGHELUL(ASPARAGUS OFFICINALIS)

Sparanghelul este o planta ce crepe dela sine prinbalti, in general in locuri silicioase, in limba vul-gara este cunoscut sub numirea de umbra epurelui.Radacina lui dispare cu anevointa, astfel ca desvoltamare cantitate de radacini din care, cea mai mare parte,sunt adventive, plecand aproape toate din acela§i loc.Din mijlocul radacinelor se ridica in fiecare an cracifoarte ramuroase, purtand foile in forma de solzi inprima for etate, in urma clack' le lasam, se desvolta inramuri cilindrice, formand un fel de tufi§ care poartafoile subliri rotunde Si ascutite. Oarecari din acesteramuri se termini prin flori, din care unele sunt fe-mele, iar altele masculine; sparanghelul fiind o plantadioica (de gen separat).

Florile femele le succede ba§ici ro§ii, cu trei despar-ituri, fiecare doua seminte sau §ase in total,

multe insa sunt care leapa.'da, gasim astfel ba§icele goale.La sparanghel se consuma ramura ce ese din pa-

mant, fie in stare alba, cand sunt acoperite cu pamant,fie verzi sau violete in starea for naturals.

Intre numeroasele varietati ce exists, doua sunt mai

continand

cy

www.dacoromanica.ro

6PARANGHELLTL 203

raspandite, adich : Sparanghelul gros rotund, avand var-furile colorate in roscat si violet ro§cat, iar partea sustrasaaerului ramaind alba. A doua varietate consista in spa-ranghelul verde, care une on este mai gros ca celtaiu, avand §i un gust mai bun, fiind chiar cu multmai fraged. Solziidin varfullor suntmai grosi §i maipronuntati, fiind 7.

cel mai timpuriu ./Ar.r) v'tc-din toti.\-\

Cultura. Spa-ranghelul se in-multeste exclusivprin mijlocul se-mintelot, deci ele trebuesc alese asupra unei plantebune. Pamantul in care semanam, trebue sa fie sanatosrusor, gras plin de putregaiu, de care sparanghelulsa arata foarte lacom.

Pamantul ales in conditiunile de mai sus, raspandirnpe deasupra lui gunoiu putred, a carui grosime vavaria dupa grasimea terenului, ingropandu-1 cu sapacat de adanc posibil. and aceasta operatiune se vapractica vom aye& grije de a inlatura toate pietrele sauoasele, precum orice lucru tare am gasi in pamant §iprin care sparanghelul nu ar putea create.

Terenul trebue, pe cat se poate, sa fie de afanatneted, odata pamantul asezat, tragem pe suprafata luilinii de 12 pans la 15cm., ele trebuesc sa aiba o adan-cime de 3cm. la fiecare cinci linii, se lass o potecapentru a putea face lucrarile de intretinere.

Semapatul se face in luna Aprilie pe la jumatate

FIG. 130. Rildaeina de sparanghel.

din-

I

:--7.?

L>"-r

1 1"

." Isqee

77,

§i

§i

§i

-

..751

(7

www.dacoromanica.ro

204 D. ALES SID'

se poate prelungi pans la sfarsitul lunei. Semintele sepun pe linie, cate douA, la distanta de 5enl. unele dealtele, acoperind samanta cu pamant pe care it facemsa caza in dunga, astfel ca suprafafa locului devineneteda. urma acoperim locul cu gunoiu pe jumatateputred sau gunoi de cal in stare descompusa.

In tot timpul, pans la rasadire, este necesar de aveghia locul, sa nu fie coplesit de burueni si sa nu seusuce; prevenim acestui inconvenient, plivind si udand.and planta rasare, apare prin un filament verde, carestrabate solul, aratandu-se indata ramurile sterpe.

Daca samanta a fost buns, liniile se cunosc numaideck in vedere prin desvoltarea sparanghelului.

Trei sAptamani dupa rasarire procedam la limpezirealocului, care consists in a rasa un singur fir in fiecareloc si la distanfa de lOcia unul de altul. Pentru a faceaceasta operatiune, asteptam o ploae de care profitam,pentru inlesnire de a suprima prin mijlocul unei spatulede lemn, toate plantele ce sunt prea aproape unele deallele. In caz cand nu avem ploae, .udam locul cu in-destulare.

Singura grije ce trebue sa avem vara, va fi udatulsi plivitul de erburi rele. Catre sfar§itul lunei lui Octom-vrie, trunchiurile ce au o inaltime de 50 sau 60enl deobicei se ingalbenesc si se usuca. Deci momentul de ale taia la 5eni deasupra solului a sosit, ne avand niciun fel de ingrijire in timpul ernei pentru el.

Planta preparata in condifiunele pe care le-am spus,e bine de a se intrebuinta in primavara ce urmeaza.Unii cultivatori nu se servesc de &Ansa deck dupa ceare doi ani. Practica de a lAsa planta aceasta atata timppe loc, are de efect de a face ca tinerile plante sa'§i traga-fortele unele dela altele, ne dand in modul actsta decat

In

www.dacoromanica.ro

SPARANGHELUL 205

plante neputincioase. De aceia planta de un an, va fitotdeauna mai buns, cand plantatiunile se vor face cu,ingrijirile necesare.

Primul an de cultura. Cand momentul plantatiuneisosqte, va trebui sa smulgem cu marl precautiuni plantercrescuta inbrazde, smut-gerea se face '

prin mijloculunei furci defer cu dinti lafi.De aceia estebine de a se FIG. 131. Tarla de sparanghel in primul an

alege plantelecele mai puternice, ale caror mugur va fi gros, avanclradacinele mai dese, sanatoase §i viguroase (fig. 130).

Nu exists nici un inconvenient de a smulge plantelecu cateva zile mai inainte de plantare, radacinele nesu-ferind nimic afara din pAmant, cu condifiune de a le stropi,puindu-le la un loc umed, i racoros, ca in pivnita, bor-deiu, etc., Inca din contra se crede ca cu cat planta stamai mult timp expusa la aer, cu atat se prinde mai u§or.

Sparanghelul, in raport cu natura mineralogica a so-lului, cere putin, deoarece calitatile fizice ce aceasta pre-zinta, ii der un avantagiu. Ceeace trebue sa cerem delaun teren, este sa fie sanatos §i sa nu alba umezeala sta-tatoare, deoarece aceasta nu ar convent culturei sparan-ghelului. De aceia terenurile argiloase nu i-ar putea con-veni, decat modificandu-i starea prin ingra§Aminte ener-gice. Aceasta restrictiune facuta, putem zice ca orice terenconvine culturei lui. Pamantul se lucreaza in aceasta cul-

de cultura.

