dreptul de proprietate intelectuala

PLANUL LUCRARII

Universitatea MIHAIL KOGALNICEANU Iasi

Facultatea de Drept

REFERAT LA DISCIPLINA

DREPT PENAL-PARTEA SPECIALA

TEMA: DELICTE CONTRA PROPRIETATII INTELECTUALE

PLANUL LUCRARII

I. Consideratii generale

II. Contrafacerea obiectului unei investitii si insusirea, fara drept, a calitatii de inventator

1. Continutul legal

2. Obiectul. Subiectii

3. Continutul juridic

4. Regimul sanctionar

III. Punerea in circulatie a produselor contrafacute

1. Continutul legal

2. Obiect. Subiecti


4. Forme. Regim sanctionar

IV. Nerespectarea masurilor de protectie a desenelor si modelelor industriale

1. Continutul legal

2. Obiect. Subiecti


4. Forme. Modalitati. Regim sanctionar. Aspecte procesuale

V. Divulgarea datelor cuprinse in cererea de inregistrare a desenelor si modelelor industriale

1. Continutul legal

2. Obiect. Subiecti. Timpul savarsirii infractiunii



VI. Nerespectarea masurilor de protectie a topogafiei circuitelor integrate

1. Continutul legal

2. Obiect. Subiecti


4. Forme. Regim sanctionar. Aspecte procesuale

VII. Nerespectarea masurilor de protectie a marcilor si indicatiilor geografice

1. Continutul legal

2. Obiect. Subiecti



VIII. Utilizarea neloiala a marcilor sau indicatiior geografice

1. Continutul legal

2. Obiect. Subiecti



IX. Nerespectarea normelor privind protectia drepturilor patrimoniale de autor si conexe

1. Continutul legal

2. Obiect. Subiecti

3. Continutul constitutiv


X. Nerespectarea normelor privind protectia drepturilor nepatrimoniale de autor

1. Continutul legal

2. Obiect. Subiecti



I. Consideratii generale

Rezultat al folosirii creatoare a intelectului, creatia mintii, creatia intelecuala este deopotriva masura dimensiunilor umane si forta care a asigurat si asigura continua dezvoltare a omului, existenta si dezvoltarea societatii.

Dreptul de proprietate intelectuala este de origine moderna.

Extinderea si dezvoltarea acestei ramuri a dreptului civil, in special, de la inceputul secolului trecut a fost considerabila.

Transformarile din ultima vreme, au fost unele dintre cele mai profunde avandu-si punctul de plecare, in principal intr-o tendinta de industrializare a creatiei intelectuale.

Este vorba, asa cum s-a subliniat in doctrina juridica de noile tehnici de comunicare si difuzare, precum si de transformare treptata a activitatilor culturale intelectuale in adevarate industrii culturale, care determina cresterea pretului investitiilor necesare crearii si difuzarii operelor, prezenta unor intermediari producator, distribuitor, exploatator si o anumita deplasare, din punctul de vedere al legiuitorului national a centrului de gravitate de la autorul creator spre intermediarul investitor.

Aceste coordonate au creat si apoi au sporit vulnerabilitatea dreptului de proprietate intelectuala in raport cu faptele care primejduiesc existenta si dezvoltarea acesteia impunand interventia protectoare a legii penale.

II. Contrafacerea obiectului unei inventii

si insusirea, fara drept, a calitatii de inventator

1. Continutul legal

Progresul tehnic, perfectionarea continua a proceselor de productie, conditioneaza esential echilibrul si mai ales dezvoltarea economiei in toate sectoarele acesteia.

La randul sau progresul tehnic este inseparabil legat de inventii.

Respectarea inventiei, a solutiei oferita de ea, folosirea corespun-zatoare a acesteia sunt de natura sa asigure in primul rand interesul major pentru progres al economiei nationale.

Contrafacerea sau folosirea fara drept a obiectului unei inventii prezinta un evident pericol social care a determinat si justifica incriminarea acestora.

Astfel, art. 45 (1) prevede: contrafacerea sau folosirea fara drept a obiectului unei inventii, precum si insusirea, fara drept, in orice mod a calitatii de inventator, se pedepsesc cu inchisoare stricta de la un an la trei ani sau cu zile-amenda.

2. Obiect. Subiecti

Obiectul infractiunii:

a. Obiectul juridic special: infractiunea are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la asigurarea progresului tehnic in economie prin normala si nestanjenita folosire a inventiilor de catre cei in drept.

b. Obiectul material: in cazul savarsirii faptei prin contrafacere, obiectul contrafacut al inventiei constituie produsul si nu obiectul material al infractiunii. In cazul folosirii fara drept a obiectului unei inventii, intrucat actiunea incriminata se refera chiar la obiectul unei inventiei, acesta constituie nu numai mijlocul, ci totodata si obiectul material al infractiunii.

Obiectul unei inventii poate consta fie in crearea unui produs nou, fie in realizarea unui procedeu nou prin care se obtine un acelasi rezultat sau in aplicarea noua a unui procedeu cunoscut prin care se obtine un rezultat diferit. De aici rezulta ca infractiunea poate avea ca obiect material fie produsul nou creat, fie bunul in care si-a gasit concretizarea un nou procedeu sau aplicarea noua a unui procedeu cunoscut.

