Lecia 1 1. Imaginea, identitatea si marca in relatiile publice 1.1. Identitatea si marca1.2. Strategia de creare a marcii/identitatii de marca1.3. Structuri de identitate (monolitica, girata, centrata pe brand)1.4. Imaginea - ce este si importanta ei (autoimaginea, imaginea dorita,

Lecia 2

2. Activiti de relaii publice 2.1. Cercetarea si evaluarea imaginii2.2. Relatiile cu mass-media si monitorizare si evaluare2.3. Comunicarea permanenta2.4. Redactarea materialelor diverse Lecia 3 3. Evenimentele, comunicarea interna si alte activitati 3.1. Gestionarea evenimentelor, etape in organizarea evenimetelor3.2. Gestionarea relatiilor cu comunitatea, cu furnizorii, actionarii etc.3.3. Consultanta pentru problemele publice si lobby3.4. Comunicarea interna3.5. Concluzie Lecia 4 4. Strategiile de relatii publice 4.1. Analiza de context4.2. Analiza SWOT in PR4.3. Scopul si obiectivele unei strategii de relatii publice4.4. Publicul-tinta4.5. Mesajele unei strategii de PR4.6. Selectarea canalelor media adecvate4.7. Activitatile de relatii publice (promotiile si CSR) 4.8. Evaluarea strategiei4.9. Concluzii Lecia 5 5. Specialistul in relatii publice 5.1. Caracteristicile specialistului in PR5.2. Atributiile unui PR-ist (asistent, pr manager, account manager)5.3. Omul si specialistul in relatii publice, reguli de etica si deontologie Lecia 6 6. Materiale importante in relatiile publice 6.1. Comunicatul de presa6.2. Stirea de presa6.3. Mapa/ de presa6.4. Discursul6.5. Company profile-ul Lecia 7 7. Relatii publice in-house si outsourcing 7.1. Relatii publice in-house7.1.1. PR in companiile mici si foarte mici7.1.2. Relatiile publice in companii medii si mari7.2. Outsourcing - colaborari externe7.2.1. Outsourcing complet 7.2.2. Colaborari externe partiale 7.2.3. Reprezentarea companiei7.3. Firma de PR si relatia cu clientii

7.4. Masurarea activitatii de relatii publice

Lecia 8

8. Relatiile publice online

8.1. Ce este e-PR si avantajele oferite companiei8.2. Comunicarea online 8.3. Neticheta8.4. Monitorizarea Lecia 9

9. Instrumente de PR online 9.1. Website-ul companiei9.2. Blogurile - de companie9.3. Posta electronica9.4. E-PR-ul prin articole si comunicate de presa9.5. Newsletterul9.6. Alte mijloace9.6.1. Evenimentele online9.6.2. Listele de discutii9.6.3. Newsgroup-ul9.6.4. Microsite-urile9.6.5. Forumul9.6.6. Schimb reciproc de link-uri9.6.7. Bannerele9.6.8. Mijloacele de instant messaging si discutiile online Lecia 10 10. Gestionarea crizelor in relatiile publice 10.1. Elemente generale (conflictul, dezacordul, escaladarea, tensiunea) 10.2. Tipuri de crize (organizationale, de imagine, mediatice...)10.3. Metode de gestionare a crizelor10.4. Comunicarea pe timpul crizei10.5. Studii de caz - Tylenol, Exxon10.6. Concluzii finale

Ceea ce pare s caracterizeze societatea de astzi este complexitatea i schimbarea. Complexitatea poate fi atribuit creterilor din sfera cunoaterii. Schimbarea - atribut al tuturor celor ce alctuiesc Universul, dar i al Universului ca ntreg - este prezent, la nivelul societii omeneti, fie ca fenomen necontrolat, fie ca produs al gndirii i voinei oamenilor. n vreme ce complexitatea poate fi vzut ca rezultat al creterii specializrii resurselor organizaionale (ca de pild specializarea oamenilor, a produselor i serviciilor sau a informaiei), schimbarea vine din faptul c evenimentele au o frecven de ocuren foarte mare, dar durata lor e din ce n ce mai mic, iar efectul lor asupra structurii organizaiei i asupra resurselor acesteia este tot mai puternic. Structura i resursele unei organizaii fiind ntr-o strns interdependen, nevoia de rspuns la complexitatea crescnd a mediului i la schimbare - ca stare permanent - trebuie s aib la baz cteva aspecte:

- mbuntirea cooperrii i comunicrii n interiorul organizaiei reducerea timpului afectat lurii deciziilor mbuntirea calitii deciziilor posibilitatea de a face rapid restructurarea proceselor interne meninerea unei o interfee inteligente i mobile cu mediul

S-ar putea vedea aici c, de fapt, este vorba despre utilizarea informaiei pentru optimizarea activitii, precum i pentru a atrage atenia - favorabil! - asupra acestui fapt i asupra chiar a acestei activiti. Informaia bine prelucrat duce la cunoatere, iar managementul cunoaterii (creare, acces, comunicare, evaluare, aplicare i distribuire) asigur atingerea scopului: folosirea cunoaterii pentru a lua decizii corecte n legtur cu schimbrile necesare. Altfel spus, informaia i cunoaterea au valoare doar n msura n care duc la aciune n sensul atingerii scopului pe care organizaia i l-a propus. Controlul fluxului informaional i managementul cunoaterii au n vedere acelai lucru i anume ca toate msurile s aib drept scop satisfacerea obiectivelor organizaiei i realizarea unei bune percepii a acesteia n contextul social.Se tie c schimbrile n structura organizaiei, politicile administrative, stilul de management, tehnologia informaiei, practicile proprii de pregtire profesional, precum i design-ul fluxului de lucru stimuleaz schimbrile cognitive individuale, care antreneaz un comportament superior fa de modul n care fiecare i face munca. Dar toate acestea i fac simit influena n mod hotrtor asupra schimbrilor din organizaie i asupra produselor/serviciilor oferite la interfaa cu comunitatea. O bun reacie din partea comunitii duce la motivarea indivizilor din organizaie (indiferent de nivelul la care activeaz) i rezultatul se mbuntete tot mai mult (vorbim aici despre performan, calitate, productivitate, costuri i eficien). Aceast interdependen (performana individual/performana organizaiei) este completat de o alta, aflat la interfaa organizaiei cu publicurile externe (care pot fi ntreaga comunitate, ori doar o parte a ei), publicuri ce evolueaz, la rndul lor, odat cu organizaia i cu lumea extern acesteia: este interdependena dintre ceea ce ofer o organizaie i reacia beneficiarilor acelei oferte. Ambele interdependene reliefeaz un proces continuu de comunicare. Se comunic informaie prelucrat (cunoatere), care este mprtit, evaluat, sporit, modificat, att la nivel intra-organizaional, ct i la nivelul social mai larg al comunitii.S nu uitm nici o clip c organizaiile economice exist i funcioneaz pentru a obine profit, drept care, rolul i scopul structurii de relaiipubliceneconomiesnt de a condiiona publicurile interne i externe pentru a face mai sigur drumul spre profit al organizaiei.Iat contextul n care se plaseaz activitatea de relaiipublice(RP) a oricrei organizaii economice i iat i locul unde se desfoar aceast activitate complex: interfaa (virtual!) dintre organizaie i publicurile acesteia. Dac definim marketingul ca fiind managementul schimburilor dintre organizaie i publicurile sale externe, exist i o curea de transmisie a marketingului n interiorul organizaiei : managementul calitii .La nivelul organizaie/public, unde-i desfoar activitatea structura de relaiipublice, se realizeaz fluxul bidirecional de informaie i de intenionaliti. Prin diversele metode i mijloace care in de mix-ul de marketing, o organizaie i promoveaz o imagine ct mai favorabil, astfel nct publicul ales drept int s fie condiionat pentru a recepta pozitiv produsul sau serviciul oferit de organizaie, iar personalul organizaiei s se simt mereu motivat dediscursulde management al calitii s sprijine startegia managerilor organizaiei.Discursuldepartamentului de RP provoac o reacie (voluntar i/sau involuntar) pe baza creia cei de la RP pot analiza activitatea organizaiei i o pot evalua prin raportare la resurse, obiective i rezultate. Concluzia poate duce i la naterea unor noi idei de abordare, att n privina activitii din interiorul organizaiei, ct i n privinadiscursuluiacesteia ctre publicurile externe. Att concluzia, ct i ideile de mbuntire a abordrilor trebuie aduse la cunotina managementului organizaional.RELATIILE PUBLICE IN ORGANIZATIILE NEGUVERNAMENTALE

Dup 1989, la fel ca i alte ri din Europa Central i de Est, n Romnia a crescut numrul de organizatii neguvernamentale. Acestea au adus o contributie importanta la modernizarea societatii.

Astfel, pe parcursul a nou ani, organizaiile neguvernamentale au preluat, pe fondul unei crize a resurselor statului, funcii i roluri care nainte de 1989 reprezentau atribuii exclusive ale administraiei, devenind un actor important al promovrii valorilor democratice i a schimbrilor sociale, a unor raporturi noi ntre stat i societate.

Din 27.000 de organizaii neguvernamentale nregistrate n Romnia, aproximativ 2.000 sunt active. Cele mai multe dintre ele activeaz n domeniul cultural i de recreere, urmate de cele din domeniul social i al educaiei. n general, organizaiile din domeniul social se bucur de o mai mare vizibilitate.

Adeseori, ONG-urile pot acoperi anumite nevoi ale comunitii, mai bine i mai ieftin dect o poate face sectorul public (exemple frecvente sunt oferite din domeniile asistenei grupurilor vulnerabile sau al managementului unor instituii de asisten medical).

Sectorul ONG este deseori caracterizat drept nedemn de ncredere, fragmentat i deficitar n asumarea activitilor colective.In ciuda acestui aspect, sectorul ONG a nregistrat realizri semnificative rspunznd unor nevoi acute.ORGANIZATIILE NEGUVERNAMENTALE

Mihaiela Vlasceanu defineste organizatia astfel:este un grup de oameni intre care se deruleaza interactiuni orientate de obiective relativ comune si specifice.

Organizatiile neguvernamentale desemneaza toate tipurile de organizatii care nu au scop lucrativ, si sunt, cel putin partial, independente de stat.

Organizatiile neguvernamentale sunt structuri de natura private care activeaza ca persoane juridice si sunt independente in raport cu orice autoritate publica. Ele sunt asociatii sau fundatii nonprofit iar beneficiul pe care organizatiile neguvernamentale il aduc societatii este concurent cu cel al institutiilor publice, in acest caz ONG-urile putand suplini o mare parte din lipsurile pe care aceste institutiile au in domeniul organizatoric, al relatiilor , al activitatilor practice si al promovarii.

Termenul de nonprofit indica, de fapt, ca profitul nregistrat la sfrsitul anului fiscal nu va fi distribuit si folosit pentru uzul personal al uneia sau mai multor persoane fizice din cadrul organizatiei (cum se ntmpla n cazul profitului societatilor comerciale care poate fi transformat n dividende pentru asociati), ci este destinat desfasurarii de activitati pentru atingerea scopului generic al organizatiei. Organizatiile neguvernamentale obtin, de obicei, cea mai mare parte a veniturilor ca sponsorizari, donatii sau finantari nerambursabile, si mai rar prin activitati economice generatoare de venituri.

ONG- urile apar datorita unor nevoi a comunitii. Un grup de oameni identific o problem a comunitii, a cetenilor care o compun, i se asociaz pentru a o rezolva. Organizaia trebuie s se asigure permanent c programele pe care le desfoar corespund nevoii comunitii. Fiecare ONG trebuie sa-si defineasca viziunea, misiunea, scopul, precum si obiectivele pe termen scurt si lung.

ONG joaca un rol important in toate domeniile de activitate: serviciile sociale, protectia copilului, servicii de sanatate, educatie, drepturile omului, educatie civica, dezvoltare economica.

ONG trebuie sa ndeplineasca urmatoarele criterii: a) Sa functioneze ca o entitate structurata: sa aiba o anumita structura organizationala institutionalizata;

b) Sa fie de natura privata: separata de autoritatea publica, fapt care nsa nu exclude finantare publica;

c) Sa respecte criteriul non-distributiei profitului: profiturile obtinute din activitatile desfasurate sa fie folosite doar pentru atingerea obiectivelor declarate; d) Sa se autoguverneze: sa fie capabila sa-si asume decizii privind functionarea interna si relatiile cu alte institutii n mod independent; e) Sa fie voluntare. Organizaiile nonprofit care activeaz n domeniile sociale au o mare nevoie de specialiti n relaii publice. Acetia au misiunea de a contientiza i sensibiliza opinia public fa de serviciile pe care le ofer aceste organizaii i de a aduna fonduri pentru finanarea acestor servicii. Ca grup, aceste agenii au aprobarea implicit a opiniei publice, datorit interesului existent pentru munca desfurat de acestea.

Bineneles c aceast aprobare de principiu trebuie s se transforme ntr-un sprijin concret.

Pentru o buna functionare, ONG- urile au nevoie de tehnicile specifice activitii de relaii publice n patru mari domenii:

a) Promovarea - sensibilizarea i contientizarea opiniei publice i demonstrarea importanei muncii pe care o depun i a ceea ce se poate realiza cu ajutorul serviciilor acestora;

b) Servicii publicul trebuie s tie n ce constau aceste servicii i trebuie convins s apeleze la ele;

c) Colectarea de fonduri;

d) Angajarea de voluntari.

Organizaiile neguvernamentale mbuntesc eficiena i eficacitatea activitilor socio-economice, ele ofer servicii mai ieftine i mai bune pentru c folosesc voluntarii. n multe domenii, organizaiile neguvernamentale desfoar munci aproape gratuite (protecia animalelor, reciclri profesionale, protecia mediului, educaie pentru aduli i la distan, circulaia informaiei), n timp ce Guvernul trebuie s plteasc funcionari pentru aceste lucruri.

Organizaiile neguvernamentale includ spiritul de echip uman, transparena i participarea public, fr de care o administraie risc s nu capete suportul public pentru aciunile pe care le ntreprinde.

Organizaiile nonprofit care activeaz n domeniile de asisten social, sntate i religie au o mare nevoie de specialiti n relaii publice. Acetia au misiunea de a contientiza i sensibiliza opinia public fa de serviciile pe care le ofer aceste organizaii i de a aduna fonduri pentru finanarea acestor servicii

In concluzie, ONG - urile romanesti trebuie sa-si contureze o imagine cat mai clara si mai credibila in opinia publica pentru ca semnalele lor de alarma sa declanseze reactii atat atitudinale, cat si comportamentale. Si primii pasi in acesta directie ar fi specializarea ONG-urilor pe domeniul de comunicare / relatii publice si intarirea relatiilor de colaborare cu mass-media. Cu siguranta ca acestea nu sunt singurele solutii, insa folosirea acestor instrumente pot garanta maturizarea acestui sector care poate deveni si in Romania o "a cincea putere".RELATIILE PUBLICE IN SECTORUL

COMUNITAR Relaiile publice reprezint un domeniu de activitate care n Romnia a aprut abia dup anul 1989. Dovad n acest sens o reprezint confuziile care se fac, chiar la nivelul schemelor de organizare, ntre relaiile publice i relaiile cu publicul . Cristina Coman scrie in cartea sa Relatii Publice.Principii si strategii:...sintagmarelatii publiceeste utilizata in chip inpropriu de catre persoane care nu inteleg sau inteleg foarte putin semnificatia ei. Mai grav, este adeseori expresia relatii cu publicul apare ca sinonima cu relatii publice , desi sunt total diferite ca activitate. In alte cazuri , relatiile publice sunt considerate sinonime cu marketingul, cu publicitatea, cu propaganda sau cu manipularea..

Astzi, relaiile publice sunt o profesie complex practicat de sute de mii de oameni din ntreaga lume. Unele organizaii au propriile lor departamente de relaii publice, n timp ce altele apeleaz la firmele specializate de relaii publice. Specialitii n relaii publice lucreaz pentru companii, agenii guvernamentale, asociaii profesionale i comerciale, pentru instituii filantropice, coli i universiti, spitale, hoteluri i multe altele. Se lucreaz pentru organizaii mai mici sau mai mari, la nivel naional sau chiar global.

In prezent , dezvoltarea rapida a societii, fenomenul globalizrii, cu toate faetele sale, integrarea rii noastre n structurile europene i euro-atlantice,toate acestea impun tuturor organizatiilor un ritm alert de adaptare la cerintele tot mai mari ale cetatenilor.

Tocmai de acea este necesara prezenta unui specialist in relatii publice in fiecare organizatie (de orice domeniu de activitate ar fi ea).

Ce sunt relatiile publice?

Raspunsul ar trebui sa vina din cele in jur de 500 de definitii ale termenului. In acest sector relatiile publice consta in activitati de stabilire a unor relatii de incredere intre o organizatie si comunitatea in care aceasta isi desfasoara activitatea. Obiectivele urmarite sunt sa se obtina sprijinul publicului si sa creeze o imagine buna a organizatiei.

Relatiile publice reprezinta o forma de comunicare menita sa genereze increderea publicului intr-o organizatie, produs, persoana publica etc., prin prezentarea corecta a realitatilor acesteia.

Relatiile publice au si o componenta manageriala, intrucat specialistii domeniului asigura comunicarea pentru organizatie atat in interiorul ei, cat si in relatiile acesteia cu exteriorul.Relatiile publice actioneaza asupra: descoperirea asteptarilor si nevoilor comunitatii pentru a veni in intampinarea lor;

construirea unei reprezentari pozitive a comunitatii, in privinta organizatiei;

informarea permanenta si coerenta a comunitatii despre organizatie.

Specialistul in relatii publice se implica si in activitati de cercetare, management, consiliere, pregatire profesionala (training) si productie (concepe si supervizeaza realizarea unor productii pentru TV sau radio, realizarea de fotografii, diapozitive, site-uri etc.).

Practicianul de relatii publice serveste drept intermediar intre organizatia pe care el o reprezinta si toate publicurile acelei organizatii. Drept urmare, practicianul de relatii publice are responsabilitati si fata de institutie, si fata de diferitele ei publicuri.

Prin tot ceea ce face, el incearca sa obtina si sa pastreze o imagine pozitiva a organizatiei pentru care lucreaza, sa castige increderea publicului, sa atraga atentia mass-media, sa influenteze (atunci cand este cazul) atitudinea publicului fata de organizatie, sa faca in asa fel incat angajatii organizatiei sa fie motivati, intrucat ei sunt primii purtatori de cuvant sa amelioreze comunicarea interna (daca apar conflicte intre departamente) si sa gaseasca si solutii pentru rezolvarea acestora. Etapele procesului de relaii publice in sectorul ONG.

Relaiile publice sunt activiti importante n viaa oricrei organizaii, indiferent de natura ei: ntreprindere, instituie public, ONG. Exiti dac eti cunoscut.

Domeniile de aplicabilitate a relatiilor publice sunt multe dar si obiectivele vizate sunt diferite. Relatiile publice in cadrul ONG se realizeaza pe parametri cat de cat asemanatori cu relatiile publice din orice alta companie comerciala, dar scopul lor final nu are legatura cu cresterea profitului, ci poate a unui profit imaterial.

Pentru ca o organizatie sa castige respectul autoritatilor, al finantatorilor, al beneficiarilor si a altor organizatii , trebuie sa isi construiasca o imagine credibila care sa fie recunoscuta de toata lumea.

Deci in primul rand specialistul in relatii publice din cadrul organizatiei trebuie sa demareze o campanie de creare (imbunatatire)a imaginii in randul publicului tinta.

Campania de relaii publice nu este o activitate derulat la ntmplare, sporadic i dup ureche"; ea este o activitate planificat, structurat i coordonat, prin care o organizaie urmrete s-i ating obiectivele de relaii publice specifice, n aceste condiii planificarea unei campanii presupune parcurgerea unor etape bine definite, care se succed ntr-o progresie logic; astfel se evit risipa de resurse, timp i bani.

Inainte de a planifica o strategie trebuie ca specialistul de relatii publice sa cunosca foarte bine publicul caruia urmeaza sa se adreseze. Stabilirea obiectivelor

- intrebarea cea mai importanta in cazul unei campanii de relatii publice este:Ce dorim sa realizam?

Cercetarea este cea mai importanta etapa a procesului de relatii publice.

- este cheia succesului pentru orice tip de activiti din domenii

precum relatii publice, comunicare, marketing, att n mediul de afaceri ct i n zona organizaiilor non-profit. Fr cercetare, cei care se ocup de relaii publice, public affairs i programe promoionale ar fi complet lipsii de repere n activitatea lor.

Cercetarea este o etapa analitica, extrem de utila si baza a oricarei planificari si comunicari. Ea presupune aflarea cat mai multor detalii despre organizatie si despre mediul sau , despre comunitate si despre concurenta. Informatiile trebuie sa fie bine structurate, pentru ca elementele de baza sa poata constitui oricand punct de plecare intr-o ulterioara comparatie si analiza de imagine.

Planificarea sau elaborarea strategiei in aceasta faza , specialistul PR stabileste prioritatile (pe baza rezultatelor etapei

anterioare), intocmeste un plan care va conduce la indeplinirea obiectivelor Un program de relatii publice eficient are la baza o planificare strategica.

Planificarea este o etapa organizationala, in care se identifica nu numai ce ar trebui facut, ci si cand ar trebui incepute, respectiv oprite, anumite activitati.

Lipsa unei gandiri strategice si a unei planificari riguroase poate dauna imaginii sau poate crea confuzie. Planul de relatii publice trebuie sa includa obiective clar formulate pentru atingerea scopurilor organizatiei, strategii pentru atingerea acestor obiective si tactici pentru aplicarea strategiilor .

Implementarea

Trecand la aceasta etapa, specialistul PR are deja un plan care va ajuta organizatia sa isi atinga obiectivele. Este momentul alegerii canalelor de comunicare necesare transmiterii mesajului catre publicul tinta.

Canale de comunicare pot fi :radioul, presa scrisa, televiziunea;evenimentele organizate, pliante, brosuri, afise, internet sau alte metode neconventionale (obiecte promotionale,desene pe asfalt, baloane, autocolante...)

Este etapa cea mai spectaculoasa, cea care de fapt da sarea si piperulmeseriei, momentul in care se vede daca planul a fost bine intocmit.

Pentru o reusita sigura specialistul PR apeleaza la tactici , de ex. concursuri sau competitii, ceremonii, acte de caritate, diferite activitati promotionale targuri, expozitii, actiuni de strangere de fonduri, etc

Evaluarea

- este ultima faza a unei campanii de relatii publice. Este o etap care permite identificarea reuitelor i eecurilor, a progreselor nregistrate n ceea ce privete informarea i imaginea organizaiei i mai ales, permite corectarea, cu costuri minime, a greelilor pentru situaii similare care se pot ivi n viitor.

Trebuie sa apara doua tipuri de evaluare intr-o campanie: monitorizare si evaluare finala.

Monitorizarea se face la finalul fiecarei activitati intreprinse in cadrul campaniei, care verifica daca planul este bine intocmit, si care da posibilitatea redefinirii prioritatilor pentru atingerea obiectivelor.

Evaluarea finala - fiecare campanie de relatii publice trebuie evaluata complet.

Ce a mers, ce nu a mers si de ce? Ce s-a transformat intr-o greseala? Ce putea fi facut mai bine?Trebuie descoperit ce anume nu a atins nivelul planificat si de ce.

Evaluarea se concentreaz asupra a patru aspecte principale (resurse investite, activiti desfurate, rezultate obinute, impactul realizat) .

Relatiile publice sunt un domeniu de activitate atractiv,bazat pe comunicare,creativitate,talent,experienta,incredere.

In concluzie, putem afirma ca :

relatiile publice sunt o functie a conducerii institutiei;

relatiile publice sunt o activitate planificata;

relatiile publice se bazeaza pe comunicare totala;

relatiile publice implica o responsabilitate sociala.

Intreaga activitatea de Relatii Publice se bazeaza pe comunicare.Comunicarea este o caracteristica umana innascuta ceea ce face multi oameni sa se simta capabili sa se ocupe de Relatiile Publice.

BIBLIOGRAFIE

Coman,Cristina, Relatii publice. Principii si strategii, Ed.Polirom, 2001, pg.13 Milo, Katie, Introducere in relatii publice, Ed.NIM, Bucuresti, 1998, pg 31

Newsom, Doug, Redactarea materialelor de relatii publice, Ed.Polirom, Iasi, 2004,

Newsom, Doug, Totul despre relatiile publice,Ed. Polirom, Iasi, 2003

Oprea, Luminita, Responsabilitate sociala corporatista, Editura Tritonic, Bucuresti, 2005, pg.9

Relatiile Publice si Marketingul

Oricine a corectat ortografia unui memoriu sau a chestionat intuiia unui reporter de ziar, nseamn c a redactat. Dac ai compus o scrisoare sau un e-mail, ai scris. Dac ai expus ideile scrise n cadrul unei comunicri, ai iniiat un grad de relaionare si treptat vei avea o legatur permanent cu limbajul i o dorin fierbinte de a comunica eficient i efectiv idei oamenilor. Dac va regsii ca persoan interactiv n domeniul relaionrii umane, inseamn c desfurai o activitate de Relaii Publice.

Lucrarea de fa propune o anumit focalizare pe rolul i importana domeniului de Relaii Publice, privit ntr-o oarecare masur din punct de vedere economic, si legtura esenial a acestui domeniu cu unul dintre terminalele sale si anume piaa, deasemenea cunoscut si sub numele de marketing.

Specialitii susin c relaiile publice au devenit pe neateptate cea mai puternic disciplin pus n slujba marketingului. Ei acord n continuare un rol important publicitii, ns doar ca mecanism de susinere a mrcilor si produselor deja existente pe pia si nu de lansare a altora noi, imaginea acestora putnd fi construit mult mai eficient prin intermediul relaiilor publice.

Al Rise si Laura Rise fac unele afirmaii n cartea lor The Fall of Advertising and Rise of PR, care sunt departe de a binedispune industria de publicitate. Autorii spun c publicitatea se indreapt spre o nou perioad de declin n favoarea PR-ului. Nu nsa toi profesionitii n relaii publice sunt de acord cu Ries, unii dintre acetia afirmnd c volumul The Fall of Advertising and Rise of PR este o generalizare care exacerbeaz rolul relaiilor publice n comunicarea de marc si ridic un conflict ntre publicitate si PR care nu exist de fapt. Iat cteva principalele obiective si mecanisme ale PR-ului.

Public Relations

Funcia PR ntr-o firm , de obicei manevrat de o agenie din exteriorul companiei, este pregtit s angajeze eforturi pentru construirea unei imagini publice puternic pozitive i pentru a se descurca cu orice posibil eveniment negativ care ar afecta imaginea firmei. n afar de indiciile principale n realizarea unei imagini publice i constituenii si, putem identifica 6 obiective primare pentru PR:

Promovarea bunvoinei. Exist o funcie de construire a imaginii de relaii publice. Evenimentele din industrie i activitile comunitare care sunt reflectate favorabil ntr-o firm sunt scoase n eviden corespunztor.

Promovarea unui produs sau a unui serviciu. Comunicatele de pres sau evenimentele care cresc media de cunosctori ai aciunilor firmei pot fi accentuate prin PR. Firmele mari elibereaz comunicate de pres ori de cte ori noi produse sunt vandabile.

Pregtirea comunicrii interne. Rspndirea de informaii i corectarea/ndreptarea aciunilor de dezinformare n cadrul unei firme pot reduce impactul zvonurilor i pot crete sprijinul angajailor. Pentru evenimente ca reducerea de fore de munc sau fuziunea de firme, comunicarea intern poate face multe pentru a alunga zvonurile ce circul printre angajaii firmei sau n comunitatea local.

Contracararea publicitii negative. Aceasta este funcia de controlare a eecurilor PR. Nu se ncearc muamalizarea evenimentelor negative, ci mai degrab prevenirea publicitii nocive pentru imaginea public a unei firme.

Organizarea de lobby-uri. Funcia de PR poate ajuta o firm n negocierea cu reprezentanii guvernului. De exemplu, industria berii are organizatori de lobby care monitorizeaz legislaia de domeniu, supraveghind legile care ar putea restrnge publicitatea berii i a vinului.

Oferirea de sfaturi. Echipele de manageri ajut la luarea deciziilor privind poziiile ce trebuie adoptate n faa publicului, pregtesc angajaii pentru apariia n public i ajut conducerea s anticipeze reaciile publice toate acestea sunt de parte a funciei de oferire a sfaturilor.

Exist cteva mijloace prin care o firm poate folosi benefic PR i poate convinge cu metodele mai sus prezentate. Scopul este de a se ctiga ct mai mult control asupra pieii. O firm poate s-i integreze efortul de PR cu alte comunicri de marketing prin folosirea urmtoarelor metode:

Comunicatele de presa. Avnd un dosar sau o informatie care este un bun subiect de tiri, pune firma n poziia de a profita de avantajul spaiului liber n pres. Comunicatele de pres avantajeaz firma n sensul c i ofer posibilitatea crerii de publicitate pozitiv prin intermediul mass-mediei. Iat cteva idei pentru un bun sistem de relaii publice: produse noi, noi descoperiri tiinifice, personal nou, faciliti noi, practici inovatoare privind corporaia, aa cum ar fi economia de energie sau programele cu beneficii pentru angajai., ntuniri anuale ale acionarilor, servicii caritabile pentru comunitate.

Singurul risc pe care l au aceste comunicate de pres este acela c firma nu are certitudinea c subiectul respectiv va aprea n pres. De asemenea, tirile care apar n mass-media se interpreteaz liber, ceea ce le-ar putea denatura nelesul iniial.

Povestirile. O firm nu poate scrie o povestire sau un articol pentru presa scris i nu poate realiza un reportaj pentru televiziune, dar poate invita jurnalitiii s realizeze o poveste n exclusivitate despre evenimentul pe care firma l consider extrem de important. O astfel de poveste avantajeaz firma mai mult dect un comunicat de pres n sensul c este mult mai uor de controlat.

Scrisorile de informare. Publicaiile interne, cum sunt scrisorile de informare, pot mprtia informaiile pozitive despre o firm printre angajaii si. Ca membrii ai comunitii, angajaii se mndresc de realizrile firmei. Scrisorile de informare pot fi distribuite i membrilor importani ai comunitii, aa cum sunt oficialii guvernamentali, Camera de Comer, sau Biroul de Turism. Distribuitorii se bucur deseori atunci cnd citesc despre un client important, aa c scrisorile de informare pot fi expediate i acestui grup.

Interviurile si conferintele de presa. Interviurile i conferinele de pres pot scoate n eviden utilitatea PR. De cele mai multe ori, interviurile i conferinele de pres sunt autorizate n cazuri de criz, dar firmele au avut deseori conferine de pres de succes, prin care anunau descoperiri tiinifice importante, sau care explicau detaliile unei expansiuni a corporaiei. Conferinele de pres au un aer de importan i credibilitate pentru c folosesc mijloacele mass-media pentru a prezenta informaiile privind corporaia.

Evenimentele sponsorizate. Evenimentele sponsorizate au fost considerate ca o form important de PR. O firm se poate implica n evenimentele comunitare prin sponsorizri. Strngerile de fonduri pentru tot felul de organizaii nonprofit ofer o imagine pozitiv firmelor.