-

-

:;f:;.":1 :.;& t

/.4:-$

12

i''"Ir77.j

www.dacoromanica.ro

206 D. ALESSIU

turf, la o adancime de 30cm, din cauza diverselor mo-duri de cultura, ce trebue sa indure terenul.

Dupa ce facem alegerea locului, ce va trebui sa ocupesparanghelul, ar fi bine ca din toamna ce precede plan-tatiunea, sa se lucreze terenul prin sapat. Aceasta primalucrare, are de scop sa afaneze terenul, curatindu-I tot-deodata de toate plantele adventive. Daca terenul estepietros, vom profita de aceasta munch spre a-1 curati.

In luna Martie, sau §i mai timpuriu daca se poate,adica indata ce primele ingheturi au trecut, vom ras-pandi parnant putred, Pe care-1 amestecarh cu pamantulde cultura prin sapat. De aceia ar fi bine ca aceasta primagunoire sa fie abundenta, once fel de gunoiu este bunin cultura sparanghelului; cu toate acestea cel mai depreferat, este gunoiul de cai. Terenul astfel lucrat §igunoit, va trebui sa sufere preparatiunea necesara plan-tafiunei.

Pentru prepararea terenului deschidem un ant largde vre-o 50 cm' adanc fiind de 15 la 200m. Mijlocul §an-tului va fi departat de acela al §antului vecin de 1 u.,20Aceste distanle insa nu au nimic de absolut, deci putemface distanta, sa varieze dupa gust intr'un sens sau'inaltul. Punctul principal este de a nu se da anturilor oadancime superioara acelei pe care am indicat-o. Fundulfiecarui §ant trebue sa fie bine nivelat cu grebla, avandgrije de a inlatura pietrele, radacinile sau alte corpuristraine, care ar supara plantatiunea.

Terenul fiind dupa cum am spus, preparat mai din-nainte, plantatiunea va trebui sa fie facuta in cursullunei Aprilie, fie cu plante crescute in brazde, fie curadacini cumparate ; in tot casul acelea ce vor prezentaun aspect mai bun, avand radacinele vioae, acele vortrebui sa fie intrebuintate.

www.dacoromanica.ro

SPARANGIIELIM 207

Pentru a purcede la plantatiune, incepem prin a trageiinii drepte in mijlocul fiecarui cant, astfel de a asiguraplantatiunea, pe cat mai regulat posibil. Pe linie rada-cinele vor fi plantate la distanta de un metru. 0 dis-tanta mai mare, nu prezinta nici un avantagiu, deoarecein acest caz ar fi sa micsoram produsul locului: dar arfi mai rau de.a lc apropia peste masura, deoarece atunciplantele, s'ar supara intre ele, ne dand cu acest moddeck un produs cu totul inferior.

De altfel nu trebue sa pierdem din vedere, ca plan-tatiunea se face pentru un mare nurnar de ani Si ca prinurmare planta'se inmulteste fara incetare, ne ramaind cutimpul decat prea putin loc ,intre dansele.

Pentru a proceda la plantatiune, in locul ce va trebuisa ocupe radacina, formam un mosoroiu mic, cam de20cm. diametru, pe al carui varf se aseaza radacina rds-pandit& divergenta, acoperind-o cu putregai, pe deasupracaruia tragem pamantul, ce I-am scos din cant. De aciresulta, ca fiecare planta se gaseste acoperita, cu unstrat de gunoiu Si pamant in grosime ca de vre-o 10 c"l'in plantatiunile bine ingrijitc, este de mare interes a seasterne pae pc tot fundul santului.

Plantatiunea °data facuta, locul ocupat de fiecareplanta, trebue sa fie insemuat prin un bat, pe care-Iinfigem alaturi, pentru' a evita atingerea radacinei. Intot timpul verei, intretinem locul in stare curata, prinplivit Si sapat des. Se intrebuinteaza de obiceiu in ceidintaiu doi ani ai plantatiunei locul dintre radacini, pentrusemanat pepeoi, varza, cartofi, dovleci, etc.

Toate aceste nu presinta nici un inconvenient, chiarcand planta incepe a produce, deoarece celelalte legu-minoase incep productiunea dupa 30 Iunie, timp delacare sparanghelul nu se mai recolteaza.

www.dacoromanica.ro

208 D. ALESSIU

In toamna paele sparanghelului ingalbenesc §i se usuckatunci le taem, gramadindu-le pe loc, spre a le arde,raspandind in urma cenu§a in plantafiune. In luna Noem-vrie terenul trebue sa fie cu desavar§ire liber, ramaind

a se cunoa§telocul radacine-lor sparanghe-lului prin trun-chiurile ra-mase. In acestmoment e binede a se ras-pandi din nou,putregai d e s-compus pe asuprafata to-tala in grosime-de 3cm. Acestaeste destinatasä serveasct

ca ingra§eminte, iar nu ca protectiune in contra frigului,.de care sparanghelul nu are temere. In tot timpul ierneinu se dit nici o Ingrijire culturala sparanghelului.

Fio. 132. Sparanghel in al 7-lea an devegetatie.

Al doilea an de cultura. In primavara anului de aldoilea, prima operafiune ce trebue sa-i facem, este dea plants not radacini, in locul ce vom observa ca spa-ranghelul din primul an nu s'a prins ; aceste locuri tre-buesc insemnate Inca din toamna. La inceputul luneiAprilie sau in cursul sau, vedem aparand sparanghelul,amestecand cu acest mod gunoiul risipit in toamna.

Cultura cu alte plante va putea fi facuta printre ran-

r-

Lft

vk/

www.dacoromanica.ro

SPARANGHELUL 209

duri si anul acesta, Vara ca acestea sa presinte vreuninconvenient.

In cursul lunilor Maiu si lunie paele sparangheluluise vor desvolta in mod considerabil, formand astfel tufede o verde* compacts. In aceasta stare, sparanghelul

se poate rupe de vanturi, data I-am lassin voia lui, riscand astfel de a vedea unmare numar din ei, nu franti din lun-gimea tor, dar ce este mai rail, desfacan-du-se de radacina, de unde rezulta o marestricaciune. Pentru a apara acestui grayinconvenient, care slabeste radacina, stri-cand adesea mugurul ce trebue sa se des-volte in urma, i se pune un sprijin de

FIG. 133.lemn, de o lungime de 75 cm. pe care itLegatura de spa-

ranghel. infigem alaturi si de care se leaga spa-ranghelul prin un fir de teiu, avand grije

insa de a nu strange prea tare legatura, deoarece am vedeaatunci mijlocul tufelor ingalbenind si uscandu-se, dincauza nabuselei ce s'ar produce; presentand totdeodatainconvenientul de a slabi radacina.

