Tema nr. 19 Litiaza biliara. INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU CS19001. Calculii coledocieni nepasabili au un diametru :
A. Mai mic de 5 mm B. Mai mare de 10 mm C. Mai mare de 8 mm D. Mai mare de 5 mm E. Mai mic de 2 mm
Pag. 1927 CS19002. Inclavarea de gradul II a calculilor coledocieni realizeaza aspectul de:
A. haltera B. maciuca C. glob de inghetata in cornet D. margea trasa pe un fir de ata E. sambure de caisa
Pag. 1928 CS19003. Nu face parte din pentada intalnita in angiocolita acuta purulenta:
A. Durerea B. Icterul C. Starea de agitatie D. Starea de confuzie E. Hipotensiunea arteriala
Pag. 1931 CS19004. Urmatoarele afectiuni sunt contraindicatii ale ERCP,cu exceptia:
A. Discraziile sangvine B. Stenozele esofagiene C. Intoleranta la iod D. Ascita E. Derivatia bilio-jejunala
Pag. 1936 CS19005. Interventiile exclusiv pe papila se recomanda la o dilatara a CBP:
A. Mai mica de 11 mm B. Intre 16 si 20 de mm C. Mai mare de 25 mm D. Pana la 15 mm E. Intre 16 si 25 de mm
Pag .1940 CS19006. Metoda de electie in tratamentul diatezei litiazice este:
A. Coledocoduodenostomia B. Coledocolitotomia C. Hepaticojejunostomia pe ansa exclusa in Y à la Roux D. Drenajul Kehr E. Sfincterotomia endoscopica
Pag. 1941 CS19007. Impietruirea coledociana:
A. Este o forma frecventa de litiaza coledociana B. Este o forma dificil de diagnosticat C. Calculii pot fi fatetati(autohtoni) sau sfaramiciosi(de origine veziculara) D. Tratamentul de electie este coledocotomia prin abord transduodenal E. Necesita drenaj biliar prin hepatico-jejunostomie
Angelescu(pag.1928)
CS19008. Fosfataza alcalină dozată în litiaza căii biliare principale:
A. este secretata de celulele Kupfer B. nu este secretata de osteoblasti C. valorile sale sunt in concordanta cu cele ale bilirubinei D. depaseste frecvent 200 U.I. E. este eliminata exclusiv renal
Angelescu(pag 1933) CS19009. Calculii dispusi "in cometa" se gasesc de obicei in:
A. caile biliare intrahepatice B. CBP C. colecist D. cistic E. utererul iliac
pg.1926 CS19010. Care dintre urmatoarele forme nu este specifica calculului coledocian primitiv:
A. conica B. cilindrica C. poliedrica D. ovoidala E. "in obuz"
pg.1926 CS19011. Sindromul coledocian major:
A. cuprinde durere, febra, varsaturi B. nu este strict specific litiazei CBP C. se intilneste in formele grave ale litiazei coledociene D. nu se intilneste in formele coledociene benigne E. febra este semn major
pg.1929 CS19012. Durata perfuziei ultralente din colangiografia intravenoasa este :
A. 30min B. 30ore C. 12ore D. 12-24ore E. 30-60 min
pg.1933 CS19013. In forma casectizanta a litiazei coledociene apare o scadere ponderala de:
A. 25 kg in 3 luni B. 10 kg intr-o luna C. 30 kg in cateva luni D. 20 kg in cateva luni E. 15 kg in 2 luni
pg 1932 CS19014. Ampicilina utilizata in angiocolita este cea mai activa impotriva:
A. Escherichiei Coli B. Enterobacter C. Enterococului D. Klebsiellei E. Bacteroides fragilis
pg 1931 CS19015. Pentru abordul transcistic in litiaza CBP sunt necesare urmatoarele conditii cu exceptia
A. calculi de dimensiuni mici
B. cei situati sub jonctiunea cistico-hepatica C. numar mai mic de 4 D. cystic dilatabil E. CBP jos implanatat
CS19016. Coledocotomia este folosita in urmatoarele conditii cu exceptia
A. calculi voluminosi dar mai mici decat canalul cystic B. calculi numerosi C. cei situati deasupra jonctiunii hepatocistice D. CBP cu diametru cel putinde 7 mm E. Ligament hepatoduodenal neinflamat
CS19017. Dupa extragerea calcului prin coledocotomie,se pot face urmatoarele cu exceptia :
A. drenj biliar extern,preferabil prin tub kehr B. drenaj biliar intern,cand preexista unei sfttomii endoscopice C. cand coledocul pana in 15mm se prefera anastomoza coledoco-duodenala D. esuarea extragerii laparoscopice cea mai sigura metoda este operatia deschisa E. esuarea extragerii laparoscopice se poate face sftomia endoscopica p.o
CS19018. Calculii coledocianii primari :
A. au forma cilindrica “in capat de tigara”, B. au consistenta ferma, C. contin preferential colesterina, D. sunt calculi “naturalizati”, E. sunt asociati in medie la cca 10-20% dintre bolnavii colecistectomizati pentru litiaza.
( Pag: 1926) CS19019. Studiul Madden:
A. sugereaza ca la un an dupa colecistectomie nu pot sa apara calculi coledocieni primari,
B. este efectuat pe o perioada de 20 de ani, C. este bazat pe analiza structurii calculilor, D. si la 15 ani dupa operatia primara pot fi descoperiti calculi reziduali, E. dupa Madden, calculii primari se insotesc de CBP normale.
(Pag: 1926) CS19020. Probele care pledeaza pentru infectia calculilor coledocieni sunt urmatoarelei, cu exceptia :
A. Morfologia calculilor B. Constatarile intraoperatorii C. Forma calculilor D. structura chimica a calculilor vezicali E. litiaze veziculare vechi
(pag 1925) CS19021. Pasajul repetat de calculii cu diametru pana la 2 mm determina:
A. Pancreatita acuta B. Hepatita cronica C. Tumori D. Ostructie partiala E. Nu au niciun efect
(pag 1927) CS19022. Calculul vesicular are in structura sa:
A. Colesterol B. Pigmenti biliari C. Colesterina D. Saruri de calciu E. Saruri de oxalate
(pag 1925)
CS19023. Alegeti afirmatia corecta despre calculii primari coledocieni:
A. papila fiind permeabila, rar are loc inclavarea calculilor primari B. calculii primari se insotesc de dilatarea CBP (20-25mm) in absenta unei stenoze
oddiene sau a unui alt obstacol coledocian C. calculii primari pot avea aspect de haltera, cu capatul proximal in colecist si cel distal
in CBP D. aceasta configuratie nu e intilnita exclusiv in cazul calculilor primari E. sunt compusi mai ales din bilirubinat de calciu si au un continut in colesterina de
peste 25% (pg 1926)
CS19024. Referitor la posibilitatea formarii calculilor in CBP e corect :
A. la pacientii cu absenta congenitala a colecistului nu apare litiaza coledocului B. la un procent de 80% din bolnavi cu litiaza coledociana vezicula nu e locuita C. prezenta litiazei veziculare nu exclude existenta concomitenta a calculilor coledocieni
primari D. litiaza nu recidiveaza dupa colecistectomie E. criteriile clinice de diferentiere a litiazei reziduale de cea recidivata au o motivatie
unanim valabila (pg 1926)
CS19025. Faza tulburarilor dispeptice ale litiazei biliate prezinta:
A. caracter precis a suferintei B. non-ulcer dispepsia C. colica biliara D. bolnavul este agitat „frenetic” E. sindrom dureros
pag. 1916 CS19026. Diagnosticum pozitiv al litiazei biliare se face cu :
A. colangiografia B. scintigrafia hepato-biliara C. computer tomografia D. ecografia E. radiografia
