ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA “BUSINESS SI ADMINISTRAREA AFACERILOR”

CATEDRA “MANAGEMENT”

PROIECT ECONOMIC

„ANALIZA RISCURILOR SPECIFICE ÎNTREPRINDERILOR COMERCIALE DIN REPUBLICA MOLDOVA”

Autor:

Studentul grupei BA10H,

învățămînt cu frecvență la zi,

Meriacre Lilian

Conducător științific:

Conf.univ.dr. Liudmila Stihi

Chișinău

Decembrie 2012

CUPRINS

Introducere

Capitolul I. Analiza domeniului de comerț și a riscurilor specifice acestuia

1.1 Analiza situației în domeniul de comerț din R. Moldova

1.2 Riscurile specifice sectorului activității de comerț si metodele de gestiune a acestora

Capitolul II. Evaluarea riscurilor a întreprinderii analizate și căile de minimizare a

acestora

2.1 Caracteristica generală a întreprinderii

2.2 Analiza activităţii economico-financiară

2.3 Identificarea și evaluarea riscurilor specifice companiei analizate

1.1 Analiza situației în domeniul de comerț din R. Moldova 5400

Comerțul este un sector de activitate cu un ridicat grad de complexitate, reprezentînd una dintre

cele mai importante ramuri ale economiei. Etimologic, termenul „comerț” provine din latinescu

„commercium”, care înseamnă „cu marfă”, respectiv acea activitate economică ce se ocupă de

mărfuri. Prezența comerțului s-a făcut necesară chiar din momentul în care oamenii au început să

comunice între ei. În economia de piață, comerțul are rolul de instrument de reglare a

mecanismelor economice, organizînd procesul confruntării dintre cerere si ofertă și asigurînd

astfel materializarea acestora în acte de vînzare-cumpărare. În aceasta calitate de mare

însemnătate, comerțul acționează prin concepte, noțiuni și acte spcifice, țndeplinind o serie de

funcții importante țn fluxul circulției mărfurilor. Plecînd de la asemenea premise, cunoașterea

mecanismului intern al activității comerciale, în general, a comerțului ca ramură, în particular,

prezintă un deosebit interes, cel puțin din două puncte de vedere:

pentru o fundamentare adecvată și o promovare corespunzătoare a politicilor

macrocomerciale;

pentru conturarea obiectivelor tactice și strategice ale fiecărui agent economic cu

activitate de comerț. [1, pag.17]

Dezvoltarea cu adevărat veriginoasă a societații în ultimele decenii a condus la sporirea

responsabilității comerțului, astfel încît, în prezent, literatura de specialitate definește comerțul

ca fiind “un ansamblu de activități care privesc un produs din momentul investiției sau al

manifestării intenției de a-l crea, pînă la distrugerea sa în procesul de consum, indiferent care ar

fi forma acestuia”1.

Sub aspect juridic, conceptual de comerț definește transferul titlurilor de proprietate asupra

produselor sau serviciilor, precum și prestațiile de servicii realizate între diferitele stadiii ale

producției sau între producator și consumator. Prin activitatea sa, prin locul pe il deține în

circuitul economic al bunurilor și serviciilor, conținutul comerțului este complex, el

reprezentînd o fază intermediară esențială între funcția de producție și cea de consum, funcția

comerțului constînd în aducerea bunurilor și serviciilor la dispoziția utilizatorilor, în anumite

condiții de loc, de timpși de mărime. Deși profund influențat de cele două faze ale circuitului

economic – producția și consumul – comerțul are rol activ în asigurarea echilibrului dintre

acestea. [1, pag.18]

1 D. Patriche (coordonator) , Bazele comerțului, Editura Economică, București, 1999, pag.40

Comerțul îndeplinește mai multe funcții, destinate să asigure un flux normal al producției spre

locurile de consum. Vom prezenta în cele ce urmează doar cîteva care rezultă rolul comerțului

atît în raport cu producătorii, cît și în raport cu utilizatorii intermediari sau finali.

a) Principala funcție a comerțului, care de fapt caracterizează însuși conținutul activității

acestuia, o constituie cumpărarea mărfurilor de la producători sau colectori și transferarea

acestora în depozite, în vederea pregătirii lor pentru vînzare către utilizatori finali sau

intermediari.

b) O a doua funcție a comerțului o reprezintă stocarea mărfurilor, care ia forma unor

preocupări permanente pentru asigurarea echilibrului dintre oferta și cererea de mărfuri

în cadrul pieței.

c) Cea de-a treia funcție a comerțului constă în fracționarea cantităților mari de mărfuri

livrate de producție, asortarea acestora, formarea sortimentelor comerciale și asigurarea

micilor partide de mărfuri care urmează să fie puse la dispoziția consumatorilor.

d) O a patra funcție a comerțului are în vedere transferul mărfurilor către zonele și punctele

cele mai îndepartate sau mai izolate, pentru a fi vîndute celor interesați.

e) O funcție strict specifică comerțului, generată de cele prezentate deja, o reprezintă crearea

condițiilor de realizare efectiva a actului de vînzare – cumpărare. Pentru aceasta comerțul

tre să dispună de o bază tehnico-materială adecvată, în principal de o rețea de distribuție

corespunzătoare a procesului de vînzare-cumpărare.

f) Cea de-a șasea funcție a comerțului constă în asigurarea promovării produselor, apelîndu-

se la tehnici diferite, moderne, precum publicitatea la locul vînzării, merchandising-ul,

publicitatea prin mass-media ș.a.

g) Ultima funcție a comerțului, dar nu ultima ca importanță, o constituie cercetarea

doleanțelor consumatorilor, ale utilizatorilor, a sugestiilor acestora, a capacității lor de

cumpărare, a gradului de instruire și a obiceiurilor de consum. [1, pag.19]

În ultimii 20 de ani, comerțul din Moldova a cunoscut numeroase modificări, cum ar fi creșterea

volumului și a calitatii dinamicii schimburilor economice, observîndu-se totodată și o crestere

mai rapidă a schimburilor cu produse prelucrate, comparativ cu cele de bază. Aceste schimbări s-

au datorat faptului că țara noastră a trecut de la o economie centralizată, controlată de stat la o

economie de piață.