Publicitatea.Publicitatea este expunerea gratuit n mass-media a activitilor firmei sau a produselor i serviciilor acesteia. Publicitatea intr n atribuiile PR dar, cu excepia comunicatelor de pres, nu poate fi controlat ca alte metode folosite de departamentul de PR. Un avantaj major al publicitii, dac informaia este pozitiv , este c este credibil. Publicitatea a purtat adevrate poveti ale subiectelor n televiziune i radio, n ziare i n reviste, oferind un aer de credibilitate n contextul credibilitii mijloacelor mass-media. Organizaiile non profit se folosesc deseori de publicitate sub forma unor povestiri de informare i ctig interesul public la preuri de nimic sau uneori chiar i gratis.

Bineneles odat cunoscute mijloacele, ele trebuie si puse n practic. ntruct construcia renumelui si a relaiei cu diversele comuniti este n fapt esena activitii de PR, tema fierbinte ramne, totui, cum se poate msura eficiena?

Eficiena campaniilor de PR este un subiect fierbinte n lumea relaiilor publice de oricare parte a baricadei te-ai afla: fie realizator, fie consumator al acestui tip de activitate. Sunt acceptate unanim afirmaiile urmtoare: o marc include n valoarea sa si renumele; o companie valoreaz n ochii investitorilor diferit fa de detaliile strict contabile; ncrederea, relaia unei organizaii cu mediul n care i desfoar activitatea, este o construcie complex si nu este simplu de cuantificat. ntruct construcia renumelui si a relaiei cu diversele comunitai este n fapt esena activitaii de PR,

tema fierbinte ramne, totui, cum se poate msura eficiena?

Un prim pas n realizarea unei evaluri este stabilirea precis a obiectivelor si a relaiei dintre scop, instrumentele utilizate si intele lor. Fa de acestea se poate obine o prima cheie de control. La acest moment, n practic, aceasta este cea mai comun form de evaluare. De aceea, o dat cu preluarea detaliilor dintr-un brief ageniile de PR sunt extrem de atente la definirea temelor realizabile prin intermediul diferitelor instrumente.

Pentru elaborarea strategiei si integrarea tuturor elementelor este, de asemenea, necesar utilizarea studiilor de pia specifice. n paralel cu acestea, studiile de evaluare a tendinelor si de benchmarking sunt de asemenea utile, fiind un instrument de msur si coordonare cu situaia general a pieei si a competitorilor. n final, se obine astfel un audit complex al procesului de comunicare si al percepiei asupra organizaiei, de la care se poate construi drumul ctre obiectivele stabilite. Analitii si practicienii domeniului pledeaz pentru acest instrument, ca fiind absolut

indispensabil: cercetarea complex ante si, evident, post campanie. In acelai timp ei resping din ce n ce mai vehement aplicarea metodelor de msurare a activitii de PR prin asimilarea cu alte

activiti din domeniul comunicrii. Marea problem rmne includerea n bugete a acestui proces de evaluare. Chiar si pe pieele mai mature este o provocare alocarea a 10-15% din bugetul total de PR (procent vehiculat frecvent ca fiind cel necesar) pentru aceste activiti.

Piaa romneasc este si ea conectat la aceste tendine, din ce n ce mai muli clieni fiind adepii programelor de monitorizare si control al eficienei, fie prin alocarea unor resurse pentru cercetare, fie prin studierea tendinelor si benchmarking, fie prin introducerea unor formule de raportare mai precise, la perioade de timp mai scurte.

Relaiile publice nseamn mult mai mult dect comunicare. Deoarece relaiile publice sunt adesea vzute ca o subdisciplin a comunicrii, este de neles c cei care se ocup de marketing, s tind s apeleze la profesioniti cnd vine vorba de planificarea comunicrii n marketing, adesea profesioniti n publicitate sau vnzri promoionale. Bineneles c relaiile publice se reflect n toate aspectele marketingului, iar implicarea nc de la nceput asigur beneficii maxime din investiie. n plus, adesea din perspectiva relaiilor publice se pot aduga marketingului noi dimensiuni si valori.

Initial marketingul a evoluat ca o disciplin de afaceri separat de vnzri. Mai recent a devenit disciplina "umbrel" sub care vnzrile constituie doar o parte. Important ntr-un marketing eficient sunt fazele de analiz si planificare. Prima ntrebare n marketing trebuie s fie ntotdeauna: " Exist o pia si, dac da, care este aceasta?" Abia apoi pot fi puse alte ntrebri cum ar fi care sunt nevoile pieii, competiia, nivelul preurilor, canalele de distribuie etc. Relaiile publice ar trebui s fie luate n considerare nc de la nceput. Specialitii pot contribui la analiza oportunitilor si pieelor att din experiena lor ct si din perspectiva unei posibile acceptri a opiunilor. Cercetarea iniial poate ajuta la definirea, de exemplu, fazei de cercetare si dezvoltare cu un efect considerabil.

Deoarece relaiile publice ar trebui s fie un proces biunivoc, cercetarea iniial din pia, bazat pe experiena specialitilor, poate ajuta planificrii.

Cercetarea de piata.

Consilierii de relaii publice ar trebui s aib ocazia s se implice n dezvoltarea raportului pentru cercetarea de pia. Atunci cnd cercetarea privete factori cum ar fi competena companiei, serviciile oferite , produsele sau brandurile sale din pia, relaiile publice vor fi jucat un rol n crearea acestei competene. n mod egal este probabil s joace un rol si n dezvoltare ca urmare a analizei studiului, aa nct este normal ca cei a cror activitate va fi direct afectat de cercetare s aib un cuvnt de spus.

Contribuia fiecrui element poate fi identificat prin cercetare. Unii cred c dificultatea major n ceea ce privete relaiile publice a fost dintotdeauna msurarea contribuiei sau eficienei menionat mai sus. Luai n considerare urmtoarele: compania deruleaz o campanie de publicitate si controleaz cu exactitate unde si cnd apar mesajele publicitare. Noul produs iese pe pia si conexiunea este oarecum direct. Dar efectele unei campanii de relaii publice se pot construi n timp, cu influene rspndite n cadrul diverselor tipuri de audiene. Dac vnzrile cresc, de exemplu, n urma unei campanii, cum se poate ti cu siguranta dac aportul relaiilor publice si nu al publicitii sau vnzrilor a fost cauza principal?

O tehnic dovedit este asigurarea c unul sau mai multe mesaje cheie, sunt purtate numai prin intermediul relaiilor publice. Cercetrile pot testa acceptarea acestora de ctre un public int si n particular, ct de bine sunt primite acestea pe parcursul studiului.

Cercetarea poate fi planificat s adauge valoare relaiilor publice. Un alt motiv pentru implicarea consultanilor n relaii publice, n analiza cercetrii este acela c uneori pot fi adugate unele ntrebri care vor avea un rspuns reprezentativ pentru valorile relaiilor publice.