pag. 1917 CS19027. În cazul litiazei CBP, la o dilatare a coledocului de 16-25 mm se impune:
A. intervenţie pe papilă B. Hepatico-jejunostomia C. Coledocoduodenostomia D. Toate acestea E. Nici una dintre ele
(p.1940-1941) CS19028. Indicaţii absolute pentru explorarea invazivă a CBP în litiază sunt:
A. Calculi palpabili B. CBP dilatată C. Episoade icterice D. Detectarea calculilor mici E. Asocierea puseelor de pancreatită acută
(p.1938) CS19029. Dintre manifestările macroscopice referitoare la CBP, coledocul dilatat cu aspect similar unei artere corespunde:
A. Microlitiazei veziculare cu cistic permeabil B. Stenozei oddiene C. Pancreatitei cefalice D. Pancreatitei cronice cefalice E. Unor multiple pusee de angiocolită
(p.1936-1937) CS19030. Aspectul de calculi "in cometa" apartine:
A. calculilor veziculari B. calculilor din caile biliare intrahepatice C. calculilor coledocieni primari D. calculilor naturalizati E. calculilor inclavati in papila
CS19031. Cel mai precis mijloc de diagnostic al calculilor localizati in diverticuli ai coledocului terminal este:
A. ecografia cailor biliare B. ERCP C. colangiogrfia intraoperatorie D. ultrasonografia intraoperatorie E. colangiografia intravenoasa
CS19032. Urmatoarele situatii nu se incadreaza in forma complexa a litiazei CBP:
A. calculii inclavati in papila B. asocierea litiazei coledociene cu litiaza intrahepatica C. calculii localizati in diverticuli ai coledocului terminal D. calculii coledocieni primari E. calculii migrati din vezicula biliara, fatetati, nesfaramiciosi
CS19033. In angiocolita acuta purulenta, insamantarile bacteriene din bila evidentiaza cel mai frecvent:
A. enterococ B. enterobacter C. E. coli D. Klebsiella E. Clostridium perfringens
CS19034. Calculii primari ai coledocului se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:
A. au forma ovoida,rotunjiti,cilindrici B. sunt fatetati C. sunt compusi mai ales din bilirubinat de Ca D. continut scazut in colesterina(25%) E. se insotesc de dilatarea CBP (20-25mm) fara a exista o stenoza oddiana sau alt
obstacol coledocian p1926
CS19035. Litiaza autohtona a coledocului se caracterizeaza prin:
A. triada Charcot este mai frecventa in litiaza autohtona decat in cea de migrare B. simpla coledocolitotomie este suficienta adeseori C. nu este necesara operatia de drenaj biliar intern D. calculii primari sunt fatetati E. calculii primari contin 60% colesterina
p1926 CS19036. Triada Charcot se manifesta prin:
A. durere,febra, anorexie B. durere ,icter, anorexie C. durere,febra,icter D. febra,icter, anorexie E. scadere ponderala,febra si anorexie
p1929 CS19037. Durerea din sindromul coledocian nu are urmatoarea caracteristica:
A. apare in 80% din cazurile de litiaza CBP si debuteaza brusc B. apare la 3-5 ore dupa cina,frecvent spre miezul noptii
C. in practica,intereseaza tot hipocondrul stang D. este exacerbata de miscare si presiune E. este vie,atroce,continua si fara paroxisme
p1929 CS19038. Care din urmatoarele nu reprezinta caracterisitci ale litiazei autohtone CBP
A. calculi nefatetati B. forma in teava de pusca C. sfaramiciosi D. muriformi E. contin colesterina mai putin de 25%
1926 CS19039. Care din urmatoarele nu reprezinta forma icterigena a litiazei CBP?
A. clasica B. asociata cu pancreatita acuta C. asociata cu colecistita acuta D. dispeptica E. cu inclavare in papila
1929 – 1932 CS19040. Despre fosfataza alcalina e adevarat ca:
A. e secretata de osteoclaste B. normal are valoarea de 3-13 unit King – Armstrong C. in icterele tumorale poate depasi 200 ui D. in hepatitele virale creste foarte mult E. raportul FA/BR e subunitar in perioada de stare
1933 CS19041. Despre investigatiile de laborator in litiaza CBP e adevarat ca:
A. calculii colesterinici pot fi vizualizati prin CT B. calculii ce contin saruri de calciu pot fi vizualizati la CT pana la un diametru de 1 mm C. ecografia are acuratete foarte mare in vizualizarea CBP D. la colangiografie iv, colecistul se opacifiaza in 10-20 minute E. ERCP nu determina angiocolita
1933-1934 CS19042. Despre tratamentul formelor grave ale litiazei CBP e adevarat ca:
A. Metronidazolul actioneaza pe germenii anaerobi, Gram pozitivi B. Ampicilina e cea mai activa pe enterococ C. cefalosporinele au eficienta scazuta D. inainte de interventia chirurgicala se face reanimare prelungita E. abcesele hepatice asociate nu se dreneaza
1931-1932 CS19043. Urmatorele afirmatii legate de calculul inclavat in papila de gradul 1 sunt adevarate
A. Are aspect de "maciuca" B. Are aspect de "margea pe ata" C. Se poate trata prin lavaj sub presiune sau forceps Dejardins D. Se poate extrage numai dupa sfincterotomie E. Se poate extrage doar prin abord transduodenal
pg1928 CS19044. Pentru calculii localizati in diverticuli ai coledocului terminal cel mai precis mod de diagnostic este
A. colangiografia intraoperatorie B. ecografia intraoperatorie C. ecografia preoperatrie D. CT E. IRM
pg1928 CS19045. Hepatico jejunostomia pe ansa exclusa in Y a la Roux se indica cel mai frecvent in
A. in asocierea litiazei de coledoc cu litiaza intrahepatica B. calcul in diverticul coledocian C. calcul inclavat in papila D. impietruirea coledociana E. calcul unic autohton
pg1928-1929 CS19046. Următoarele tipuri de obstacole în evacuarea bilei nu sunt factori favorizanţi ai litiazei biliare:
A. Modificările distrofice cervico-cistice B. Stenozele sclero-inflamatorii pericistice C. Hiperplazia valvelor Heister D. Hiperfuncţia sfincterului Kapandji E. Diafragma endocervicală
(p.1916) CS19047. Formele pseudoneoplazice din litiaza veziculară se exprimă prin:
A. Icter după colică B. Icter afebril C. Icter ce însoţeşte colica D. Icter recurent E. Nu se exprimă prin icter
(p.1917) CS19048. În cadrul diagnosticului imagistic al litiazei veziculare:
A. Colecisto-colangiografia este utilă pentru calculi radiotransparenţi B. Scintigrama hepato-biliară se foloseşte în formele anicterice C. CT nu apare în algoritmul explorărilor litiazei veziculare D. Ecografia are valoare remarcabilă în formele asociate cu litiază de cale biliară
principală E. Ecografia nu se foloseşte atunci când bilirubina este mai mare de 3 mg/dl
(p.1918) CS19049. Caracteristic pentru litiaza coledociana primara sunt urmatoarele cu o exceptie:
A. forma ovoidala, nefatetata B. forma cilindrica C. se sfarma usor D. elementul preferential este colesterolul E. compusul principal este bilirubinatul deCa
p1926 CS19050. Forma clasica de litiza coledociana se prezinta prin:
A. icter izolat B. pancreatita acuta C. episod de colecistita D. angiocolita acuta E. triada Charcot -Villard
p1929 CS19051. Nu reprezinta complicatie al ERCP-ului?