Subiectii infractiunii:

a. Subiectul activ nemijlocit (autor): al infractiunii poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal, legea neimpunand ca acesta sa aiba o anumita calitate.

Infractiunea poate fi savarsita de catre o singura persoana sau de catre mai multe persoane in participatie ocazionala sub forma coautorului, instigarii sau complicitatii.

In limitele si conditiile prevazute in art. 45 Cp, persoana juridica poate fi subiect activ mediat (mijlocit) al infractiunii, raspunderea ei penala in cazul acesteia fiind stabilita prin dispozitiile art. 439 Cp.

b. Subiectul pasiv: este inventatorul, titularul brevetului de inventie deoarece prin contrafacerea sau folosirea fara drept a acestuia ori prin insusirea calitatii de inventator sunt lezate drepturile si interesele legitime ale acestuia.

3. Continutul juridic:

In oricare dintre modalitatile elementului material al laturii obiective, existenta si savarsirea infractiunii sunt conditionate de preexistenta unei inventii ca realitate de fapt si nu juridica.

a. Latura obiectiva: sub aspectul elementului material, infractiunea se realizeaza fie prin contrafacere, fie prin folosirea, fara drept a obiectului unei inventii. Prin urmare, art. 425 Cp., prevede doua modalitati alternative de realizare a infractiunii- contrafacerea sa folosirea obiectului unei inventii- conditionand infractiunea in a doua modalitate de savarsire a faptei fara drept.

Contrafacerea obiectului unei inventii consta in fabricarea, confectionarea unui obiect care imita obiectul unei inventii. Nu este necesar ca aceasta imitare sa fie perfecta. Este suficient ca faptuitorul sa realizeze un obiect care, prin insusirile sale esentiale, seamana cu cel care formeaza obiectul unei inventii. In fiecare caz, contrafacerea se stabileste prin compararea obiectului reprodus de faptuitor cu cel brevetat, tinandu-se seama de asemanarile esentiale care exista intre cele doua obiecte.

Folosirea obiectului unei inventii consta in utilizarea, intrebuintarea obiectului unei investitii, in vederea realizarii unui profit. De aici rezulta ca folosirea unui asemenea obiect pentru uz personal nu constituie infractiune.

Nu intereseaza daca actiunea de folosire se refera la obiectul unei inventii contrafacute de o alta persoana sau chiar de catre faptuitor.

Este insa necesar ca actiunea de folosire sa fie efectuata fara drept, adica fara o justificare legala. Cerinta legii este indeplinita daca actiunea de folosire se refera la obiectul contrafacut al unei inventii.

De asemenea, actiunea de folosire este efectuata fara drept atunci cand faptuitorul nu obtine de la titularul brevetului dreptul de a folosi respectiva inventie.

Daca drepturile care rezulta din acordarea brevetului de inventie au fost transmise faptuitorului de catre autorul inventiei, actiunea de folosire avand o justificare legala, nu constituie infractiune.

b. Latura subiectiva: Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Faptuitorul isi da seama ca realizeaza o imitatie a obiectului unei inventii sau ca foloseste fara drept obiectul unei inventii, vrea sa savarseasca fapta, prevazand urmarile periculoase ale acesteia, pe care le doreste sau le accepta.

Textul nu contine cerinta vreunui motiv sau scop.


Infractiunea comisiva si intentionata, contrafacerea obiectului unei inventii poate ramane in forma imperfecta a tentativei insa aceasta nu este incriminata.

Consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii depline a actiunii de contrafacere a obiectului unei inventii sau are loc actul de folosire fara drept a obiectului unei inventii.

In acest moment se produce si starea de pericol pentru progresul economiei nationale, precum si lezarea drepturilor si intereselor, inclusiv patrimoniale, ale titularului brevetului de inventie ori ale titularului certificatului de inventator.

Pedeapa este alternativa, inchisoare stricta de la un an la trei ani sau zile-amenda.

III. Punerea in circulatie a produselor contrafacute

1. Continutul legal

Urmarind sa asigure o cat mai deplina ocrotire a drepturilor care rezulta din realizarea unei inventii, legiuitorul a incriminat, in afara faptei de contrafacere, fapta de punere in circulatie a produselor contrafacute.

Fapta de punere in circulatie a produselor contrafacute este strans legat de fapta de contrafacere a unei inventii, ea presupunad exploatarea, dupa contrafacerea sau folosirea fara drept a obiectului unei inventii, a produselor realizate ca urmare a unei astfel de contrafaceri sau folosiri.

2. Obiect. Subiecti


a. Obiectul juridic special: este constituit de relatiile sociale a caror formare, desfasurare si dezvoltare sunt dependente de asigurarea folosirii inventiilor de catre cei indreptatiti cu prilejul punerii in circulatie a produselor rezultate.

b. Obiectul material: actiunea incriminata in dispozitiile art. 426Cp -punerea in circulatie- referindu-se nemijlocit la produse relizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii, fara drept, a obiectului unei inventii, infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute are un obiect material, constand in asemenae produse. Prin urmare, obiectul material al infractiunii consta in bunurile care rezulta din savarsirea faptei de contrafacerere a obiectului unei inventii, adica in produsul infractiunii prevazute de art. 425 Cp.