Se obicinueste de a se taia paele deasupra celei dea douazecea ramura laterals, cu modul acesta sparan-ghelul nu este asa de supus vanturilor, rezistand maibine, mai intaiu pentru ca sunt scurte, al doilea pentruca taetura are de efect a face sa se ingroase paiul,dandu-i mai multi rezistenta. Singurul inconvenient arFi ca am suprima oarecare cantitati de organe verzi alesparanghelului, micsorandu-i totdeodata nutritiunea ae-riana. Din constatarile facute, vazut ca productiuneanu se micsoreaza suprimand varful paelor.

In toamna anului al doilea, ingrijirile sunt aceleasi,pe care le-am indicat ca trebuind sa se facd in primul

14

s'a

www.dacoromanica.ro

210 D. ALESSIU

an. Bine inteles CA in tot cursul anului, locul s'a tinutcurat de burueni prin dese sdpdturi repetate mai multsau ma putin, dupa cum starer de curatenie a loculuine povatueste. La sfarsitul lunei Octomvrie Item paelela cativa centimetri deasupra solului, arzandu-le, raspan-dind cenusa gunoiul din nou.

Al treilea an, prima recolta. Dupa scurgerea com-plecta a doi ani dela data plantatiunei, soseste in fineprimavara anului de al treilea. Daca ingrijirile au fostdate convenabil, dupa cum am aratat aci, daca gunoialanu a fost menajata ; precum i samanta de o bunA cali-tate, vom putea incepe recolta dela aceasta epoca.

De aceia nitre sfarsitul lunei Martie cu cateva zilemai 'nainte sapdm locul, trAgand usor pamantul deasuprasparanghelului, aceasta pentru ca rodul sa ramde alb side lungimea doritd. Procedarea aceasta consists in a gra-madi pamantul deasupra radacinilor, astfel de a construiun mosoroiu de 50cm de bazd pe 15 °m inaltime ; aceastaprocedare are numeroase avantagii, deoarece nu riscamastfel sa ranim raddcina sparanghelului ; deci ar resultsde aci o modificare avantagioasa in sistemul acesteirecolte.

Culesul se face prin mijlocul instrumentelor speciale.Cel mai bun instrument, consists in scoaba de otel cu unmaner scurt de lemn. Sparanghelul crescand, incepe saapara varful deasupra pamantului, infigem scoaba peTanga sparanghel, pang ce da de radacina, ceeace se simteprin rezistenta opusa ; atunci, prin o miscare, de aple-care, desfacem sparanghelul de radacina (fig. 134).

Cand sparanghelul creste drept, aceasta operatie se facecu usurinta, dar oricat de putin ar fl stramb sau inco-voiat, ar fi imposibil de a-I urma cu scoaba sub pamant

si

www.dacoromanica.ro

SPA RAN GH ELUL 211

atunci acesta ar taia la noroc, la o inaltime variabila.Trunchiurile ramase astfel pe radacina se sfar§esc adeseaputrezind, stricand in urma recolta. Trebue sa ne ferimde a intrebuinta in locul scoabei un alt instrument saucutit de orice forma ar fi el, deoarece varful instrumen-telor defectuase ar rani §i strica faraevitare radacina, sau sparanghelul nuar fi taiat tot ; deci dupa cum amvazut, este bine sa fie luat tot intreg.

Primul an de recolta, care, dupacum am spus, este al treilea dela plan-tatie, trebue sä ne multumim de a lua 11'

numai cloud sau treifire de sparangheldela o radacina, deoarece abuzand,am risch de a osteni tanara radacina,§i de a compromite astfel recolteleanilor urmatori.

Sparanghelul se recolteaza in co-uri, pe masura ce it taem, it depunem

in pivnita sau bordeiu, unde acoperitcu erburi sau cu pae, se conserva FIG. 124. Cutit

pentru culesul sparan-una sau cloud zile, sau se pune le- ghelului.gatura de sparanghel in vas cu apalimpede, ajungand apa pana la o treime din lungimeasparanghelului iar restul doua treimi cu varful in susramaind afara, se conserva astfel zece zile §i chiar maimult timp, cu conditiune de a primeni apa la fiecaredoua zile, se pastreaza fail a se ve§teji.

Cand cantitatea de sparanghel recoltata, o credem su-ficienta, it impartim in trei categorii, adica : prima, co-prinde sparanghelul ce este mai gros ca degetul cel mare,a doua categorie sparanghelul de mijloc, iar a treia ca-tegorie tofi acei ce sunt subfiri §i mici, prenzentand as-

i

:i

www.dacoromanica.ro

212 D. ALBSSIIJ

pectul sparanghelului de balta. Adesea putem alege deo parte pe toti cei ce sunt diformi, acestia servesc farma-cistilor pentru prepararea a diverse medicamente.

Toamna dupa ce taem paele, care dupa cum am spusse and pe loc, raspandim mosoroaele ce au fost facute invederea de a avea sparanghel alb si de lungimea dorita.

Al patrulea an de cultura §i urmatorii. In prima-vara anului al patrulea, mosoroiala se va face dupacum am spus. Recolta va fi de act inainte complecta.Adesea cultivatori tae tot sparanghelul ce creste, altiicare din contra au grije de viitorul lui, lass din prima-vara unul sau cloud fire de radacina sa se dezvoltecomplect, ca cu modul acesta radacina sa fie alimen-tata cu organe aeriene ; aceasta este o masura inteleapta.ce se recomanda mult in practica.

In tot cazul recolta nu trebue sa se lungeasca pestemasura, ea inceteaza de obiceiu la Dragaica (24 Iunie),dupa cum zic gradinarii in indicatiunile for precise.

Dela aceasta data, ingrijirile culturale vor fi in fie-care an aceleasi; fiind usor a be rezuma dupa cum ur-meaza: In primavara mo§oroiala ; in urma recolta pangla 24 Iunie. Vara punerea tuturilor (sprijin) sau taie-rea paiului deasupra crestaturii sau ramurei de a doua-zecea §i sapatul pentru intretinerea locului totdeaunacitrat.si strain de once alts planta nefolositoare. Toamnataerea paelor §i arderea pe locul de plantatiune, in urrnarisipirea cenusei si a mowroaelor, peste care se varaspandi un strat uniform de gunoiu. Prin aceste mij-loace practicate convenabil, produsul ramane sustinuttimp de 18 sau 20 ani. Cu mutt mai bun si mai fru-mos in primii ani, mai abundent in anif dupa urma.

