Jocul si joaca sunt teme foarte des intalnite in viata cotidiana, iar ele reflec ta o anumita tendinta a omului spre socializare. Jocul este ca generalitate mai strict, de aceea el prezinta reguli, unele trebuie respectate, iar altele sunt m enite sa fie incalcate. Astfel apare dorinta oricarei fiinte umane de a depasi c eea ce este normal, de a depasi pe altii si de a se depasi pe sine, o tendinta s pre perfectiune, ca tel principal al vietii. Mediocritatea este pentru cei slabi , de aceea omul a inventat competitia ca modalitate de afirmare. Joaca este o forma de manifestare intalnita la copii, care incearca sa scape de rutina cu ajutorul imaginatiei. Acestia incalca toate regulile impuse de ratiune , de natura, de tot ceea ce este realizabil, prin crearea unor personaje suprana turale pe care le comanda sau in locul carora se pun chiar ei, impunand viziunea lor despre viata. Joaca se intalneste de cele mai multe ori in poezii cu contin ut destinat unei anumite categorii de varsta: copilaria, dar si in proza care vi zeaza experientele si fazele formarii caracterului unui personaj, de la varstele cele mai fragede. Ion Creanga a surprins in capodopera sa "Amintiri din copilarie", toate fetele p ersonajului Nica, acel copil din Humulesti, care da dovada de inconstienta si na ivitate puerila, ca atunci cand a furat pupaza din tei, crezand ca va dormi mai mult dimineata. Cand s-a vazut incoltit, s-a dus cu pupaza in targ, s-o vanda. I nca odata dovada naivitatii, cand mosul care parea interesat de cumpararea pupez ei, i-a cerut-o copilului "sa o caute de oua". Apare aici si o relizare a situat iei atunci cand Nica afla ca mosul il cunostea pe tatal sau, ba chiar il vazuse prin targ in ziua aceea. "La cirese" este o intamplare haioasa, in care se observa cat de copil era fiul Smarandei, alergand-o pe matusa Marioara prin toata gradina, nimicind canepa de acolo. Nica a luat bataie de la tatal sau pentru daunele provocate, dar nu a int eles nimic din ce i s-a intamplat, in afara de faptul ca si-a creat un reflex no rmal care-i spunea sa nu repete fapta; ca dovada, cand a fost cazat la Irinuca, impreuna cu prietenul sau Dumitru a reusit in foarte scurt timp sa darame casa f emeii, din plictiseala. Frica intervine in comportarea copiilor, speriati si asa de modul ostil in care i-a primit scoala, iar acestia fug cu pluta pe Bistrita, pana in Borca la fratele lui Dumitru, Vasile. De acolo ei pleaca spre casa cu d oi plaiesi calari, insa natura ii prinde din urma si ii pedepseste, schimband st area vremii brusc. Cei doi au constientizat ce au facut mai mult sau mai putin, insa nu au fost foarte afectati de cele intamplate:"Eu cu Dumitru insa o duceam intr-un cantec, strangand viorele si toporasi de pe langa plaiu, si mergeam tot zburdand si harjonindu-ne, de parca nu eram noi raiosii din Brosteni, care facus em atata bucurie la casa Irinucai." ,,Jocul" este un cuvant complex, ce exprima adevarul ,,mascat" si fictiunea ce t anjeste dupa realitate. Prin ochii unui copil jocul reprezinta tot ceea ce il in conjoara, pentru el, viata insasi e un joc, unul in care exista ,,baba cloanta" si ,,Fat-Frumos", o lume a basmului in care tot ceea ce isi doreste exista pentr u el si pentru altii. Jocul copiilor tinde spre lumea celor mari, acestia fiind idealul lor, vrand sa le imite stilul de viata, in timp ce adultilor le-ar fi pl acut sa ramana copii. Aici intra jocul fuziunii dintre trecut si viitor, copii v isand la viitor... vrand sa creasca mai repede, sa fie independenti si sa isi in temeieze propria familie, in timp ce adultii viseaza la trecut, la copilarie, la ceea ce a fost, la vremurile in care nu aveau nici o obligatie, in care se simt eau frustrati de sfaturile parintilor, pe care de cele mai multe ori nu le ascul tau, la vremurile cand simteau ca lumea intreaga le sta in palma, cand credeau c a totul este pentru ei, cand petreceau seara de seara si cand simteau dragostea de adolescent nebun, dorindu-si sa mai simta un gol in stomac, care nu te lasa s a dormi, sa simta cum inima le trasare de fiecare data cand sunt priviti in ochi de catre cel/cea pe care il/o simpatizeaza. Acest joc de concordanta intre ceea ce suntem si ceea ce am vrea sa fim, este motivul pentru care, omul a fost cons truit ca niciodata sa nu fie multumit de ceea ce este, totdeauna sa isi doreasca

