drept comercial curs 2

Drept Comercial Curs2

DISTINCTIA DINTRE BUNURI SI SERVICII

Pentru a intelege sfera de reglementare a DC, trebuie facuta distinctia intre bunuri si servicii (VCC le reglem expresis verbis pe acestea din urma).

In doctrina trad a dr civil (ce nu se ocupa de servicii), bunurile, erau in general considerate valori economice care satisfac nevoi sociale sau personale si care sunt subiect/pot face obiectul unei apropieri (se pot constitui asupra lor dr reale).

Insa si serviciile sunt tot valori eco, tot indreptate spre satisfacerea unei nevoi umane si o parte dintre ele pot face obiect al aproprierii (poti sa exerciti drepturi reale asupra lor, dar nu ca si in cazul unui bun).

Serviciile reprezinta majoritatea dpdv valoric.

Serviciile reprezinta valori economice, destinate a satisface necesitati materiale sau spirituale si care nu au ca scop principal transferul unui bun de la un subiect la altul.

In sfera bunurilor (in DC), vor ramane bunurile ca val eco sub de apropriere, dar care sunt destinate (datorita vointei participantilor la rap jur) sa circule intre sub de drept. In final, ele ajung sa fie consumate, dar pe noi ne intereseaza mai ales partea care circula pana ajunge sa fie cunoscuta.

DEFINTIA DREPTULUI COMERCIAL

Dreptul Comercial, in persp NCC, reprezinta acel ansamblu de norme, jurisprudenta si uzante care reglementeaza circulatia bunurilor si serviciilor in relatiile dintre profesionistii comercianti sau dintre acestia si consumatori.

Dpdv istoric, deosebirea dintre actualul DC si vechiul DC:

- Vechiul DC se baza pe ideea de act de comert – o abstractie definitionala; actul de comert era acel tip de fapt juridic in sens restrans sau act juridic, impreuna cu operatiunile materiale aferente si necesare, care servea pt a realiza intermedierea in circulatia bunurilor sau serviciilor. Exp: contractul de vanzare – cumparare: daca cineva – cumparatorul – la mom inch actului, avea intentia de a instraina ulterior bunul pe care l-a cumparat catre o alta pers, cump subsecvent, cu scopul de a obtine un Pr, acel act initial de vanz-cump era considerat act de comert. Diferenta era intentia celui care l-a generat de a-l folosi ca o etapa in circulatia bunului respectiv. Aceasta era sfera comercialului. Dificultatile care apareau dpdv practic: de probatiune (era dificil

1


uneori, pe baza unui singur act, sa iti dai seama daca la incheierea lui dorea sa il instraineze ulterior), de definirea conceptului de comercial (intreg fundamentul vechi fiind ideea de act obiectiv de comert, profesionistul nu era definit ca cineva care se inreg cu ac calitate, ci ca cineva care a savarsit o perioada, in mod constant, cu titlu de profesiune, o succesiune de acte de comert – profesionistul se nastea din miscare, din savarsirea mai multor acte; din mom in care deveneai profesionist comercial trebuia sa te supui unui regim juridic mai oneros – era insa greu de stabilit cand incepea activitatea de comerciant)

- In sist NCC, ideea de intermediere nu se pierde. Se schimba insa modalitatea in care ii percepem dpdv al momentului si al felului in care dobandesc aceasta calitate (art 3 NCC1) – nu mai are nicio relevanta savarsirea actului de comert si nu mai exista o def a savarsirii actului de comert, ci ceea ce are relevanta e ca un sub de dr, pf/pj sa-si propuna sa constituie o intreprindere comerciala. Dpdv al determinarii comerciantilor, situatia e mai simpla dpdv administrativ si juridic-substantial: trebuie sa determini numai ca acea pers si-a organizat o intreprindere si ca acea intreprindere este comerciant.

DEFINITIA INTREPRINDERII COMERCIALE

Elemente imp ale intreprinderii:

1. Este o forma de organizare – nu are caract aleatoriu. Este o expresie a vointei umane de a face ceva, de a org o activitate.