Pentru a recolta seminte bune de sparanghel, este

www.dacoromanica.ro

SPARANGHELUL 213

indispensabil de a nu ne adresa la once radacina ; vatrebui din contra sal alegem cu cea mai mare ingri-pre. Cei mai buni purtatori de samanta sunt : radaci-nele tinere de ,cease pana la opt ani, neproducand spa-ranghel decat frumos si in mare numar. Vom evitade a recolta samanta pe acele radacini ce dau multsparanghel, subtire sau acele ce dau frumoase produsesi putine la numar.

Recolta semintelor se face in Luna Octomvrie in mo-mentul cand basicele devin absolut rosii ; pe acestea leculegem cu mana, strivindu-le intr'un vas cu apa. Prinspalare se curata pelita rosie si partea carnoasa, obti-nand astfel seminte de un negru stralucitor si foartecurate, pe care le punem sa se usuce la umbra pe ocarpa sau un polog, dupa cantitate.

Facultatile germinative ale semintei sparangbelului seconserva cease pAnd la zece ani, iar timpul ce pun pen-tru in coltire este cincisprezece zile.

www.dacoromanica.ro

TARHONUL(ARTEMISIA DRACUNCULUS)

Tarhonul este o planta care cre§te in stare salbatecain Tataria §i Siberia. El formeazd numeroase ramuricari se desfac din raddeina ; ale cdror foi sunt lunguete§i ascufite, avand miros frumos §i distins (fig. 135).

In varful fiecarui ramuri, formeazd un ,sir de florigalbene, care dau na§tere seminfelor.

Tarhonul se intrebuinteazd mult la muraturi, la so-suri sau gAtit cu mancare, gustul lui fiind dulce §i in-tepator.

Tarhonul nu prezinta varietal', fiind una Si aceia0,care §i-a pastrat forma sa primitiva ; deoarece la notin Para nu se cultiva aproape de loc, multi chiar nucunosc usul lui.

Cultura. Terenul destinat acestei culturi, trebue safie expus la soare, bine sapat §i gunoit. El se inmulte§teprin mijlocul seminfelor.

Tarhonul se multiplica cu mult mai repede prin mij-locul radacinelor ; care desfacandu-le in bucdti se punla intervale de 20 la 25 cm. in tot sensul. Asemenea se

www.dacoromanica.ro

TARHONUL 215

poate inmulti prin mijlocul altoaelor, adica rupand miceleramurele, pe care le infigem in pamant, avand grije dea le lasa o gaura la radacina, in care sa se adune apade care nu trebue sa simta lipsa, Vaud in momentulcand vedem ca micele ramurele rasadite s'au pries cudesavarsire.

Radacina I ui

poate sta 'easepana la seapteani in acela§loc,avand grije cape timpul verei,sa se sape usorcu o sapulie,spre a se afanalocul din jurulradacinilor.

Foile tarho- )4FT/A.;:-

nului cresc in Fie. 135. Tarhonulmod alternativ,pentru a'l recolta taem toate ramurelele din radacina,lasand pe cele mai scurte, spre a cunoaste locul ocupatde ficcare radacina. Dupa ramuri se curata foile, pe caresapandu-le bine, le presaram cu sare, asezandu-le inteunborcan cu otet, astupat bine se pot conserva mai multiani, luand din ele atat cat cere trebuinta.

Cu cat mai des vom recolta tarhonul, cu atat pro-dusul va fi mai abundent, dand cu modul acesta o le-guma de o fragezime i o aroma foarte placuta.

Vara el nu are ingrijire specials, decat pe timpul se-cetelor marl, trebue udat. Dupa cum am spus, foilecresc in mod alternativ ; in caz daca le lasam pana la

f Ak.

=- 77.,

'

inflorit.

www.dacoromanica.ro

216 D. ALESSIU

complecta for dezvoltare, devin fibroase, perzand multdin aroma §i valoarea lor.

Timpul intrebuintat de seminte pentru rasilrire estede patru zile, iar acela al conservarei germinative depatru ani.

www.dacoromanica.ro

TELINA(A PIUM GRA VEO LEN S).

Telina exista in stare salbatica, in toate locurile umede aleSuediei, Algeriei,Egiptului de asemenea in Indii si inCaucas.

Din starea ei salbateca, anevoeputem obtine produsul ce it avemastazi dela actuala telina, deoarecei-ar trebui un timp foarte indelungat,pentru a ajunge la resultatul telineicultivate.

Telina este o planta bis-anuala,al carui risom este scurt §i grosolan,avand foile compuse, cu petiole sucu-lente foarte desvoltate, increstatetoata lungimea for (fig. 137).

Inflore§centa se arata in primavara anului de al doilea,forma for fiind umbelatA compusa, (land natere la fructefoarte mici, ridicate, purtand dungi longitudinale.

Telina se consuma Wild.' ca mancare, ca salad §i insupd, spre a-i da gust.

FIG. 136 Telinabulboasa.

Cultura. Telina se seamand in cursul lunei Aprilie inloc bine gunoit. Samanta incolte§te cu anevointa, planta

4;

www.dacoromanica.ro

218 D. ALESSIU

aparand cu foi cotiledoane rotunjite de o dimensiunefoarte mica.

Semanatul se face prin risipire pe un loc rezervat iardupa desvoltarea plantei in deajuns,

v adica o luna §i jumatate dela sema-,tnat, se rasade§te, in locul ei definitiv..

Rasadirea se face cu un lemn ro-tund ascutit la un capat cu care facemo gaura in pamant unde introducemradacina micei teline, strangandmantul in jurul ei. Pamantul trebuesa fie gras §i bine gunoit. Departareaintre linii trebuie sa fie de 25cm* iardistanta pe linie de 50cm Plantatiu-nea se faceincolturata, adica: pe primalinie la distanta de 50 Cm., iar pe a doua

incepand dela mijlocul distantei celor de dupa linia intaiaastfel ca radacinele se gasesc egal departate in tot sensul.Indata dupa rasadire, udam binepentru a inlesni prinderea. De re-gula Celina este setoasa Si numaiprin dese udaturi sau rasadindulein loc umed, putem obtine fru-moase produse.

Produsul telinei incepe in lunaSeptemvrie, urmand pans toamnatarziu, cand sose§te momentul dea recolta pe toamna, conservand-oin gropi, pivnita sau bordeie, a- FIG. 138. Telina deasaezata in nisip uscat, pentru tre- alba de salata.

buinta in cursul ernei.Toamna in momentul cand se desgroapa telina, alegem

pe acelea ce sunt mai desvoltate §i care ni se par mai

FIG. 137. Telina cufoaea plink

pa-

-

www.dacoromanica.ro

TELIN A 219

bine facute, adica : cele ce sunt mai rotunde §i grase,ale caror foi sunt drepte §i apropiate unele de allele.Primavara in luna Martie, rasadim acestea in brazde se-parate, la distanta de 50 enl- in tot sensul.