Subiectul infractiunii

Infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute poate fi savarsita de orice persoana.

Astfel, subiect al infractiunii poate fi atat pesoana care a savarsit fapta din care au rezultat acele produse cat si persoana care si-a procurat numai produsele pentru a le pune in circulatie.

Daca acela care a pus in circulatie produsele este chiar persoana care le-a realizat prin contrafacerea sau folosirea, fara drept, a obiectului unei inventii, raspunderea penala se stabileste atat penru infractiunea de contrafacere a obiectului unei invetii cat si pentru infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute.

Participatia penala este posibila atat in forma coautoratului cat si in forma instigarii sau a complicitatii.


a. Latura obiectiva: elementul material al infractiunii consta in actiunea de punere in circulatie a produselor realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii, fara drept a obiectului unei inventii.

A pune in circulatie produse inseamna a introduce produsele in circuitul desfacerii bunurilor. Nu intereseaza daca faptuitorul a savarsit un singur act de punere in circulatie a produselor contrafacute sau mai multe asemenea acte.

b. Latura subiectiva: infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute se savarseste cu intentie directa sau indirecta. In ambele cazuri, faptuitorul, cunoscand produsele pe care le pun in circulatie sunt realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii, fara drept, a obiectului unei inventii, vrea sa savarseasca fapta si prevede ca prin aceasta creaza o stare de pericol pentru economia nationala, precum si prejudicii titularului brevetului de inventie.

Eroarea faptuitorului cu privire la provenienta produselor inlatura raspunderea penala a acestuia.


Tentativa nu este pedepsita de lege.

Infractiunea se consuma in momentul in care se realizeaza un act de punere in circulatie a produsului obtinut ca urmare a contrafacerii sau folosirii, fara drept, a obiectului unei inventii.

Daca in executarea aceleiasi rezolutii infractionale, faptuitorul savarseste acte repetate de punere in circulatie a unor astfel de produse, infractiunea prezinta forma continuata de savarsire epuizandu-se in momentul comiterii ultimului act de punere in circulatie.

Punerea in circulatie a produselor contrafacute se pedepseste cu inchisoare stricta de la unu la trei ani sau zile-amenda.

IV. Nerespectarea masurilor de protectie a desenelor si modelelor industriale

1. Continutul legal

Art. 427 Cp (1) prevede ca "insusirea, fara drept, in orice mod a calitatii de autor al desenului sau modelului industrial se pedepseste cu inchisoare stricta de la unu la trei ani sau cu zile amenda ".

Alineatul (2) precizeaza ca: "reproducerea, fara drept, a desenului sau modelului industrial in scopul fabricarii de produse cu aspect identic, fabricarea, oferirea spre vanzare, vanzarea, importul, folosirea sau stocarea unor astfel de produse in vederea punerii in circulatie ori folosirii fara acordul titularului certificatului de inregistrare al desenului industrial, in perioada de valabilitate a acestuia, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta la alin. (1)".

2. Obiect. Subiecti


a. Obiectul juridic special: este constituit de relatiile sociale care se formeaza, desfasoare si dezvolta cu privire la dreptul de proprietate intelectuala cu referire la desenul sau modelul industrial.

O data cu acestea si anumite variante de savarsire a elementului material la laturii obiective (vanzarea sau preluarea) infractiunea are si un obiect juridic special adiacent constituit de relatiile sociale referitoare la interesele legitime ale persoanei fizice sau juridice desprinse din dreptul acesteia de procurare, uzitare a unor bunuri realizate in conformitate cu desenul sau modelul industrial.

b. Obiectul material: face parte din structura infractiunii numai in anumite modalitati normative si variante de savarsire a elementului material al laturii obiective a acesteia.

Astfel, in modalitatea normativa prevazuta in alin (1) ca si in cele prevazute de alin (2), in variantele savarsirii elementului material prin reproducerea fara drept a desenului sau modelului industrial si fabricarii de produse cu aspect identic infractiunea nu are obiect material.

Desenul sau modelul industrial insusit sau reprodus fara drept ori produsul cu aspect identic fabricat sunt bunuri, fie dobandite, fie create prin savarsirea infractiunii, ele neconstituind obiectul material al acesteia.

Produsele cu aspect identic oferite spre vanzare, vandute, importate, folosite sau stocate constituie obiectul material al infractiunii pentru ca impotriva lor este exercitata fapta care defineste elementul material al laturii obiective.


a. Subiectul activ nemijlocit (autor): al infractiunii poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal legea neimpunand vreo alta conditionare.

Infractiunea poate fi savarsita de catre o singura persoana, dar si de catre mai multe persoane, in participatie ocazional sub forma coautorului, instigarii si complicitatii.

b. Subiectul pasiv: principal in modalitatea normativa prevazuta in alin(1) este persoana fizica autor al desenului sau modelului industrial.

Tot persoana fizica autor al desenului sau modelului industrial este subiect pasiv principal al infractiunii si in modalitatea normativa prevazuta in alin (2) teza savasirii elementului material prin reproducerea fara drept a acestora, precum si celelate variante ale acestuia, interesele legitime ale acestuia fiind periclitate.