2. Aceasta f de org cuprinde elem necesare pt desf unei activ eco. Elem acestea variaza de la intreprindere la intreprindere, de la comerciant la comerciant, dar enumerand elem principale, avem:

Factorii materiali – o multitudine de elemente: bunuri mobile/imobile, pot avea calitatea de resurse naturale, instrum de productie, utilaje etc.

Factorii financiari – banii, capacitatea de a primi imprumuturi, titluri de valoare care pot fi convertite in bani

Factorii umani – salariatii in general.3. Organizarea acestor factori (mat, fin, umani) se face cu un scop – al desfasurarii unei

activ eco, care are diverse forme de manif: Productie proprie de bunuri Servicii Activ extractiva

1 (1) Dispozitiile prezentului cod se aplica si raporturilor dintre profesionisti, precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil.(2) Sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o întreprindere.(3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematica, de catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta în producerea, administrarea ori înstrainarea de bunuri sau în prestarea de servicii,indiferent daca are sau nu un scop lucrativ.

2


4. Toata aceasta activ eco are un obiectiv precis – obtinerea de profit comercial (castig care cel putin partial este destinat reinvestitiei). Tendinta naturala a comerciantului este de a creste cat mai mult.

Pentru a defini intreprinderea comerciala, ceea ce cont este viziunea celui care o creeaza in mom constituirii. Intentia este de a crea Pr, nerealizarea acesteia nu are relevanta.

Dpdv adm, intreprinderea (unei pf/pj) este consacrata, ca si existenta, in mom in care pers resp, comerciantul, se inregistreaza. Acel moment acopera perioada de proba cu priv la intentie.

Comerciantul este pf/pj ce exploateaza o intreprindere comerciala.

Art. 3 NCC – nu vorbeste despre profesionistul comercial vs profesionist necomercial. Cel din urma este cel care expl o intreprindere civila, aceasta avand aceleasi elem de org a unor factori materiali, umani, financiari, dar cu scop de desf activ, nu neaparat eco. Acesta reprezinta primul elem de distinctie (lipsa de caract eco). Al 2-lea – lipsa de caracter de obligativitate a existentei unui castig. La inceput nu are drept obiectiv castig, sau daca are, acela nu este un obiectiv de castig de a reinvesti, ci poate de consum.

Aceasta este o prima problema raportata la def: pb incadrarii liber-profesionistilor (notari, avocati, ingineri etc.). Este exploatatorul unei intreprinderi comerciale sau civile?

Doctrina comerciala considera ca acesti liber-profesionisti ce sunt reglem prin legi speciale nu pot sa aiba drept obiectiv fie desf activ eco, fie desf/obt unui castig comercial printr-o intreprindere. => pot avea o intreprindere, dar nu face activ eco propriu-zisa si nu obtine castig comercial. Opinie David – aceasta abordare nu mai este actuala si nu reflecta realitatea. Exp: cabinete/societati de avocatura – au toate elem de org necesare ale intreprinderii, desf o activ de serv de nat eco in app toate cazurile, in ce priv castigurile, ele sunt reinvestite cel putin partial. Realitatea este ca mai degraba reunesc elem unei intrepr comerciale, si nu civile.

In sfera comercialului intra si imobilele. Acest lucru este specificat intrucat VCComercial reglementa operatiuni, acte de comert, servicii numai in leg cu bunuri mobile si s-a considerat ca orice operat imobiliara este in sfera civilului. Realitatea a facut aceasta teorie de necrezut si s-a acceptat ca imobilul folosit de comerciant este considerat in sf comercialului. NCC rezolva pb: obiectele materiale pot fi de orice natura: mobile, imobile, corporale, necorporale etc..

CATEGORIILE DE OBLIGATII DISTINCTE PT COMERCIANT

3


1. Obligatiile de contabilitate2. Obligatiile de inregistrare – nu numai in momentul dob calitatii, dar priv si diferitele

modificari pe care le sufera intrepr pe parcursul existentei sale3. Obligatiile de raportare catre autoritatile publice – altele decat obl contabile pr – zise

1. Obligatiile contabile

Acopera necesitatea si intentia legiuitorului de a controla felul in care se desf si rezultatele activ intrepr comerciantului.

Contabilitatea este un sist f riguros de transpunere si inregistrare a activitatilor de orice fel (materiale, juridice) savarsite de comerciant in exploatarea intreprinderii sale.

Actual avem 3 tipuri mari de registre contabile prin care se realizeaza acest obiectiv:

a. Registrul jurnal – in care se inscriu in ord cronologica toate operatiunileb. Registrul inventar – se inscriu toate bunurile care indeplinesc notiunea de bunuri

registrabile contabile pe care le are intrpr in orice moment; descrierea nu este pur juridica, ci numeric contabila

c. Registrul cartea mare – reprezinta planul de conturi – fiecare tip de operatiune al unei intreprinderi trebuie sa intre in anumite codificari numerice care intra in activ sau pasiv

2. Obligatiile de inregistrare

Rol principal de opozabilitate – art 18 - 24 NCC.

Lipsa inregistrarii nu lipseste de valabilitate operatiunea resp, dar este valabila numai intre partile care au incheiat-o, nefiind opozabile tertilor, ce o pot ignora.

In situatii speciale, expres prev de lege, inregistrarea are efect constitutiv de drepturi.

Odata intregistrat, faptul respectiv se prezuma ca exista si ca exista in mod licit – prezumtie relativa.

Principalul registru al comerciantilor – Registrul Comertului.

Exista de cand a aparut DC. Necesitatea lui a aparut in mom in care s-a cristalizat DC.

In Romania, a existat cu reglem distincta si in temeiul VCComercial pana in 48, dupa 90 a fost reintrodus.

Astazi, operam pe legea 26/1990. Spre deosebire de trecut, trebuie privit ca un registru electronic. 1 registru acopera 1 zona teritoriala – judetul.

4


Ceea ce este important este ca are un caracter de obligativitate din 2 motive pt comercianti:

- Este abs necesar pt ca un comerciant sa dobandeasca aceasta calitate – cu putine exceptii; cel putin la inceput are functie de constituire a calitatii de comerciant

- Acopera anumite momente cheie din viata comerciantului pt a fi opozabile tertului, intrucat trebuie trecute in RC

Este un registru public administrat in regim privat.

De-a lungul timpului:

- Initial, registru public- Apoi, sfera privata, dar si-a pastrat funcita publica – administrat de Camera de Comert- De cativa ani este sub administrarea dpdv al alocarii resurselor si profesional sub egida

Ministerului Justitiei – insa organizatia care il administreaza pr-zis nu este parte a Min Justitiei (se autoadm din taxele de registru, nu de MJ)

Exista un oficiu al RC pe fiecare judet.

Oficiul National al Reg Comertului – functii: uniformizarea deciziilor oficiilor din fiecare judet si asigurarea unicitatii firmei. Firma este denumirea care deosebeste un comerciant de altul.

Datorita importantei pe care o are pt circuitul economic, chiar daca este administrat privat sau daca este adm de stat, exista un control judiciar asupra sa pe care-l prevedea Legea RC. Acest control se exercita de catre un judecator specializat ce se afla la Tribunalul din judetul respectiv – acesta se numeste jud delegat pe langa RC. Majoritatea actelor pe care comerciantii le depun spre inreg sunt verificate de catre ei, iar aceasta este strict dpdv al legalitatii. Initial, se facea si controlul de oportunitate, insa acest lucru este ilegal.

Procedura pe care o indeplineste in baza legii 26 judecatorul delegat, nu este o procedura de principiu contencioasa – este o procedura gratioasa: nu exista cel care cere inregistrarea in disputa cu o alta persoana. Functionarul RC, care prezinta cazul si are anumite obiectiuni, aceasta nu are calitatea de reclamant, ci are rolul de a furniza o interpretare in legatura cu ceea ce are comerciantul, iar cel ce decide este judecatorul delegat.

Exista anumite situatii in care fct de control al legalitatii este exercitata de directorul Oficiului RC respectiv (cazuri exceptionale).