Foile trebuiesc rupte cu ingrijire, deoarece prin pu-trezire ar strica radacina, se lash trei sau patru foi maiscurte pentru verde*. Telina aleasa de sLmanta." inflo-re§te pe la sfar§itul lunei Maiu, iar samanta o recoltamin luna August, Mind crAcile pe care le depunem peun polog spre a se usc a; dupd aceia le batem u§or,luand samanta pe care o vanturam, a§ezand-o in cutiisau saci dupa cantitate, spre a ne servi de dansa latrebunifa.

Timpul cat facultatile germinative se conserva la aceastasamanta este de apte pans la zece ani, iar acela alincoltirei de zece zile.

www.dacoromanica.ro

UNTISORUL(VA LERIANELLA OLITORIA)

Unti§orul este o plants bis-anuala, adica se seamandprimavara §i toamna pentru produsul anului al doilea.

Dupd cat se crede origina acestei plante ar fi Sicilia§i Sardinia, unde dela sine cre§te prin islazuri. Intre-buinfarea asestei plante este cu totul moderns.

Unti§orul poarta foile opuse avand forma spatulata.Perechile de foi sunt foarte alaturate de trunchiu, con-stituind pe pamant un fel de roseta, mai mult sau maiputin compactd, dupe specie (fig. 139).

In primavara anului de al doilea trunchiurile se pre-lungesc in forma bifurcatd, pentru a constitui inflore§-cenfa, neregulat bipare. Florile lilachii, sunt divizate incinci parti, ele dau na§tere la fructe, care nu confine decat o samanfa, care nu se desface. Akenele, care in lim-bagiul vulgar se disting prin numele de samanfd, suntde un volum mic Si de culoare cenu§ie, astfel un gramconfine mii de semi*.

Planta intreaga se consume ca salata. Pentru fare eaeste foarte folositoare, deoarece produce chiar §i iarna,cand aceasta nu este riguroasa. Varietafi are una §i a-ceia§ cu foaea rotunda.

www.dacoromanica.ro

UNTI§ORUL 221

Cultura. Unti§orul se seamana totdeauna direct peloc. Terenul Irish trebue sa fie lucrat mai de timpuriugrapat bine. nivelat §i greblat.

Prima semanatura se face in luna August. Samantase raspande§te risipita §i nu prea deasA, acoperind-o prin oward greblare, dupa aceia se pre-sara deasupra terenului un stratde pae descompuse sau putrigae.

Daca timpul este secetos, vomgrabi incolfirea prin cateva udAturi,nu tocmai violente. Dupa catevazile vedem planta aparand, cu celecloud cotideloane ale sale mici ro-tunjite §i de culoare verde soioasa.

Pe la inceputul lunei Octomvrie FIG. 139. RAdacina deincepem a recolta primele tufe.Culesul se face taind unti§oru dinfata pAmantului cu un cutit alegand totdeauna planta ceamai desvoltata din locul de unde sunt mai dese, astfelca sa raritn locul.

Trebue sä avem atentiunea atrasa, pentru a nu semAnaunti§orul prea des, deoarece ne-am expune de a-1 vedeaputrezind, luand proportii din ce in ce mai mari, ris-cand de a vedea facand stricaciuni in plantatie. Pentruaceasta trebue sa finem semanaturile curate prin desepliveli, scotand toate erburile rele. Dupa cum am spusunti§oru nu se teme de ingheturi, de aceia sernanatu-rile se face din toamna.

Pentru samanta se lash* plante din cele ce au trecutiarna, avand grije cand plantele au ajuns la complectafor desvoltare, de a smulge pe toate acelea ce suntsuficient duble, pentru a da curs complectei for desvolrari.

In luna Maiu anul al doilea, unti§orul inflore§te, indata.

unti§or.

J..' fa)=s 15-4,

www.dacoromanica.ro

222 D. ALESSIU

ce florile se ingAlbenesc le adunam spre a strange sa-ILanta observand momentul maturitatei fructelor, de-oarece acestea se scutura cu cea mai mare uprinta. Deaceia, cand planta incepe a ingalbeni, o smulgem a-.§ezand-o pe un polog. unde'§i va face maturitatea fruc-telor pe care o u4oara batae le face sa se desfaca de planta.

Este necesar de a se inscri anul recoltarei seminfei,deoarece experienfa probeaza ca, samanta ce va aveadoi sau trei ani, rasare dupa zece sau douasprezecezile, aceia de un an cere adesea o lung.

Samanta conserva facultatile germinative cinci la zeceani, iar incoltirea se face in opt sau zece zile.

www.dacoromanica.ro

US TUROIUL(ALLIUM SATIVUM)

Intrebuintarea usturoiului se urea la cea mai inaltaantichitate, indicatiuni precise insa nu exists in privintalocului de origins, deoarece el se cultiva in toate gra-dinile din lume.

Aceasta plants lormeaza in total o capatana, fiindcompusa din bulburi imbricate, care se desfac in felii,dandu-li-se numele in practica de catei, din mijlocul fie-carui bulb se ridica primavara o ramificatie rotunda lainceput, desfacandu-se mai tarziu in foi late indoite.

Gustul lute *i aromatic al usturoiului, formeaza oplants cautata la mancari, cand este verde, precum §ila salute el este foarte raspandit in intrebuintarea cas-nica a poporului de jos, avand proprietatea de a stimulastomacul de§chizand pofta de mancare, ca §i aperitivele.

Cultura. Usturoiul se cultiva in toate gradinile dezarzavat, in intindere variata, dupa necesitatile consu-matiunilor locale. In partile despre munte in judetelePrahova Si Buzau, se pune usturoiul din toamna inintinderi foarte maxi, la plugarii care poseda pima la

si

www.dacoromanica.ro

224 D. A LESS' 1.1

patru pogoane, recolta o fac pe la finele lunei Maiu,si mai tarziu Inca o luna.

Oricare ar fi modul de cultures, mare sau mica, ingri-jirile sunt aceleasi. Terenurile argilo-silicioase, fertile demijloc, convin cu particularitate acestei plante, care nucere nici un fel de ingrasaminte, din contra aceasta faceroll desvoltari lor, asemenea si apa continuta in terenul

cultivat in Areamari cantitati.