În cadrul comerțului se mai poate aminti exportul și importul de mărfuri. Prin urmare nivelul

exporturilor în Republica Moldova crește continuu. Dacă facem o analiză și comparăm nivelul

exporturilor în dinamică din anii 2000, 2005, 2008 și ultimii trei ani, vedem această creștere cu

mici stopări care au loc în anul 2009 și jumătatea anului 2010, însă în anii următori se observă o

creștere considerabilă a exportului în special în ultimele luni ale anului. (diagrama 1.1)

Diagrama 1.1 Evoluția lunară a exporturilor

Importurile la fel cunosc o creștere dinamica remarcabilă, începind cu 49 milioane de dolari în

prima lună și 83.3 milioanede dolari în ultima lună din anul 2000 și finisînd cu 284.8 milioane de

dolari în prima lună, respectiv 535 milioane în ultima lună din anul 2011. În această perioadă

anii 2008 și 2011 aflîndu-se la cel mai înalt nivel. (diagrama 1.2)

Diagrama 1.2 Evoluția lunară a importurilor

În anul 2011 exporturile de mărfuri au totalizat 2221,6 mil. dolari  SUA, volum superior celui

realizat în anul precedent cu 44,1%. Reexporturile de mărfuri în anul 2011 au constituit 1006,4

mil. dolari SUA sau 45,3% din volumul total al exporturilor. Comparativ cu anul 2010

reexporturile de mărfuri s-au majorat cu 66,0%, contribuind astfel la creşterea pe total exporturi

cu 26,0%. (Tabelul 1.1)

Tabelul 1.1

2011 Structura, %

Gradul de influenţă a grupelor de ţări  la

creşterea (+),  scăderea (-) exporturilor şi importurilor, %

mil. dolari SUA

în % faţă de 2010

2010 2011 2010 2011

EXPORT – total 2221,6 144,1 100,0 100,0 20,1 44,1      din care:  ţările Uniunii Europene (UE-27) 1087,8 149,2 47,3 49,0 4,8 23,3  ţările CSI 919,3 147,3 40,5 41,4 10,4 19,1  alte ţări 214,5 113,8 12,2 9,6 4,9 1,7IMPORT – total 5191,6 134,7 100,0 100,0 17,6 34,7

      din care:  ţările Uniunii Europene (UE-27) 2256,6 132,4 44,2 43,5 8,6 14,3  ţările CSI 1713,4 136,3 32,6 33,0 3,5 11,9  alte ţări 1221,6 136,6 23,2 23,5 5,5 8,5BALANŢA COMERCIALĂ – total

-2970,0 128,4 100,0 100,0 x x

      din care:  ţările Uniunii Europene (UE-27) -1168,8 119,8 42,2 39,4 x x  ţările CSI -794,1 125,5 27,3 26,7 x x  alte ţări -1007,1 142,7 30,5 33,9 x x

Ce ține de importurile de mărfuri în 2011 acestea au totalizat 5191,6 mil. dolari SUA, volum

superior celui realizat în anul anterior cu 34,7%. Importurile din ţările Uniunii Europene (UE-27)

s-au cifrat la 2256,6 mil. dolari SUA (cu 32,4% mai mult decît în anul 2010), deţinînd o pondere

de 43,5% în total importuri (44,2% în  anul 2010).Importurile de mărfuri provenite din ţările

CSI au avut o valoare de 1713,4 mil. dolari SUA (cu 36,3% mai mare decît în anul 2010), care

echivalează cu o cotă de 33,0% în total importuri (32,6% în anul 2010). Decalajul considerabil în

evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în anul 2011 a unui deficit al

balanţei comerciale în valoare de 2970,0 mil. dolari SUA, cu 656,2 mil. dolari SUA (+28,4%)

mai mare faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2010. Cu ţările Uniunii

Europene (UE-27) balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 1168,8 mil. dolari SUA (în

anul 2010 – 975,3 mil. dolari SUA), iar cu ţările CSI - de 794,1 mil. dolari SUA (în  anul 2010 –

632,8 mil. dolari SUA). (diagrama 1.3)

Diagrama 1.3 Tendințele comerțului exterior

Persoanele fizice au exportat în anul 2011 mărfuri şi produse în valoare de 0,06 mil. dolari SUA

şi au importat bunuri materiale în sumă de 177,2 mil. dolari SUA. Comparativ cu anul 2010

exporturile au scăzut cu 12,5%, iar importurile s-au majorat cu 57,6%. Creşterea importurilor

este condiţionată de majorarea livrărilor de autoturisme (+80,8%) şi autovehicule pentru

transportul de mărfuri (+29,9%), cărora le revine respectiv 69,2% şi 23,6% din importurile

realizate de persoanele fizice.

Politicile comerciale promovate de către Republica Moldova sunt orientate în cea mai mare

măsură, spre atragerea investiţiilor în sectoarele economiei naţionale, care sunt capabile să

asigure inovaţii, transfer de know-how şi producţie competitivă pe piaţa internă şi externă,

valoare adăugată înaltă şi crearea unei infrastructuri tehnice şi economice eficiente pentru

valorificarea potenţialului economic existent.

Datorită poziţionării geografice favorabile Republica Moldova este o platformă pentru

amplasarea organizaţiilor internaţionale şi corporaţiilor transnaţionale şi devine atractivă pentru

derularea afacerilor dintre pieţele de vest şi est. În ceea ce priveşte cadrul relaţiilor comerciale cu

UE, trebuie de menţionat că începând cu 1 martie 2008, Moldova beneficiază de Preferinţele

Comerciale Autonome oferite în mod unilateral de către UE, în aşa fel regimul comercial oferit

de UE permite pentru aproape toate produsele originare din RM accesul pe piaţa UE fără

restricţii cantitative şi taxe vamale, unica excepţie fiind un număr restrîns de produse sensibile

pentru UE, asupra cărora se aplică contingente tarifare. Preferinţe oferite au creat premise pentru

creşterea competitivităţii produselor autohtone exportate în UE, totodată, stimulînd eforturile

exportatorilor moldoveni de a penetra pe pieţe de alternativă a CSI. La ora actuală Moldova are

încheiate acorduri bilaterale de comerţ liber cu 9 ţări din CSI. Astfel circa 36% din totalul

tranzacţiilor comerciale internaţionale ale Republicii Moldova sunt efectuate în cadrul

acordurilor de liber schimb cu aceste state, fiind într-o uşoară descreştere faţă de anii precedenţi.

