172

8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIE ŢII

8.1. POLUAREA AERULUI ŞI SANĂTATEA

Aerul ne asigură viața, dar totodată aerul toxic poate dăuna organismului și, în cele mai

dramatice cazuri, poate chiar să ne priveze de viață. Poluarea aerului influenţează negativ ecosistemele naturale și are urmări nefaste pentru activitatea economică, starea de sănătate şi confortul nostru. Prezența unor organisme străine în compoziția aerului poate crea tulburări în echilibrul natural, afectându-ne în mod direct sănătatea.

Acţiunea poluanţilor atmosferici asupra organismului se traduce în efecte acute şi cronice care pot fi cuantificate prin modificarea unor indicatori specifici (mortalitate, morbiditate etc.).

Efectele directe sunt reprezentate de modificările care apar în starea de sănătate a populaţiei ca urmare a expunerii la agenţi poluanţi. Aceste modificări se pot traduce în ordinea gravităţii prin: creşterea mortalităţii, creşterea morbidităţii, apariţia unor simptome sau modificării fizio-patologice, apariţia unor modificări fiziologice directe şi/sau încărcarea organismului cu agentul sau agenţii poluanţi.

Efectele de lung ă durat ă sunt caracterizate prin apariţia unor fenomene patologice în urma expunerii prelungite la poluanţii atmosferici. Aceste efecte pot fi rezultatul acumulării poluanţilor în organism, în situaţia poluanţilor cumulativi (Pb, F etc.), până când încărcarea atinge pragul toxic. Efectele de lungă durată apar după intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar de zeci de ani. Manifestările patologice pot îmbrăca aspecte specifice poluanţilor (intoxicaţii cronice, fenomene alergice, efecte carcinogene, mutagene şi teratogene) sau pot fi caracterizate prin apariţia unor îmbolnăviri cu etimologie multiplă, în care poluanţii să reprezinte unul dintre agenţii etimologici determinanţi sau agravanţi (boli respiratorii acute şi cronice, anemii etc.) . Principalele surse de poluare a aerului sunt în general procesele de combustie în instalaţii fixe, transporturile şi procesele industriale diverse.

În funcţie de acţiunea lor asupra organismului poluanţii atmosferici pot fi clasificaţi în: iritanţi, fibrozanţi, toxici sistemici, asfixianţi, alergeni şi cancerigeni.

Poluan ţii iritan ţi realizează efecte iritative asupra mucoasei oculare şi îndeosebi asupra aparatului respirator. În această grupă intră pulberile netoxice, precum şi o sumă de gaze şi vapori ca bioxidul de sulf, bioxidul de azot, ozonul şi substanţele oxidante, clorul, amoniacul etc. Poluarea iritantă constituie cea mai răspândită dintre tipurile de poluare, rezultând în primul rând din procesele de ardere a combustibilului, dar şi din celelalte surse de poluări.

Poluan ţii fibrozan ţi produc modificări fibroase la nivelul aparatului respirator. Poluan ţii alergenici din atmosferă sunt cunoscuţi de multă vreme. Îndeosebi este cazul

poluanţilor naturali (polen, fungi, insecte) precum şi a prafului din casă, responsabili de un număr foarte mare de alergii respiratorii sau cutanate. Pe lângă acestea se adaugă poluanţii proveniţi din surse artificiale -în special industriale -care pot emite în atmosferă o sumă de alergeni compleţi sau incompleţi. Pe primul loc din acest punct de vedere, se găseşte industria chimică (industria maselor plastice, industria farmaceutică, fabricile de insecticide etc.).

173

Poluan ţi cancerigeni . Există foarte multe dificultăţi în estimarea rolului poluanţilor atmosferici ca factori etiologici ai cancerului. Totuşi creşterea frecvenţei cancerului îndeosebi în mediul urban, a impus luarea în considerare şi a poluanţilor atmosferici ca agenţi cauzali posibili, cu atât mai mult cu cât în zonele poluate au fost identificate în aer substanţe cert carcinogene. Putem clasifica substanţele cancerigene prezente în aer în substanţe organice şi substanţe anorganice.