In ju d etelemuntoase lo-cul ce se ocupd.de aceasta_planter se lu-creaza cu plu-gul, greblandadanc, in *urnidprocedeaza laplantare.Acea-sta se face prin.mijlocul ca-

teilor cari compun capatana usturoiului. Se intrebuin-teaza pentru aceasta de obiceiu capatanele defectuoasece nu s'au putut intrebuinta, aceasta este o practicesfoarte rea, deoarece capatanele ce s'ar forma ar fi deun produs si o calitate inferioara.

Plantatiunea se face indata ce se ridica zapada, adicain luna Fevruarie sau Martie, iar la munte din toamna,,de oarece el sufera frigul, la adapost.

Catei se pun indesandu-i cu degetele in pamant cuvarful in sus ; liniile departate de 15 cm. si la distantkde 10 cm' pe linie. Brazdele a caror latime nu trebue satreaca poste un metru, se pune pe marginea for o alter

FIG. 140. Capatana de usturoiu.

;t.

-

www.dacoromanica.ro

USTUROIUL 225

leguminoasa, ce cre§te inalt, servind ca sa adaposteascausturoiul de ar§ita soarelui. Daca locul este burienos seplive§te vara odata sau de doua ori.

Culesul se face in luna Iunie §i Iulie smulgandu-cu mana, produsul variaza dupa fertilitatea anuala, de-oarece adesea se intAmpla ca usturoiul sA putrezeasca,dacA primavara este ploioasa.

Una sau doua zile dupA cules, usturoiul se impletegein §iruri de cate una sau doua sute cApatani, (fig. 140)pe care le numim funii de usturoi, aceasta pentru inles-nirea manipulatiunei §i a conservarei sale timp de iarna,agatand §irurile pe drugi de lemh suspendati in piv-nite sau bordeie.

www.dacoromanica.ro

VARZA(BRASSICA OLERACEA)

Vechimea culturei verzii, a carei intrebuintare se credeca este chiar din antichitate, nu ne permite a afla loculsAu de origins.

Planta cre§te din seminte, fiind prevazuta cu un trun-chiu gros, avand foi largi, rotunjite, soioase pe ambelepari cu un lustru ca de cearA. and trunchiul trebuesa se determine si sa poarte flori, forma foilor se modi-ficA, coada foilor, lungs de cativa centimetri la inceput,se reduce pans ce devine nula. Foile devin atunci faracoada, inconjurand trunchiul.

Florile sunt reunite in ciorchini compusi, cu desavar-§ire desrpostenite de bractee (foi ce acopere florile inain-tea desvoltari lor) fiind cruciforme, de culoare galbena,care adesea trece la albicios la unele varietati. Fructelece le succed sunt silicuri, lungi de 6 cm. continand se-minte rotunde ro§cate, al caror volum variazA in modsensibil dupa varietati.

Cultura verzei salbateca, facuta de un timp imemo-rabil, nu a facut deck sa o modifice in aspectul ei pri-mitiv ; de aceia, intrebuintarea ei este extrem de variatA.

In general, la varzA s'a desvoltat mugurul terminal,

www.dacoromanica.ro

VARZA 227

care cate putin s'a marit in mod considerabil, ceeace inpractica i s'a dat numele de capatana. Aceasta capatanase compune din intrunirea foilor, intr'un mugur volumi-nos, a carui forma, coloare Si dimensiune, variaza dupaspecii la infinit, al cdror numar trece peste una suta detipuri diferite. A-ceasta prima ca-tegorie constituevarza capata-noasa.

M u gu rul ter-minal nu este sin-gurul care sa se(lezvolte in capa-

Astfel lavarza de Bruxela, FIG. 141. Varza capatanoasa.toti mugurii suntaterali, e§iti in loc de foi, constituind mici capatani, care

adesea sunt foarte tari §i se consuma.Exists cu toate acestea, un mare numar de varietati

la care capatanele nu se constituesc niciodata, foile ra-maind isolate, in loc de a se indesa §i acoperi una pealta. Ele iau atunci o foarte mare dezvoltare. Acestoraii se da numirea de varza verde ; opusa celor.apatinoase, ale cdrora foi acoperindu-se unele cu allele, sesustrag in acest mod dela acfiunea aerului §i a luminei.devenind cu desavar§ire albe.

Varza in general reu§e§te in climele temperate, reziz-tand cu greutate frigului, iar temperaturile ridicate fiindnefolositoare la dezvoltarea ei.

Intre numeroasele varietati de varza capatanoasa cese cultiva in gradini §i pe campii, nu voiu cita ad de

ift)4,

tang.--

www.dacoromanica.ro

228 D. ALESSIU

cat pe acelea care corespund intrebuintari sau tipurilorde cull-ill-a diferita.

Varza inima de bou, se deosibe§te prin capatana satcronica, umflata catre partea mijlocie in forma inimei,ceeace a facut sa i se des numele acesta. Ea se im-

parte in doua, specii ;una timpurie mica, iaralta tomnatica mare.

V.-"`"?'"

FIG. 142. Varza rode.

loare verde inchisa (fig. 141).

Varza ro§ie. Foile acestei varietati sunt de coloarero§ie violets, forma capatanei este !Mare* §i de ma-rime variabila (fig. 142).

Varza capatanoasacu foi latura§e ; varie-tatea aceasta produceo capatana latareata, demarime variabila. Foilesunt puternice §i de co-

Varza chintal, capatana acestei varietati este cu deo-sebire latareata, foile fiind cu totul subtiri Si stranse in-tre ele. Este o varietate rustled, de foarte buns calitatedar tarzie (fig. 143).

Varza creata, ea da o capatana voluminoasa, fiinduna din cele mai marl, are multe foi care nu ,fac partedin capatana. Este o varietate intins cultivate, consu-sumandu-se toama §i iarna.

Leguma aceasta se intrebuinteaza foarte mult in usutculinar, specia cu foile netede se intrebuinteaza mai

www.dacoromanica.ro

VARZA 22)

mult la acrit §i la supe, iar cea creata numai la man-call. Cele ro0i se intrebuinteaza ca salate sau ca con-serve in ofet sau muraturi.

Pentru a recolta produse timpurii, ne adresam la spe-ciile pe care le-am enumarat §i care toate se cultivain acela§i mod.

Cultura. Varza timpurie ce se des-tineaza consumatiunei, se seamanadupa 15 ale lunei Martie, recoltan-du-se vara Si toamna. Deci prepa-ram bine pamantul §i semanam ri-sipit, acoperind samanta cu putregai§i cu pae, intretinand umezeala prinmijlocul udatului. In realitate semanatul se poate prelungipand la inceputul lunei Maiu, sub climatul nostru nutrebue insa sa trecem peste zece ale acestei luni.