Cu toate că Acordurile menţionate prevăd un regim general de scutire de la plata taxelor pentru

comerţul cu bunuri, acestea dau posibilitatea introducerii excepţiilor, care nu sunt stipulate de

textele acordurilor. Excepţiile poartă în general un caracter asimetric, iar faţă de produsele

exceptate din regimul de comerţ liber se aplică taxele vamale în regim de clauza naţiunii celei

mai favorizate. Trebuie de menţionat faptul că, din 2007 Republica Moldova, de asemenea este

parte semnatară a Acordului Multilateral Central European cu privire la comerţul liber (CEFTA).

Deşi exportul în cadrul CEFTA, pentru Republica Moldova deocamdată ocupă o poziţie minoră

în totalul exportului ţării noastre, astfel în 2010 exporturile deţineau 0,3% din totalul exporturilor

Republicii Moldova, este de menţionat faptul că aceasta are un rol extrem de important în

susţinerea eforturilor pentru concretizarea perspectivei europene a Balcanilor de Vest incluzînd

şi Republica Moldova, reafirmând astfel relevanţa Acordului pentru îndeplinirea obiectivului

aderãrii la UE a ţării noastre.

Moldova este membru al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) din 26 iulie 2001.

Angajamentele Republicii Moldova au fost adoptate de către Grupul de lucru privind aderarea

Moldovei la OMC (WT/ACC/MOL/37/Add.2 din 23.02.01) şi ratificate de Parlamentul

Republicii Moldova prin Legea nr.218-XV din 1 iunie 2001, lege organică. Acest eveniment a

creat noi oportunităţi, responsabilităţi şi provocări pentru mediul de afaceri şi societatea civilă

din Republica Moldova, în contextul integrării în economia globală. Pe parcursul perioadei de

aderare, precum şi după aceasta Moldova a început armonizarea legislaţiei în conformitate cu

normele internaţionale şi OMC. La moment, regimul comercial al Republicii Moldova este în

concordanţă cu reglementările comerciale internaţionale.

Din punct de vedere legislativ exportul de mărfuri în Republica Moldova este liberalizat. La

export nu se aplică restricţii cantitative sau careva taxe vamale. În conformitate cu prevederile

Legii nr.451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător,

exportul următoarelor produse se supune reglementării prin licenţiere:

- exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate,

inclusiv în stare prelucrată;

- exportul substanţelor şi materialelor chimice toxice, articolelor şi produselor chimice de menaj;

exportul substanţelor care distrug stratul de ozon, precum şi al echipamentelor şi produselor ce

conţin asemenea substanţe;

- exportul armamentului şi muniţiilor, repararea armelor organice, sportive şi/sau de vînătoare,

de tir, de instrucţie, de decoraţie, de colecţie şi de autoapărare;

- exportul mijloacelor criptografice şi tehnice de protecţie a informaţiei, mijloacelor tehnice

speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei.

La fel și importul de mărfuri este liberalizat. Cu toate acestea, importul de mărfuri care sunt în

detrimentul sănătăţii umane, florei şi faunei, precum şi integrităţii şi securităţii naţionale a

Republicii Moldova este interzis prin lege. Importul următoarelor tipuri de mărfuri se supune

reglementării prin licenţiere:

- importul alcoolului etilic, a băuturilor alcoolice şi a berii importate;

- importul tutunului, articolelor din tutun şi a tutunului fermentat;

- importul produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor;

- importul substanţelor şi materialelor chimice toxice, articolelor şi produselor chimice de menaj;

importul substanţelor care distrug stratul de ozon, precum şi al echipamentelor şi produselor ce

conţin asemenea substanţe;

- importul armamentului şi muniţiilor, repararea armelor organice, sportive şi/sau de vînătoare,

de tir, de instrucţie, de decoraţie, de colecţie şi de autoapărare;

- importul materialelor explozive (inclusiv a materialelor pirotehnice);

- importul mijloacelor criptografice şi tehnice de protecţie a informaţiei, mijloacelor tehnice

speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei;

- importul articolelor de parfumerie şi cosmetică;

- importul benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare.

Tarifele la import sunt reglementate de Legea nr. 1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal

şi sunt aplicate în cadrul marjei maximale negociate în cadrul Organizaţiei Mondiale a

Comerţului. Parametrii tarifari se păstrează la nivelul anilor precedenţi şi anume media simplă a

tarifului vamal constituie aproximativ 5,67% şi media ponderată – 4,3%. Mai mult ca atît, media

simplă a taxelor vamale pentru produsele agricole constituie aproximativ 12,65%, iar pentru

produsele industriale – 3,95 %. Cu toate acestea, taxele vamale sunt stabilite doar pentru 50%

din liniile tarifare, pentru celelalte linii taxa vamală fiind "0". În scopul respectării principiilor

transparenţei, tarifele aplicate la import sunt notificate anual la Secretariatul OMC, conform

graficului stabilit – până la 30 septembrie a fiecărui an.La importul mărfurilor în Republica

Moldova se aplică drepturile vamale conform legislaţiei în vigoare. Astfel, se calculează şi se

achită, în regim MFN procedurile vamale în mărime de 0,4% din valoarea în vamă a mărfii

(Anexa nr. 2 la Legea nr. 1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal), taxele vamale (Anexa

nr. 1 la Legea nr. 1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal), acciz (în dependenţă de tipul

mărfii, Titlul IV al Codului fiscal) şi TVA (în mărime de 20%, Titlul III al Codului fiscal). În

cazul importurilor provenite din ţările cu care Moldova are încheiate acorduri de comerţ liber sau

beneficiază de unele preferinţe comerciale, taxa vamală nu se percepe. Toate drepturile de import

încasate se varsă la bugetul de stat.