Dpdv al comerciantilor care au obligatia de a-si inreg mentiuni cu priv la constituirea sau intamplari in timpul vietii in RC, legea RC enumera anumite categorii, insa altele sunt reglem in legi speciale.

Inregistrarea propriu-zisa – sistemul este: legea 26 si normele ONRC stabilesc pt fiecare tip de operatiune documentele care trebuiesc depuse pt a dovedi acea operatiune si pt a face inregistrarea la RC. Viata comerciala e f dinamica, s-a intamplat ca reglem sa nu tina pasul cu realitatea, nefiind o indicatie cu priv la ce doc ar trebui depus etc. Acest lucru se reglem prin

5


modif unei legi de aplicare. Nu exista o practica cutumiara, se incearca sa se descrie f exact tip de doc pt tip de operatiune.

Dupa ce sunt depuse aceste documente si legea nu da amanunte cu privire la forma, exista un functionar al RC (referentul) care verifica daca doc sunt cele cerute in lege si poate cere completarea dosarului, inainte de prezentarea judecatorului delegat/directorului. Pot exista cazuri in anumite judete in care difera interpretarea referentului cu priv la necesitatea si cont documentului, fata de viziunea partii/consultantilor juridice => 2 modalitati de tratare: convingerea referentului ca ai dreptate sau sa faci ca el + sa ceri referentului sa depuna dosarul in fata jud delegat si acesta sa decida cine are dreptate. Exista referenti care considera ca a 3-a modalitate nu exista, deoarece spun ca nu este contencioasa. Nu exista o procedura pt a trece peste referent si a merge in instanta, ci doar de dr comun.

Dupa aceasta evaluare a dosarului de catre referent, acesta se trimite catre judecatorul delegat. Acesta asculta in primul pe rand pe cel ce cere inregistrarea, apoi opinia referentului si la sf ia o decizie care este suverana. Daca respinge inregistrarea mentiunii, chiar daca a sustinut-o un ref, sg cale de atac este un recurs care trebuie sa se judece de urgenta, term este de 15 zile de la data la care a avut loc pronuntarea incheierii si se judeca in 3 zile de la data la care a fost primit de catre instanta. In practica, aceste termene nu se respecta. Instanta de recurs nu mai este tribunalul de aceasta data, ci Curtea de Apel – o camera specializata in activ in RC, iar judecatorul nu se mai cheama jud delegat. Decizia CA este definitiva si irevocabila.

Daca s-a admis inregistrarea, ea trebuie operata. Odata cu operarea electronica, partea primeste si un certificat de scriere a mentiunii (inregistrare in registru) – instrum public, opozabil tertilor. Au fost situatii in care s-a descop ca inreg s-au facut pe baza unor situatii care nu reprezentau realitatea. Daca cineva este prejudiciat si are un interes, trebuie sa introduca o actiune, pe dreptul comun si obtine o decizie def & irevocabila => poate obtine radierea.

Conditiile in care opereaza procedura de radiere2 sunt descrise in art 253din legea 26/1990. Acesta vorbeste despre procedura de radiere si nu de aceasta etapa de dinainte de drept comun, ci doar rezultatul acestui proces ce constata nerealitatea inregistrarii.

2 termenul pt a solicita radierea este de 1 an de la data in care se naste dreptul de a socilita radierea.3 (1) Orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune în registrul comerţului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au fost desfiinţate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în registrul comerţului.(2) Cererea se depune şi se menţionează în registrul comerţului la care s-a făcut înmatricularea comerciantului. În termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comerţului înaintează cererea tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul comerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ,tribunalului din acel judeţ.(3) Tribunalul se pronunţă asupra cererii cu citarea oficiului registrului comerţului şi a comerciantului.(4) Hotărârea judecătorească de soluţionare a cererii poate fi atacată numai cu recurs, iar termenul de recurs curge de la pronunţare, pentru părţile prezente, şi de la comunicare, pentru părţile lipsă.(5) Oficiul registrului comerţului va efectua radierea şi va publica hotărârea judecătorească irevocabilă în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, pe cheltuiala părţii care a introdus cererea. În acest scop, instanţa va comunica oficiului registrului comerţului hotărârea judecătorească, în copie legalizată, cu menţiunea rămânerii irevocabile.