Unele specii au defectul, ca sema nate prea de tim-puriu, infloresc in acel an, in loc de a face capatani,daca din contra le semanam prea tarziu, le-ar ajungeiarna §i nu am mai putea °Nine produse. Este decinecesar a alege semintele, potrivit timpului in care eletrebuese sa produca. Ori care ar fi terenul ales, trebuesa fie bine lucrat §i afanat §i sa confie o mare pro-portie de gunoiu.

Semanatul trebue facut mai rar, pentru a evita tine-rilor plante de a se supara intre ele inabu§indu-se,ceeace ar face ca planta sa nu se dezvolte. Samantaaruncata se ingroapa prin o ward greblare, procedandin urma dupa cum am spus. Stropim de cateva ori,pentru a inlesni rasarirea, care se face dupa vre-o optzile.

Indata ce plantele au doua sau trei foi, afara de celecloud cetiledoane, adica o lung dupa semanat, e bine

FIG. 143. Varzachintal.

31

www.dacoromanica.ro

230 D. ALESSIU

sä procedam la rasadirea lor. Pentru aceasta se pre-para terenul ce trebue sa fie ocupat de aceasta plan -tafiune, acoperindu-1 cu un strat de gunoiu putred cade 4 cm) tragem linii la suprafata, adanci de 8cm. §i de-partate de 50 la 70 sau 80cm. dupa specie in tot sensul.

Planta se scoate cu oarecari precautiuni, avand grijede a nu o scutura, ducand'o lalocul de rasadire. Udam cu in-destulare pentru a inlesni prin-derea, in culturile intinse sealege o zi ploioasa, daca aceastase poate, spre a inlesni prin-derea. Adesea muiam radacinaintr'un nomol facut din balegade vacs amestecat cu pamant.

Varza se recolteaza taind capAtana dupd picior §isand-o inconjurata de foile verzi care nu contribue laformarea sa.

Se separa totdeauna specia ce da recolte tarzii, de-oarece aceasta se cultiva in vederea consumafiunei deiarna. Dintre acestea face parte varza chintal, care se-manata de timpuriu, nu'§i da produsele decat in lunaNoemvrie. In a doua categoric vom pune varza creata§i rode, care, semAnate la finele lunei Aprilie, ne vorda produse la inceputul toamnei.

FIG. 144. Varza creata(Brocoli).

Conservarea verzei. Dupd cum §tim, varza induracu greu frigul, deci daca am lasa-o libel* am vedea-odeteriorandu-se repede. Pentru a prelungi durata ei, in-trebuinfam diferite moduri de conservare, care adeseareu§esc foarte bine.

Unul din procedeuri, cel mai intrebuintat §i care ade-sea da mai bune rezultate, consists in a smulge varza

la-

www.dacoromanica.ro

VAIIZA 231

in luna Noemvrie. Alegem in pivnita sau bordeiu carein partea nordului sa aiba adapost, un perete sau unzid, facem un §entulet perpendicular ca acesta, adancca de vre-o 15cm. dand pamantul alaturea. In acestsenfulet a§ezam radacinele verzi, dand cdpatanelor oinclinatie sprenord. Acest prim§ant este ocupatde un rand devarza a§ezata unalanga alta ; aco-perindu-le ce oparte cu Oman-tul ce it scoatemdin al doilea sant,pe eare it facemurma un al doilea

FIG. 145. Varza creata (Chil).

alaturi cu eel dantaiu, a§ezam inrand de varza, continuand tot astfel

inainte. De aci rezulta ca pamantul fiecarui Sant su-ccesiv, va acoperi radacinele fiecarui rand din 'nainteasa, astfel ca pamantul va acoperi uniform pang sub Ca-patanele de varza.

Cand gerurile mari se apropie, acoperim capatanelecu un strat gros de pae, pe care le luam indata cejnghefurile cele mari nu vor mai fi de temut. Cu pro-cedeul acesta varza se poate conservapana in luna Martie.

In terenuri nisipoase uscate, varza se conserva bineingropand'o invers, adica : cu capatand in jos §i cu rada-cina afara.

Ca cea mai mare parte din cruciforme, varza se in-crucipaza (hibrideaza) cu mare uprinta, seminfele nemai producand cu fidelitate varietatea dupa care a fostrecoltata. De aceia nu trebue sa pierdem din vedereaceasta notiune, cand dorim ca varza sa ne produca

tt??

*,;

www.dacoromanica.ro

232 D. ALESSW

seminte. Singurul inijloc de a inlatura ca varza sa nuse incruciseze este de a cultiva pentru samanta aceiasivarietate separata si daca este posibil, cat de departevarietatile una de alta.

Procedarile de cultura variaza dupa specii, sau dupacum productiunea se face mare sau mica, nealeganddecat plante ce reprezinta bine tipul ce voim sa culti-yam si dela care sa avem semi*. Astfel spre a fixaideile d. ex. daca cultivam varza inima de bou, va tre-bui sa alegem capatanele cele mai lunguete si mai umflatecatre rnijloc, fiind tari si avand foi cat de mult posibil,care contribuesc Ia formarea for sau altfeI zis care vorconfine putine foi inutile imprejurul capatanei.

Indata ce varza s'a format, insemnam piciorul celmai pur al specii. Cand capatana ajunge la complectaei desvoltare, o taem spre a o da consumatiei, nepa-strand decat trunchiul prevazut de trei sau patru foi.Trunchiurile le ingropam, puindu-le la adapost de inghe-turile de peste lama, de unde in primavara le scoatempentru a le rasadi din nou la distanta de 75 em. in totsensul, stropind adesea cu apa, spre a inlesni vegetatia.

Fiecare planta va fi prevazuta cu un arac, pe care sevor legs ramificafiile ce se vor desvolta. In luna luliefructele incep a se coace, ceeacese cunoaste dupa coloa-rea for galbena ce incep a lua. Recolta o facem maiinainte ca maturitatea sa fie ajunsa, ceeace le face sase deschiza ; le asezam la umbra in loc uscat, unde ter-mina de a se coace. Cand siliciurile s'au uscat, extra-gem samanta din acestea, batandu-le, semintele curd-tate se pun in saci, in care le putem tine cinci pansla zece ani, timp cat semintele isi conserva facultatilefor germinative ; incoltirea semintei se face in opt zile.

www.dacoromanica.ro

VARZA 233

Varza de Bruxella. Aceasta specie se imparte in cloudspecii, adica : una scurta, iar cea de a doua inalta(fig. 146). Varietatea inalta este mai raspandita in culturafiind planta mai viguroasa, avand pe trunchiu care este'Malt de un metru, foi lungi rotunjite in forma de linguri.Aceste foi se indesesc spre varf,pentru a forma o capatana rauconstituita. La subtioara fiecareifoi dupd trunchiu se afla un mu-gur care formeaza capatani de ma-rimea unei nuci, la aceasta varie-tate ele sunt stranse §i bine con-stituite.