sa atinga ,,urmatorul pas", sa fie cat mai sus, sa isi dezvolte stilul de viata si sa iasa din anonimat, nimeni nu va atinge ,,ultimul pas", deoarece tot ceea ce este a mai fost, iar ,,varful muntelui" nu exista. Omul vrea sa isi faca ,,o firma"(un nume de care lumea sa auda), ,,mascandu-si" defectele si incercand sa te atraga spre ceea ce in mod concret nu exista, facandu-te sa crezi ca produsul lui este cel mai bun si ca merita sa il incerci. Oferta provoaca cerera, omul, nefiind obisnuit cu produsul respectiv, trebuie oarecum manipulat, si convins ca are nevoie de produsul promovat. Exista meserii care consta in a manipula oamen ii si a-i face sa creada ca tot ce li se prezinta este bun, ei fiind atrasi de , ,minciuni nevinovate". Jocul cu marionete trezeste interesul oricui, in special cel al copiilor mici, i n realitate exista oameni ce sunt manevrati ca niste papusi, in timp ce papusile , tind sa para oameni. Un exemplu, imaginar, ar fi papusa cioplita de mesterul G epetto, adica vestitul Pinochio, papusa care isi dorea sa fie ,,un om adevarat", nestiind ca oamenii tind sa para papusi. Alternanta modului in care o persoana se comporta cu persoane de acelasi rang so cial, fata de modul in care se comporta cu subalternii sau cu superiorii. In mod concret este vorba despre jocul ,,formal/informal". Cu superiorii trebuie sa fo losesti un limbaj formal, in timp ce ei folosesc un limbaj familiar, ce te face sa te simti frustrat, pentru ca nu iti este ingaduit sa ii raspunzi cu aceeasi m oneda. Intre persoanele de aceeasi categorie sociala se foloseste , de asemenea, limbajul formal, intre oameni de varste diferite, ca metoda de respect. In lumea contemporana, frumosul a devenit demodat, iar vulgarul a devenit placut . Fiecare om cauta complexitate mica si durabilitate mica, iar ceea ce este lung si are un continut complex, devine plictisitor, demodat, si nu este urmarit, de cat de cei ce au un anumit grad de cultura si care inca apreciaza adevarata valo are a cuvantului ,,frumos". Omul tinde spre regresiune, spre scaderea calitatii dorindu-si putin, in timp scurt, de aceea, marele critic Tudor Vianu afirma in p refata volumului ,,Arta prozatorilor romani" faptul ca noi utilizam limbajul cu doua intentii; una tranzitiva care este folosita atunci cand dorim ca informatia sa ajunga la cat mai multe persoane si folosim jocul bazat pe ,,mica-mica-mare" (complexitate mica, durabilitate mica, audienta mare); si alta reflexiva, bazata pe jocul ,,mare-mare-mica"(complexitate mare, durabilitate mare, audienta mica) . Aceasta din urma este folosita de catre persoanele care vor sa isi spuna opini a sau sa realizeze o creatie cu bun gust, dar care nu va fi urmarita decat de pe rsoanele care prezinta interes pentru asa ceva, si anume pentru cei care au un a numit grad de cultura si carora le face placere sa urmareasca astfel de monologu ri. La acest capitol am putea discuta si despre antiteza dintre arta si anti-art a. Acum arta este reprezentata de foste anti-arte, uzate, tocite, cu care noi ne -am obisnuit, pe care le aprobam fara a stii insa daca acesta este cel mai bun l ucru ce ni s-ar putea intampla 2Actiunea de a juca;dans popular;p.ext. petrecere populara la care se danseaza; hora#Melodie dupa care se joaca.#Fig.Miscare rapida si capricioasa(a unor lucrur i,imagini,etc.),tremur,vibratie#Mod specific de a juca, de a se comporta intr-o intrecere sportiva.4.Actiunea de a interpreta un rol intr-o piesa de teatru;felu l cum se interpreteaza.#Joc de scena=totalitatea miscarilor si atitudinilor unui actor in timpul interpretarii unui rol. 5.Joc de noroc=distractie cu carti, cu zaruri etc.,care angajeaza de obicei sume de bani#Expr. A juca un joc mare ori a-si pune capul in joc= a intreprinde o ac tiune riscanta.A descoperi jocul cuiva=a-i surprinde intentiile ascunse.A face j ocul cuiva=a servi interesele cuiva.A fi in joc=a fi intr-o imprejurare critica# (Concr)Totalitatea obiectelor care formeaza un ansamblu, un set folosit in pract icarea unui joc.6(Tehn)Deplasarea maxima pe o directie data intre doua piese ans amblate.7.Model simplificat si formal al unei situatii, construit pentru a face posibila analiza pe cale matematica a acestei situatii.# Teoria jocurilor=o teor ie matematica a situatiilor conflictuale, in care doua sau mai multe persoane au scopuri, tendinte contrare.

Din lat. jocus Johan Huizinga, defineste jocul in felul urmator: Sub unghiul formei, se poate deci defini jocul, pe scurt, ca o actiune libera int eleasa ca fictiva si situata in afara vietii obisnuite,in stare cu toate acestea ,sa absoarba totalmente jucatorul ca o actiune golita de orice interes material si de orice utilitate; care se executa intr-un timp si intr-un spatiu special ci rcumscrise,se desfasoara ordonat, dupa reguli date si creeaza in viata relatii d e grup,inconjurandu-se de obicei de mister sau accentuand prin deghizare ciudate nia lor fata de lumea obisnuita . Tot el mai da si urmatoarea definitie: Jocul este o actiune sau o activitate volun tara, executata in anumite limite fixe de timp si de loc, urmand o regula liber consimtita, dar absolt impreioasa, avand un scop in sine, insolita de un sentime nt de tensiune si de veselie si de constiinta de a fi altfel decat in viata obis nuita.

Atat in operele literare cat si in vorbirea curenta se folosesc multe expresii c u cuvintele joc si joaca : a juca strans , a juca frumos , a-si arata jocul , a-si p n joc , a-i face jocul cuiva , a se juca cu focul , a juca ultima carte , a-si bate joc coperi jocul cuiva , a fi in joc etc. La jocuri nu poti gasi un criteriu al clasificarii lor.Nu poti opune jocurilor d e carti celor de indemanare sau a opune jocurile de societate celor de pe stadio n.Criterii de repartitie pot fi: instrumentul jocului, calitatea pe care o preti nde, numarul jucatorilor, atmosfera partidei si locul unde se disputa.Cand este vorba de un pariu sau de loterie, de ruleta sau bacara, jucatorul nu face nimic, el asteapta hotararea sortilor.Dimpotriva, boxerul, atletul care alearga, jucat orul de sah sau de tintar, folosesc totul pentru a castiga . Animalele se joca intocmai ca si oamenii.Catelusii se invita unii pe altii la jo aca printr-un soi de atitudini si gesturi ceremoniale.ei respecta regula ca nu t rebuie sa-i muste de urechi pe camarazii lor de joaca.Psihologia si fiziologia s e ocupa de observarea, descrierea si explicarea jocului animalelor, al copiilor si al oamenilor adulti.ele cauta sa stabileasca natura si semnificatia jocului s i sa indice locul lui in planul vietii.Toate explicatiile date jocului pornesc d e la presupunerea ca jocul are loc de dragul unei realitati, ca serveste unei an umite finalitati biologice. Natura-pare sa spuna mintea logica-ar fi putut se le dea progeniturilor sale toa te acele functii folositoare-descarcarea energiei de prisos, destinderea dupa in cordare, pregatirea pentru cerintele vietii si compensarea pentru ceea ce nu sa realizat-si sub forma unor practici si reactii pur matematice.Dar nu : ea ne-a d at jocul, cu incordarea lui, cu bucuria lui, cu hazul lui. Psihologii recunosc ca jocurile au un rol capital in istoria afirmarii personali tatii la copil si in formarea caracterului sau.Jocuri de forta, de dexteritate, de calcul-sunt exercitii si antrenament.ele fac trupul mai viguros, mai suplu si mai rezistent, vederea mai patrunzatoare, simtul pipaitului mai subtil, spiritu l mai metodic sau mai ingenios.Fiecare joc intareste, stimuleaza o anumita energ ie fizica sau intelectuala. Prin intermediul placerii sau al obstinatiei, el face sa para usor ceea ce la in ceput era dificil sau obositor.Contrar celor ce se afirma uneori , jocul nu este ucenicia muncii.El nu anticipeaza decat aparent activitatile adultului.Baiatul care se joaca de-a caii sau de-a trenul nu se pregateste deloc sa devina calaret sau mecanic de locomotiva, nici bucatareasa, fetita care prepara in farfurii pr esupuse mancaruri fictive drese cu mirodenii iluzorii.Jocul nu pregateste pentru o meserie definita, el te introduce in viata in ansamblul sau, marind intreaga capacitate de a invinge obstacolele sau de a face fata dificultatilor.