1.2 Riscurile specifice sectorului activității de comerț si metodele de gestiune a acestora

Întreprinderea întotdeauna tinde să realizeze eficiență maxima, activitatea ei desfășurîndu-se sub

amenințarea permanentă a producerii riscului care se amplifică pe măsura diversificării

producției și serviciilor, precum și a deverului de desfacere. În domeniul comercial, riscul

reprezintă un eveniment viitor posibil, a cărui producer poate provoca pierderi materiale. Riscul

este o categorie social-economică, politică sau naturală care se caracterizează prin următoarele

trăsături:

este un eveniment incert, dar posibil, originea sa aflîndu-se în incertitudine;

este un eveniment păgubitor; efectele lui odată produse nu mai pot fi înlăturate;

apare în pericolul activităţii umane sociale, economice, politice şi în raporturile dintre om

şi natură.

După apariţia lor riscurile se împart în:

retrospective – oferă posibilitatea de a prevedea celelalte riscuri;

curente - apar nemijlocit în procesul desfăşurării activităţii de antreprenoriat, având o

probabilitate înaltă de apariţie, dar care nu tot timpul generează mari pierderi pentru

firmă;

perspective- sunt riscurile potenţiale, apariţia cărora nu este strict delimitată în timp, însă

la care poate fi determinată probabilitatea de apariţie şi mărimea potenţialelor consecinţe.

După factorii principali de apariție acestea sunt divizate în:

politice: riscurile, condiţionate de schimbarea situaţiei politice, care influenţează asupra

activităţii antreprenoriale

economice: riscurile, condiţionate de schimbările nefavorabile în economia întreprinderii

sau în economia ţării.

naturali: cum ar fi cutremur, inundații, furtună, epidemie, etc.

La rîndul său riscurile des întîlnite în domeniul comerțului sunt:

riscul de pierdere a unor bunuri ale firmei (clădiri, stocuri de materiale și materii

prime) ca urmare a unui accident, incendiu, furt, depozitare necorespunzătoare, deturnare

etc. ;

riscul neîndeplinirii obligațiilor contractuale ce este determinat de către partenerii de

afaceri care nu-și respectă obligațiile contractuale sau insolvabilitatea acestora. În

prezent, aproape fiecare întreprindere comercială se confruntă cu acest tip de risc ;

riscul de preț este una dintre cele mai periculoase tipuri de risc, deaorece afectează în

mod substantial și direct posibilitatea pierderii veniturilor și profiturilor a întreprinderii

de comerț. Acesta se manifestă prin creșterea prețurilor de producție ale bunurilor,

creșterea prețurilor cu ridicata ale organizaților intermediare, creșterea prețurilor și

tarifelor la serviciile altor organizații (cum ar fi energia, costurile de transport, chirie,

etc.) și creșterea costului echipamentului ;

riscul ce ține de activitatea de marketing acesta îndeplinește funcția de un informator

în ceea ce privește alegerea strategiei corecte de activitate a întreprinderii răspunzînd la

întrebarile: ce să vîndă?, cui să vînda?, cum sa vîndă? și cînd să vîndă? Dacă informația

este greșită atunci apar noi riscuri care pot duce și la falimentul firmei;

riscul valutar este legat de riscul dobinzii si de riscul de lichiditate. Acesta apare datorita

neconcordantei dintre valuta, active si passive. Astfel, valuta poate fluctua intr-o directie

neasteptata sau mai ridicata decit se anticipase. Factorii care duc la cresterea riscului

valuatr sunt: limitarea pozitiei valutare, monitorizarea expunerii valutare, utilizarea

tehnicilor de hedging(acoperire a riscurilor valutare) ;

riscul de inflație – are loc atunci cînd veniturile bănești primite în timpul inflației se vor

deprecia foarte repede. În acest caz, se depreciază valoarea reală a capitalului

întreprinderii comerciale;

riscul de investiție – descrie posibilitatea de pierderi financiare neprevăzute în procesul

de investiție a companiei (de exemplu: investiții de capital în crearea altor companii,

extinderea sau modernizarea propriei întreprinderi sau achiziționarea de titluri de valoare

etc.);

riscul de insolvabilitate – are loc în situația cînd compania nu va fi în stare de a plăti

datoriile sale. представляет собой ситуацию, когда предприятие будет не в состоянии

расплачиваться по своим обязательствам. Причиной его возникновения может стать

неправильное планирование сроков и величины поступления и расходования денежных

средств. По своим финансовым последствиям этот риск может вызвать возбуждение

дела о банкротстве, поэтому его также относят к наиболее опасным;

riscul de transport - riscul de pierdere sau deteriorare a mărfurilor în timpul

transportării.

Pe lângă riscurile enumerate mai sus există și alte tipuri de riscuri comerciale, dar efectele

acestora sunt mai puțin periculoase pentru întreprindere. Acestea sunt:

riscul de pierdere a produselor din magazine care sunt legate de furturi din partea

cumpărătorilor;

riscul de pierdere a mărfurilor, ca urmare a încălcării termenilor de valabilitate sau

condițiilor de păstrare;

riscul de pierderi financiare datorate pentru plata cu întârziere a operațiunilor din

cauza o alegere proastă a unei bănci comerciale;

falsificarea documentelor financiare de către angajați etc.

În dependență de durata de timp:

riscuri de scurtă durată - se manifestă pe o perioadă definită de timp și dispar cînd

acțiunea încetează;

riscuri permanente – acestea prezintă tot timpul pericol activității de comerț.

După caracterul evidenței acestea se împart:

interne – sursa este întreprinderea comercială în sine (managementul, incompetența etc.);

externe – sursa este mediul extern în care activitatea comercială nu poate fi influențată

de către participanți, însă aceștia pot să o anticipeze și să ia în considerație activitatea lor.

După natura apariției acestea se împart în:

riscul legat de personalitatea comerciantului (competențele, aptitudinile, experiența,

cultură, character etc. );

riscul legat de lipsa de informații a mediului înconjurător (unul foarte important,

deoarece inaccesibilitate de informații despre partenerul de afaceri, despre furnizori,

situația financiară a pieței, a concurenților, poate fi o sursă de pierderi pentru

întreprinzătorii ce se ocupă cu comerțul);

хозяйственный риск — риск, непосредственно связанный с хозяйственной

деятельностью торгового предприятия;

Tipuri de riscuri după posibilitățile de asigurare:

riscuri asigurate – вероятное событие или совокупность событий, на случай наступления

которых осуществляется страхование (риск гибели имущества, последствия пожара, аварий, несчастные случаи с работниками).