In varietatea pitica foile in loc tsa fie lucitoare, sunt ba§icate, apro- FIG. 146. Varzapiate intro ele pe tulpina, ocupand Bruxella inalta.loc mai putin ca varietatea prece-denta. De aci rezulta ca prin apropierea foilor capatanilesunt stranse unele de altele, fiind mai putin bine con-stituite ca precedenta.

Se consuma mugurii laterali sau micele capatani, caretrebue sa fie tari Si sa aiba volumul unei nuci mici.

de

Cultura. Varza se seamana in doua epoci diferite ;intaiu in luna Martie, al doilea in luna Aprilie, astfelde a prelungi recolta produselor.

Semanatul se face raspandit, avand pentru aceastaspecie acelea0 ingrijiri ca la cele descrise mai 'nainte,dupa patru sau ease saptamani procedam la rasadit.In aceasta cultura din contra ca la celelalte, un terenslab ii convine, contrariu am risca ca micile capatanisa nu se formeze, iar varza sa produca numai foi, farta da produsele ce a§teptam.

vA

www.dacoromanica.ro

234 D. ALESSIU

Plantafia se face la 60 cm. in tot sensul. and trun-chiul a ajuns la 50 cm. inaltime, Mem mugurul din %Tartastfel ca cu modul acesta sä favorizam cre§terea celorlaterali. GrAbim desvoltarea micelor verzioare, MindtotdeodatA §i foile toate dela bald in sus.

Inghefurile u§oare nu ating aceasta varza, de aceiarecolta se poate incepe in luna Octomvrie, continuandpand in luna lanuarie, daca timpul este bun.

Pentru samantA se alege o tulpina care are muguribine facuti,. tari, apropiafi de trunchiu, insemnam plan-tele mai de timpuriu, Idea insa a recolta micile verzedupa trunchiuri. In primavara urmAtoare le rasadim la75 cm. in tot sensul, taem varful trunchiului, daca aceastaoperafie nu s'a facut mai de timpuriu, precum §i catevaverzipare de jos, care sunt rau constituite, astfel ca i

cele din varf, a caror desvoltare nu este complecta,pentru a nu rasa sa infloreasca deck cele din partea de-mijloc.

Ingrijirile recoltei sunt intocmai ca cele descrise laprecedenta, precum §i conservarea seminfelor.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII

PrefataFag.

V Fragile caperon

Pag.

58

Prefata la a doua editie . 11 Cardonul . . .. 63Principii de gradinarie . . 13 Cultura .. . 64

Calendarul legumelor . . 24 Cartoful 67

Anghenarea 32 Cultura . . 68

Varietati . . . . . . . 33 Castravetele 74Cultura . . . . . . . . 33 Cultura 75Multiplicarea 38Al doilea an de culturd . 40 Ceapa . . . . .. 77

Ceapa alba 78Ardeiul . . ..... 42 Ceapa galbena mart . 78Cultura ...... 44 Ceapa galbena ro§cata . 79

Asmatuica 46 Ceapa ro§ie . . . 79

Cultura . 47 Cultura 79

Asmatuica tuberoasa . 48 Ciubuleta sau civeta 81Cultura ... 48 Cultura 81

Bamul 50 Cicoarea . 83Cultura . . 51 Cultura . . . . . . 84

Bobul . . . . . 52 Cicoarea creata . 86Cultura 53 Cultura 86

Brojbia . . 54 Cicoarea salbatica 86

Cultura 55 Cimbrul , . . . . . 88Cap§unele sau fragi 57 Cultura 89

. .

.

.

.

.

. . .

. . . . . .

. . .

. .

. .

. .

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

238

Ciuperca .....Cultura . . .

Cultura la aer fiber

ConopidaCultura . . . .....

Cresonul . . . . .Cultura .

Dovleacul .

Cultura . . .

Esalota . . . . . . .

Cultura

Fasolea . . ......Cultura .

Giulia . . . . .

Cultura . .

Tireanul . . . . .

Cultura .

,LaptucaCultura . .

LeusteanulCultura . . . , .

LinteaCultura . .

Macrisul . .

Cultura

MararulCultura . . . . .

Marula . . . .

Cultura . . . . .

MazareaCultura . . .

Morcovul . . . . . .

TABLA DE

Paz.

MATERII

Cultura . . .

Napul . . . .

Cultura . .

PiipadiaCultura

Pastarnocul . .

Cultura . .

Patlagele rosiiCultura

Patlagica vanAtaCultura . .

Patrunjelul . .

Cultura

Pepenele . .

Cultura ......Prazul . . .

Cultura

Ridichea

Cultura . . .

ScarolaCultura .

ScorsoneraCultura

Sfecla . . . .

Cultura

Sofranul . . . .

Cultura

Spanacul . .

Cultura . . .

Sparanghelul .

Cultura

. .

. .

.

.

.

.

.

. .

.

. .

.....

. .

. .

. .

.

.

. .

. .

.

.

.

. .

.

.

. .

. .

. .

. .

.

. .

.

. .

.

.

. .

.

..

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

Par.

. . 90

. 92

. 97

9899

. 101102

. . 106

. . 106

. . 111

. . 111

. 114115

. 119119

. . 121122

124126

128128

131131

134134

137. 138

. 140140

143. 144

. 148

149

154154

157157

159159

161162

166166

169170

172176

180181

183

184

187187

190190

193194

197197

199'200

2022031

. .

..... .

.

.

..... .

.

. .

.

. .

. .

.

. .

. . . .

........

www.dacoromanica.ro

Primul an de culturaAl doilea an de culturaAl treilea an, prima recoltaAl patrulea an si urmatorii

TABLA DE

Pag.

MATERIL 239

Cultura

UsturoiulCultura ......

Pag.

221

223223

. . 205. 208

210212

Tarhonul . ..... . 214 Varza . 226

Cultura . . 214 Varietati 228

Cultura 229Telina ...... 217 Conservarea verzei 230Cu ltura . . . . . - . . 217 Varza de Bruxella . 233

Unti§orul . . . . . 220 Cultura ..... . 233

......

-

.. .

.

.

-

. . . .

.

. . .

. . .

.

.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro