Sub.1

1. Calitatea de comerciant/profesionist ( dobândirea calităţii de comerciant, dovada calităţii de comerciant, incetarea calităţii de comerciant).

Calitatea de comerciant:Comerciantii sunt de 2 tipuri: comercianti persoane fizice si comercianti persoane juridice.Codul Comercial Roman nu da o definitie a comerciantului, ci precizeaza doar cine are calitate de comerciant. Astfel: “sunt comercianti aceia care fac fapte de comert avand comertul ca o profesiune obisnuita precum si societatiile comerciale”.Pentru a avea calitatea de comerciant – persoana fizica trebuie sa indeplineasca doua conditii: savarsirea de fapte de comert si exercitarea comertului ca profesiune obisnuita, iar pentru societatea comerciala aceasta rezulta din insasi actele de constituire.Dobandirea calitatii de comerciant:Persoanele fizice dobandesc calitatile de comerciant in mod diferit de persoanele juridice.Potrivit Codului Comercial, comerciantul perosana fizica este definit nu prin apartenenta la o anumita profesie sau un grup professional, ci prin actele si operatiunile pe care le efectueaza in mod professional. Persoanele juridice sunt societati comerciale care-si dobandesc calitatea de comerciant prin insusi obiectul lor de natura comerciala.Savarsirea unor acte de comert constituie prima conditie pt dobandirea calitatii de comerciant. Cea de a doua conditia este aceea ca actele de comert sa fie savarsite avand caracterul unei profesiuni.Dovada calitatii de comerciantIn cazul persoanelor fizice, intrucat calitatea de comerciant se dobandeste prin savarsirea faptelor de comert inseamna ca aceasta calitate se poate proba numai prin prezentarea unor dovezi din care sa rezulte ca persoana in cauza a savarsit una sau mai multe din faptele prevazute de art 3 Cod Comercial. Calitatea de comerciant nu se poate dovedi prin existent autorizatiei administrative, inamtricularea la registrul Comertului, dovada platirii impozitului etc.In cazul societatii comerciale, dovada de comerciant se face prin insasi constituirea societatii. Un mijloc de dovada ar putea fi copia certificatului de inregistrare la reg. Comertului.Incetarea calitatii de comerciant:Pierderea calitatii de comerciant pt persoanele fizice se realizeaza in momentul in care inceteaza sa mai savarseasca fapte de comert ca profesiune.In cazul persoanelor juridice, calitatea de comerciant se pierde in momentul in care societatea comerciala inceteaza sa mai existe ca persoane fizice. SC inceteaza prin dizolvare si lichidare.

2.Constituirea societăţii în comandită pe acţiuni (actele constitutive, contractual de societate, asociaţii, firma, acţiunile, administratorii societăţii, statutul societăţii, formalităţile necesare constituirii).

Societatea in comandita pe actiuni SCA – este forma de societatea comerciala constituita prin asocierea mai multor persoane, care participa la formarea capitalului social prin anumite contriburii reprezentate prin actiuni, in vederea desfasurarii unei activitati comerciale, pt relizarea unor beneficii in scopul impartirii profitului si care raspund pt obligatiile comerciale numai in limita aportului lor.Societatea in comandita pe actiuni se poate constitui prin:Aporturile a cel putin 2 actionari pt desfasurarea unei activitati comerciale in vederea impartirii profitului si care raspund pt obligatiile sociale in limita aportului lor.Subscriptie publica care presupune o oferta de subscriere adresata oricarei persoane care dispune de bani si doreste sa ii investeasca prin cumpararea de actiuni.Actele constitutive ale societatii:

Potrivit legii, actele de constituire ale societatii in comandita pe actiuni sunt contractual de societate si statutul care pot fi incheiate printr-un act unic denumit act constitutiv.Contractul de societate – acest act se incheie in forma scrisa. Contine asociatii societatii denumiti actionari, care pot fi peroane fizice cat si persoane juridice. Pentru aceasta forma de societate este necesar un nr minim de 2 asociati. Firma societatii se compune dintr-o denumire proprie ce o va deosebi de alte societati si va fi insotita de mentiune scrisa in intregime sau prescurtat. In contractul de societate este necesar sa se prevada capitalul social subscris si cel varsat. Acesta nu poate fi mai mic de 90.000 leiIn contractual de societate trebuie mentionat aportul fiecarui asociat (in numerar, in natura si in creante)Contractul de societate trebuie sa arate nr si valoarea actiunilor respective valoarea nominal a acestoraDe asemenea contractual de societate trebuie sa cuprinda clause privind administrarea si conducerea societatii cu precizarea sisemului de aministrare unic sau dualis.Statutul societatii – trebuie incheiat in forma scrisa.Constituirea societatii in comandita pe actiuni( actele constitutive, contractual de societate, asociatii, firma, actiunile, administratorul societatii, statutul societatii, formalitatile necesare constituirii).Actele constitutive S.C.A. se constituie prin contract de societate si statut, urmand o procedura asemanatoare cu constituirea societatilor pe actiuni. Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv.Asociatii – ca in fiecare societate comerciala asociatii societatii in comandita pe actiuni persoane fizice sau juridice. Potrivit legii, nr asociatilor nu poate fi mai mic de 2 si cu conditia sa existe asociati din cele 2 categorii: comanditari si comanditati.Firma societatii – conform art 35 din Legea nr 26/1990, firma unei societati in comandita pe actiuni se compune dintr-o denumire proprie, de natura a o deosebi de firma altor societati, si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime “societate in comandita pe actiuni”.Actiunile – Actiunile reprezinta fractiuni din capitalul social al unei societati in comandita pe actiuni. Ele dau dreptul de a participa la beneficii sau pierderi proportional cu cota detinuta. Actiunile sunt transmisibile atat prin acte juridice “inter vivos”( vanzare, donatie), cat si prin acte juridice(mortis , cauza, testament).Administratorul societatii – societatea administrate numai de catre asociatii comanditati. Pot fi numiti prin actul constitutive ori printr-un act ulterior. Asociatii comanditati sunt alesi de adunarea generala. Administratorii vor putea fi revocati de adunarea generala a actionarilor printr-o hotarare luata cu majoritatea, stabilita pt adunarile extraordinare.Formalitatile necesare constituirii sunt : intocmirea actelor constitutive si inregistrarea societatii. Aceste formalitati sunt necesare si in cazul constituirii continuare sau prin subscriptie publica.

3.Efectele deschiderii procedurii de insolvenţă.

Procedura insolventei constituie un ansamblu de norme juridice prin care se urmareste obtinerea fondurilor banesti pt plata datoriilor debitorului aflat in insolventa fata de creditorii sai in conditiile stabilite, diferentiat pe categorii de debitori ,prin reorganizare judiciara , in baza unui plan de reorganizare sau prin faliment.Principalul efect al deschiderii procedurii insolventei este acela prevazut de art.36 din Legea85/2006 Potrivit acestuia, de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare si masurile de executare silita asupra averii debitorului. Justificarea acestei masuri impusa de legiuitor rezida in principal din caracterul colectiv si concursual al procedurii insolventei, ce nu poate fi realizat decat prin oprirea urmaririlor individuale si derularea unei proceduri organizate, cu participarea tuturor creditorilor.

Cu toate acestea, suspendarea nu opereaza cu privire la procedurile de executare silita declansate de creditori contra bunurilor din averea personala a fidejusorilor debitorului sau a persoanelor care au garantat prin cautiune reala executarea obligatiilor debitorului.Un avantaj al deschiderii procedurii consta in faptul ca nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu vor putea fi adaugate creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii potrivit dispozitiilor art.41 din Lege. Aceasta masura intervine ca un mijloc de protectie asupra debitorului, pentru a-i inlesni acestuia posibilitatea de redresare economica.Alt efect demn de mentionat al deschiderii procedurii insolventei este ridicarea dreptului de administrare al debitorului. Acesta se aplica atunci cand asupra debitorului s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei cu ridicarea dreptului de administrare sau deschiderea procedurii simplificate, cand dreptul de administrare este exercitat direct de catre lichidatorul judiciar. In acest stadiu al procedurii, Legea prevede ca debitorul poate desfasura doar activitati ce sunt necesare derularii operatiunilor de lichidare. Masura ridicarii dreptului de administrare opereaza practic o indisponibilizare a bunurilor debitorului, pentru a asigura realizarea drepturilor de creanta si constituie o particularitate a legii insolventei. Pentru ca debitorul sa nu fie privat de drepturile sale, legea prevede posibilitatea desemnarii administratorului special, ce reprezinta interesele acestuia.Un al treilea efect pe care doresc sa-l prezint poate fi exprimat de dispozitiile art.79 din Legea85/2006 care prevad posibilitatea lichidatorului judiciar de a introduce la judecatorul sindic actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna creditorilor in ultimii trei ani anteriori deschiderii procedurii. Aceasta prevedere constituie o aplicare in cadrul procedurii insolventei a actiunii pauliene. Deosebirea consta insa in titularii actiunii. Daca in cadrul actiunii pauliene creditorii sunt cei care ataca direct actele, in cadrul procedurii insolventei, titularul direct al actiunii este administratorul/lichidatorul judiciar.

Sub.2

1. Societatea comercială în nume colectiv (noţiunea, caractere, problema calităţii de comerciant a asociaţiilor in SNC, constituirea SNC, dizolvarea şi lichidarea SNC ) Notiunea SNC : SNC este cea mai veche firma de societate comerciala. Ea cuprinde un nr mic de asociati care, de obicei, sunt persoane care se cunosc intre ele. Aceasta societate este potrivita pt afaceri mici in care asociatii realizeaza activitati si isi asuma toate riscurile. Legea 31/ 1990 cuprinde anumite elem care exprima esenta SNC. Potrivit art 3 din Legea 31/1990, SNC este acea forma de SC ale carei obligatii sociale sunt garantate de patrimonial social si cu raspundere nelimitate si solidata a tuturor asociatilor.SNC poate fi definite ca o societate comerciala constituita prin asocierea pe baza deplinei increderi a 2 sau mai multor peroane care pun in comun anumite bunuri pt desfasurarea unei activitati comerciale in scopul impartirii profitului rezultat si in care asociatii raspund nelimitat si solitar pt obligatiile societatii.Caracterele SNC:A) Societatea se bazeaza pe increderea deplina a asociatilor, asocierea bazata pe calitatile personale ale fiecarui asociat.B) Cap social este divizat in parti de interes care nu sunt reprezentate prin titluri. Partile de interes sunt netransmisibile.C) Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimonial social si cu raspunderea nelimitata si solitara a tuturor asociatiilor.Problema calitatii de comerciant a asociatilor in SNC:In conceptia traditional asociatii SNC erau considerati ei insusi ca fiind comercianti. SNC era considerata o asociatie intre comercianti. Dispozitiile codului comercial potrivit carora asociatii

in nume colectiv puteau fi declarati in faliment pt datoriile societatii a fost considerate in contradictie cu raspunderea nelimitata a acestor societati. Asocitatii SNC desf comertul pt societate, iar nu in nume propriu. In concluzie prin participarea la constituirea unei SNC asociatii NU dobandesc calitatea de comerciant.Constituirea SNC:SNC se constituie ca si celalate societati comerciale prin:- Redactarea actului constitutiv si autentificarea acestuia in conditiile impuse de lege- Inmatricularea societatii in registrul comertului.Functionarea SNC:Deliberarile si deciziile asociatilor, administrarea si controlul gestiunii administratorilor. Asociatii SNC au drepturi si obligatii care din participarea lor la capitalul socialDrepturi:- Dreptul de a participa la deliberare , la luarea deciziilor.- Dreptul la dividente- Dreptul de a folosi fondurile societatii- Dreptul la restituirea valoarii aporturilor in caz de dizolvarea sau lichidare a societatiiObligatiuni:- Obligatia de a efectua aporturile la capitalul social- Obligatia de a nu aduce atingere patrimoniului societatii- Obligatia de neconcurentaRaspunderea pt obligatiile societatii: SNC dobandeste drepturi , isi asuma obligatii prin actele incheiate de asociati.Raspunderea societatii: SNC beneficiaza de personalitate juridical, avand putinta de a-si asuma obligatii in raport cu tertii si raspundere cu patrimonial propriu pt nerespectarea obligatiilor in cauza.Raspunderea asociatilor: Asociatii raspund in mod nelimitat si solidar pt operatiunile indeplinite in numele societatii de pers care o reprezinta.Dizolvarea si lichidarea SNC :Art 224 din legea 31/1990 SNC se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea sau decesul unuia dintre asociati, cand datorita aceste cause, nr asociatilor s-a redus la unul singur. Lichidarea consta in indeplinirea unor operatiuni care sa puna capat activitatii societatii si totodata sa duca in final la natura statutului de persoana juridical a societatii. Lichidarea societatii se face in interesul asociatilor si este obligatorie deoarece societatea nu poate ramane in faza de dizolvare.

2.Noţiunea juridica a fondului de comerţ (precizări prealabile, teoria personificarii, teoria universalităţii de drept, teoria universalităţii de fapt, teoria patrimoniului de afectaţiune, teoria proprietăţii incorporale).In absenta unei reglementari legale a fondului de comert doctrina clasica a dreptului comercial a emis mai multe teorii. Aceste teorii au avut in vedere teoria clasica prezenta in dreptul civil, privind unicitatea patrimoniului unei persoane.In urma reglementarii legale privind conditiile in care pers fizice isi pot desfasura activitatea, problema naturii juridice a fondului de comert a primit o rezolvare.Teoria personificarii fondului de comertPotrivit acestei teorii fondul de comert este un subiect de drept autonomFondul de comert are firma, sediu si patrimoniu si deci drepturi si obligatii propriiPatronul nu este decat principalul reprezentant al fondului de comertAceasta teorie a fost criticata intrucat contravine principiului unitatii patrimoniului consacrat de 1718 Cod civil. Teoria universalitatii de faptPotrivit acestei teorii fondul de comert este o universalitate de fapt ( universitas fapti) create prin vointa titularului sau. Deci fondul de comert reprez un complex de bunuri eterogene care prin

vointa titularului formeaza un obiect distinct de elementele care il compun. Critica acestei teorii este ca nu determina natura juridica a fondului de comert.Teoria universalitatii de dreptSe considera ca fondul de comert constituie de fapt o universalitate juridica (universitas juris) ceea ce echivaleaza cu existent unui patrimoniu autonom cu drepturi si obligatii distinct de drepturile si obligatiile civile. Aceasta teorie a fost respinsa pe motiv ca efectele sale juridice sunt aceleasi cu ale teoriei personificarii fondului de comert.Teoria patrimoniului de afectatiuneIntr-o teorie mai moderna fondul de comert a fost calificat ca un patrimoniu de afectatiune adica un patrimoniu afectat unui scop: exercitarea comertuluiTeoria proprietatii incorporaleMajoritatea autorilor au considerat ca fondul de comert constituie un drept de propr incorporala ca si drepturile de creatie intelectuala

3.Efectele deschiderii procedurii insolvenţei

Procedura insolventei constituie un ansamblu de norme juridice prin care se urmareste obtinerea fondurilor banesti pt plata datoriilor debitorului aflat in insolventa fata de creditorii sai in conditiile stabilite, diferentiat pe categorii de debitori ,prin reorganizare judiciara , in baza unui plan de reorganizare sau prin faliment.Principalul efect al deschiderii procedurii insolventei este acela prevazut de art.36 din Legea85/2006 Potrivit acestuia, de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare, extrajudiciare si masurile de executare silita asupra averii debitorului. Justificarea acestei masuri impusa de legiuitor rezida in principal din caracterul colectiv si concursual al procedurii insolventei, ce nu poate fi realizat decat prin oprirea urmaririlor individuale si derularea unei proceduri organizate, cu participarea tuturor creditorilor.Un avantaj al deschiderii procedurii consta in faptul ca nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala nu vor putea fi adaugate creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii potrivit dispozitiilor art.41 din Lege. Aceasta masura intervine ca un mijloc de protectie asupra debitorului, pentru a-i inlesni acestuia posibilitatea de redresare economica.Alt efect demn de mentionat al deschiderii procedurii insolventei este ridicarea dreptului de administrare al debitorului. Acesta se aplica atunci cand asupra debitorului s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei cu ridicarea dreptului de administrare sau deschiderea procedurii simplificate, cand dreptul de administrare este exercitat direct de catre lichidatorul judiciar. In acest stadiu al procedurii, Legea prevede ca debitorul poate desfasura doar activitati ce sunt necesare derularii operatiunilor de lichidare. Masura ridicarii dreptului de administrare opereaza practic o indisponibilizare a bunurilor debitorului, pentru a asigura realizarea drepturilor de creanta si constituie o particularitate a legii insolventei. Pentru ca debitorul sa nu fie privat de drepturile sale, legea prevede posibilitatea desemnarii administratorului special, ce reprezinta interesele acestuia.Un al treilea efect pe care doresc sa-l prezint poate fi exprimat de dispozitiile art.79 din Legea85/2006 care prevad posibilitatea lichidatorului judiciar de a introduce la judecatorul sindic actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna creditorilor in ultimii trei ani anteriori deschiderii procedurii. Aceasta prevedere constituie o aplicare in cadrul procedurii insolventei a actiunii pauliene. Deosebirea consta insa in titularii actiunii. Daca in cadrul actiunii pauliene creditorii sunt cei care ataca direct actele, in cadrul procedurii insolventei, titularul direct al actiunii este administratorul/lichidatorul judiciar.

Sub.3

1. Izvoarele interpretative în dreptul comercial (precizări prealabile, uzurile comerciale, doctrina, practica judecătorească)

Pe langa izvoarele normative( codul comercial, civil, constit.) exista si izvoare interpretative ale dreptului comercial. Rolul acestor izvoare este de a ajuta la interpretarea vointei manifestate in raporturile comerciale.Astfel sunt : uzurile ; doctrina ; practica judiciara.Uzurile comerciale – uzul ( obiceiul sau cutuma ) este o regula de conduita nascuta din practica sociala, folosita o vreme indelungata si respectata ca o norma de drept, adica obligatorie. De ex. Art 970. cod civil dispune : « conventiile tb executate cu buna credinta ».Conventiile – obliga nu numai la ceea ce este prevazut in mod expres, ci la toate urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa.Doctrina - este admis in general ca doctrina nu este izvor de drept, dar doctrina in dreptul comercial are un important rol in interpretarea legilor comerciale si chiar in aplicarea acestora Practica judiciara – instantelele judecatoresti potrivit principiului separatiei puterilor trebuie sa aplice legea dar solutiile instantelor fara sa aiba puterea de lucru judecatorii au un rol important la interpretarea legilor comerciale. Ele constituie un izvor de inspiratie pentru legislativ.Art.329 din codul de procedura civila are un rol important la interpretarea legilor prin deciziile date de sectiile unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie – este vorba de recursul legii.

2. Constituirea continuată sau prin subscripţie publică a S.A (prospectul de emisiune, subscripţia acţiunilor, validarea subscripţiei, drepturile şi obligaţiile si raspunderea fondurilor).

Daca asociatii care initiaza constituirea societatii nu au resursele financiare necesare pt subscriere,ei pot apela la subscrip.publica,adica pot face o oferta de subscriere adresata oricarei personae care dispune de bani si doreste sa investeasca prin cumpararea de actiuni.In acest caz,constituirea societatii presupune o faza premergatoare necesara constituirii capitalului social pe calea subscriptiei publice.Constituirea societ.pe actiuni sau prin subscriere publica implica urmat.operatiuni:-intocmirea si lansarea prospectului de emisiune al actiunii-validarea subscriptiei si a actelor constitutive-subscrierea actiunilor Operatiunile mentionate se efectueaza de catre fondatori.Tot acestia semneaza si actele constitutive.PROSPECTUL DE EMISIUNE AL ACTIUNILOREste actul juridic care este o oferta adresata publicului ,de a subscrie actiunile societatii.Acest act juridic este un act unilateral,adresat unor personae nederminate.Intocmirea actului juridic-prospect de emisiuneFiind o oferta,prosp.de emisiune,trebuie sa cuprinda elementele caracteristice noii societati,cu exceptia celor referitoare la administrator si directori,respectiv la membrii directoratului si la membrii consiliului de supraveghere.De asemenea,sunt exceptate elem referitoare la cenzori sau auditori finaciari.Toti acestia vor fi numiti prin adunarea constitutiva. Prospectul de emisiune mai treb sa cuprinda participarea la prof.societatii,drepturile rezervate fondatorilor precum si data incheierii subscriptiei.Potrivit legii,prospectul de emisiune,treb sa imbrace forma autentica(art 18,alin 2 din L31/90)Autorizarea publicarii prospectului de emisiunePentru a putea fi publicat,prospectul de emisiune trebuie aurorizat de organul competent.Prospectul de emisiune semnat de fondatori si in forma autentica va fi depus inainte de publicare la Of.Reg.Comertului din jud. sau mun. Buc, in functie de locul unde s-a stabilit sediul

social al societatii.Judecatorul delegat de la Reg Comertului va verifica legalitatea prospectului de emisiune si daca sunt indeplinite conditiile legale,va dispune publicarea prospectului in Monitorul Oficial sau in ziare de larga raspandire.Publicarea prospectului de emisiuneL 31/90 nu mentioneaza conditiile de publicare ale prospectului.In consecinta,nu este obligatorie publicarea in Monitorul Oficial,fiind suficienta publicarea in presa. SUBSCRIEREA ACTIUNILORCunoscand prospectul de emisiune,persoanele interesate vor subscrie actiunile viitoarei societati comerciale.Subscrierea reprezinta o manifestare de vointa a unei persoane prin care se oblige sa devina actionar prin efectuarea unui aport la capitalul social in schimbul careia va primi actiuni de o valoare nominal egala.Subscrierea de actiuni se face pe unul sau pe toate exemplarele prospectului de emisiune si va purta viza judecatorului delegat.VALIDAREA Odata terminate subscriptia,rezultatele ei trbuie verificate si validate de catre adunarea constitutiva a subscriitorilor(acceptantilor).Aceasta adunare va discuta si aproba actele constitutive ale viitoarei societati.Adunarea constitutiva alege un presedinte care va conduce lucrarile si 2 secretari.Adunarea constitutiva este legala daca sunt prezenti jumatate+1 din nr subscriitorilor iar hotararile se iau cu majoritatea simpla a actionarilor prezenti(art 25,alin 4)

Fondatorii si primii administrator raspund concret pentru:- subscrierea integral a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau de actul constitutive- existent aporturilor in natura- veridicitatea publicatiilor facute in vederea constituirii societatii.In situatia in care societatea se dizolva anticipat conform art 3.3 din Legea nr 31/1990 republicata si modificata, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in fraudarea drepturilor lor.Cota de participare la beneficial net ce revine fondatorilor nu poate depasi 6 % din beneficiul net si nu se poate acorda pt o perioada mai mare de 5 ani de la momentul constituirii societatii.Dreptul la actiunea in daune de care beneficiaza membrii fondatori intr-o asemenea situatie se prescrie intr-un termen de 6 luni.

3.Caracterele procedurii insolvenţei

Procedura insolventei constituie un ansamblu de norme juridice prin care se urmareste obtinerea fondurilor banesti pt plata datoriilor debitorului aflat in insolventa fata de creditorii sai in conditiile stabilite, diferentiat pe categorii de debitori ,prin reorganizare judiciara , in baza unui plan de reorganizare sau prin faliment.Procedura insolventei are un caracter judiciar.Procesul la care este supus debitorul aflat in insolventa este o procedura judiciara.Potrivit legii toate actele si operatiunile pe care le implica procedura insolventei sunt reglementate de lege si se realizeaza strict sub control judiciar(institutiile judecatoresti,judecatorul syndic,administratorul judiciar si lichidatorul). Prin caracterul sau judiciar,proc insolventei constituie un mod de protectie atat pt credtor cat si pt debitor.Procedura insloventei are un caracter personal.In functie de categoria de persoane din care face parte,debitorului aflat in insolventa I se aplica procedura generala sau procedura simplificata.

Procedura insolventei are caracter colectiv sau concursual.Prin procedura se urmareste satisfacerea creantelor creditorilor.Toti creditorii recunoscuti participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor in modalitatile prevazute de lege.Procedura insolventei are caracter de remediu sau de executare silita.Procedura de insolventa are ca scop acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.Acest scop se realizeaza fie prin planul de reorganizare,fie prin faliment.

Sub.4

1.Contractual de agenţie (noţiunea, cuprinsul contractului şi forma contractului de agenţie, încetarea contractului de agenţie).

Prin legea 509/2002 a fost reglementat statutul juridic al agentilor comercianli permanenti.Instrumentarul juridic pe baza caruia acesti agenti isi desfasoara activitatea de intermediere este contractul de agentie. Pe langa contractul de intermediar traditional,contractul de mandat comercial,de comision si contractul de consignatie,s-a adaugat si contractual de agentie.L 509/2002 are la baza directiva consiliului nr 86/653/C.E. Legea nu se aplica persoanelor care actioneaza ca intermediari in cadrul burselor de valori si al pietelor reglementate de marfuri sau intstrum.financiare derivate si nici persoanelor care actioneaza ca broker de asigurari sau reasigurari.De asemenea,legea nu se aplica in cazul unui agent care actioneaza ca un serviciu neremunerat. Contractul de agentie este contractul prin care o parte denunita comitent(principal) imputerniceste in mod statornic celalta parte,denumita agent sa negocieze sau sa negocieze si sa incheie afaceri in numele si pe seama comitentului in schimbul unei remuneratii.CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE AGENTIEContractul este bilateral sau sinalagmatic-naste obligatii in sarcina ambelor partiContractul este cu titlu oneros;ambele parti urmaresc realizarea unor foloase patrimoniale.Contractul este comutativ:existenta si intinderea obligatiunilor asumate de catre parti sunt certe,fiind determinate chiar de la incheierea contractului.Contractul este cu executare succesiva-oblig.partilor se executa in mod esalonat pe durata determinate sau nedeterminata a contractului.Contractul este consensual-se incheie prin simplul accord de vointa al partilor;poate fi probat numai printr-un inscris.Incetarea contractului de agentieCaracterul specific al activitatii de intermediere pe baza contr de agentie face ca acest contract sa inceteze numai in cazurile strict prevazute de lege,agentul nu poate fi revocat “ad nutum”(fara motiv) .Contractul de agentie inceteaza prin :Expirarea contactului Denuntarea unilaterala a contractuluiRezilierea contractului

2.Administrarea societăţii cu răspundere limitata (desemnarea administratorilor, modul de lucru, atribuţii, răspundere).

Pe baza definitiei generale a societatilor comerciale srl ul poate fi definit ca acea societate constituita pe baza deplinei increderi a 2 sau mai multe persoane care pun in comun anumite bunuri pt desfasurarea unei activitati de comert in vederea impartirii profitului si care raspund pt obligatiile sociale in limita aporturilor lor.

Srl ul poate fi administrat de unul sau mai multi administratori ,asociati sau neasociati , numiti prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale .In srl administratorii pot avea calitatea de angajat(salariat).Administratorii societatii sunt obligati sa depuna la registrul comertului semnaturile lor in termen de 15 zile de la data inmatricularii, daca au fost numiti prin actul constitutiv ,iar cei alesi in timpul functionarii societatii in termen de 15 zile de la alegere.In situatia in care prin actul constitutiv sunt numiti doi sau mai multi administratori ,asociatii pot stabili ca acestia sa isi exercite mandatul impreuna sau individual .In cazul in care ei lucreaza impreuna, deciziile se iau cu unanimitate de voturi ,in caz de divergenta vor decide asociatii in cadrul adunarii generale.Administratorii srl pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii ,afara de restrictiile stabilite prin actul constitutiv .Art 198 din legea 31/1990 prevede obligatia administratorilor de a tine un registru al asociatilor societatii.In caz de nerespectare a acestei obligatii administratorii raspund personal si solidar pentru prejudiciile aduse societatiiAdministratotii au obligatia ,prin lege,de a convoca adunarea asociatilor.Daca nu s-a stabilit prin actul constitutiv care din administratori este si reprezentant al societatii,dreptul de reprezentare apartine fiecaruia dintre ei.Administratorul raspunde pentru prejudiciile aduse societatii sau chiar tertelor persoane ,indiferent daca este asociat sau neasociat .Ori de cate ori admin cauzeaza prin actele pe care le indeplineste un prejudiciu intervine raspunderea civilaDaca sunt mai multi admin ei rasp solidar.In cazul rasp solidare ,oricare dintre admin poate fi obligat pt acoperirea intregii pagubeAdmin rasp penal in cazul savarsirii unor fapte considerate infractiuni atat de codul penal cat si de legile extrapenale care contin dispozitii penale (L31/1990).

3.Administratorul special

Administratorul special-participant la procedura insolventei reglementat pt prima oara prin L85/2006.El este instituit de legiuitor in scopul ocrotirii intereselor actionarilor/asociatilor debitorului persoana juridica .Admin special este desemnat ,dupa deschiderea procedurii,de catre adunarea generala a action/asociatilor.Admin spec poate fi pers fiz sau juridica si reprezinta interesele societatii si ale action/asociatilor,urmand sa participe la procedura pe seama debitorului Atributiile admin special sunt:Exprima intentia debitorului de a propune un plan de reorganizare Participa in calitate de reprez al debitorului la judecarea unor actiuni prevazute de lege Propune un plan de reorganizareFormuleaza contestatii in cadrul proceduriiAdministreaza activitatea debitorului ,sub supravegherea admin judiciar,dupa confirmarea planuluiDupa intrarea in faliment participa la inventar si la intreaga procedura prevazuta de lege Primeste notificarea de inchidere a procedurii

Sub.5

1. Preţul în obligaţiile comerciale

Pretul este un element esential al contractelor bilateral, inclusive al contractelor comerciale. Potrivit regulilor dreptului comun, pretul trebuie sa fie stabilit in numerar, sa fie determinat si determinabil.Ca element al contractului, pretul se stabileste de catre partile contractante sau de catre un tertExigentele actv com au impus unele reguli special care se refera la adevaratul prêt si moneda de plata.Adevaratul prêt sau pretul curent. In anumite situatii, datorita modificarii pretului marfurilor sau a urgentei executarii obligatiilor, partile nu sunt in masura sa stabileasca pretul in contractile pe care le incheie. In asemenea cazuri se considera ca partile contractante au in vedere adevaratul prêt sau pretul curent al acestora. Cat priveste determinarea adevaratului prêt acesta se face potrivit art 40 din Cod Comercial: “Cand urmeaza a se hotara adevaratul prêt sau pretul curent al productelor, marfurilor, transpotrurilor, navlului, al primelor de asigurare, cursul schimburlui, al efectelor publice si al titlurilor industrial, el se ia dupa listele bursei sau dupa mercurialele locului unde contractul a fost incheiat sau in lipsa dupa acelea ale locului cel mai apropiat sau dupa orice fel de proba”.Monedade plata a pretului. Codul Comercial cuprinde anumite dispozitii privind conditiile de plata a pretului intr-o moneda straina. Daca moneda prevazuta in contract nu are un curs legal sau comercial in tara si cursul nu a fost determinat, de partile contractante, plata se va face in moneda nationala la cursul de schimb din momentul scadentei si la locul platii.In prezent cursul de schimb al leului se determina zilnic pe piata interbancara, cu respectarea procedurii stabilite de Banca Nationala a Romaniei.

2.Convocarea adunarii generale (initiative conţinutul convocării, comunicarea convocarii).

Conform legii romane, adunarile generale la nivelul unei societati pe actiuni pot fi :OrdinareExtraordinare – se desfasoara la sediul societatii daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel.Obligatia convocarii revine consiliului de admn,respectiv directoratului,acestia urmand a realiza convocarea conform art 117 alin1 din L31/1990,ori de cate ori ,in baza actului constitutiv al soc com respective ,se impune interventia adunarii generaleC de admin , respectiv directoratul, convoaca de indata ad gen la solicitarea actionarilorcare reprez individual sau colectiv minimum 5%din cap soc , daca prin actul constitutiv al soc nu se prevede o cota mai mica (art119 alin1 L31/1990).Daca administratorii societatii nu realizeaza convocarea, potrivit art 119 alin 3 din L31/1990,instanta de la sediul soc este in drept sa intervina la sesizarea actionarilor nemultumiti,autorizand prin intermediul unei hotarari judecatoresti convocarea adunarii,in cadrul unei proceduri necontencioase.In continutul oricarei convocari se impune a fi cuprinse :Data si locul desfasurarii adunarii generale Specificarea ordinii de zi Art 117dinL31/1990,stabileste modalitati concrete de efctuare a convocarii respectiv:Convocarea prin presa – intr-un ziar de larga raspandire din loc in care isi are sediul societatea sau in cea mai apropiata loc si prin MOConvocarea este legal indeplinita numai in situatia in care publicitatea se asigura numai in mod cumulativ atat prin MO cat si prin intermediul unui ziar de raspandire locala . Publicitatea astfel realizata ,trebuie sa preceada intrunirea adun gener cu cel putin 30 de zile.

Convocare numai prin scrisoare recomandata expediata actionarilorPublicitatea prin scr reco intervine conf art 117 alin 4 din L31/1990 ,numai in cazul in care toti actionarii soc detin actiuni nominative .Daca s-a prev in actul constitutiv scri se poa transmite si pe cale electronic cu cel putin 30 de zile inainte de data ad genPublicit prin interm MO si al unui ziar de circ locala are un caracter general deoarece art 117 alin 5 din L31/1990 stabileste ca o convocare prin modalitatile prev la alin 4 este posibila numai in masura in care actul constitutiv sau o lege nu stabileste altfel.

3.Hotărârea judecătorului sindic privind deschiderea procedurii insolventei.

Judecatorul-sindic-este autoritatea publica sub supravegherea careia se efectueaza procedura instituita de legiuitor ,putand sa desemneze ,la nevoie ,pers specializate pt inventarierea ,evaluarea ,expertizarea bunurilor din patrimoniul debitorului.Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora. Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs,care va fi judecat in termen de 30 de zile de la inreg dosarului.Hotararile judecatorului sind nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs ,cu exceptia celei de respingere a contestatiei debitorului ,a celei prin care se decide intrarea in faliment si a hotar de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante.

Sub.6

1. Obligaţiile vânzătorului (obligaţia de predare a lucrului vândut, modul de executare a obligaţiei, termenul de predare, locul unde se face predarea, suportarea cheltuielilor predării)

Vanzatorul are obligatia de a transmite dreptul de proprietate, de a preda lucrul vandut si de a-l garanta pe comparator pentru evictiune si pentru viciile lucrului.Dreptul de proprietate se transmite de la vanzator la comparator in momente diferite, in functie de natura bunului vandut.Daca bunul este individual determinat (bun cert), dreptul de proprietate se transmite, de regula, din momentul realizarii acordului de vointa, chiar daca bunul nu a fost predat si pretul nu a fost platit.Daca bunul este determinat prin caractere generice (bun de gen), dreptul de proprietate se transmite in momentul individualizarii bunului prin cantarire, masurare, numarare, operatiune care se face de regula in momentul predarii lui.In cazul vanzarii de bunuri viitoare (ex o recolta viitoare) dreptul de proprietate se transmite in momentul existentei, iar in cazul recoltei viitoare, proprietatea se va transmite fie in momentul cand aceasta este gata de adunat, fie in momentul individualizarii.In cazul vanzarii afectate de termen sau conditie, dreptul de proprietate se va transmite in momentul implinirii termenului sau daca se realizeaza conditia.In cazul vanzarii unui teren, dreptul de proprietate se transmite in momentul intocmirii contractului in forma autentica. Lipsa formei autentice atrage dupa sine nulitatea absoluta a contractului incheiat.In cazul vanzarii de imobile (terenuri, constructii) dreptul de proprietate trebuie sa fie inregistrat in registrul de publicitate imobiliara, respectiv in cartea funciara.

[!!! Pe scurt pana aici: Vanzatorul are doua obligatii principale: sa predea cumparatorului lucrul vandut si sa-l garanteze pentru evictiune si pentru viciile lucrului. In privinta transmiterii dreptului de proprietate, acesta este un efect firesc al contractului de vanzare-cump, ce se produce din momentul realizarii acordului de vointa, cu exceptia cazului cand transferul proprietatii se va face in momentul individualizarii bunului vandut, la implinirea unui termen, la realizarea unei conditii sau cand se autentifica contractul. Dupa caz, partile pot conveni si asupra altor obligatii ale vanzatorului, cum ar fi suportarea cheltuielilor vanzarii etc ]Modul de executare a obligatiei de predarePredarea presupune ca vanzatorul sa indeplineasca anumite fapte prin care sa puna la dispozitia cumparatorului lucrul vandut. Vanzatorul este obligat la daune-interese daca aude prejudicii cumparatorului prin nepredarea la timp a lucrului. Obligatia de predare prevede 3 forme:- predare reala (prin transferarea posesiei materiale a lucrului);- predare consensuala (apare cand, din motive diferite, in momentul vanzarii nu poate interveni predarea materiala);- predare simbolica ( de ex. Expedierea marfurilor vandute, insotite de titlurile de credit reprezentative)!!! Cand lucrul vandut nu se preda in momentul incheierii contractului, vanzatorul este obligat sa conserve (pastreze) lucrul pana la indeplinirea termenului de predare sau alta conditie stabilita de comun acord. Cheltuielile facute cu depozitarea vor fi suportate de cumparator.Data predarii:

Lucrul vandut se preda la termenul stabilit in contract si, in lipsa unui termen, se aplica regulile generale din materia executarii obligatiilor.

Locul predarii:In lipsa unei stipulatii exprese in contract, predarea se va face la locul situatiunii bunului

vandut in momentul incheierii contractului.Cheltuielile legate de predarea bunului:- sunt in sarcina vanzatorului, iar cele de preluare in sarcina cumparatorului, daca nu

exista stipulatiune contrarie. Se pot stabili ca ambele sa cada in sarcina vanzatorului sau cumparatorului.

2. Consiliul de supraveghere.

Structura:Potrivit legii,Consiliul de Supraveghere este format din cel putin 3 membrii si cel mult 11 membrii(art 153 ind.6/L31/90)Consiliul de Supraveghere alege dintre membrii sai,un presedinte al consiliului.Calitatea de membru al CS(spre deosebire de directorat)poate fi atat pt pers fizice cat si pt pers juridice.In cazul pers juridice numite in calitate de membru a CS,are obligatia sa-si numeasca o pers fizica in calitate de membru permanent.DURATA MANDATULUI UNUI MEMBRU CSEste stabilita de actul, constitutiv fara a putea depasi 4 ani(art 153¹²).ATRIBUTIILE CONS DE SUPRAVEGHERE -Exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat -Numeste si revoca directorii -Verifica hotararile adunarii generale si actul constitutiv,precum si operatiunile de conducere a societatii -Raporteaza cel putin odata pe an,adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere. -In mod exceptional,cand interesul scoietatii o cere,consiliul de supraveghere poate sa convoace adunarea generala.

3. Atribuţiile administratorului judiciar

Administratorul judiciar este desemnat de judec sindic prin hotararea de deschidere a procedurii. El indeplineste urmatoarele atributii:Supravegheaza operatiunile de gestionare a patrimoniului debitorului;Stabileste datele sedintelor adunarii creditorilor;Mentine sau denunta unele contracte incheiate de debitor;Examineaza creantele si , atunci cand este cazul ,formuleaza obiectii la acestea; Examineaza situatia ec a debitorului si a documentelor depuse conform prevederilor prin care sa propuna fie intrarea in procedura simplificata ,fie continuarea perioadei de observatie in cadrul procedurii generale si supune raportul judecatorului sindic intr-un termen stabilit de acesta dar care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea admin judiciar;Elaboreaza planul de reorganizare al activitatii debitorului in functie de raportul intocmit; Conduce in tot sau in parte activitatea debitorului ;Introduce actiuni pt anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor, a transferurilor cu character patrimonial sau a operatiunilor comerciale incheiate de debitor ,precum si a constituirii unor garantii acordate de debitor ,care sunt susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor ;Urmarste incasarea creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii; Cu conditia confirmarii de catre judecatorul sindic ,incheie tranzactii ,descarca de datorii ,descarca fidejusorii,renunta la garantiile reale ;Sesizeaza jud sindic in legatura cu orice problema care ar presupune interventia acestuia , in principal , in cazul in care se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt suficiente pt acoperirea cheltuielilor administrative.

Sub.7

1.Definiţia dreptului comercial

Dreptul comercial reprezinta acea ramura a dreptului privat constituit dintr-un ansamblu de norme juridice aplicabile raporturilor la care participa profesionisti precum si raporturilor pe care codul civil le considera fapte ale comertului.În sens etimologic, expresia de “comerţ” provine din latinescul “commercium”, care la rândul sau reprezintă o juxtapunere a cuvintelor “cum” şi “merx”, ceea ce înseamnă “cu marfa”. Deci, comerţul ar consta în operaţiuni cu mărfuri.În sens economic, comerţul este definit ca o activitate care are ca scop schimbul si, prin aceasta, circulaţia bunurilor de la producător la consumator. Sub acest aspect, comerţul ar consta în operaţiunile cuprinse în intervalul dintre momentul producerii mărfurilor şi intrării lor în circulaţie, până în momentul ajungerii acestora la consumatori.

2.Convocarea adunărilor generale

Adunarea generala este organul de deliberare si decizie al societatii comerciale. Ea este formata din totalitatea asociatilor societatii. Potrivit legii, adunarea generala exprima vointa sociala, care decide in toate problemele esentiale ale activitatii societatii.Legea nr 31/1990 reglementeaza adunarea generala ca atare, numai in cazul societatii pe actiuni si societatii cu raspundere limitata. In cazul societatii in nume colectiv si societatii in comandita simpla, chiar daca legea nu institutionalizeaza un atare organ al societatii, deciziile privind viata societatii se iau de catre asociati pe baza regulilor care guverneaza adunarea generala, afara de cazurile cand aplicarea lor ar contraveni specificului acestor societati comerciale.

Adunarea generala se convoca de catre administrator si de catre asociati.Administratorii sunt obligati sa convoace adunarea generala cel putin o data pe an sau de cate ori este necesar. Solutia este aplicabila oricarei societati comerciale, indifferent de forma sa.In cazul societatii pe actiuni sau comandita pe actiuni, legea prevede ca administratorii sunt obligati sa convoace de indata adunarea generala, la cererea actionarilor reprezentand a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca in contractual de societate se prevede astfel si daca cererea cuprinde sispozitii ce intra in atributiile adunarii. In asemenea cazuri. Adunare trebuie convocata in termen de o luna de la data cererii.In cazul societatii cu raspundere limitata, un asociat sau un numar de asociati care reprezinta cel putin o treime din capitalul social vor putea cere convocarea adunarii generale, aratand scopul acestei convocari (art. 143 alin 2 din Legea nr.31/1990).In cazul societatii in nume colectiv si societatii in comandita simpla, asociatii au deschisa calea instantei judecatoresti, daca administratorul nu isi indeplineste obligatia legala privind convocarea adunarii asociatilor.Continutul convocarii. Pentru o buna organizare a adunarii generale, convocarea trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu anumite elemente. Potrivit legii, ea trebuie sa contina locul si data detinerii adunarii, precum si ordinea de zi.

3.Administratorul special în procedura insolvenţei

Dupa deschiderea procedurii de insolventa,adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Administratorul special are urmatoarele atributii:exprima intentia debitorului de a propune un plan;participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor; dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final;primeste notificarea inchiderii procedurii.

Sub.8

1.Obiectul dreptului comercial

În conceptia clasica a dreptului comercial exista doua sisteme care permit determinarea obiectului dreptului comercial: sistemul subiectiv si sistemul obiectiv.În sistemul subiectiv, dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comerciantilor.În sistemul obiectiv, dreptul comercial are ca obiect normele juridice aplicabile comertului, adica actelor juridice, faptelor juridice si operatiunilor calificate de lege ca fapte de comert, indiferent de persoana care le savârseste.În concluzie, dreptul comercial are ca obiect normele juridice care reglementeaza faptele de comert si comerciantii, norme care apartin dreptului privat ca si normele dreptului civil.

2.Originea şi evoluţia Societ.Comerciale

In perioada veche sau perioada antica primele manifestari ale comertului au avut loc odata cu stabilirea conceptului de proprietate. Principala forma a schimbului de produse s-a manifestat sub forma de troc. Pe masura dezvoltarii comertului, incepe sa se manifeste un proces de la un drept scris, recunoscut pe intregul continent al unei tari. Prima tara care trece de la un drept cutumiar la un drept scris, a fost Franta.

3.Hotărârea judecătorului sindic de deschidere a procedurii

Judecatorul-sindic-este autoritatea publica sub supravegherea careia se efectueaza procedura instituita de legiuitor ,putand sa desemneze ,la nevoie ,pers specializate pt inventarierea ,evaluarea ,expertizarea bunurilor din patrimoniul debitorului.Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, in mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora. Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs,care va fi judecat in termen de 30 de zile de la inreg dosarului.Hotararile judecatorului sind nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs ,cu exceptia celei de respingere a contestatiei debitorului ,a celei prin care se decide intrarea in faliment si a hotar de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante.

Sub.9

1.Grupurile de interes economic

Grupul de interes economic este o creatie a dreptului francez, nascuta din nevoia de a face fata concurentei internationale. Aceasta entitate originala a fost conceputa ca o structura juridica situata între societatea comercialasi asociatie, în care dominanta în organizarea si functionarea ei este vointa membrilor care o constituie. Pe planul principiilor, grupul de interes economic reprezinta o întoarcere la libertatea contractuala, cu înlaturarea sistemului rigid al societatilor comerciale, permitând un grad înalt de adaptare la nevoile membrilor grupului.Grupul de interes economic este o structura care, respectând independenta membrilor, permite realizarea unor actiuni comune mai eficiente decât simplele colaborari contractuale, gratie personalitatii juridice a grupului.Considerând ca grupul de interes economic este util pentru desfasurarea activitatii comerciale din tara noastra, legiuitorul român a reglementat regimul sau juridic, prinLegea 161/2003.Cu privire la aceasta reglementare, trebuie observat ca ea se îndeparteaza, într-o anumita masura, de conceptia care a prezidat reglementarea dreptului francez. Ea este excesiva (114 articole) si, în mare parte, copiaza reglementarea rigida a societatilor comerciale din Legea nr. 31/1990. Acest fapt nu poate sa nu influenteze asupra unitatii acestei entitati în activitatea comerciala. Definitia grupului de interes economicPotrivit art. 118 din Lege, grupul de interes economic este o asociere între doua sau mai multe persoane fizice sau juridice , constituita pe o perioada determinata, în scopul înlesnirii sau al dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al îmbunatatirii rezultatelor activitatii respective.

2.Reglementarea juridică a societăţilor comerciale în Romania

O societate comercială se constituie în temeiul unui contract de societate, care este actul ei constitutiv. Prin contractul pe care încheie, asociaţii realizează o triplă înţelegere: să pună în comun anumite bunuri, să realizeze împreună o activitate economică şi să împartă între ei beneficiile rezultate.

Reglementarea cuprinsă în Legea nr. 31/1990 reprezintă, în prezent, reglementarea generală privind societăţile comerciale.Distinct de această reglementare generală a societăţilor comerciale, pentru anumite domenii de activitate au fost adoptate reglementări speciale: în materie bancară, de asigurări etc.Reglementarea societăţilor comerciale, atât cea generală, cât şi cea specială se completează cu prevederile Codului comercial şi Codului civil.Dispoziţiile legale privind regimul juridic al societăţilor comerciale au, în general, un caracter imperativ. Acest lucru se datorează faptului că, aşa cum se va arăta, societatea comercială nu este numai un contract, ci şi o persoană juridică.

3.Cererea creditorilor

Hotararea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii hotararii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor. Cererea va fi depusa la dosarul cauzei in termen de 5 zile de la data adunarii creditorilor si va fi solutionata in camera de consiliu, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului si a creditorilor.