6


Procedura radierii in sine nu este complicata, nu exista un incident procedural care sa o poata bloca – o activ necontencioasa, procedura gratioasa. In situatia in care s-au produs efecte negative in patrimoniul celui care a fost afectat de inreg resp, sg remediu pe care il are acesta este sa ceara despaguburi, insa acestea nu pot fi cerute in princ RC, pt ca cel care a creat aceasta pb este partea care a inregistrat mentiunea, deci acesta trebuie sa raspunda.

Exista si anumite sanctiuni administrative daca nu se fac in anumite termene prevazute in lege diferitele inregistrari/mentiuni care se aplica prin incheierea judecatorului delegat, inclusiv pers care au oblig legala sa depuna dosarul pt inreg unei mentiuni si nu depun dosarul resp in acest termen. Intrucat toti cei care trateaza cu un comerciant sa cunoasca diferitele informatii cu priv la comerciantul respectiv.

Tipuri de inreg care trebuie operate in leg cu un comerciant si intreprinderea lui:

Constituirea Situatii care apar in timpul desf activ – fuziune, divizare, schimbarea obiectului de

activitate, schimbarea doc de constituire, inregistrari cu privire la marcile si dr de propr intelectuala (suprapunere cu legea marcilor pt ca publicitatea in aceasta materie este facuta primordial prin OSIM, dar si in RC – neefectuarea publ, atrage amenda; dpdv al opozabilitatii nu afecteaza dr fata de terti ale titularului respectiv)

Fondul de comert – actele in leg cu acesta trebuie inreg in RC. Exp: Exista si arhiva electronica de garantii pe langa RC. Cea care prioritate este inregistrarea la arhiva.

Pt comerciantii pf mai exista si alte mentiuni: in materie de insolventa exista oblig ca odata ce se declanseaza aceasta stare prin hot inst de jud, aceasta sa fie si ea inreg in RC, chiar daca exista pe langa BPI (buletinul proc de insolv)

RG urmareste sa asigure intr-un mod unitar irneg si opozabilitatea tuturor elem imp din viata unui comerciant, asta nu exclude dublarea publicitatii printr-un alt registru. Unde exista suprapunere, uneori legiuitorul da prioritate unui registru si daca nu exista aceasta prioritate, trebuie inreg in ambele registre.

3. Obligatii de raportare Obligatia de raportare financiar – fiscala: pt toti comerciantii; fiecare comerciant

trebuie sa depuna un set de situatii financiar-fiscale (bilant, cont de castig/pierderi) ce reprezinta o sinteza a inreg contabile. Registrele sunt interne, nu sunt publice, sunt controlate de org MFP.

Alte obligatii de raportare variaza in fct de industria in care opereaza respectivul comerciant – controlate de org de supraveghere din industria respectiva

+ in cartile Carpenaru & Piperea:

4. Obligatia de desfasurare a luptei de concurenta cu loialitate5. Obligatia de protectie a consumatorului – se aplica numai acelor comercianti care

trateaza cu consumatorul.Urmareste sa echilibreze deficitul inerent de info al consumatorului care trateaza cu comerciantul. A aparut odata cu dezv tehno a produselor.

7


Opinie David: reprezinta o reflectare a principiului ca in exercitarea dr o pers nu trebuie sa o vatame pe cealalta. Acestea nu sunt oblig pr-zis profesionale, ci oblig generale de a functiona in societate fara sa vatame interesele celorlalti.

FONDUL DE COMERT

- Notiune specifica dreptului continental

Patrimoniul de afectatiune:

Pana la NCC, in dr nostru, predominanta era teoria personalitatii patrimoniului: o persoana avea un patrim care insemna dr & oblig la un moment dat, si cap de a dob dr & oblig in viitor. O pers putea avea mai multe patrimonii.

In comercial, cel putin, ideea unicitatii patrim nu este intotdeauna utila & practica. Uneori este necesar ca aceasta sa poata sa “isi divizeze” patrimoniul, in fct de interesele sale. => a aparut teoria patrimoniului scop/de afectatiune. Aceasta spune ca drepturile si oblig pe care le are o pers se grupeaza in fct de scopurile pe care acea pers le da pt fiecare categ de dr & oblig.