Din punct de vedere al igienei, aerul influenţează sănătatea atât prin compoziţia sa chimică cât şi prin proprietăţile sale fizice. În ceea ce priveşte compoziţia chimică distingem influenţa exercitată asupra sănătăţii de variaţii în concentraţia componenţilor normali, cât şi acţiunea pe care o exercită prezenţa în aer a unor compuşi străini.

Ca urmare a reducerii activităţii industriale la nivelul tuturor oraşelor cât şi a măsurilor luate de marile unităţi productive din judeţ pe linia scăderii emisiilor de noxe în atmosferă, aerul din mediul urban se înscrie pe o treaptă ascendentă din punct de vedere al calităţii.

Totuşi se constată o încărcare a atmosferei cu particule în suspensie şi sedimentabile datorată în general traficului intens, ca urmare a creşterii numărului de autovehicule, a salubrizării precare a oraşelor, a condiţiilor atmosferice, valorile înregistrate rareori au depăşit concentraţia maximă admisă .

Poluarea aerului poate avea efecte negative uriaşe asupra sănătăţii umane. Există şase componente majore ale poluării aerului:

� ozonul de la nivelul solului(ozonul troposferic) este una din componentele majore ale poluării aerului în cele mai multe oraşe şi nu trebuie confundat cu "stratul de ozon bun ", care se află în atmosfera superioară.

Ozonul troposferic rezultă în urma reacţiei chimice dintre oxizii de azot proveniţi de la vehicule şi emisiile industriale, vaporii de benzină şi compuşii organici volatili (COV), în prezenţa razelor solare. Cele mai ridicate niveluri ale poluării cu ozon se produc în timpul verii. Cantitatea excesivă de ozon în aer, mai ales în timpul verii este periculoasă, poate provoca probleme respiratorii, iritaţii în ochi, nas şi gât, astm bronşic, reducerea funcţiei pulmonare şi chiar boli pulmonare.

� particulele din aer : pulberile în suspensie (PM) de tip PM10 sau PM2,5 sunt particule fine, care includ praf, funingine, şi picături de lichid în suspensie în aer. Unele particule apar în mod natural, provenind de la vulcani, furtuni de praf, incendii. Altele apar ca urmare a activităţilor umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili în vehicule, uzine de putere şi diferite procese industriale.

Expunerea cronică la particule este un risc de apariţie a bolilor respiratorii, a cancerului pulmonar şi iritaţiilor în ochi, nas şi gât.

� monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, iritant care provine de la vehicule, incendiile forestiere, diverselor procese de fabricaţie care folosesc combustibili fosili, cărbune sau lemne. Monoxidul de carbon este un gaz foarte otrăvitor, care poate reduce capacitatea organismului de a furniza oxigen la ţesuturi si organe, cum ar fi inima şi creierul. Pentru persoanele expuse la niveluri extrem de ridicate din acest gaz, acesta poate fi fatal. Intoxicaţii cu monoxid de carbon poate duce la dureri de cap, pierderea conştienţei, dificultăţi de îndeplinirea unor sarcini complexe şi chiar agravarea problemelor cardiace cum ar fi angina pectorală şi a bolilor coronariene.

� oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, emise de arderea de combustibili de la vehicule şi instalaţii industriale, în special dioxidul de azot. Acestea pot fi deseori văzute ca un strat maro-roşcat peste multe zone urbane. De asemenea, oxizii de azot şi dioxid de sulf reacţionează cu alte substanţe din aer formând acizi care dau caracterul acid al precipitaţiilor sau formând smogul. Expunerea pe termen lung la dioxidul de azot creşte riscul de bronşită la copiii asmatici.

O situaţie aparte prezintă poluanţii specifici de oxizi de fier de la oţelăria SC SMR SA Balş, fluorul de la SC ALRO SA Slatina, însă nu s-au înregistrat depăşiri semnificative care să afecteze calitatea mediului înconjurător la nivelul judeţului Olt.

174

� dioxidul de sulf este un gaz incolor cu miros ascuţit. Principala sursă de dioxid de sulf este arderea combustibililor fosili (petrol şi cărbune) pentru încălzirea locuinţelor, generarea de energie electrică şi arderea carburanţilor utilizaţi pentru autovehicule.

Dioxidul de sulf poate afecta sistemul respirator, funcţiile plămânilor şi provoacă iritaţii ale ochilor. � plumbul - principalele surse de emisii de plumb sunt instalaţiile de prelucrare a metalelor.

Plumbul poate provoca afecţiuni ale ficatului, rinichilor, creierului si ale altor organe. Expunerea excesivă poate provoca tulburări de comportament, probleme de memorie şi convulsii

Ca urmare a reducerii activităţii industriale la nivelul tuturor oraşelor cât şi a măsurilor luate de marile unităţi productive din Regiunea 4 Sud-Vest Oltenia pe linia scăderii emisiilor de noxe în atmosferă, aerul din mediul urban se înscrie pe o treaptă ascendentă din punct de vedere al calităţii .

Totuşi se constată o încărcare a atmosferei cu particule în suspensie şi sedimentabile datorată în general traficului intens, ca urmare a creşterii numărului de autovehicule, a salubrizării precare a oraşelor, a condiţiilor atmosferice, valorile înregistrate rareori au depăşit concentraţia maximă admisă.

8.2. EFECTELE APEI POLUATE ASUPRA ST ĂRII DE SĂNĂTATE

8.2.1. Apa potabil ă

Apa este elementul primordial al vieţii şi al desfăşurării tuturor activităţilor, este o resursă naturală sensibilă la acţiunile noastre, la capriciile vremii şi nepăsarea semenilor.

In organisme apa îndeplineşte multiple funcţii, de la dizolvarea şi absorbţia elementelor nutritive, la transportul si eliminarea produşilor nocivi si/sau rezultaţi din metabolism Apa potabila trebuie sa fie sanogenă şi curată, îndeplinind următoarele condiţii:

• să fie lipsită de microorganisme, paraziţi, sau substanţe care prin număr şi concentraţie pot constitui un pericol pentru sănătate. • să întrunească cerinţele minime prevăzute în legea nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, modificată şi completată cu legea 311 / 2004. • să respecte prevederile art 5-8 şi 10 din legea nr.458/2002

În condiţiile poluării mediului, al consumului apei din surse necontrolate, sau pierderii calităţii de potabilitate, apa poate constitui un important factor de îmbolnăvire, care se poate manifesta prin: 1. boli infecţioase produse de apa poluată (epidemii – afectează un număr mare de persoane, sau endemii – forma de îmbolnăvire care se găseşte permanent intr-o zona):

a) bolile bacteriene • febra tifoida este determinata de bacilul tific (Salmonella typhy), poate fi combătută prin vaccinarea antitifică şi prin respectarea măsurilor de igienă personală

175

• dizenteria, produsa de Shigella sp., extrem de periculoasă prin efectele sale de deshidratare. • holera, produsa de Vibrio holerae, considerată eradicată în unele zone, poate reapare, chiar pe arii extinse. b) bolile virotice: � poliomielita, o boala invalidantă, poate fi prevenita prin vaccinare � hepatita epidemica, este legata de transmiterea virusului prin apa contaminată, nu doar prin contactul cu omul bolnav c) boli parazitare: • amibiaza (dizenteria) este favorizată de rezistenţa sporită a parazitului chistic • lambliaza sau giardiaza se contractează prin consumarea apei infestate cu chisti • strongiloidoza este produsă de un parazit ce trăieşte în organismul uman • tricomoniaza este determinată de Trichomonas sp. (flagelat) • fascioloza sau distomatoza

2. boli neinfecţioase produse de apa poluată: • intoxicaţia cu nitraţi (efect methemoglobinizant) • intoxicaţia cu plumb (saturnism hidric) • intoxicaţia cu mercur ce are ca semne si simptome: dureri de cap, ameţeli, insomnie, anemie, tulburări de memorie si vizuale. • intoxicaţia cu cadmiu afectează ficatul (enzimele metabolice), duce la scăderea eritropoiezei si la anemie, scăderea calcemiei, etc. • intoxicaţia cu arsen (ce se acumulează ca si mercurul in par si unghii) duce la tulburări metabolice si digestive, cefalee, ameţeli. • intoxicaţia cu fluor are forme dentare, osoase si renale • intoxicaţia cu pesticide are efecte hepatotoxice, neurotoxice, de reproducere

Conform datelor furnizate de Direcţiile de Sănătate Publică la nivelul judeţelor Vâlcea, Olt, Mehedinti, Dolj si Gorj în anul 2011, nu s-au înregistrat epidemii hidrice, ci doar disconfort prin modificarea proprietăţilor organoleptice ale apei potabile. Sectiile de Pediatrie ale unităţilor spitaliceşti din judetul Gorj au raportat înregistrarea a 2 (două) cazuri de intoxicaţii acute cu nitraţi la sugari ( cazuri forme medii), urmare a utilizării apei de fântână . Cazurile au fost înregistrate în localităţile Fântânele - Urdari şi în Murgeşti – Turceni, iar Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică în colaborare cu Cabinetele Medicale Individuale au realizat activitatea de constatare şi de stabilire a măsurilor sanitare în funcţie de situaţiile înregistrate. De asemenea, lipsa educaţiei privind sănătatea constituie un factor de risc major.

8.2.2. Apa de îmb ăiere

Conform HG nr. 546 / 2008 privind gestionarea calităţii apei de îmbăiere, apa de îmbăiere se evaluează şi se clasifică astfel:

Calitate nesatisf ăcătoare Apele de îmbăiere sunt clasificate ca fiind de calitate „nesatisfăcătoare” în cazul în care, pe

baza setului de date privind calitatea apei de îmbăiere obţinut în cursul ultimei perioade de evaluare valorile percentilei

pentru numărăturile microbiologice sunt mai rele

decât valorile de

calitate „satisfăcătoare” prevăzute în hotărâre.

176

Calitate satisf ăcătoare Apele de îmbăiere trebuie clasificate ca fiind de calitate „satisfăcătoare”:

- dacă, pe baza setului de date privind calitatea apei de îmbăiere obţinute în cursul ultimei perioade de evaluare, valorile percentilei pentru numărăturile microbiologice sunt egale sau mai bune decât valorile pentru calitate „satisfăcătoare” menţionate în hotărâre.

- dacă apa de îmbăiere prezintă o poluare pe termen scurt, cu condiţia ca: • să se adopte măsuri de management adecvate, inclusiv controlul, sistemul de

avertizare rapidă şi monitorizare, în scopul prevenirii expunerii la poluare a utilizatorilor, printr-un mijloc avertizare sau după caz, prin interzicerea îmbăierii

• să se adopte măsuri de management adecvate pentru prevenirea, reducerea sau eliminarea cauzelor poluării şi

• numărul de probe care au fost eliminate, datorită unei poluări pe termen scurt în cursul ultimei perioade de evaluare, să nu reprezinte mai mult de 15% din numărul total de probe prevăzut în calendarele de monitorizare stabilite pentru perioada în cauză sau nu mai mult de o probă pe sezon de îmbăiere, fiind consemnată valoarea cea mai mare.

Calitate bun ă Apele de îmbăiere trebuie să fie clasificate ca fiind de calitate „bună”:

- dacă, pe baza setului de date privind calitatea apei de îmbăiere obţinute în cursul ultimei perioade de evaluare, valorile percentilei pentru numărăturile microbiologice sunt egale sau mai bune

decât valorile de calitate „bună” prevăzute în hotărâre

- dacă apa de îmbăiere prezintă o poluare pe termen scurt, cu condiţia ca: • să se adopte măsuri de management adecvate, inclusiv controlul, sistemul de

avertizare rapidă şi monitorizare, în scopul prevenirii expunerii la poluare a utilizatorilor, printr-un mijloc de avertizare sau după caz, prin interzicerea îmbăierii

• să se adopte măsuri de management adecvate pentru prevenirea, reducerea sau eliminarea cauzelor poluării

• numărul de probe care au fost eliminate datorită unei poluări pe termen scurt în

cursul ultimei perioade de evaluare, să nu reprezinte mai mult de 15% din numărul total de probe prevăzut în calendarele de monitorizare stabilite pentru perioada în cauză sau nu mai mult de o probă pe sezon de îmbăiere, fiind consemnată valoarea cea mai mare.

Calitate excelent ă

Apele de îmbăiere trebuie să fie clasificate ca fiind de calitate „excelentă”: - dacă, pe baza setului de date privind calitatea apei de îmbăiere obţinute în cursul ultimei

perioade de evaluare, valorile percentilei pentru numărătorile microbiologice sunt egale sau mai bune

decât valorile de calitate „excelentă” prevăzute în hotărâre şi

- dacă apa de îmbăiere prezintă o poluare pe termen scurt, cu condiţia ca: • să se adopte măsuri de management adecvate, inclusiv controlul, sistemul de

avertizare rapidă şi monitorizare, în scopul prevenirii expunerii la poluare a utilizatorilor, printr-un mijloc de avertizare sau după caz, prin interzicerea îmbăierii

• să se adopte măsuri de management adecvate pentru prevenirea, reducerea sau eliminarea cauzelor poluării şi

• numărul de probe care au fost eliminate, datorită unei poluări pe termen scurt în cursul ultimei perioade de evaluare, să nu reprezinte mai mult de 15% din numărul total de probe prevăzut în calendarele de monitorizare stabilite pentru perioada în cauză sau nu mai mult de o probă pe sezon de îmbăiere, fiind consemnată valoarea cea mai mare.

177

8.3. EFECTELE GESTIONĂRII DEŞEURILOR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI

Gestionarea deşeurilor trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea

umană şi fără a dăuna mediului, în special: � fără a genera riscuri pentru apă, aer, sol, faună sau floră; � fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor; � fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special.

De-a lungul timpului, pentru a proteja sănătatea populaţiei, s-au introdus diferite sisteme de gestionare a deşeurilor. În anii 70–’80 ai secolului trecut, principalul obiectiv al acestor sisteme a fost controlarea emisiilor atmosferice şi a deversărilor în apele de suprafaţă şi freatice. În ultimii ani, accentul s-a pus, din ce în ce mai mult, pe valorificarea deşeurilor ca resurse. Aproximativ o treime din resursele utilizate sunt transformate în deşeuri şi emisii. În fiecare an, se generează aproximativ patru tone de deşeuri pe cap de locuitor şi această cantitate este în creştere. Eliminarea deşeurilor poate cauza o serie de impacturi asupra sănătăţii şi a mediului, inclusiv emisiile în aer, apa de suprafaţă şi pânza freatică, sol şi subsol, în funcţie de modul în care acestea sunt gestionate.

Problema gestionării deşeurilor se manifestă acut din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora, precum şi impactului lor negativ asupra sănătăţii populaţiei şi mediului. Se generează deşeuri de producţie, acestea pot fi deşeuri de producţie nepericuloase şi periculoase, deşeuri municipale şi asimilabile din industrie şi comerţ (totalitatea deşeurilor generate, în mediul urban şi în mediul rural, din gospodării, instituţii, unităţi comerciale şi prestatoare de servicii, deşeuri menajere, deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti), deşeuri generate din activităţi medicale.

Depozitarea deşeurilor direct pe sol fără respectarea unor cerinţe minime, evacuarea în cursurile de apă şi arderea necontrolată a acestora, colectarea neselectivă a deşeurilor de ambalaje, gestionarea necorespunzătoare precum şi lipsa reglementărilor privind colectarea, reciclarea, eliminarea deşeurilor din construcţii şi demolări, etc., reprezintă o serie de riscuri atât pentru sănătatea populaţiei cât şi pentru mediu.

Toate activităţile de gestionare a deşeurilor trebuie să aibă în vedere ierarhia gestionării deşeurilor care are ca principale priorităţi prevenirea producţiei de deşeuri şi reducerea nocivităţii lor, reciclarea/reutilizarea/valorificarea energetică (co-incinerarea şi incinerare) şi abia pe ultimul loc eliminarea prin depozitare în condiţii de protecţia mediului şi sănătate a populaţiei. Din păcate, cea mai răspândită formă de eliminare a deşeurilor în Regiune, în ciuda faptului că prezintă cele mai multe efecte negative asupra mediului şi a sănătăţii populaţiei, este depozitarea.

Gestionarea necorespuzătoare a deşeurilor reprezintă una din problemele cu care ne confruntăm în prezent.

Abordarea integrată în gestionarea deşeurilor se referă la activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor şi include construcţia instalaţiilor de eliminare a deşeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii lor şi de reciclare, conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea producerii de deşeuri şi a impactului negativ al acesteia, recuperarea deşeurilor prin reciclare, refolosire şi depozitare finală sigură a deşeurilor, acolo unde nu mai există posibilitatea recuperării.

Depozitele de deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc pentru mediu şi sănătatea publică. Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri orăşeneşti şi industriale, în ordinea în care sunt percepute de populaţie, sunt:

� modificări de peisaj şi disconfort vizual; � poluarea aerului; � poluarea apelor de suprafaţă şi subterane;

178

� modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate.

Poluarea aerului cu mirosuri neplacute şi cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale, în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.

Scurgerile de pe versanţii depozitelor aflate în apropierea apelor de suprafaţă contribuie la poluarea acestora cu substanţe organice şi suspensii.

Depozitele de deşeuri neconforme sunt sursa infestării apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi, dar şi cu alte elemente poluante.

Atât exfiltraţiile din depozite, cât şi apele scurse pe versanţi, influenţează calitatea solurilor, fapt ce se repercutează asupra folosinţei acestora.

Scoaterea din circuitul natural/economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un proces considerat temporar, dar care în termenii conceptului de "dezvoltare durabilă", se întinde pe durata a cel puţin două generaţii, dacă se însumează perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologică şi postmonitorizare (15-20 ani).

În termeni de biodiversitate, un depozit de deşeuri înseamnă eliminarea de pe suprafaţa afectată acestei folosinţe, a unui numar de 30-300 specii/ha, fără a considera şi populaţia microbiologică a solului.

În plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifică şi ele, în sensul că: � în asociaţiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate; � unele mamifere, păsări, insecte, părăsesc zona în avantajul celor care îşi asigură

hrana în gunoaie (şobolani, ciori). Actualele practici de colectare/transport/depozitare a deşeurilor urbane, facilitează

înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora: insecte, şobolani, ciori, câini vagabonzi.

Deşeurile menajere periculoase constituie surse de risc pentru sănătate datorită conţinutului lor în substanţe toxice, substanţe inflamabile, substanţe explozive sau reactive substanţe corozive.

Deşeurile industriale constituie surse de risc pentru sănătatea populaţiei datorită continuţului lor în substanţe toxice precum metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate. Problema cea mai dificilă o constituie deşeurile periculoase: nămolurile toxice, produsele petroliere, reziduurile de la vopsitorii, zgurile metalurgice care sunt depozitate în comun cu deşeurile solide orăşeneşti.

Poluanţii Organici Persistenţi (POP) sunt substanţe chimice ce rămân intacte în mediu perioade lungi, sunt extrem de toxici pentru oameni şi viaţa sălbatică, se acumulează în ţesuturile grase, sunt volatili şi au o circulaţie globală prin atmosferă şi apa mării.

Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi se axează pe reducerea, şi unde este oportun, pe eliminarea a 12 POPs-uri din circuitul internaţional. Acestea includ nouă pesticide: aldrin, clordan, diclorodifenil-tricloroetan (DDT), dieldrin, endrin, heptaclor, hexaclorobenzen (de asemenea produşi chimici industriali şi produşi secundari neintenţionaţi), mirex şi toxafen; două substanţe chimice industriale - bifenili policloruraţi (BPC-uri - de asemenea, produşi secundari neintenţionaţi) şi hexaclorobenzen (HCB); şi patru produşi secundari - dibenzo-p-dioxine policlorurate (DDPC) şi dibenzo-furani policloruraţi (DFPC) ca şi HCB şi BPCuri.

Incineratoarele de deşeuri medicale sunt o sursă majoră confirmată de POPs-uri (şi alţi poluanţi ca metalele grele). Cele mai importante surse de POPs-uri în România (printre care dioxinele) o reprezintă incinerarea deşeurilor medicale şi a celor municipale.

Un aspect negativ este acela că multe din materialele reciclabile şi utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile; fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea lor devenind dificilă.

Problemele cu care se confruntă gestionarea deşeurilor în Regiune pot fi sintetizate astfel: � depozitarea pe teren descoperit este cea mai importantă cale pentru eliminarea finală

a acestora;

179

� depozitele existente sunt uneori amplasate în locuri sensibile (în apropierea locuinţelor, a apelor de suprafaţă sau subterane, a zonelor de agrement);

� depozitele de deşeuri nu sunt amenajate corespunzător pentru protecţia mediului, conducând la poluarea apelor şi solului din zonele respective;

� depozitele actuale de deşeuri, în special cele orăşeneşti, nu sunt operate corespunzator: nu se compactează şi nu se acoperă periodic cu materiale inerte în vederea prevenirii incendiilor, a răspândirii mirosurilor neplăcute; nu există un control strict al calităţii şi cantităţii de deşeuri care intră pe depozit; nu există facilităţi pentru controlul biogazului produs; drumurile principale şi secundare pe care circula utilajele de transport deşeuri nu sunt întreţinute, mijloacele de transport nu sunt spălate la ieşirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevăzute cu împrejmuire, cu intrare corespunzatoare şi panouri de avertizare.

� terenurile ocupate de depozitele de deşeuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate în scopuri agricole;

� colectarea deşeurilor menajere de la populaţie se efectuează neselectiv; ajung pe depozite ca atare, amestecate, pierzându-se astfel o mare parte a potenţialului lor util (hârtie, sticlă, metale, materiale plastice);

Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestiunea deşeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu.

Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activităţii de monitoring a factorilor de mediu afectaţi de prezenţa deşeurilor.

8.4. PESTICIDELE ŞI EFECTUL SUBSTANŢELOR CHIMICE ÎN MEDIU

Sub numele de pesticide se grupează o serie de substanţe chimice toxice, întrebuinţate în agricultură în vederea protecţiei plantelor faţă de boli şi diverşi dăunători, asigurându-se astfel obţinerea unor recolte mari şi stabile.

Preparatele contra dăunătorilor, au fost cunoscute de foarte mult timp. Datorită progreselor în chimia de sinteză, s-au putut obţine cele mai numeroase şi eficace substanţe.

Toate aceste substanţe sunt periculoase în diferite grade, unele reprezentând toxici dintre cei mai puternici. Pentru om, riscul de intoxicaţie, acută sau cronică, poate fi de natură profesională, accidentală sau voluntară şi prin contaminarea mediului înconjurător – sol, surse de apă, alimente, aer – cu mari implicaţi ulterioare.

Pesticidele sunt substanţe cu acţiune biologică deosebit de ridicată, utilizate pentru combaterea bolilor, dăunătorilor si buruienilor si prezintă o structura chimică variată. Aceste substanţe de uz fitosanitar reprezintă substanţe chimice sau combinaţii de substanţe chimice, care se împart în funcţie de acţiunea lor asupra agenţilor fitopatogeni în: bactericide, fungicide, erbicide, insecticide, raticide, acaricide.

Expunerea corpului uman la pesticide poate fi acută sau cronică, profesională sau întâmplătoare, deliberată sau involuntară, ca urmare a unui accident. Pătrunderea pesticidelor în organism are loc pe cale orală (alimentară), respiratorie sau cutanată. O cauză frecventă de intoxicaţie cu pesticide este neglijenţa: contactul direct cu pesticidele al muncitorilor la prepararea şi împrăştierea pe câmp a acestora, lucru fără echipamente de protecţie, alimentaţia fără respectarea condiţiilor igienice elementare în cazul copiilor care se joacă în apropierea zonelor de depozitare, consumarea hranei din vase în care s-au transportat pesticide, consumul fructelor şi legumelor nespălate, imediat după pulverizare şi uneori consumarea accidentală a pesticidelor păstrate în vase obişnuite.

Tot in categoria pesticidelor intră: produsele care se folosesc pentru tratarea pre şi postrecoltă a fructelor şi legumelor precum şi alte asemenea produse care au ca scop creşterea vigorii şi rezistenţei, reglarea dezvoltării şi fructificării plantelor.

180

Aceste substanţe fitofarmaceutice sunt preparate pe baza de sulf, mercur si compuşii acestora, fosfor organic cu toxicitate redusă.

Clasificarea pesticidelor se face după mai multe criterii: originea lor, acţiunea antidăunătoare, forma fizică de prezentare, structura chimică, etc. Astfel, unele din ele sunt de origine minerală (de exemplu săruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) şi altele sunt de origine vegetală (nicotina, veratrum, stricnină).