In modalitatea normativa prevazuta in alin. (2) infractiunea are si un subiect pasiv secundar constituit de persoana -fizica sau juridica- care detine dreptul de posesie a desenului sau modelului industrial sau care a cumparat produsele realizate prin reproducerea fara drept a acestora.


Prezenta desenului sau modelului industrial conditioneaza esential existenta infractiunii, constituind situatia premisa a acesteia in toate modalitatile si variantele de savasire a elementului material.

a. Latura obiectiva: insusirea calitatii de autor a desenului sau modelului industrial defineste elementul material la laturii obiective a infractiunii in modalitatea normativa prevazuta in alin (1).

"Desenul industrial" este reprezentarea grafica a obiectelor tehnice (piese, organe de masini, etc.) care tine de industrie, adica de activitatile de insusire din natura a unor obiecte ale muncii (existente independent de activitatea omului) si transpunerea acestora si a altora in mijloace de productie si bunuri de consum.

"Modelul industrial" este sistemul constituit in vederea studierii unui alt sistem mai complex cu care este analog in anumite puncte de vedere.

"Autorul" este persoana care a creat desenul sau modelul industrial.

Ceea ce insuseste faptuitorul si, constituie deci elementul material al laturii obiective a infractiunii, este calitatea de autor-creator al desenului sau modelului industrial. Faptuitorul nu-si insuseste desenul sau modelul industrial creat ci numai calitatea de autor al acestora.

"Reproducerea" inseamna fapta (actiunea) de executare, de multiplicare a desenului sau modelului industrial identice dupa cele originale si constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii in modalitatea normativa prevazuta in alin (1) teza I.

Ea are acest rol numai daca este realizata fara drept, priveste desenul sau modelul industrial si este savarsita in scopul fabricarii de produse cu aspect identic.

Tot in modalitatea normativa prevazuta in alin (2) elementul material al laturii obiective poate sa constea alternativ in fapte de "fabricare, oferire spre vanzare, vanzare, import, folosire sau stocare a unor astfel de produse cu aspect identic create ca urmare a reproducerii fara drept, in orice mod a desenului sau modelului industrial.

"Oferirea spre vanzare" consta in punerea la dispozitie spre vanzare de produse cu aspect identic obtinute prin reproducerea fara drept a desenului sau modelului industrial.

"Stocarea" este actiunea de a depozita asemenea produse in vederea punerii in circulatie sau a folosirii.

Existenta unui acord din partea titularului certificatului de inregistrare al desenului industrial legitimeaza actiunile asa incat ele nu constituie elementul material al infractiunii.

b. Latura subiectiva: este diferit stabilita in cadrul modalitatilor normative ale infractiunii.

Reproducerea fara drept, a desenului sau modelului industrial trebuie sa fie savarsita in scopul fabricarii de produse cu aspect identic, asa incat in aceasta modalitate normativa latura subiectiva este caracterizata si definita de intentie calificata. Pentru existenta infractiunii in aceasta modalitate normativa legea cere ca faptuitorul sa actioneze in acest scop, neimpunand si necesitatea realizarii lui.


Comisiva si intentionata infractiunea ramasa in forma imperfecta a tentativei nu este pedepsita insa.

Infractiunea se consuma atunci cand fiind savarsit elementul material a aparut urmarea imediata.

Este posibil ca infractiunea sa fie continua sau continuata, situatie in care exista si un moment al epuizarii care survine la incetarea ultimului act de executare.

Pentru ambele modalitati normative pedeapsa este alternativa, inchisoare stricta de la unu la trei ani sau zile-amenda.

Persoana juridica se sanctioneaza cu amenda in limitele prevazute de art. 80 alin (3) Cp.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

V. Divulgarea datelor cuprinse in cererea de inregistrare a desenelor si modelelor industriale

1. Continutul legal:

Exista date si informatii cu caracter economic care, desi nu constituie secrete de stat, nu sunt destinate publicitatii. Aceste date si informatii trebuie pastrate cu strictete, deoarece, chiar daca nu sunt de insemnatatea celor care constituie secrete de stat, totusi de ele se leaga de interese importante ale economiei nationale.

Divulgarea unor astfel de date sau informatii, fie de cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, fie de catre cel care a ajuns sa le cunoasca in orice mod, prezinta pericol social.

De aceea fapta este incriminata de art. 428 Cp, potrivit caruia divulgarea de catre personalul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, precum si de catre persoanele care efectueza lucrari in legatura cu inventiile sau desenele si modelele industriale, a datelor cuprinse in cererea de brevet sau in cererea de inregistrare, pana la publicarea lor, se pedepseste cu inchisoare de la unu la trei ani sau cu zile amenda.

2. Obiect. Subiecti. Timpul savarsirii infractiunii


a. Obiectul juridic special: proprietatea intelectuala asupra inventiilor, desenelor si modelelor industriale poate fi periclitata prin divulgarea de catre personalul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci sau de catre persoanele care efectueaza lucrari in legatura cu acestea a datelor cuprinse in cererea de brevet sau de inregistrare.

Relatiile sociale care se formeaza cu privire la proprietatea intelectuala asupra inventiilor, desenelor si modelelor industriale constituie obiectul juridic special al infractiunii.

b. Obiectul material : nu face parte din structura infractiunii intrucat actiunea care defineste elementul material -divulgarea- este indreptata si exercitata asupra datelor cuprinse in cererea de brevet sau de inregistrare care nu au o existenta corporala.

Hartia sau suportul pe care este fixata cererea de brevet sau de inregistrare si care pot fi transmise in cadrul faptei de divulgare, constituie mijlocul de realizare a infractiunii si nu obiectul material al acesteia.


a. Subiectul activ nemijlocit(autor): al infractiunii nu poate fi decat persoana care face parte din Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sau care efectueaza lucrari in legatura cu inventiile sau desenele si modelele industriale.

Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci fiinteaza si functioneaza ca institutie publica asa incat persoanele care functioneaza in cadrul acestuia cu atributii cu privire la investitiile sau desenele si modelele industriale au statutul de functionari publici in sensul prevederilor art. 161 Cp.

Asadar, infractiunea are un subiect activ calificat de calitatea de functionar public sau functionar.

Este posibila savarsirea infractiunii in participatie ocazionala sub forma coautoratului, instigarii si complicitatii. Coautor nu poate fi decat cel care are calitatea de functionar public sau functionar.

b. Subiectul pasiv: este persoana fizica, autor al inventiei, desenului sau modelului industrial, care a formulat cererea de bevet sau inregistrare si ale carei drepturi sau interese legitime sunt periclitate prin divulgarea datelor cuprinse in acestea, pana la publicarea lor.

Timpul infractiunii:

Divulgarea datelor cuprinse in cererea de brevet sau de inregistrare trebuie sa fie savarsita din momentul primirii acesteia si pana in acela al publicarii lor.

Intervalul scurs din momentul primirii cererii de brevet sau de inregistrare pana in acela al publicarii datelor cuprinse in aceasta este timpul infractiunii pentru ca inauntrul acestuia exista obligatia respectarii confidentialitatii lor a carei incalcare prin divulgare constituie elementul material al laturii obiective a acesteia.


a. Latura obiectiva:

Elementul material al laturii obiective consta in fapta (actiunea) de a divulga datele cuprinse in cererea de brevet sau de inregistrare a inventiei, desenului sau modelului industrial.

Este vorba de acele date cuprinse in cererea de brevet sau de inregistrare care duc la identificarea autorului, la stabilirea inventiei, desenului sau modelului industrial la care se refera.

Divulgarea acestor date constituie elementul material al infractiunii numai daca este savarsita pana la publicarea lor.

Publicarea poate fi facuta oral, in scris, prin aratarea cererii, executarea si comunicarea de copii de pe aceasta, copii xerox, fotografii, prin imagini si orice alt mijloc de comunicare.

b. Latura subiectiva:

Din punctul de vedere al laturii subiective infractiunea este caracterizata exclusiv de intentie care poate fi directa sau indirecta.

Mobilul determinarii si scopul urmarit nu au influenta asupra laturii subiective a infractiunii ele urmand a fi avute in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei.


Comisiva si intentionata infractiunea poate ramane in forma imperfecta a tentativei intrerupta, care nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc atunci cand fiind savarsit elementul material a aparut urmarea imediata, starea de pericol referitoare la relatiile sociale privind dreptul de proprietate intelectuala in materia inventiilor, desenelor si modelelor.

Pedeapsa este alternativa, inchisoarea stricta de la unu la trei ani sau cu zile-amenda.

VI. Nerespectarea masurilor de protectie a topografiei cicuitelor integrate

1. Continutul legal

Art. 429 Cp: (1) exploatarea fara autorizatia titularului, a unei topografii inregistrate a circuitelor integrate se pedepseste cu inchisoare stricta de la unu la trei ani sau cu zile amenda.

2. Obiect. Subiecti


a. Obiectul juridic special: este dat de fascicolul de relatii sociale referitoare la proprietatea intelectuala care sunt puse in pericol prin exploatarea acestora fara autorizatia titularului.

b. Obiectul material: al infractiunii este constituit de circuitele integrate.


a. Subiectul activ nemijlocit: al infractiunii poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal.

El poate savarsi infractiunea singur sau in participatiune ocazionala in toate formele acesteia.

b. Subiectul pasiv: al infractiunii este persoana fizica, titular al dreptului de propietate intelectuala.



Exploatarea unei topografii inregistrate a circuitelor integrate este fapta care defineste elementul material al laturii obiective a infractiunii.

Constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii numai exploatarea (folosirea) topografiei inregistrate a circuitelor integrate savarsita fara autorizarea titularului acestora.


Intentia -directa sau indirecta- defineste infractiunea din punctul de vedere al componentei subiective a continutului constitutiv al acesteia.

Mobilul determinat si scopul urmarit nu determina componenta subiectiva a infractiunii, ele urmand a fi avute in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei.


Desi este posibil ca infractiunea sa ramana in forma imperfecta a tentativei aceasta nu se pedepseste.

Infractiunea se consuma atunci cand fiind savarsit elementul material a aparut urmarea imediata, starea de pericol, pentru aceasta nefiind necesara producerea unei pagube sau relizarea unui profit de catre faptuitor.

Atunci cand este continuata- ca urmare a savarsirii unor fapte repetate in baza aceleiasi hotarari, infractiunea are si un moment al epuizarii care apare o data cu incetarea ultimului act de executare.

Pedeapsa este alternativa, inchisoare stricta de la unu la trei ani sau zile-amenda.

Persoana juridica se sanctioneza cu amenda, in limitele prevazute in art. 80 alin. (3) Cp.


VII. Nerespectarea masurilor de protectie a marcilor si indicatiilor geografice

1. Continutul legal

Potrivit art. 430 (1) se pedepsesc cu inchisoarea stricta de la unu la trei ani sau cu zile-amenda urmatoarele fapte:

(a) contrafacerea, imitarea sau folosirea, fara drept a unei marci, in scopul inducerii in eroare a publicului asupra calitatii produselor sau serviciilor la care se refera marca

(b) punerea in circulatie fara drept a unui produs purtand o marca identica sau similara cu o marca inregistrata pentru produse identice sau similare si care il prejudiciaza pe titularul marcii inregistrate

(c) punerea in circulatie a produselor care poarta indicatii geografice care indica sau sugereaza ca produsul in cauza este originar dintr-o alta regiune geografica decat locul adevarat de origine, in scopul inducerii in eroare a publicului cu privire la originea geografica a produsului.

2. Obiect. Subiecti


a. Obiectul juridic special: este constituit de relatiile sociale care se formeaza, desfasoara si dezvolta cu privire la dreptul de proprietate intelectuala referitor la marcile de fabricatie si indicatiile geografice ale produsului originar.

b. Obiectul material: face parte din structura infractiunii numai in anumite modalitati normative ale acesteia si variantele de savarsire a elementului material al laturii obiective.

Astfel, in modalitatea normativa prevazuta in alin. (1) in variantele in care elementul material consta in fapte de contrafacere sau imitare a unei marci infractiunea nu are obiect material. Marca imitata sau contrafacuta este produsul si nu obiectul material al infractiunii.


a. Subiectul activ nemijlocit (autor): al infractiunii poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal fara nici o alta conditonare.

b. Subiectul pasiv: este persoana fizica sau juridica- titulara a marcilor sau indicatiilor geografice ale caror drepturi si interese legitime sunt periclitate prin savarsirea faptelor care constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii.



Elementul material al laturii obiective a infractiunii in modalitatea normativa prevazuta in alin. (1) poate sa constea, alternativ, in fapte (actiuni) de contrafacere, imitare sau folosirea unei marci.

Contrafacerea este fapta (actiunea) de a reproduce o marca originala in scop fraudulos, prezentand-o drept autentica.

Imitarea, in acceptiunea generala constituie copierea, reproducerea cu fidelitate a ceva, a unui comportament, atitudini, obiect, etc..

Folosirea este fapta de intrebuintare a unei marci, uzul acesteia.

Contrafacerea, imitarea sau folosirea constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii numai daca sunt exercitate asupra unei marci.

Prin marca se intelege semnaul distinctiv (un desen, o figura, o denumire) aplicat pe un obiect sau pe ambalajul acestuia pentru a indica provenienta.

Contrafacerea, imitarea sau folosirea fara drept a unei marci de fabrica, comert sau serviciu, determina existenta infractiunii constituind elementul material al laturii obiective a infractiunii numai daca sunt savarsite in scpul inducerii in eroare a publicului asupra calitatii produselor sau serviciilor la care se refera marca.

Indicatia geografica este indrumarea, lamurirea, recomadarea, indiciul, informatia pe care trebuie sa o poarte bunul pus in circulatie cu privire la regiunea de origine a acestuia.

Regiunea geografica indicata sau sugerata ca ar fi locul de origine al produsului este portiunea relativ omogena din cuprinsul invelisului geografic careia ii sunt specifice anumite caracteristici din care rezulta anumite calitati, particularitati proprii acestuia si care il deosebesc de altul din alte regiuni.

Punerea in circulatie a unor asemenea produse si conditiile prevazute constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii numai daca este savarsita in scopul inducerii in eroare a publicului cu privire la originea geografica a produsului.

Legea impune numai actionarea in acest scop nu si realizarea lui, asa incat infractiunea nu este dependenta de inducerea in eroare a publicului cu privire la calitatea produselor sau serviciilor la care se refera marca imitata, contrafacuta sau folosita fara drept.


In modalitatile normative prevazute la lit. (a) si (c) latura subiectiva a infractiunii este definita de intentie directa calificata de scop care este diferit.

Faptele trebuie savarsite in scopul inducerii in eroare a publicului asupra calitatii produselor puse in circulatie sau originii geografice a acestora.

Existenta infractiunii impune numai savarsirea faptelor in scopul prevazut nu si realizarea acestuia.

Intentia -directa sau indirecta- caracterizeaza latura subiectiva a infractiunii in modalitatea normativa prevazuta la lit. (b).


Ramanerea infractiunii in forma imperfecta a tentativei intrerupta sau care nu si-a produs efectul este posibila, dar nu este incriminata.

Consumarea infractiunii are loc o data cu savarsirea faptei care constituie elementul material si survenirea urmarii imediate, aparitia, dupa caz, a starii de pericol sau prejudicierea titularului marcii inregistrate.