Страхуемые риски могут быть связаны с: проявлением стихийных сил природы (наводнения, землетрясения, погодные условия);

целенаправленными действиями человека в товародвижении (техногенные риски);

riscuri neasigurate – sunt acele riscuri unde agențiile de asigurări nu doresc să le asigure din

cauza unei probabilități mari de pierderi pe care aceștia singuri trebuie să le suporte. De aceea

comercianții foarte des singuri își crează un fond de asigurări și dacă nu există nici un risc, acest

fond devine o sursă de profit pentru firma în cauză.

În scară:

risc local – are loc la nivel de întreprindere comercială;

risc global –reflectă situația economică din țară și a unor regiuni anumite.

După rezultatele așteptate:

riscul pur este generat deo situaţie/eveniment pentru care există posibilitatea pierderii

dar niciodată a câştigului – în cel mai bun caz, se poate înregistra o situaţie de echilibru.

Călătoria cu maşina spre casă este un exemplu elocvent. În cel mai bun caz, putem spera

să ajungem acasă fără să avem nici un eveniment. Totuşi, există şi posibilitatea de a

suferi un accident, de a răni pe altcineva sau de a produce pagube. Exemple de riscuri

pure: riscul de deces; riscul de accidentare la locul de muncă; riscul de producere de

daune material cauzate de incendiu, trăsnet sau cutremur de pământ sau în cazul

comerțului atunci când o organizație comercială aduce prejudicii unei alte entități;

riscul speculativ este generat de o situaţie în care este posibilă obţinerea unui profit. Cele mai

evidente exemple de riscuri speculative se referă la pariuri, loterie, jocurile de noroc,

jocul pe bursa sau cînd prețul de cumpărare al bunurilor crește mai lent decât inflația,

aceasta ar putea duce chiar la o creștere a veniturilor reale etc. Fiecare dintre aceste

situaţii are ca scop final obţinerea unui câştig dar aduc cu sine şi posibilitatea de eşec sau

de lipsă a unui profit.

După gradul de admisibilitate:

riscul admisibil – este pericolul perderii venitului de la realizarea anumitor riscuri în

urma desfășurării activității de comerț;

riscul critic характеризуется потерей прибыли и недополучением предполагаемой выручки

riscul catastrofal - duce la falimentul întreprinderii comerciale, și anume pierderea

tuturor fondurilor.

După gradul de valabilitate:

riscul legal – riscurile generate de acțiuni legale, reglementări relevante și documente de

orientare cît și posibilitatea ca acţiunile de judecată, hotărîrile adverse sau contractele irealizabile

pot afecta negativ situaţia întreprinderii.

riscul ilegal.

Necesitatea evaluării și gestiunii riscurilor este foarte evidentă în sfera comerțului, ramură

catalizatoare, care asigură studierea cererii, prognozarea consumului, transformarea

sortimentului de producție în cel comercial, distribuția și accesibilitatea mărfurilor la

consumatori ș.a. Activitățile diverse în sfera comerțului determină multitudinea de riscuri care

apar în activitatea întreprinderilor comerciale sub influența factorilor economci, politici, tehnico

tehnologici, informaționali, juridici, ecologici, socio-psihologici etc.

Gestiunea riscurilor în comerț reprezintă un sistem de analiză, evaluare și control al riscurilor,

apărut în activitatea întreprinderii de comerț, în raport cu condițiile de dezvoltare a mediului de

afaceri. Elementele integre ale conceptului de gestiune a riscurilor în comerț este reprezentat în

figura 1.

Figura 1. Structura conceptului de gestiune a riscurilor în comerț

Sursă: B.A. Боровкова Управление рисками в торговле Питер 2004

În scopul valorificării conceptului de gestiune a riscurilor în comerț propunem următoarele

metode de minimizare a riscurilor:

eschivare de la risc – metodă utilizată de întreprinderile comerciale cu disponibilități

mici de resurse. Întreprinderile comerciale mari nu preferă stagnarea activității și deseori

renunță la această metodă.

preîntîmpinarea riscurilor se realizează prin următoarelor măsuri:

Suportul politico-juridicActualitatea dezvoltării

sociale a țării

Suportul informaționalConceptul de gestiune a

riscurilor

Mijloace tehnico-materiale

Suportul financiar și inovațional

Considerații privind experiențele

internaționale

Metodologia deciziilore privind problemele de

risc

Resursele umane

o implementarea tehnicii de securitate pentru evitarea pierderilor probabile;

o utilizarea mijloacelor și serviciilor de securitate antifurt;

o documentarea sistematică a informației privind evaluarea cantitativă și calitativă a

riscurilor posibile.

minimizarea pierderilor prin:

o Diversificarea sau limitarea după caz, a investițiilor și a creditării clienților;

o Realizarea sistemului calității totale în cadrul întreprinderii prin: certificare, standartizare

și metrologie.

asigurarea cu informație care permite flexibilitate și corectitudine în luarea deciziilor

privind gestiune riscurilor.

transmiterea controlului situațiilor de risc prin:

o acțiunea departamentelor întreprinderii de comerț prin preluarea și soluționarea riscurilor

potrivit sferei de activitate a departamentului;

o vînzarea unei părți a hîrtiilor de valoarea, în cazul prognozelor de apariție a unor riscuri.

transmiterea riscurilor prin intermediul clauzelor contractuale privind:

o prețul pentru evitarea pierderilor din fluctuațiile de schimb valutar sau/și modificările de

preț la anumite produse strategice;

o transmiterea dreptului de proprietate și preluarea angajamentelor pentru operațiile

logistice de transportare, păstrare, în cazul mărfurilor ușor alterabile.

asigurările:

o alegerea companiei de asigurare după puterea financiară și poziția pe care o ocupă pe

piața serviciilor de asigurare;

o alegerea tipului de acoperire în concordanță cu prețul și cantitatea mărfurilor;

o asigurarea informațională și documentarea pierderilor comerciale;

o practicarea relațiilor contractuale de coasigurare cu partenerii și stabilirea cotelor de

asumare a riscurilor în cazul apariției acestora;

o crearea unor fonduri de autoasigurare în cadrul întreprinderii.

Ca rezultat al cercetării putem evidenția o serie de probleme în gestiunea riscurilor la

întreprinderile de comerț din Republica Moldova și anume:

o nivel sporit al inflației, cauzat de instabilitatea pieței financiare și valutare, din cauza

datoriei enorme a statului în exterior, ceea ce impune fluctuații spontane a cursului de

schimb valutar

o nivelul de salarizare scăzut, ceea ce determină puterea de cumpărare joasă și, respectiv, a

scăderii volumului de desfaceri

o sporirea instabilității financiare a întreprinderilor mici, ceea ce determină sortimentul de

mărfuri restrîns și, respectiv, insatisfacția clientelei

o mecanismul incomplet al economiei de piață , care să permită supraviețuirea

întreprinderilor mici și respectiv, menținerea concurenței loiale

o inaccesibilitatea la sistemele informaționale din cadrul instituțiilor financiare

internaționale, a burselor de mărfuri internaționale, care ar permite “consulting just in

time” întreprinderilor comerciale, în ceea ce privește prognozele fluctuațiilor de schimb

valutar și a modificărilor de preț în urma organizării burselor internaționale de valori și

de mărfuri

o vidul legislativ în domeniul comerțului, precum și căderea în desuitudine a majorității

standartelor și regulamentelor din domeniul legislației comerciale

o servicii de asigurare insuficiente în domeniul comerțului, cauzat de venituri instabile, de

cerere mică la serviciile de asigurare, precum și de un nivel scăzut al culturii de afaceri

o lipsa unor standarde și metodologii în domeniul evaluării riscurilor ș.a.

Gestiunea riscurilor în comerț este o activitate importantă în elaborarea strategiilor de dezvoltare

a întreprinderilor de comerț, un mod de realizare a echilibrului la nivel de ramură a economiei

naționale, care trebuie prevăzută și realizată în mod perpetuu.

2.1 Caracteristica generală a întreprinderii

SC „Viocris-Impex SRL” după forma sa organizatorico-juridică este o societate cu răspundere

limitată. Aceasta a fost înregistrată de către Camera Înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul

Justiției al Republicii Moldova la 31 iulie 2006 de către Iachim Anatol. Capitalul statutar a

acestei companii este de 5400 lei. Toate activitățile financiare de care această societate

comercială beneficiază dunt prestate de băncile “Eximbank” și “Banca de Economii” atăt în

valută națională cît și străină.

Genurile principale de activitate ale companiei sunt importul şi comercializarea produselor din

peşte şi fructe de mare atît cu ridicata cît și en gros, gen de activitate ce nu necesită licențiere.

Această societate comercială are o gamă variată de produse de mare ca: Somon slab sărat;

Somon slab sărat; Icre roşii; Icre roşii artificiale; Keta slab-sărată; Kijuci slab-sărat; Nerca slab-

sărată; Varehou afumat; Somon slab sărat; Păstrav slab sărat; şprote în ulei; varză de mare;

Lostriţă naturală cu adaos de ulei; Saira naturală; Icre negre artificiale; Icre negre naturale;

Calmar natural; Hering natural; Macrou natural etc. Produsele date sunt realizate în ambalaje în

cantități mici cît și mari de la 130 de grame pină la 1.5 kg.

Compania „Viocris-Impex SRL” colaboreaza cu companii foarte mari din Rusia care se ocupa cu

prelucrarea produselor din pește și pe care le importă în țara noastră, acestea fiind firme lider pe

piețile de pe teritoriul său. Aceste companii sunt: “Северо–Восточная компания”;

„РЫБСПЕЦПРОДУКТ„; „Русский Рыбный Мир” ; „Европром”; „Смоленский Торговый

Дом”; “Форвард-С”; „за родину”; “Дальпромрыба”; “САМПА” și „Морской Котик”.

După ce aceste produse ajung la noi în țară compania „Viocris-Impex SRL” le distribuie

clienților cu care aceștea au încheiat contracte.

Această companie are un număr foarte mare de clienți atît mari, ca lanțurile de supermarketuri

care sunt situate în toată republica, cît și mici ca minimarketurile din oraș, magazinele

specializate etc. Printre clienții mari ai acestei companii se numără: Aeroportul Internațional

Chișinău, AGRO – 95 S.A., CVIN SRL, Fidesco SRL, Fourschette-m ICS SRL, IMC Market,

METRO CASH & CARRY MOLDOVA, Pegas SRL, Telemar, UNIMAKET DISCOUNTSRL,

ROMANIȚA S.A. etc. Ce ține de clienții mici, aceștea sunt: Casa de Vis SRL, Casa nunții

Noroc, Grișmar SRL, Titan-Exim SRL, Valea Morilor SRL, Econom Magazin SRL, C.S. Jurnal

de Chișinău Plus SRL etc.

Întreaga activitate a companiei este subordonată scopului major al asigurării unor cîștiguri

corecte și echitabile ale proprietarului său, prin desfășurarea unei activități profitabile și prin

dezvoltarea unei organizări eficiente orientată spre reducerea continuă a costurilor.

Compania ințelege să fructifice toate oportunitățile ce se ivesc pentru satisfacerea, în cît mai

mare măsură, a clienților ei, pentru îmbunătățirea situației economice și a climatului de afaceri în

industria peștelui și pe piețele pe care le servește. In acest sens firma va întreprinde acțiuni

adecvate pentru a se achita la un nivel superior de responsabilitașile sale socio-economice, astfel

incît să servească cît mai bine interesele clienților, salariaților și proprietarului.

Compania are 18 salariați, inclusiv directorul acesteia. Managementul SC „Viocris-Impex SRL”

iși face o datorie primordială din menținerea și motivarea adecvată a salariaților sîrguincioși și

creativi prin acordarea de salarii, stimulente atractive și prin consolidarea unui climat de munca

foarte bun. Totodată, managementul companiei stabilește și menține standarde morale ridicate și

militeaza pentru asigurarea transparenței depline în activitatea de comerț pe care o desfășoară și

în comunicarea cu toți deținătorii de interese în această activitate.

Compania este preocupată de imaginea publică, pe care încearcă sa o îmbunătățească continuu

atît direct prin produsele și serviciile oferite, cît și indirect prin publicitate si participare la tîrguri

și expoziții ce se desfășoară de cîteva ori pe an.

Consideram că principalele avantaje competitive ale companiei sunt calitatea produselor și

serviciilor, calificarea personalului și prețurile oferite. Urmarea cu consecvență a strategiei

stabilite pentru realizarea obiectivelor corespunzatoare acestei misiuni constituie axa centrală a

activității companiei, pentru care managementul companiei va acționa eficace, potrivit

intereselor majore ale proprietarului.

Avînd în vedere faptul că obiectivele strategice trebuiesc corelate cu modalitățile de realizare a

lor, s-au stabilit următoarele obiective strategice:

Să crească cifra de afaceri față de nivelul său din anii 2007-2008 cu 4,5%, încercîndu-se

o creștere a comercializării produselor sale, prin mărirea numărului de clienți și

deasemenea să se încerce diminuarea stocurilor;

Să crească eficiența utilizării utilajelor și a mașinilor deținute prin introducerea unui

program informatic care să gestionaze intrările și ieșirile a mașinilor ce se ocupă cu

transportarea mărfii, consumul zilnic și lunar de combustibili, uzura fizică a utilajelor în

funcție de gradul de utilizare, perioada la care vor trebui să intre la reparații;

Să fie îmbunătățită imaginea firmei prin desfășurarea unei puternice activități

promoționale, dar și prin oferirea unor produse și servicii superioare calitativ;

Să adapteze comerțul la cerințele pieței deoarece se observă o mare cantitate in stoc, prin

efectuarea de studii de marketing pentru prospectarea pieței și dacă este nevoie,

introducerea a unor noi produse cerute la acel moment pe piață;

Să crească nivelul profitului față de anul anterior cu 10% însă această valoare nu se va

prezenta în mod real, deoarece o mare parte din acesta va fi utilizat pentru înfăptuirea

obiectivelor strategice ale companiei propuse anterior;

Să crească nivelul de pregătire al personalului angajat prin efectuarea de cursuri de

pregătire organizate de întreprindere, pentru a face cunoscute angajaților noile cerințe ale

domeniului.

2.2 Analiza activităţii economico-financiară

Tabelul 1. Aprecierea generală a evoluției veniturilor din vînzări în dinamică

Indicatori Anul

precedent

Anul de

gestiune

Abaterea

absolută

Ritmul

creșterii

A 1 2 3=2-1 4=2/1*8

Venituri din vînzări 18800319 18089329 -710990 96,22%

Concluzie: Din datele tabelului rezultă că venitul din vînzări ale entității analizate, în perioada de

gestiune față de cea precedentă s-au diminuat cu 710990 lei sau cu 3.78%.

Tabelul 2. Analiza structurii veniturilor din vînzări pe tipuri de activitate operațională

Indicatori Semne

conv

Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+ ; -)

∑, lei P, (%) ∑, lei P, (%) ∑, lei P, (%)

A B 1 2 3 4 5 6

Rezultatul

din

activitatea

operațională:

profit

(pierdere)

RAO 4947827 103. 68 1100360 97.66 -3847467 -6.02

Rezultatul

din

activitatea

financiară:

profit

(pierdere)

RAF (175616) (3.68) 26404 2.34 202020 6.02

Profitul

(pierdere)

perioadei de

gestiune pînă

la impozitare

P 4772211 100 1126764 100 -3645447 _

Concluzie: Din datele prezentate în tabel rezultă că întreprinderea analizată a obținut un rezultat

financiar negativ în anul de gestiune față de cel precedent, marimea profitului contabil a scăzut

cu 3645447 lei. Micșorarea profitului pînă la impozitare a fost determinat de scăderea profitului

cîștigat din activitatea operațională cu 3847467 lei. Concomitent asupra reducerii profitului

contabil a influențat pozitiv reducerea profitului din activitatea financiară cu 202020 lei. Dacă

examinăm structura profitului contabil, atunci putem menționa că ponderea principală revine

rezultatului din activitatea operațională care pe parcursul perioadei de gestiune a înregistrat o

tendință negativă de scădere de la 103.68% la 97.66% sau cu 6.02%.

Tabelul 3 Calculul influenței factorilor asupra modificării profitului din activitatea

operațională în dinamică

Indicatori Anul precedent Anul de

gestiune

Abaterea

absolută

(+;-)

Rezultatul

influeței

factorilor

A 1 2 3=2-1 4

Profitul brut 7492665 6787940 -704725 -704725

Alte venituri

operaționale

478137 247080 -231057 -231057

Cheltuieli

comerciale

969 0 -969 969

Cheltuieli

generale și

administrative

2552900 5149636 2596736 -2596736

Alte cheltuieli

operaționale

469106 785024 315918 -315918

Rezultatul din

activitatea

operațională

4947827 1100360 -3847467 X

B.I.F.: (-704725)+(-231057)+969+(-2596736)+(-315918)= -3847467

Concluzie: Din datele tabelului rezultă că la entitatea analizată, profitul din activitatea

operațională a înregistrat o reducere în anul de gestiune față de cel precedent cu 3847467 lei.

Această reducere influențată negativ de reducerea profitului brut și a altor venituri operaționale

cu 704725 lei și 231057 lei. Influența negativă a acestor factori se datorează majorării

cheltuielilor generale și administrative și a altor cheltuieli operaționale respectiv cu 2596736 lei

și 315918 lei. Din datele analizate putem constata că întreprinderea nu dispune....

Tabelul 4 Date inițiale pentru analiza factorială a profitului brut din vînzarea produselor

finite

Indicatori Anul precedent Recalculat Anul de

gestiune

A 1 2 3

Volumul vînzărilor mărfurilor 18800319 18444944 18089329

Costul vînzărilor mărfurilor vîndute 11307654 11300054 11301389

Profitul brut din vînzarea mărfurilor

vîndute

7492665 7144890 6787940

Analiza factorială a profitului brut din vînzarea mărfurilor obținut de întreprindere se realizează

prin intermediul următorului table analitic în baza datelor mai sus:

ΔPB = -704725

Tabelul 5 Calculul influenței factorilor la abaterea profitului brut din vînzarea produselor

finite

Indicatori Calculul influenței

factorilor

Rezultatul

influenței

A 2 3

Modificarea volumului vînzării mărfurilor 4.37*7492665/100 327429.46

Modificarea structurii și sortimentului

mărfurilor vîndute

7144890-7492665-327429.46 -675204.46

Modificarea costului mărfurilor vîndute -(11301389-11300054) -1335

Modificara prețurilor la mărfurile vîndute 18089329-18444944 -355615

ΔVVP = 11304989/11300054*100%-100%= 4.37

B.I.F.: 327429.46+(-675204.46)+(-1335)+(-355615)= -704725= ΔPB

Concluzie: În baza datelor din tabel se poate constata că, la întreprinderea analizată PB din

vînzarea mărfurilor vîndute a scăzut cu 704725 lei. Această deviere negativă a PB a fost

determinată de reducerea costurilor a mărfurilor vîndute, a modificării structurii și sortimentului

mărfurilor vîndute și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute, PB s-a redus respectiv cu 1335,

675204.46 și 355615 lei. Concomitent sub influența pozitivă a majorării volumului vînzării

mărfurilor cu 4.37% ceea ce a condiționat mărimea indicatorului cu 327429.46 lei. În urma

analizei factoriale putem constata că întreprinderea analizată nu dispune de rezerve interne de

majorare a PB din vînzarea mărfurilor vîndute.

Tabelul 6 Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vînzări

Indicatori Anul

precedent

Anul de

gestiune

Abaterea

absolută

A 1 2 3=2-1

Venituri din vînzări 18800319 18089329 -710990

Profitul brut 7492665 6787940 -704725

Profitul din activitatea operațională 4947827 1100360 3847467

Profitul pînă la impozitare 4772211 1126764 -3645447

Profitul net 4772211 1126764 -3645447

Rentabilitatea veniturilor din vînzări(%),

calculată în baza:

profitului brut

profitului din activitatea operațională

profitul pînă la impozitare

profitul net(pierderi nete)

39.85

26.32

25.38

25.38

37.52

6.08

6.23

6.23

-2.33

-20,24

-19,15

-19,15

Concluzie:

Tabelul 7 Aprecierea dinamicii rentabilității activelor

Indicatori Anul

precedent

Anul de

gestiune

Abaterea

absolută

A 1 2 3=2-1

Profitul (pierderea) pînă la impozitare 4772211 1126764 -3645447

Valoarea activelor la începutul anilor 2538990 2120039 -418951

Valoarea activelor la sfîrșitul anilor 2120039 2674762 554723

Valoarea medie a activelor 2329514.5 2397400.5 67886

Rebtabilitarea activelor 204.86 47 -157.86

Concluzie: Din baza datelor din table se poate constata că rentabilitatea activelor are tendința de

scădere față de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent rentabilitatea activelor a atins

nivelul de 204.86%, în anul de gestiune a scăzut pînă la 47% sau cu 157.86%. Putem menționa

că întreprinderea nu a utilizat efficient activele sale.

Tabelul 8 Calculul influeței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor

Indicatori Anul

precedent

Anul de

gestiune

Abaterea

absolută

A 1 2 3=2-1

Venituri din vînzări 18800319 18089329 -710990

Profitul (pierderea) pînă la impozitare 4772211 1126764 -3645447

Valoarea medie a activelor 2329514.5 2397400.5 67886

Rentabilitatea veniturilor din vînzări 25.38% 6.23% -19.15%

Numărul de rotații ale activelor 8.07 7.54 -0.53

Rentabilitarea activelor 204.86% 47% -157.86%

ΔRa(ΔRvv)=( 6.23-25.38)*8.07= -154.54%

ΔRa(ΔNa)=( 7.54-8.07)*6.23= -3.3019%

B.I.F.:( -154.54)+( -3.3019)= -157.86%

Concluzie: Din datele tabelului rezultă că la entitatea analizată, constatăm o scădere a

rentabilității activelor în anul de gestiune față de cel precedent cu 157.86%. Aceast rezultat

negativ a fost obținut din cauza influenței negative a scăderii rentabilității veniturilor din vînzări

cu 19.15% ce a determinat scăderea indicatorului rezultativ cu 154.54%. Totodată sub influența

negativă a reducerii numarului de rotații a activelor cu 0.53 rotații, rentabilitatea activelor a

scăzut cu 3.3019%. Deci rezultatul analizei factoriale dau posibilitatea sa constatăm că

întreprinderea poate sa-și majoreze rentabilitatea activelor suplimentar cu 3.3019% din contul

accelerării rotației activelor.

Tabelul 9 Analiza dinamicii rentabilității capitalului propriu

Indicatori Anul

precedent

Anul de

gestiune

Abaterea

absolută

A 1 2 3=2-1

Profitul net 4772211 1126764 -3645447

Valoarea capitalului propriu la începutul

anului

10262754 9135990 -1126764

Valoarea capitalului propriu la sfîrșitul

anului

9135990 5835325 -3300665

Valoarea medie a capitalului propriu 9699372 7485657.5 -2213714.5

Rentabilitatea capitalului propriu calculată

în baza profitului net

4.87% 15.05% 10.18%

Concluzie: În baza datelor din tabel constatăm o majorare a rentabilității capitalului propriu cu

10.18%. Astfel dacă în anul precedent întreprinderea la fiecare leu investit în capital propriu a

obținut un profit net de 4.87 bani, atunci în anul de gestiune mărimea profitului net la un leu ,

capitalul propriu a constituit 15.05 bani.

Tabelul 10 Calculul influenței factorilor asupra rentabilității capitalului propriu

Indicatori Anul

precedent

Anul de

gestiune

Abaterea

absolută

A 1 2 3=2-1

Profitul (pierderea) pînă la impozitare 4772211 1126764 -3645447

Valoarea medie a activelor 2329514.5 2397400.5 67886

Valoarea medie a capitalului propriu 9699372 7485657.5 -2213714.5

Rentabilitarea activelor 204.86% 47% -157.86%

Pîrghia financiară 24.02% 32.03% 8.01%

Rentabilitatea capitalului propriu 49.20% 15.05% -34.15%

ΔRc.p.( ΔRa)= (47-204.86)* 24.02/100= -37.92

ΔRc.p.( ΔPF)= (32.03-24.02)/100*47= 3.76

B.I.F.:(-37.91)+3.76= -34.15

Concluzie: La entitatea analizată constatăm că a avut loc a avut loc o reducere a rentabilității