De exemplu un productor de cravate ar putea s cerceteze piaa pentru a afla ct de des barbaii cumpara cravate si de unde le cumpr. De asemenea compania ar dori s tie ct de des cravatele sunt oferite drept cadouri. Toate aceste informaii sunt utile n planificarea marketingului, dar este puin probabil s fie de vreun interes n afara industriei cravatelor. Inc o ntrebare care trebuie adugat ar fi ci brbai primesc cravate pe care nu le-au purtat niciodat si de la cine le-au primit (soie, soacra sau coleg de birou). Astfel s-ar putea crea o informaie care ar fi irezistibil pentru muli jurnaliti. i o alt ntrebare care s-ar putea ridica ar fi o comparaie ntre cravatele care se poart n partea de Nord sau de Sud a unei ri la persoane tinere sau mai n vrst, sau cravatele purtate acas sau la birou. n acest fel oportunitile relaiilor publice se extind.

Bineneles c o cercetare de pia serioas, nu ar trebui sa dea rspunsuri la ntrebri de relaii publice, neserioase, dar nici s piard posibilitatea adugrii unui element important programului de relaii publice. nc din fazele primare ale dezvoltrii proiectului, consilierii n relaii publice pot dezvolta idei complementare. De asemenea pot introduce elemente care s funcioneze n paralel cu cercetarea. De exemplu, n ipoteza studiului despre cravate si obiceiurilor relative la cumprarea cravatelor, consultantul poate sugera organizarea unei licitaii de cravate, iar incasrile s fie donate n folosul unui fond public pe care productorul de cravate a afirmat ca il susine. O scrisoare ctre celebriti pentru a dona o cravat pe care nu o mai doresc pentru o asemenea licitaie, nu va fi doar de nsemntate pentru publicitate, dar va ajuta la strngerea unor fonduri pentru o cauz bun.

Relaiile publice pot crea studii orientate pe publicitate n sensul c uneori consultanii n relaii publice pot sugera o cercetare pe cont propriu, care este orientat strict ctre relaii publice. Acesta nu este un studiu care msoar eficiena relaiilor publice ci unul care are rolul de a aduna materialul necesar pentru scrierea unui articol. Dei unii ar putea argumenta c este o tehnic supraestimat care nu mai are originalitate, este inc adevrat ca un astfel de sondaj prezint interes pentru media si poate avea o acoperire substanial. Este mai puin important dac acestea contribuie la cunoaterea sau nelegerea pieii ntr-un sector de piat anume.

n industria relaiilor publice, muli cred c dac o campanie de acest gen are o abordare superficial, sau o propunere necesit argumentare suplimentar, atunci un sondaj va fi dezvoltat ntr-o recomandare. Exist cateva firme mari de consultan care au o adevarat specializare n acest domeniu si, dei aceasta nu a dus la creterea reputaiei lor, nu au fost nici n detrimentul clienilor lor. Ideea unui sondaj pentru relaiile publice nu ar trebui descurajat pentru simplul motiv c nu este o idee nou. Oricum, dac specialitii n managementul marketingului doresc s protejeze si s construiasc o reputaie solid pentru companie, vor dori s evite s fie percepui ca superficiali, manipulativi sau cinici. n alte cuvinte, compania ar trebui s pun ntrebri dincolo de banalul : "va genera impact n media?"

Specialitii n management pot ntreba dac studiul va ntri poziia sau autoritatea companiei n sectorul n care activeaz. De asemenea ar putea dori s afle dac va ajuta mbuntirea poziiei companiei si crearea unei diferenieri fa de competitori.

Un test simplu pentru a testa dac un studiu propus este o idee bun sau nu este acela folosit si n cazul oricrui concept promoional, spre exemplu o sponsorizare planificat. Acesta este s v ntrebai cum ai reaciona dac cel mai mare competitor al dumneavoastr ar anuna c a preluat activitatea. Dac reacia ar fi s v blamai c nu ai fost acolo primul atunci probabil este o idee buna. Dac reacia este de indiferent, nepsare atunci idea nu merit s fie materializat .

Ce este interesant este c societatea i recunoate propriile nevoi de relaii publice printr-o serie de premii pentru cele mai bune firme n domeniu. Relaiile publice de orice fel necesit cercetri de pia (marketing) dar si cercetarea de pia are nevoie de relaii publice.

Relaiile publice nu au totdeauna un rol n domeniul dezvoltrii de produse si servicii noi, n mod sigur nu n faza de concepere, dar consilierii n relaii publice sunt surse valoroase de informaii si ar trebui implicai n discuiile de planificare.

Dintre toi cei implicai n marketing, cei care se ocup de relaiile publice au adesea cele mai complexe legturi n interiorul publicului relevant pentru noile produse: clieni, vnztori, furnizori, organisme din domeniul relaiilor publice sau din comer, ministere, grupuri de consumatori, mediu academic, mediu investiional si multe altele. Aceste perspective pot fi de folos n faza de planificare a produsului.

Lansarea produsului

ntr-o companie cu orientare puternic spre pia, relaiile publice au jucat un rol n proiectarea valorilor cheie care sunt asociate unei mrci (brand), prin articole, demonstraii, sampling, servicii pregtitoare si multe alte tehnici. Este de asemenea preferabil ca si specialitii n relaii publice s aib o opinie proprie asupra pieii. Aceasta ar putea da un nou suflu n discuia despre produsele noi sau dezvoltarea altora care s satisfac ideea de schimbare.

Este util ca specialitii n relaiile publice s participe nc din stadiile primare de dezvoltare cnd se concepe dosarul pentru evaluarea unui nou produs sau regulat cand echipa de marketing revizuiete planul de dezvoltare al unui nou produs. Noile tipuri de abordri ale relaiilor publice pot uneori s ajute s menin n via un produs care este n real declin pe pia - sau s ajute unul nou sa gseasc noi oportuniti de afirmare.

Poteniale idei bune pot da gre deoarece pot fi lansate ntr-un timp nepotrivit, pre necorespunztor, ntr-un sector al pieii nefavorabil, cu mesaje greite. Relaiile publice poate nu previn aceste dezastre. Dar experiena lumii ntregi si a pieii poate ajuta foarte mult n planning. Si dac specialitii n relaii publice sunt pltii oricum de ce s nu fie invitai la lansarea discuiilor nainte ca planurile sa fie finalizate? Cine poate spune cte neplceri pot fi evitate de ctre ntrebri potrivite puse la timpul potrivit?