Este posibil ca infractiunea sa fie savarsita prin fapte repetate in baza aceleiasi hotarari sau care se prelungesc in timp, situatii in care ea este continuata sau continua, dupa caz si are si un moment al epuizarii care survine atunci cand inceteaza ultimul act de executare.

Regimul sanctionar este unul alternativ constand in inchisoare stricta de la unu la trei ani sau cu zile-amenda.


VIII. Utilizarea neloiala a marcilor sau indicatiilor geografice

1. Continutul legal

Art. 431 Cp (1) utilizarea marcilor sau a indicatiilor geografice, contrara practicilor loiale in activitatea industriala sau comerciala, in scopul de a induce in eroare consumatorii, se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la un an sau cu zile-amenda.

2. Obiect. Subiecti


a. Obiectul juridic special: este constituit de relatiile sociale care se formeaza cu privire la marcile si indicatiile geografice ale produselor in activitatea industriala si comerciala care sunt puse in pericol prin utilizarea acestora contrar practicilor loiale, adica a celor de cinste, sinceritate, lealitate in desfasurarea acestor activitati.

b. Obiectul material: nu face parte din structura infractiunii. Marcile sau indicatiile geografice ale produselor utilizate constituie mijlocul de savarsire a infractiunii si nu obiectul material al acesteia.


a. Subiectul activ nemijlocit (autor): al infractiunii poate orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal, legea neimpunand vreo alta conditionare.

b. Subiectul pasiv: este persoana fizica sau juridica titulara a marcii sau indicatiilor geografice ale caror drepturi si interese legitime sunt vatamate prin utilizarea acestora contrar practicilor loiale in activitatea industriala sau comerciala.



Din punctul de vedere al elementului material infractiunea se savarseste printr-o fapta de utilizare, adica de intrebuintare de folosire a marcilor sau indicatiilor geografice contrara practicilor loiale in activitatea industriala sau comerciala.

Actiunea de utilizare a marcilor sau indicatiilor geografice constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii in primul rand numai daca este contrara practicilor loiale.

b. Latura subiectiva: este definita de intentia directa calificata de scop. Faptuitorul trebuie sa actioneze, sa utilizeze marcile sau indicatiile geografice contrar practicilor loiale in activitatea industriala sau comerciala, in scpoul inducerii in eroare a consumatorilor, adica a celor care beneficiaza sau procura produsele create sau comercializate.


Tentativa nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc atunci cand fiind savarsit elementul material a aparut urmarea imediata, starea de pericol pentru valorile si relatiile sociale aparate.

Pedeapsa este alternativa, inchisoare de la sase luni la un an sau zile-amenda.

Actiune penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

IX. Nerespectarea normelor privind protectia drepturilor patrimoniale de autor si conexe


Art. 436 Cp: (1) se pedepsesc cu inchisoare stricta de la un an la trei ani sau cu zile amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava, urmatoarele fapte comise fara autorizarea sau consimtamantul titularului drepturilor de autor sau conexe:

(a)distribuirea operelor sau produselor purtatoare de drepturi conexe;

(b)importul pe piata interna a copiilor, operelor sau produselor purtatoare de drepturi conexe, realizate cu consimtamtul titularilor;

(c)inchirierea operelor sau produselor purtatoare de drepturi conexe;

(d)comunicarea publica a operelor, altele decat cele muzicale sau a produselor purtatoare de drepturi conexe;

(e)radiodifuzarea operelor sau produselor purtatoare de drepturi conexe;

(f)retransmiterea prin cablu a operelor sau produselor purtatoare de opere conexe;

(g)realizarea de opere derivate;

(h)fixarea, in scop comercial, a interpretarilor sau executiilor artistice ori programelor de radiodifuziune sau de televiziune;

(2) prin produse purtatoare de drepturi conexe se intelege interpretarile sau executiile artistice fixate, fonogramele, videogramele ori propriile emisiuni sau servicii de programe ale organismelor de radiodifuziune si televiziune.

2. Obiect. Subiecti


a. Obiectul juridic special: este dat de relatiile sociale care se formeaza, desfasoara si dezvolta cu privire la drepturile patrimoniale de autor si conexe.

b. Obiectul material: face parte din structura juridica a infractiunii numai in modalitatile prevazute la lit a)-g) din art. 436 Cp. si este constituit de produsele purtatoare de drepturi conexe pentru ca asupra lor sunt indreptate si exercitate faptele de distribuire, import, inchiriere comunicare publica, radiodifuzare si retransmitere, care alternativ constituie elementul material al laturii obiective.

In modalitatile prevazute la literele g)-h) infractiunea nu are obiect material, operele derivate, interpretarile sau executiile artistice ori programelor de televiziune sau radiodifuziune sunt produse prin savarsirea infractiunii si nu constituie obiectul ei material.


a. Subiectul activ nemijlocit (autor): poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal fara vreo alta conditionare.

La savarsirea infractiunii participa ocazional mai multe persoane sub forma coautoratului, instigarii si complicitatii.

b. Subiectul pasiv: este persoana titulara a produselor purtatoare a drepturilor conexe.

3. Continutul constitutiv:


Determinarea obiectului material al laturii obiective este diferita in raport de modalitatile normative ale infactiunii.