A. hiperamilazemie B. perforarea genunchiului superior al duodenului C. angiocolita D. colecistita acuta E. decese sub 0,2%
p.1935
CS19052. Semnul principal in angiocolita este
A. icter B. frison C. febra D. durere in hipocondrul drept E. tahicardie
p.1931 CS19053. In legatura cu calculii coledocieni primari sunt corecte urmatoarele afirmatii:
A. Reprezinta o eventualitate frecventa B. Sunt fatetati C. Sunt bogati in colesterina D. Sunt sfaramiciosi E. Nu provoaca dilatarea CBP in absenta unei stenoze oddiene sau a altui obstacol
coledocian (pag. 1926)
CS19054. Forma maligna a litiazei coledocului:
A. Apare in cazul unui calcul unic, de dimensiuni mari B. Determina spasm coledocian C. Contraindica drenajul biliar D. Este rara E. Nu afecteaza caile biliare intrahepatice
(pag. 1928) CS19055. Pentru originea veziculara a calculilor coledocieni pledeaza:
A. Consistenta friabila B. Forma fatetata sau muriforma C. Dimensiunea mai mare D. Structura pigmentara E. Forma ovoida, nefatetata
pag 1925 CS19056. Conform clasificarii Glassman a calculilor inclavati in papila, gradului III are urmatoarele caracteristici:
A. Mobilizarea calculului este imposibila si extragerea se poate face doar in urma unei sfincterotomii.
B. Calculul este continut in coledocul terminal care este ingustat atat deasupra cat si dedesubtul lui
C. Calculul poate fi mobilizat si extras prin lavaj sub presiune. D. Calculul poate fi extras prin abord transduodenal, uneori chiar fara sfincterotomie. E. Numai circumferinta inferioara a calculului este cuprinsa in coledocul terminal.
pag 1928 CS19057. Triada Charcot Villard consta din:
A. durere,febra,hepatomegalie B. durere,icter,hepatomegalie C. durere,febra,icter D. icter,semnul Courvoisier Terrier,durere E. durere,hepatomegalie,splenomegalie
(pag 1929) CS19058. Icterul din litiaza coledociana,forma clasica,are urmataorele caracteristici,cu exceptia:
A. A.este semnul major B. B.apare dupa 12 ore de la colica C. C.este discret si pasager D. D.nu se intensifica daca survin si alte colici E. E.nu realizeaza niciodata "icter melas"caracteristic obstructiilor neoplazice
(pag 1929)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU CM19001. Calculii coledocieni primari au ca si caracteristici urmatoarele:
A. Sunt fa�eta�i B. Pot realiza aspectul de �haltera� C. Sunt bogati in bilirubinat de calciu D. Sunt nefa�eta�i E. Sunt bogati in colesterina
Pag. 1926 CM19002. Inclavarea de gradul III a calculilor coledocieni poate determina:
A. Refluxul biliar in canalul Wirsung B. Accelerarea secretiei sucului pancreatic C. Comprimarea canalului Wirsung D. Comprimarea canalului Santorini E. Ingreunarea secretiei sucului pancreatic
Pag. 1928 CM19003. Triada Charcot-Villard este compusa din:
A. Durere B. Varsaturi C. Febra D. Icter,care sucede durerea E. Icter,care precede durerea
Pag. 1929 CM19004. Sunt forme disimulate ale litiazei coledociene, urmatoarele:
A. Forma febrila pura B. Forma cu icter izolat C. Forma dispeptica D. Forma cu calcul inclavat in papila E. Forma casectizanta
Pag. 1932 CM19005. Opacifierea prelungita si intensa a CBP la colangiografia i.v. se datoreaza:
A. Calculilor B. Hipotoniei oddiene C. Stenozei oddiene D. Obstructiei incomplete prin compresiune externa E. Inflamatiei coledociene
Pag. 1933 CM19006. Sunt contraindicatii ale colangiografiei i.v. :
A. Anastomoza bilio-digestiva B. Bilirubinemia peste 3 mg% C. Hiperfunctia tiroidiana D. Bolnavii colecistectomizati E. Intoleranta la iod
Pag. 1933 CM19007. Sugestive pentru migrarea calculilor in coledoc sunt situatiile urmatoare:
A. CBP dilatata peste 8 mm B. Palparea calculilor in CBP C. CBP dilatata peste 10-12 mm D. Colecist sclero-atrofic E. Calcul unic,nefatetat,in vezicula biliara
Pag. 1938 CM19008. Indicatiile absolute pentru explorarea invaziva a CBP sunt:
A. Calculii palpabili B. Puseul de pancreatita acuta
C. Icterul D. CBP dilatata E. Colangita
Pag. 1938 CM19009. Contraindicatiile procedeelor miniinvazive in tratamentul litiazei CBP sunt:
A. Impietruirea coledociana B. Coledoc mai mare de 20 mm C. Hipotonia oddiana D. Coledoc mai mare de 25 mm E. Fistula bilio-biliara
Pag. 1941 CM19010. Extragerea calculilor din CBP prin coledocotomie se recomanda in situatiile:
A. Localizare sub jonctiunea cistico-hepatica B. Coledoc mai mare de 7 mm C. Canal cistic dilatat D. Canal cistic ingustat E. Localizare deasupra jonctiunii cistico-hepatice
Pag.1942 CM19011. Antibiotice utilizate în tratamentul angiocolitei sunt:
A. gentamicina,cea mai activa impotriva enterococului B. ampicilina,gentamicina,metronidazolul,cefalosporinele C. metronidazolul,cu actiune asupra germenilor gram negativi anaerobi D. gentamicina,cu actiune asupra germenilor gram pozitivi aerobiotici E. metronidazolul,cu actiune asupra germenilor gram negativi aerobiotici
Angelescu (pag 1931) CM19012. Complicaţiile generale ale angiocolitei sunt:
A. abcese cerebrale B. pileflebita C. endocardita vegetanta D. abcese hepatice E. bronhopneumonie
Angelescu ( pag 1931) CM19013. Următoarele reprezinta indicaţii pentru practicarea ERCP in litiaza coledociana:
A. Pacienţi cu teste de colestază pozitive B. Puseuri recente de colangită acută C. Puseuri icterice recente D. Puseuri recente de colecistită acută E. Angiocolitele acute
Angelescu (pag 1935) CM19014. Indicaţii relative pentru explorarea invazivă a CBP în litiaza coledociana:
A. prezenta calculilor palpabili B. detectarea calculilor mici C. prezenta icterului D. CBP dilatata E. prezenta colangitei
Angelescu (pag 1938) CM19015. Selectati afirmatiile corecte referitoare la coledocoscopie:
A. exporarea se face initial in sens ascendent B. reprezinta o tehnica de varf,dificila si complexa C. prelungirea duratei interventiei este doar aparenta D. permite limitarea interventiilor cu caracter de „securitate” E. plasarea prea inalta a coledocotomiei poate favoriza litiaza reziduala dupa
coledocoscopie
Angelescu (pag 1939) CM19016. Scopul tratamentului chirurgical în litiaza CBP este:
A. drenaj biliar optim B. dezobstructia CBP C. evacuarea calculilor voluminosi,simptomatici D. inlaturarea colecistului E. toate acestea
Angelescu (pag 1940) CM19017. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt specifice litiazei secundare a CBP:
A. muriformi B. cilindrici C. fatetati D. nesfaramaciosi E. sfaramaciosi
pg.1925-1926 CM19018. Forma complexa a litiazei coledociene cuprinde urmatoarele:
A. calcul inclavat in papila B. litiaza intrahepatica C. calcul continut de un diverticul al canalului hepatic comun D. litiaza extrahepatica E. calculul coledocului terminal
pg.1928 CM19019. Formele grave ale litiazei coledociene sunt cele asociate cu:
A. calcul inclavat in papila B. litiaza intrahepatica C. angiocolita acuta D. pancreatita acuta E. colecistita acuta
pg.1930 CM19020. Teste de laborator in angiocolita purulenta:
A. leucocitoza 20000/mmc B. VSH crescut C. hemoculturi pozitive D. GOT crescut E. GTP crescut
pg.1931 CM19021. Antibiotice folosite in tratamentul angiocolitei:
A. eritromicina B. ampicilina C. metronidazol D. ceftriaxon E. ceftazidim
pg.1931 CM19022. Formele disimulate ale litiazei coledociene sunt:
A. forma icterica pura B. forma febrila pura C. forma latenta D. forma casectizanta E. forma dispeptica
pg.1932 CM19023. Dupa Aschoff calculii coledocieni primari, autohtoni au forma:
A. rotunjiti
B. ovoida C. cilindrica D. fatetata E. in capat de tigara
pg.1926 CM19024. Coledocul "prea bine " conturat ce apare la colangiografia IV exprima:
A. hipotonie oddiana B. hipertonie oddiana C. calculi D. stenoza oddiana E. obstructie incompleta prin compresiune externa
pg.1933 CM19025. In sindromul coledocian major se intilneste:
A. durere B. febra C. icter D. greturi E. triada Charcot-Villard
pg.1929 CM19026. Contraindicatiile ERCP sunt:
A. angiocolita acuta B. afectare cardiaca C. simptome gastrice D. afectiuni renale E. ascita
pg.1935 CM19027. Contraindicatiile colangiografiei IV sunt:
A. bilirubinemia <3mg% B. bilirubinemia >3mg% C. hipofunctie tiroidiana D. hiperfunctie tiroidiana E. intoleranta la iod
pg.1933 CM19028. Valorile serice normale ale fosfatazei alcaline sunt:
A. 1.5-4 u King Amstrong B. 20-65 ui/100 ml ser C. 20-85 ui/100 ml ser D. 1.5-4 u Bodanski E. 3-13 u Bodanski
pg.1933 CM19029. Care sunt bolile care fac impracticabila endoscopia:
A. Stenozele esofagiene B. Stenozele colonului C. Pseudochisturile pancreatice D. Abcesele pancreatice E. Derivatiile bilio-jejunale
pg 1935 CM19030. Contraindicatiile colangiografiei i.v sunt urmatoarele:
A. Bilirubinemia mai mare de 2 mg% B. Intoleranta la iod C. Bilirubinemia mai mare de 3mg% D. Hipofunctia tiroidiana E. Hiperfunctia tiroidiana
pg 1933
CM19031. Nefropatia hepatogena se manifesta clinic prin:
A. Poliurie B. Oligo-anurie C. Hiperazotemie D. Insuficienta hepato-renala E. Angiocolita ictero-uremigena
pg 1931 CM19032. Vizualizarea cailor biliare intrahepatice prin colangiografie intraoperatorie se face prin :
A. Utilizarea pozitiei Trendelenburg B. Comprimarea digitala a vezicii biliare C. Comprimarea digitala a coledocului D. Administrare prealabila de morfina E. Administrare de antibiotice
pg 1930 CM19033. Formele angiocolitei acute sunt :
A. Catarala B. Flegmonoasa C. Gangrenoasa D. Plastronata E. Purulenta
pg 1931 CM19034. Angiocolita survine mai frecvent in cazul :
A. Copiilor B. Varstnicilor C. Calculilor unici D. Calculilor multipli E. Femeilor
pg 1931 CM19035. Despre tratamentul secvential al litiazei CBP sunt adevarate
A. la 24-72 de ore dupa extragerea calculului se face de preferinta colecistectomia laparoscopica
B. ideal ar fi laparoscopia concomitenta a veziculei si coledocului C. cand coledocul >20mm,impietruit se prefera tehnicile conventionale D. post sfterectomie endoscopica exisat risc de pancreatita E. are avantajul ca nu lasa litiaza reziduala
CM19036. Chirurgia in CBP
A. in formele complexe se prefera coledocolitotomia cu drenaj Kehr B. in formele maligne se face sftomia endoscopica transduodenala cu coledocostomia C. cand diametrul pana in 15 mm se face interventie exclusive pe papilla cu sftomie
transduodenala D. cand diametrul mai mare de 25mm de electie este hepatojejunostomia in y E. cand diametrul inte 16-25mm se utilizeaza coledocoduodenostomia
CM19037. Coledocoscopia in litiaza CBP
A. scade frecventa litiazei reziduale B. infirma rezultatele colangiografiei fals positive C. scade numarul sftomiilor,anastomozelor biliodigestive D. are un rsic crescut de infectii E. durata lunga a tehnicii ce prelungeste spitalizarea
CM19038. Indicatiile absolute de axplorarea invaziva
A. puseu pancreatita acuta B. calculi palpabili C. colangigrafie pozitiva pt calcului
D. icter E. colangita
CM19039. Indicatii de colangigrafie de depistare
A. episod de angiocolita in APP B. CBP>10-12mm C. Cystic larg cu microlitiaza veziculara D. Colecist scleroatrofic E. Un singur calcul fatetat in vezicula biliara
CM19040. Coledoc dilatat cu pereti supli,transparenti ca vena , poate insemna
A. microlitiaza cu cystic permeabil B. litiza coledociana recenta C. pancreatita cefalica D. stenoza oddiana E. angiocolita
CM19041. Contraindicatii CPER
A. Discrazii B. Ascita C. Ulcer gastro-duodenal D. puseuri recente de pancreatita E. pseudochisturi pancreatice
CM19042. CT in litiaza CBG are urmatoarele avantaje
A. imagini concludente la obezi B. imagini concludente cand se interepun gaze C. vizualizarea calculilor de colesterina D. vizualizarea calculilor retroduodenali E. depistarea calculilor de pana la 1mm
CM19043. Calculii pasabilii:
A. au un diametru mai mic de 5 mm, B. se inclaveaza in asa zisul punct critic “Barraya”, C. pasajul repetat prin papila poate determina pancreatita acuta, D. colica biliara se asociaza cu migrarea calculilor prin papila, E. triada Charcot este frecventa in cazul litiazei de migrare.
( Pag:1927) CM19044. Obstructia coledociana:
A. frecventa in forma simpla comuna a litiazei coledocului B. partiala si pasagera in forma favorabila a litiazei coledocului, C. nu este niciodata completa, indiferent de forma si constitutia calculilor atunci cand
peretele coledocian nu este modificat, D. operatia de electie este drenajul biliar extern, E. se asociaza cu calculi cu diametrul de pana la 2 mm.
(Pag:1927) CM19045. Sindromul coledocian major este reprezentat de:
A. triada Charcot- Villard, B. durere, febra, icter, C. strict specific litiazei CBP, D. se asociaza cu chistul hidatic rupt in caile biliare, E. icterul este indolor, afebril, progresiv.
(Pag:1929) CM19046. Inclavarea calculilor in papila:
A. se produce in 50-60% din litiazele coledociene, B. se caracterizeaza prin aparitia unui icter melas, C. se asociaza frecvent cu infectia, iar puseurile febrile si durerea intensifica icterul,
D. hepatomegalia este moderata si sensibila, E. extragerea calculilor se face prin sfincterotomie oddiana.
(Pag: 1927-1930) CM19047. Angiocolita acuta:
A. reprezinta riscul major al tuturor litiazelor coledociene, B. rara in cazul calculilor multiplii si la varstnici, C. angiocolita cu dureri in hipocondrul drept si febra care nu depaseste 38-39 de grade
este forma cu cel mai mic potential de agravare, D. hepatomegalia asociata este sensibila si moderata, E. poate determina insemantarii septice de tipul: abcese cerebrale, bronhopneumonii,
endocardita vegetanta si leziuni renale. (Pag:1931)
CM19048. ERCP:
A. utilizeaza un duodenoscop cu optica verticala, B. intreaga examinare nu depaseste 15 minute, C. rata diagnostica atinge procentul de 88-90%, D. principiile metodei au fost stabilite de McCune in 1968, E. timpul mediu al canularii este 15 minute.
(Pag:1934) CM19049. Obstructia completa in litiaza coledociana e realizata de:
A. calcul B. tumora C. spasm supraadaugat D. stenoza E. edem inflamator
(pag 1927) CM19050. Triada Charcot-Villard cuprinde:
A. febra B. tulburari dispeptice C. icter D. durere in triunchiul pancreatico-coledocian E. hematemeza
(pag 1929) CM19051. Formele disimulate ale litiazei coledociene sunt:
A. forma frusta B. forma casectizanta C. forma febrila D. forma pseudotumorala E. forma dispectica
(pag 1932) CM19052. Contraindicatiile ERCP sunt urmatoarele cu exceptia :
A. stenoze duodenale B. afectiuni hepatice C. discrazii sanguine D. prezenta pancreatitei acute E. afectiuni cardiace
(pag 1935) CM19053. Diametru CBPeste un criteriu orientativ in alegerea metodei operatorii si anume:
A. la o dilatare cuprinsa intre 16-25 mm e indicata coledoco-duodenostomia B. la dilatatii de panala 25 mm se foloseste hepatojejunostomia pe ansa exclusa in Y a
la Roux C. in dilatatii de peste 15mm se practica coledoco-duodenostomia D. la dilatatii sub 15 mm se fac interventii pe papilla
E. la o dilatatie de 20 mm se practica coledoco-duodenostomia (pag 1940-1941)
CM19054. Inclavarea calculilor coledociaci in papilla prezinta 3 grade si anume:
A. Gradul I este o inclavare incomplete B. Gradul II are aspect de margea trasa pe un fir de ata C. In gradul III, calculul este continut in coledocul terminat care e ingustat atat deasupra
cat si dedesuptul lui D. In gradul II calculul nu poate fi mobilizat pe cale coledociana E. In gradul III, extragerea esteposibila numai dupa efectuareaunei sficterotomii
(Pag 1928) CM19055. Angicolita purulenta se manifesta prin:
A. Febra in accese insotita de tahicardie B. Icter cu bilirubinemie> 10mg% C. Durerein hipocondru stang D. Hipotensiune arteriala E. Semne de iritatie peritoneala
(pag 1931) CM19056. Dupa Ashoff, calculii autohtoni coledocieni au caracteristicile :
A. culoare brun-galbuie B. fatetati C. se sfarma cu greutate D. rotunjiti E. forma ovoida
(pg.1926) CM19057. Despre calculii coledocieni proveniti din CB intrahepatice sunt adevarate cu EXCEPTIA:
A. nerecunoasterea intraoperatorie a localizarii intrahepatice e lipsita de consecinte B. in cadrul dispozitiei “in cometa”, “coada cometei” e formata dintr-un singur calcul mic
care obstrueaza canalul C. calculii autohtoni sunt compusi din bilirubinat de calciu D. litiaza de migratie provine din calculii coledocieni E. calculii autohtoni se dezvolta de obicei proximal de stenoza unuia dintre canalele
hepatice (pg 1926)
CM19058. Calculul unic coledocian NU se caracterizeaza prin:
A. este exclusiv de provenienta coledociana B. are un nucleu central pigmentar in jurul caruia precipita colesterina sau sarurile de
calciu C. este friabil, sfarimicios D. este fecvent E. are forma poliedrica
(pg 1926) CM19059. Calculii coledocieni :
A. se pot localiza la orice nivel al CBP B. in general mobilitatea calculilor e legata de dimensiunile si vechimea lor C. pot trece din colecist in CBP doar daca calibrul cisticului e mai mare decit normal D. pasajul lor repetat prin cistic poate determina pancreatita acuta E. migrarea prin papila in duoden e marcata de un episod icteric
(pg 1927) CM19060. Calculii nepasabili :
A. au in general un diametru mai mare de 5 mm B. un procent redus se inclaveaza in punctul critic barraya C. obstructia ductului biliar se datoreaza spasmului supraadaugat D. obstructia ductului biliar se datoreaza edemului inflamator local
E. icterul litiazic nu are niciodata caracter fluctuent (pg 1927)
CM19061. Formele anatomo-clinice ale litiazei coledocului sunt :
A. forma simpla B. forma secundara C. forma complexa D. forma primara E. forma maligna
(pg 1927) CM19062. Litiaza veziculara se poate prezenta sub mai multe forme clinice, dintre acestea fac parte urmatoarele:
A. pseudoulceroasa B. migrenoasa C. lenta(muta) D. cronica E. pseudoneoplazica
pag 1916 CM19063. Printre complicatiile litiazei biliare se numara urmatoarele:
A. colecistitra acuta B. ulcerul duodenal C. colecistita cronica D. fistula colecisto-coledociana E. ileusul biliar
pag. 1920-1921 CM19064. Tratamentul litiazei biliare consta in :
A. antibioterapie B. colecistectomia C. colecistectomia laparoscopica D. colecistostomia E. litotritia percutana
pag. 1922-1924 CM19065. Fazele evolutive ale litiazei veziculare sunt:
A. faza tulburarilor dispeptice B. faza evolutiva acuta C. faza complicatiilor D. faza durerilor paroxistice E. faza evolutiva cronica
pag. 1916 CM19066. In litiaza veziculara, obstacolele de la nivelul sifonului vezicular pot fi:
A. adenomiomatoza B. colesteroloza C. colecistostomia D. diafragme endocervicale E. hiperplazia valvelor Heister
pag. 1916 CM19067. Frecvent litiaza biliara debuteaza prin colica biliara manifestata clinic cu:
A. contractura tetaniforma a muculaturii netede veziculare B. durere violenta C. sediul durerii este in hipocondrul drept D. iradiere hipogastrica a durerii E. greata si varsaturile nu acompaniaza sindromul dureros
pag. 1916 CM19068. Indicaţii relative pentru explorarea invazivă a CBP în litiază sunt:
A. Calculi palpabili B. CBP dilatată C. Episoade icterice D. Colangiografie intraoperatorie sugestivă pentru calculi E. Asocierea puseelor de pancreatită acută
(p.1938) CM19069. Scopul tratamentului chirurgical în litiaza CBP este:
A. Înlăturarea colecistului ca sediu principal al litogenezei B. Asigurarea unei derivaţii bilio-digestive C. Dezobstrucţia CBP D. Asigurarea unui drenaj biliar optim E. Toate acestea
(p.1940) CM19070. Avantajele coledocoscopiei în litiaza CBP sunt:
A. Tehnica este accesibilă oricărui chirurg B. Aparatura este simplă şi ieftină C. Anatomia arborelui biliar este simplă D. Modificările sunt uşor de recunoscut E. Toate afirmaţiile sunt adevărate
(p.1939) CM19071. Dintre constatările macroscopice referitoare la CBP, coledocul dilatat, cu pereţi supli, ca o venă, corespunde:
A. Microlitiazei veziculare cu cistic permeabil B. Stenozei oddiene C. Pancreatitei cefalice D. Litiazei coledociene recente E. Unor multiple pusee de angiocolită
(p.1936-1937) CM19072. Dintre manifestările macroscopice referitoare la CBP, coledocul moderat dilatat, cu pereţii îngroşaţi, de culoare albă sidefie corespunde:
A. Microlitiazei veziculare cu cistic permeabil B. Stenozei oddiene C. Pancreatitei cefalice D. Pancreatitei cronice cefalice E. Unor multiple pusee de angiocolită
(p.1936-1937) CM19073. Contraindicaţiile ERCP ţin de:
A. Afecţiuni cardiace şi pulmonare B. Discrazii sangvine C. Prezenţa ascitei D. Prezenţa icterului E. Prezenţa colangitei
(p.1935) CM19074. Calculii veziculari:
A. au diametrul redus B. sunt sfaramiciosi C. sunt constituiti din colesterina D. se formeaza prin precipitarea pigmentilor biliari E. sunt voluminosi
CM19075. Calculii coledocieni primari
A. au forma " in capat de tigara" B. sunt constituiti din bilirubinat de calciu si colesterina ( peste 25%) C. sunt fatetati D. se sfarama usor
E. aspectul de " haltera" produs prin inclavarea calculilor in papila apartine exclusiv calculilor primari
CM19076. La nivelul CBP calculii se localizeaza cel mai frecvent:
A. in portiunea supraduodenala B. in portiunea retroduodeno-pancreatica C. in caile biliare intrahepatice D. sunt continuti in diverticuli E. cu predilectie la nivelul coledocului terminal
CM19077. Triada Charcot- Villard consta in:
A. durere B. febra C. varsaturi D. icter E. steatoree
CM19078. In litiaza CBP, coledoco-duodenostomia este folosita ca metoda de tratament chirurgical in urmatoarele cazuri:
A. forma favorabila de litiaza B. forma complexa C. forma maligna D. la o dilatare a CBP sub 15 mm E. la o dilatare a CBP de 16-25 mm
CM19079. Posibilitatea existentei litogenezi la nivelul CBP este sustinuta de urmatoarele observatii:
A. Litogeneza CBP apare la 24-43% din pacientii cu absenta congenitala a colecistului. B. 20% din pacienti cu CBP au colecistul nelocuit si de aspect normal C. structura calculilor dovedeste originea lor coledociana D. litiaza veziculara exclude litiaza CBP concomitenta E. recidiva post colecistectomie
p1926 CM19080. Sediul calculilor CBP poate fi:
A. portiunea supraduodenala a coledocului B. frecvent calculii se opresc in portiunea retroduodenopancreatica C. rareori ajung in calea biliara intrahepatica D. frecvent se situeaza in diverticulul Mekel E. coledocul terminal
p1927 CM19081. Calculii CBP au un anumit grad de mobilitate,astfel se descriu:
A. calculi pasabili cu diametrul maxim 1 mm B. microcalculi pasabili cu diametrul maxim de 2 mm C. calculi pasabili cu diametru de 3-5 mm ce produc asa zisul "cistic-violat" D. calculi nepasabili cu diametru peste 5 mm E. majoritatea calculilor nepasabili sunt inclavati in punctul cistic Barraya
p1927 CM19082. Obstructia completa a ductului biliar este produsa prin:
A. calculii prin ei insisi pot realiza obstructie completa B. calculii prin ei insisi nu pot realiza obstructia completa C. edemul infamator D. spasmul supraadaugat E. invaginarea coledocului
p1927 CM19083. Inclavarea calculului in papila se produce in 5-6% din cazurile de litiaza a CBP. Glassman a descris 3 grade :
A. gradul I: inclavare incompleta(asemanator cu un glob de gheat in cornetul sau)
B. gradul II: calcul in coledocul terminal(aspect de margea pe ata) C. gradul I: clculi inclavati ce nu mai pot fi mobilizati D. gradul III: calcul inclavat in extremitatea terminala a CBP(in maciuca) E. gradul III calculi ce pot fi mobilizati (stoarcere din aval in amonte)
p1928 CM19084. Urmatoarele afirmatii despre forma complexa a litiazei CBP sunt false:
A. calculii localizati in diverticulul coledocului terminal se diagnosticheaza prin explorare instrumentala combinata cu palparea
B. coledocotomia se practica cel mai frecvent pentru extragerea calculului din diverticulul coledocului terminal
C. colangiografia intraoperatorie este cel mai precis mijloc de diagnostic al calculului din diverticulul coledocului terminal
D. litiaza coledociana asociata cu litiaza intrahepatica necesita colangiografie intraoperatorie pentru diagnostic
E. litiaza coledociana asociata cu litiaza intrahepatica se diagnosticheaza usor p1927-1928
CM19085. Durerea din triada Charcot are urmatoarele caracteristici:
A. debut brusc B. este atroce,vie,continua,fara paroxisme C. spre diferenta de pacientii ulcerosi care isi apasa zona dureroasa,pacientii biliari nu
suporta nici o presiune la nivelul zonei dureroase D. durata este de cateva secunde pana la maxim 2 minute E. in colicile subintrante durata creste de la 6-12 ore la cateva zile
p1929 CM19086. Febra din triada Charcot se caracterizeaza prin:
A. apare mai rar decat durerea B. apare in pusee de 39-40 grade C. apare in puseede 38-39 grade D. ascensiunea si defervescenta sunt brutale E. accesele febrile apar la intervale regulate
p1929 CM19087. Icterul din sindromul coledocian se caracterizeaza prin:
A. apare in 12-24 ore de la colica B. este variabil,fluctuent,si prezinta remisiuni legate de mobilizarea calculilor C. urini colurice,scaune hipocolice D. absenta pruritului E. icterul diminua daca apar alte colici
p1929 CM19088. Urmatoare afectiuni se insotesc de sindrom coledocian(triada Charcot)
A. litiaza CBP B. stenozele oddiene benigne C. chistul hidatic hepatic rupt in CBP D. histoplasmoza E. ascaridioza coledociana
P1931 CM19089. Dintre formele de litiaza coledociana icterigene fac parte:
A. forma clasica caracterizata prin prezenta sindromului coledocian B. inclavarea calculului in papila C. colecistita acuta asociata litiazei intrahepatice D. forme grave asociate cu pancreatita acuta si angiocolita acuta E. forma dureroasa pura
p.1932 CM19090. Complicatiile angiocolitei acute purulente sunt:
A. local: aparitia bilei purulente
B. local: pileflebita, abcese hepatice multiple C. la distanta: peritonita D. la distanta: bronhopneumonia E. interesarea renala este extrem de grava
p1931 CM19091. Contraindicatiile colangiografiei iv sunt:
A. hiperfunctia tiroidiana B. intoleranta la iod C. pancreatita acuta D. staza oddiana E. BR peste 3 mg %
1930- 1932 CM19092. Dintre formele disimulate ale litiazei CBP fac parte:
A. cu semne coledociene mici B. febrila pura C. inclavat in papila D. muta E. cu icter izolat
1930- 1932 CM19093. Metode de investigatie intraoperatorie neinvazive in litiaza CBP sunt:
A. ecografia B. colangiografia intraoperatorie C. explorarea transcistica D. coledocotomie E. coledocoscopie
1937- 1939 CM19094. Aspectul in "forma de haltera" in cazul calculilor CBP apare in
A. litiaza coledociana primara B. litiaza coledociana prin migrare C. litiaza veziculara D. calculul acesta are capatul proximal in CBP si cel distal in duoden E. litiaza provenita din caile biliare intrahepatice
pg1926 CM19095. In clasificare anatomica-clinica a litiazei de coledoc forma simpla se caracterizeaza prin:
A. calculi migrati, fatetati, nesfaramiciosi B. calculi autohtoni, sfaramiciosi C. operatia de electie este coledocolitotomia cu drenaj biliar ext D. apare frecvent angiocolita si coledocita E. riscul litiazei reziduale e mic
pg1927 CM19096. In clasificare anatomica-clinica a litiazei de coledoc forma complexa se caracterizeaza prin:
A. calcului autohtoni B. calculi migrati dar inclavati C. operatia de electie este coledocolitotomia cu drenaj biliar ext D. calculi continuti in diverticul coledocian E. de cele mai multe ori e nevoie de drenaj biliar intern
pg1927 CM19097. Triada Charcot-Villard se caracterizeaza prin
A. Febra B. Icter C. Hipotensiune D. Durere
E. Tahicardie pg1929
CM19098. Sunt forme grave ale litiazei coledociene
A. litiaza cu pancreatita B. litiaza cu angiocolita C. litiaza cu calcul inclavat D. litiaza cu icter izolat E. litiaza cu colecistita
pg1930 CM19099. Calculii autohtoni ai CBP se caracterizeaza prin
A. sunt fatetati B. pot fi cilindrici ("in capat de tigare") C. au continut bogat de colesterina D. sunt friabili E. in general se insotesc de dilatarea CBP (20-25cm)
pg1926 CM19100. Bacteriile implicate cel mai frecvent in angicolita sunt
A. E Coli B. Pseudomonas aeruginosa C. Enterococul D. Klebsiella E. Stafilococ
pg1931 CM19101. Forme clinice particulare implică coexistenţa litiazei veziculare cu următoarele boli:
A. Cancerul colonic B. Cancerul ovarian C. Boala de reflux gastro-esoagian D. Pneumonia de aspiraţie E. Iridociclita
(p.1919) CM19102. Bacteriile implicate în producerea colecistitei acute sunt:
A. Klebsiella B. Streptococul beta-hemolitic C. Stafilococul D. Pneumococul E. E. Coli
(p.1920) CM19103. Colangiografia peroperatorie efectuată în cursul colecistectomiei are următoarele indicaţii:
A. Episod icteric recent B. Episod icteric actual C. Calculi veziculari mari D. Cistic larg, cu diametrul peste 2 mm E. Diametrul căii biliare principale peste 10 mm
(p.1924) CM19104. Sursa veziculară a litiazei coledociene este confirmată de:
A. Forma faţetată B. Forma muriformă C. Aspectul pigmentar al calculilor D. Compoziţia bogată în colesterină E. Volumul relativ mare al calculului
(p.1925)
CM19105. Calculii coledocieni primari: A. Constituie o eventualitate relativ frecventă B. Au formă ovoidală C. Sunt faţetaţi D. Au formă cilindrică E. Sunt duri
(p.1925-1926) CM19106. Următoarele afirmaţii referitoare la calculi multipli coledocieni sunt adevărate:
A. Sunt rari B. Au formă ovalară C. Au formă poliedrică D. Au formă de obuz E. Dacă sunt secundari au, de obicei, consistenţă fermă
(p.1926) CM19107. Calculii CBP se pot localiza
A. Oriunde la nivelul CBP B. Cel mai adesea se opresc în porţiunea duodeno-pancreatică şi la nivelul coledocului
terminal C. Se dezvoltă mai frecvent în căile biliare intrahepatice D. Calculii nu stagnează niciodată în calea biliară datorită fluxului biliar E. Se pot dezvolta în diverticuli
(p.1927) CM19108. Forma simpla a litiazei coledociene se caracterizeaza prin:
A. prezenta calculilor migrati, unici sau multipli, fatetati,nesfaramiciosi B. obstructia coledociana lipseste C. obstructia coledociana este partiala si pasagera D. peretele coledocian este modificat E. peretele coledocian nu este modificat
pag. 1972 CM19109. Sdr coledocian major se caracterizeaza prin:
A. durere B. varsaturi bilioase C. icter D. febra E. hemobilie
pag. 1929 CM19110. Sdr. coledocian este intalnit in:
A. litiaza CBP B. stenoze oddiene benigne C. chist hidatic hepatic rupt in caile biliare D. ascaridioza coledociana E. diskinezia biliara
pag. 1929 CM19111. Pentru vizualizarea cailor biliare intrahepatice prin colangiografia intraoperatorie se utilizeaza:
A. pozitia Trendelenburg B. comprimarea digitala a coledocului C. substanta de contrast D. administrare prealabila de morfina E. sfincterotomia oddiana
pag. 1930 CM19112. Pentada Reynolds din colangita purulenta cuprinde:
A. febra 40-41 grade
B. semne de iritatie peritoneala C. hipotensiunea arteriala D. stare confuziva E. icter intens
pag. 1931 CM19113. Complicatii la distanta determinate de flora microbiana din bila sunt:
A. abcese hepatice B. abcese cerebrale C. leziuni renale D. bronhopneumonii E. endocardita vegetanta
pag. 1931 CM19114. Forme disimulate ale litiazei coledociene sunt:
A. forma frusta B. forma dureroasa pura C. forma cu colecistita acuta litiazica D. forma cu angiocolita E. forma icterica
pag. 1932 CM19115. Lipsa de opacifiere a hepatocoledocului in cadrul colangiografiei intravenoase se poate datora:
A. insuficientei hepatocitare B. hipotoniei oddiene C. inflamatiei coledocului D. unui calcul oddian E. unei obstructii oddiene incomplete prin compresiune externa
pag. 1933 CM19116. Triada Charcot-Villard nu include:
A. transpiratii reci B. icter C. frison D. febra E. greata
P1929 CM19117. Contraindicatiile colangiografiei sunt:
A. bilirubinemia sub 3 mg% B. hipertiroidism C. alergia la I D. bilirubina peste 3 mg% E. angiocolita
p1933 CM19118. Indicatii absolute pentru explorarea invaziva a C.B.P?
A. A.prezenta durerii B. prezenta colangitei C. C.CBP dilatat D. Colangiografie intraoperatorie pozitiva E. icter in antecedente
p.1938 CM19119. Referitor la criteriile orientative in alegerea metodei operatorii sunt adevarate:
A. sub 15 mm- sfincetrotomie oddiana B. peste 15 mm- hepatojejunostomie C. 16-25 mmm coledocoduedonostomie D. peste 25 mm- hepatojejunostomie
E. forma maligna-hepatojejunostomie pe ansa Y P 1941
CM19120. In situatia inclavarii calculilor in papila:
A. Apare dilatatia CBP B. Apare dilatatia cailor biliare intrahepatice C. Icterul este mai intens decat cel din neoplasm D. Necesita sfincterotomie oddiana E. Apar scaune acolice
(pag. 1930) CM19121. In litiaza CBP asociata cu pancreatita acuta:
A. Nu apare durerea "in bara" B. Rezolvarea chirurgicala se face urgent C. Pot lipsi semnele de colestaza D. Sunt prezente colicile biliare E. Rezolvarea litiazei previne recidiva pancreatitei
(pag. 1930) CM19122. Sunt corecte urmatoarele afirmatii in legatura cu angiocolita acuta purulenta:
A. Apare febra 38-39 C B. Leucocitele cresc peste 10000/mmc C. Hemocultura este pozitiva in timpul frisonului D. Durerea in hipocondrul drept este foarte vie E. Fosfataza alcalina este scazuta
(pag. 1931) CM19123. In legatura cu investigatiile de laborator in litiaza cailor biliare se poate afirma ca:
A. Bilirubinemia ajunge frecvent peste 25 mg% B. Fosfataza alcalina se elimina exclusiv prin caile biliare C. Fosfataza alcalina poate creste si in cirozele biliare in fibrozele hepatice D. Exista intotdeauna concordanta intre valorile fosfatazei alcaline si bilirubinei E. Fosfataza alcalina revine la normal mai repede decat bilirubina
(pag. 1932-1933) CM19124. Contraindicatii ale colangiografiei i.v. sunt:
A. Bilirubinemia mai mare de 3 mg% B. Insuficienta renala C. Insuficienta hepatica D. Hiperfunctia tiroidiana E. Intoleranta la iod
(pag. 1933) CM19125. Dezavantajele ecografiei in explorarea cailor biliare sunt:
A. Existenta unui calibru normal al cailor biliare in prezenta unor obstructii benigne B. Pozitia retroduodenala a coledocului inferior C. Dificultatea tehnica a metodei D. Rezultate fals pozitive la obezi E. Rezultate fals negative la obezi
(pag. 1933-1934) CM19126. Sindromul coledocian major (triada Charcot-Villard) cuprinde
A. Rezistenta musculara B. Febra C. Dispepsie D. Durere E. Icter
pag 1929 CM19127. In cazul litiazei CBP asociate cu pancreatita acuta:
A. Intotdeauna exista semne de colestaza B. Este necesar tratamentul chirurgical al litiazei biliare, chiar si in cazul existentei unui
puseu de pancreatita C. Titrul amilazelor e maxim in cazul calculilor inclavati in papila D. Asocierea intre aceste afectiuni are loc doar intr-un numar mic de cazuri E. Clinic, colicile biliare sunt urmate de subicter sau icter si durere in bara
pag 1930 CM19128. Este o contraindicatie a colangiografiei iv:
A. Bilirubinemia mai mare de 3mg% B. Existenta hipotiroidismului C. Existenta stenozei oddiene D. Hiperfunctia tiroidiana E. Intoleranta la iod
pag 1933 CM19129. Icterul din sindromul coledocian major are urmatoarele caracteristici:
A. Este variabil, fluctuent B. Niciodata nu realizeaza aspectul de “icter melas” caracteristic obstructiilor neoplazice C. Asociaza rar pruritul D. Se intensifica daca survin si alte colici E. Urinile sunt colurice
pag 1292 CM19130. In ceea ce priveste rolul tomografiei computerizate in diagnosticul suferintelor biliare
A. Este o investigatie foarte valoroasa. B. Este superioara sonografiei la pacientii obezi C. Permite o vizualizare mai buna a calculilor de colesterina D. Permite o vizualizare buna a coledocului retroduodenal E. Realizeaza o diferentiere dificila intre calculii continand saruri de calciu si colesterolul
din bila pag 1934
CM19131. Morfologia intraoperatorie a coledocului in cazul litiazei CBP:
A. Este caracteristica afectiunii, avand o mare valoare diagnostica. B. De obicei hepatocoledocul este dilatat. C. Coledocul dilatat cu pereti supli, transparenti (asemanator unei vene) corespunde
unei litiaze vechi cu puseuri repetate de angiocolita. D. Coledocul cu pereti ingrosati corespunde litiazei coledociene recente. E. In general dilatarea este proportionala cu gradul obstructiei.
pag 1936 CM19132. Calculii coledocieni sunt:
A. primari B. secundari C. rezultatul migrarii prin cistic D. frecvent unici E. frecvent multipli
pag 1925-1926 CM19133. Calculul coledocian unic :
A. frecvent primitiv B. frecvent secundar C. este friabil D. rar voluminos E. are forma conica
pag1926 CM19134. Calculi coledocieni multipli:
A. mai frecvent intalniti
B. numarul lor este variabil C. au un volum f mare D. se pot articula intre ei E. au forma conica
pag1926 CM19135. Calculii coledocieni pasabili:
A. au un diametru pana in 2 cm B. au un diametru pana in 2 mm C. trec din colecist in CBP printr un cistic de calibru mult marit D. nu pot migra prin papila in duoden E. migrarea lor in duoden poate determina un episod icteric
pag 1927 CM19136. Calculii coledocieni nepasabili:
A. au un diametru mai mare de 5 mm B. au un diametru mai mic de 5 mm C. o parte din ei locuiesc liber in CBP D. nu realizeaza niciodata obstructia totala a ductului biliar E. un procent redus se inclaveaza
pag 1927 CM19137. Clasificarea Glassman a inclavarii calculilor in papila:
A. descrie 3 grade B. descrie 5 grade C. gradul 1 este o inclavare incompleta D. in gradul 2 calculul este continut in coledocul terminal care este ingustat E. gradul 2 :aspect de margea trasa pe un fir de ata
Pag.1928 CM19138. Triada Charcot-Villard cuprinde:
A. durere B. staza C. febra D. icter E. inflamatie cronica
pag1929 CM19139. Litiaza CBP cu angiocolita acuta:
A. reprezinta un risc major B. are 2 forme majore:forma catarala si cea purulenta C. testele de laborator nu prezinta un VSH crescut D. se practica un tratament etiologic E. se trateaza doar chirurgical
pag1931 CM19140. Avantajele ERCP in litiaza coledociana sunt urmatoarele:
A. permite atat explorarea arborelui biliar cat si a celui pancreatic B. in ictere permite diferentierea intre icterul obstructiv si cel hepatocelular C. asigura stabilirea diagnosticului etiologic in 86%din cazuri in icterele mecanice D. permite efectuarea unei biposii E. este usor de realizat la bolnavii cu rezectii gastrice tip Billroth II
(pag 1934.1935) CM19141. Contraindicatiile colangiografiei iv in litiaza coledocianasunt:
A. bilirubinemia mai mica de 3 mg% B. bilirubinemia mai mare de 3 mg% C. existenta unei hiperfunctii tiroidiene D. existenta unei hipofunctii tiroidiene E. intoleranta la iod.
(pag 1933)
CM19142. Urmatoarele forme de litiaza coledociana sunt manifeste(icterigene):
A. "clasica" B. asociata cu colecistita acuta C. asociata cu litiaza intrahepatica D. asociata cu pancreatita cronica E. asociata cu angiocolita acuta
(pag 1929) CM19143. Complicatiile septice locoregionale,determinate de flora microbiana in litiaza coledociana asociata cu angiocolita acuta sunt:
A. abcese cerebrale B. abcese hepatice multiple,mici si mari C. pileflebita D. peritonita E. aparitia bilei purulente
(pag 1931) RASPUNSURI CS19001. D CS19002. D CS19003. C CS19004. C CS19005. D CS19006. C CS19007. E CS19008. A CS19009. A CS19010. C CS19011. B CS19012. C CS19013. D CS19014. C CS19015. E CS19016. A CS19017. C CS19018. A CS19019. C CS19020. C CS19021. A CS19022. C CS19023. B CS19024. C CS19025. B CS19026. D CS19027. C CS19028. A CS19029. E CS19030. B CS19031. C CS19032. E CS19033. C
CS19034. B CS19035. A CS19036. C CS19037. C CS19038. D CS19039. D CS19040. C CS19041. B CS19042. B CS19043. C CS19044. A CS19045. D CS19046. D CS19047. B CS19048. C CS19049. D CS19050. E CS19051. D CS19052. C CS19053. D CS19054. D CS19055. B CS19056. A CS19057. C CS19058. D CM19001. B,C,D CM19002. A,C,E CM19003. A,C,D CM19004. A,C,E CM19005. A,C,D CM19006. B,C,E CM19007. B,C,D CM19008. A,C,E CM19009. A,B,E CM19010. B,D,E CM19011. B,C CM19012. A,C,E CM19013. A,B,C,D CM19014. B,D CM19015. C,D,E CM19016. A,B,D CM19017. A,C,D CM19018. A,B CM19019. C,D CM19020. A,B,C CM19021. B,C,D,E CM19022. B,C,D,E CM19023. A,B,C,E CM19024. C,D,E CM19025. A,B,C,E CM19026. A,B,C,E CM19027. B,D,E CM19028. C,D CM19029. A,C,E CM19030. B,C,E CM19031. B,C,D,E CM19032. A,C,D CM19033. A,E
CM19034. B,D CM19035. A,B,C,D CM19036. C,D,E CM19037. A,B,C CM19038. B,C,D,E CM19039. B,C,D,E CM19040. A,B,C CM19041. A,B,D,E CM19042. A,B,D CM19043. A,C,D CM19044. B,C CM19045. A,B,D CM19046. C,D,E CM19047. A,D,E CM19048. C,D,E CM19049. A,C,E CM19050. A,C,D CM19051. A,B,C,E CM19052. B,D CM19053. A,B,D,E CM19054. A,B,C,E CM19055. A,D,E CM19056. A,D,E CM19057. A,B,C CM19058. A,D,E CM19059. A,B,D,E CM19060. A,B,C,D CM19061. A,C,E CM19062. A,B,C,E CM19063. A,C,D,E CM19064. B,C,D,E CM19065. A,C,D CM19066. A,B,D,E CM19067. A,B,C CM19068. B,D,E CM19069. A,C,D CM19070. A,C,D CM19071. A,C,D CM19072. C,D CM19073. A,B,C CM19074. A,C CM19075. A,D CM19076. B,E CM19077. A,B,D CM19078. B,E CM19079. A,B,C,E CM19080. A,B,C,E CM19081. B,C,D CM19082. B,C,D CM19083. A,B,D CM19084. B,E CM19085. A,B,C,E CM19086. A,C,D CM19087. A,B,C CM19088. A,B,C,E CM19089. A,B,D CM19090. A,B,D,E CM19091. A,B,E CM19092. A,B,D CM19093. A,B
CM19094. A,D CM19095. A,C,E CM19096. A,B,D,E CM19097. A,B,D CM19098. A,B CM19099. B,D,E CM19100. A,C,D CM19101. A,C CM19102. A,C,E CM19103. A,B,D,E CM19104. A,B,D CM19105. B,D CM19106. B,C,E CM19107. A,B,E CM19108. A,B,C,E CM19109. A,C,D CM19110. A,B,C,D CM19111. A,B,D CM19112. A,B,C,D CM19113. B,C,D,E CM19114. A,B,C,D CM19115. A,B,C CM19116. A,C,E CM19117. B,C,D CM19118. B,D CM19119. A,C,D,E CM19120. A,B,D,E CM19121. C,D,E CM19122. C,D CM19123. B,C CM19124. A,D,E CM19125. A,B,D,E CM19126. B,D,E CM19127. C,E CM19128. A,D,E CM19129. A,B,D,E CM19130. B,D CM19131. A,B CM19132. A,B,C,E CM19133. A,C,E CM19134. A,B,D CM19135. B,E CM19136. A,C,D,E CM19137. A,C,D,E CM19138. A,C,D CM19139. A,B,D CM19140. A,B,C,D CM19141. B,C,E CM19142. A,B,C,E CM19143. B,C,D,E