Exp: o pf se naste cu un patrim civil. La un mom dat vrea sa intre in sf comercialului. Intrand in relatii cu comerciantii, acestia sunt interesati ca ac pers sa puna deoparte anum dr & obligatii fie initiale fie ulterior dobandite in cursul activitatii, din care ei sa se indestuleze – un fel de gaj general al cred comerciali. Si invers pt cred civili, sa nu fie concurati de cred comerciali.

NCC imbina cele 2 teorii: art 31 – 33 o pers isi poate constitui in cadrul patrimoniului, care ramane unic, mase patrimoniale. In ac mase patrim intra dr & oblig afectate unui scop specific. De regula, acestea se constituie printr-un act unilateral al titularului patrim. Ele nu au o existenta perpetua, ci cat timp pers resp are nevoie de acea masa patrim. Avantajul dat de ac mase patrim dist este acela ca cei care sunt cred al unei mase resp in leg cu dr si oblig din ac mase au o prioritate in ceea ce priveste executarea creantei lor asupra bunurilor in sens larg, din aceste mase. Dar, in cazul in care ei nu se pot indestula din bunurule din masa resp, in subsidiar se pot indrepta si impotriva bunurilor din celelalte mase. Mai mult, este permis ca, daca ai consitui mai multe mase, sa faci transferul intre ele, fara a cere acordul cuiva. Dar, exista si oblig ca fara, prin ac transfer, sa prejudiciezi creditorii. Pt aceasta situatie, se ofera actiunea pauliana, insa aceasta este pt cand faci un act cu o alta pers, nu in interiorul ac patrim. Se poate vorbi mai degraba de o actiune in raspundere.

8


Art 33 NCC4 duce mai departe teoria patrim de afectatiune si vorbeste de patirm profesional individual. Atunci cand constitui o masa cu scop patrim prof trebuie sa respecti prev si formalitatile prev de lege. De regula ele nu exista ca atare, insa daca exista, trebuie respectate. De asem, pt modificari, trebuie resp conditiile de publicitate/forma, daca exista. Exista o mai multa rigurozitate atunci cand se lichideaza aceasta masa, intrucat aceasta treb sa tina cont de dr castigate ale cred asupra acestor mase.

Exista anumite particularitati in leg cu bunurile care intra in masa patrim respectiva, si acestea sunt reflectate cel mai bine de catre conceptul de Fond de Comert.

Acesta a aparut in legisl priv RC prin referire la operatiuni in legatura cu el, insa fara sa fie definit ca atare.

Fondul de comert reprezinta miezul eco al partii active al patrim comercial. Pe latura activa exista un elem fundamental, care sn fondul de comert. Acesta nu este o masa patrimoniala, el nu este ca patrimoniul sau masa patrim, o universalitate juridica. El este o univ de fapt. Este creat prin vointa comerciantului, insa nu are acelasi statut juridic ca un patrimoniu. De aceea a fost discutabila mult timp natura jur a fondului de comert: dr de prop intelectuala, univ de drept, univ de fapt, consec jur? Azi se accepta ca este o univ de fapt care are caracter mobil incorporat. Reuneste bunuri individual determinate, dar in sine, ansamblul lui este privit ca un bun distinct. Aceasta calificare a nat jur nu se schimba inclusiv daca printre elem componente are si imobile. Ceea ce ii da fizionomia distincta sunt o serie de elem incorporale.

Art 541 NCC defineste pt prima oara ce inseamna o univ de fapt – un ans de bunuri care apartine ac persoane si care sunt unite prin aceea ca au o destinatie comuna, data fie de lege, fie de catre titularul lor.