Toate faptele prevazute la lit (a)-(h) constituie alternativ elementul material al laturii obiective a infractiunii numai daca sunt savarsite fara autorizarea sau consimtamantul titularului dreptului de autor sau drepturilor conexe.

Infractiunea este subsidiara, ea existand numai daca faptele pentru care determina elementul ei material nu constituie o infractiune mai grava.

Urmarea imediata consta in starea de pericol creata pentru relatiile sociale ocrotite.

b. Latura subiectiva: este predilect definita de intentie directa sau indirecta forma de vinovatie cu care trebuie sa actioneze faptuitorul.

Numai in modalitatea normativa prevazuta de lit. (h) latura subiectiva este definita de intentie calificata faptuitorul trebuind sa savarseasca fapta de fixare a interpretarilor sau a executiilor artistice ori a programelor de radiodifuziune sau de televiziune in scop comercial adica scopul comercializarii acestora.

Pentru existenta laturii subiective a infractiunii in aceasta modalitate normativa este necesara numai urmarirea acestiu scop nu si realizarea lui.


Comisiva si intentionata infractiunea poate ramane in forma imperfecta a tentativei, insa aceasta nu este pedepsita.

Infractiunea poate fi savarsita si prin fapte repetate in baza aceleiasi hotarari sau care se prelungeste in timp fiind continuata sau continua, dupa caz.

Consumarea infractiunii are loc atunci cand fiind savarsit elementul material a aparut urmarea imediata, starea de pericol pentru relatiile sociale aparate.

Pedeapsa este alternativa, inchisoare stricta de la unu la trei ani sau zile-amenda.


X. Nerespectarea normelor privind protectia drepturilor nepatrimoniale de autor


Art. 437 Cp. (1) fapta persoanei care isi insuseste, fara drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunostinta publica o opera sub un alt nume decat acela decis de autor, se pedepseste cu inchisoare de la un an la cinci ani sau cu zile-amenda.

2. Obiect. Subiecti


a. Obiectul juridic special: este constituit de relatiile sociale care se formeaza in legatura cu dreptul de autor in segmentul drepturilor nepatrimoniale care deriva din aceasta.

b. Obiectul material: nu face parte din structura infractiunii pentru ca ceea ce insuseste sau aduce la cunostinta publicului faptuitorul, nu este opera, lucrarea, creatia literara, artistica, stiintifica, etc., ci calitatea de autor al acesteia sau numele sub care este adusa la cunostinta publicului.


a. Subiectul activ nemijlocit: al infractiunii poate fi orice persoana care are capacitatea de a raspunde penal fara vreo alta conditionare.

b. Subiectul pasiv: este persoana titulara a dreptului de proprietate intelectuala.



Elementul material are o determinare alternativa fiind constituit de faptele de insusire a dreptului de autor sau de aducere la cunostinta publica a operei sub alt nume decat acela decis de autor.

Insusirea este fapta de asumare, de atribure a calitatii de autor a unei opere.

Faptuitorul nu insuseste opera ci calitatea de autor al acesteia.

El trebuie sa actioneze, sa savarseasca fapta fara drept, adica fara indreptatirea legala.

Aducerea la cunostinta publica a unei opere sub alt nume decat cel decis de autor este actinuea de a face sa ajunga la cunostiinta generala a publicului ca opera are un anumit autor, altul decat cel stabilit de catre creatorul ei.

Legea cere ca numele sub care este adusa opera la cunostinta publica sa fie potrivnic celui decis de autorul ei si nu celui real.

b. Latura subiectiva: este definita de intentie in ambele forme ale acesteia (directa sau indirecta).


Comisiva si intentionata infractiunea poate ramane in forma imperfecta a tentativei, insa aceasta nu este pedepsita.

Infractiunea poate fi savarsita si prin fapte repetate in baza aceleiasi hotarari sau care se prelungeste in timp fiind continuata sau continua, dupa caz.

Consumarea infractiunii are loc atunci cand fiind savarsit elementul material a aparut urmarea imediata, starea de pericol pentru relatiile sociale aparate.

Pedeapsa este alternativa, inchisoare stricta de la unu la cinci ani sau zile-amenda.


BIBLIOGRAFIE

1. O. Loghin, T. Toader. Drept penal roman-partea speciala-editia a III-a revazuta si adaugita. Editura Casa de editura si presa Sansa SRL, Bucuresti, 1999

2. H. Diaconescu. Drept penal-partea speciala -editia a II-a. Editura All Beck, Bucuresti, 2005

3. V. Dongoroz IV- V. Dongoroz, I. Fodor, S. Kahane, N. Iliescu, I. Oancea, C. Bulai, R. Stanoiu, V. Rosca. Explicatii teoretice ale Codului penal roman, vol IV, Partea speciala. Editura Academiei, Bucuresti, 1972

4. I.Oancea. Tratat de drept penal, partea generala. Editura All, Bucuresti, 1995

5. M. Zolyneak. Drept penal, partea generala, vol.I. Editura Fundatiei Chemarea, Iasi, 1992

6. Y. Eminescu. Dreptul de autor. Editura Lunima Lex, Bucuresti, 1994

7. Codul penal

8. Codul de procedura penala

dreptul de proprietate intelectuala

Documents