Inovaia n produs este una dintre cele mai importante activiti preluate de o companie modern si este nelept s fie implicai toi cei care au o perspectiv de expert n fazele de planificare si evaluare. Relaiile publice pot avea un rol mai mic sau mai mare de jucat n dezvoltarea si introducerea unor noi produse si servicii, dar asta depinde de contextul n care aceste produse sunt noi. Cu ct un produs este mai puin inovator, cu att trebuie s fie mai creativ activitatea relaiilor publice sau a altor strategii de marketing.

O funcie important a marketingului este s adauge valoare produsului sau serviciului oferit. Att publicitatea ct si relaiile publice pot ajuta la transmiterea valorilor care mresc atractivitatea propunerii si construiesc o imagine a mrcii. Pe msur ce mass-media dispune de diverse canale de rspndire a informaiei, ambalajul poate juca un rol din ce n ce mai important n adaugarea de valoare mrcii. Dac designul nu este potrivit, atunci el poate aciona n sens negativ asupra valorilor produsului si mrcii. Aceast abordare se reflect n atenia crescnd acordat tuturor formelor de ambalaj si a designului acestuia. Tehnologia de tiprire si ambalare s-a imbuntit, iar costurile au sczut. Din ce n ce mai muli vnztori expun produsele chiar n ambalajul lor iar asta poate transmite un mesaj familiilor sau prietenilor. Tot mai multe produse sunt livrate n ambalaje laminate si tiprite color offset deoarece este tiut faptul c aceste mesaje pot avea o valoare mai mare nu doar n faza iniial a achiziiei dar si n meninerea fidelitii pentru marca si ncurajarea achiziiilor repetate.

Un design inteligent poate avea o contribuie semnificativ n construirea unui brand:

Forma ambalajului

O modalitate deosebit de mpachetare

Materialul pentru ambalaj

Finisajul materialului pentru ambalaj

Orice alte particulariti fizice

Culoarea ambalajului

Logo-ul sau stilul

Utilizarea unu simbol

Folosirea unei personaliti

Orice alt particularitate intenionat folosit

Activitile de relaii publice trebuie structurate pentru a utiliza aceste valori nu doar s le reflecte n designul materialelor pentru relaii publice, ci folosindu-le ca element central n competiii, sponsorizri, sampling si orice alte activiti promoionale. n termeni practici crearea legturii dintre ambalaj si designul produsului este recomandat s fie cerut prerea unor designeri care s se ocupe si de materialele de lansare. Aceasta poate include articole de prezentare n mass-media, ambalaje, expuneri publicitare, materiale pentru diverse competiii etc.

Este bine cunoscut n marketing c stabilirea preului unui produs sau a unui serviciu este o decizie important, implic instinct si cunoatere. Deoarece stabilirea preului este un element important n poziionarea produsului pe pia, acesta va avea o influen direct asupra asistenei oferite de relaiile publice, care de fapt sunt o parte a iniiativei de marketing pentru poziionarea produsului pe pia

Unii experi n marketing consider c multe produse eueaz datorit subevalurii preului.Unele produse care sunt considerate astzi lucruri ieftine de zi cu zi cum ar fi pixurile, ceasurile digitale, tricourile tiprite, au fost introduse iniial ca produse exclusiviste si vndute la preuri mari.Uneori aceasta se datoreaz faptului c productorul ncearc s obin maximum de profit din investiia n dezvoltarea produsului, minimiznd riscul lansrii unui produs necunoscut pe pia, dar uneori dovedindu-se un eec datorit nenelegerii mecanismelor de stabilire a preului care funcioneaz pe pia. Este puin probabil ca un consultant n relaii publice s fie capabil sau s vrea s fac recomandri cu privire la stabilirea pretului, dar experiena sa n cunoaterea atitudinii clienilor fa de companie si de reputaia concurenilor poate fi un element de mare ajutor.

Cercetarea si experiena sugereaz c, consumatorii nu au cunostine detaliate despre preurile produselor dar cunosc limitele ntre care se pot ncadra. ntotdeauna va exista o limit superioar peste care produsul va fi considerat ca fiind scump. n aceeai msur exist si o limit inferioar sub care ncep s apar ndoieli asupra calitii produsului. Cnd consumatorul are n vedere un produs nou despre care nu are nici o cunotint, el l apreciaz n funcie de alte produse similare.

Eforturile relaiilor publice n definirea unui pre si a valorii produsului vor fi mai bine acceptate de ctre consumator cnd acestea sunt confirmate de ctre tere prti cu credibilitate sporit (de exemplu critici de specialitate). Strategia de stabilire a preului adoptat pentru produs sau seviciu se constituie ntr-o parte important a analizei si aceasta va defini abordrile si mesajele n planul de aciune propus.

Concluzii

Cert este c PR-ul va fi n permanen fie un concurent desvrit, fie un colaborator binevenit n ceea ce privete publicitatea, campaniile publicitare, promovrile de credibilitate a produselor ce vor continua s apar pe piaa mondial, sau chiar a persoanelor fizice, companiilor etc.

Aa cum Rise susine n cartea sa, publicitatea este vzut doar ca un bra ajuttor pus n slujba Relaiilor Publice. Personal a aduga c publicitatea este ntr-o oarecare msur cel mai important link al PR-ului cu terminalul su, individul nsui. Lucrul acesta se realizeaz la scar larg numai prin mijloacele de comunicare n mas, TV, radio, internet etc.

Are PR-ul un rol n viaa noastr economic de zi cu zi ? Mai mult ca sigur c da.

Surse Bibliografice :

Al Rise, Laura Rise, The Fall of Advertising and The Rise of PR, Editura Harper Collins, 1999

Sergio Zyman, Armin Brott, The end of advertising as we know it, Editura John Wiley & Sons, 2002

www.admaker.ro

www.bizcity.ro

www.arahne.ro

Vlasceanu, Mihaiela, Organizatii si comportament organizational, Ed.Polirom, Iasi, pg.89

Oprea, Luminita, Responsabilitate sociala corporatista, Editura Tritonic, Bucuresti, 2005, pg.9

Coman Cristina, Relatii publice.Principii si strategii, Ed.Polirom, 2001, pg.13

Newsom, Doug, Totul despre relatiile publice,Ed. Polirom, Iasi, 2003, pg.18

Coman Cristina, op.cit, pg.43

Milo, Katie, Introducere in relatii publice, Ed.NIM, Bucuresti, 1998, pg 31