Elementele care intra in continutul Fondului de comert:

1. Elemente incorporale2. Elemente corporale

1. Elemente incorporale – cele care ii dau fizionomia distincta. Firma = denumirea comerciantului.

La pf este vorba de numele patronim – numele complet, initiala prenumelui si prenumele, poate fi urmat de o descriere a comertului, dar nu este neaparat necesar. Este dificil de diferentiat comerciantii pf care au acelasi nume. In materie de comercianti pj, denumirea trebuie sa fie specifica, sa permita ca pe teritoriul Rom, ca orice comerciant, in aceeasi

4 Art. 33. - (1) Constituirea masei patrimoniale afectate exercitarii în mod individual a unei profesii autorizate sestabileste prin actul încheiat de titular, cu respectarea conditiilor de forma si de publicitate prevazute de lege.(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica în mod corespunzator si în cazul maririi sau micsorarii patrimoniului profesional individual.(3) Lichidarea patrimoniului profesional individual se face în conformitate cu dispozitiile art. 1.941-1.948, daca prin lege nu se dispune altfel.

9


industrie, sa se diferentieze de un alt comerciant. Nu numai ca o denumire a unei pj treb sa fie diferita in aceeasi industrie, dar trb sa fie diferita la nivel national. Aceasta distinctie este importanta in cazul in care incepi cu un anumit obiect de activitate si te hotarasti sa iti schimbi ob de activ la un mom dat. Reglem firma: legea 26/1990.

In cazul pf, sg solutie este a renunta la activ comerciala, in cazul in care in acelasi domeniu mai este o pers cu acelasi nume.

Clientela = valoare economica data de obisnuinta clientilor intreprinderii de a se aproviziona, a-si procura prod/serv de la acesta.

Exista 2 clientele: cea actuala si cea potentiala (cei ce ar putea in viitor sa cumpere).Clientela nu este un bun care poate fi apropriat, spre deosebire de firma unde relatia de apropiere se poate justifica. La extrema, ar insemna sa recunosti un dr de prop asupra unei alte pers. In relatia cu clientela, exista insa un dr de creanta, de a te bucura de ea cat timp folosesti acte normale de a o atrage, dezvolta si castiga (posibilitatea de a beneficia de cei care te apreciaza). Corelativ, ceilalalti comercianti au acelasi dr de a-i atrage in sfera lor, prin mijl oneste. Daca un concurent foloseste mijl neoneste, poti apela la instanta = exercitarea in cond normale a posibilitatii de a beneficia de clientii respectivi. Particularitate a clientelei: vadul comercial = obisnuinta unor pers actuale sau

potentiale de a procura de la comerciant, dar care este legat nu de natura intrinseca a comerciantului, ci de localizarea acestuia. Exp: strazile cu comercianti specializati.

Emblema = o reprezentare grafica a comerciantului sau a activitatii sale.

Spre deosebire de clientela si firma, se poate instraina separat. Este un elem de cvasi – prop intelectuala. Odata inreg in RC, da opozabilitate pt titularul ei (altcineva nu o mai poate folosi). Daca are caract de marca (inreg si in reg marcii) are dr de prop intelectuala. Izv: legea 26/1990.

Drepturi de proprietate industriala – brevete, know-how, marci.

Creatia intelectuala poate sa imbrace mai multe forme si important este sa se poata obtine o protectie a acesteia. Cel care vine cu o idee este singurul care se va bucura de fructele acestei idei. Nu orice idee este aparata & exclusiva – ci doar cele care sunt noi, distinctive si susceptibile de productie industriala. Regula: sistematizarea acestor idei, creatii ale creatiei mintii umane, care pot fi protejate juridice. Singurul mod in care se pot culege fructe ale aceste idei pe o anumita perioada.

Toate aceste drepturi sunt parte a fondului de comert. Ce nu intra in FC sunt creantele si datoriile comerciantului. Sunt elem ale patrimoniului comerciantului.

In contabilitate, exista notiunea de fond comercial = dif dintre valoarea contabila a patrim de afectatiune comercial si valoarea totala a acelui patrimoniu. Se cristalizeaza in mom vanzarii intreprinderii comerciale. Acesta reprezinta capacitatea de a genera venituri in viitor a acelei intreprinderi. Este tot un elem incorporal, dar nu este parte a fondului de comert!

10


11

drept comercial curs 2

Documents