Majoritatea sunt însă produşi organici de sinteză (esteri organofosforici, derivaţi organohalogenaţi, nitroderivaţi aromatici, derivaţi carbamici, compuşi fenolici şi compuşi organometalici).

Pesticidele organo-clorurate şi organo-fosforice utilizate necorespunzător în agricultura şi în operaţiunile de dezinsecţie şi deratizare se pot concentra în diverse produse alimentare şi în organismul uman. Pentru evitarea acestor situaţii se recomandă raţionalizarea utilizării pesticidelor prin folosirea de cantităţi strict necesare , în momentele cele mai prielnice , alternarea în timp a diverselor substanţe, evitarea celor greu biodegradabile şi asocierea lor cu mijloacele biologice de combatere a dăunătorilor agricoli . Institutul Naţional de Sănătate Publică realizează sinteza naţională ,,Monitorizarea intoxicaţiilor acute neprofesionale cu pesticide’’

Pe raza Judeţului Mehedinţi în anul 2011 în urma prelevării şi analizării probelor de plante şi produse vegetale conform ˝Planului de monitorizare a reziduurilor de pesticide în legume, fructe şi cereale, în concordanţă cu Regulamentul (CE) nr. 396/2005˝ nu au fost depistate depăşiri ale limitelor maxime de reziduuri de produse de protecţia plantelor în şi pe fructe, legume, cereale şi alte produse de origine vegetală.

În urma inspecţiilor efectuate pe anul 2011 la agenţii economici autorizaţi pentru comercializare şi prestări servicii cu pesticide în agricultură, nu au fost depistate reziduuri de pesticide pe raza judeţului Mehedinţi.

În jude ţul Dolj pe parcursul anului 2011 s-a asigurat cantitatea necesarǎ de produse fitosanitare necesare pentru combaterea buruienilor pe suprafaţa totală de diverse culturi. Metoda integratǎ în combaterea buruienilor din culturi cuprinde un complex de mǎsuri agrotehnice, chimice şi biologice utilizate combinat. Tradiţional, combaterea buruienilor din culturi s-a realizat prin metode manuale şi/sau mecanice. Erbicidarea împreunǎ cu mǎsurile de afânare a solului au asigurat lucrǎri de calitate lǎrgind totodatǎ aria posibilitǎţilor de control asupra dezvoltǎrii culturilor.

În anul 2011, la nivelul judeţului Vâlcea s-a asigurat cantitatea necesarǎ de produse fitosanitare necesare pentru combaterea buruienilor pe suprafaţa totală de diverse culturi. Metoda integratǎ în combaterea buruienilor din culturi cuprinde un complex de mǎsuri agrotehnice, chimice şi biologice utilizate combinat. Tradiţional, combaterea buruienilor din culturi s-a realizat prin metode manuale şi/sau mecanice. Erbicidarea împreunǎ cu mǎsurile de afânare a solului au asigurat lucrǎri de calitate lǎrgind totodatǎ aria posibilitǎţilor de control asupra dezvoltǎrii culturilor.

În cursul anului 2011, în judeţul Gorj, în com. Scoarţa s-a înregistrat un caz de intoxicaţie acută cu pesticide, produs în mod accidental prin utilizarea necorespunzătoare a substanţei în gospodăria individuală, situaţie comunicată de Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu.

D.S.P.Gorj a respectat metodologia sintezei naţionale şi a făcut raportarea la I.N.S.P.Bucuresti, prin fişele de evaluare completate conform metodologiei.

Pentru prevenirea acestor situaţii se recomandă o bună educaţie sanitară, cu respectarea normelor de utilizare a produsului şi de protecţie pentru utilizatori.

181

8.5. MEDIUL ŞI SĂNĂTATEA - PERSPECTIVE

Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană şi bunăstare. Totuşi, interacţiunile dintre mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. Cele mai cunoscute impacturi asupra sănătăţii se referă la poluarea aerului înconjurător, la calitatea proastă a apei şi la igienă insuficientă. Schimbările climatice, diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversităţii şi degradarea solului pot afecta, de asemenea, sănătatea umană. Impacturile aferente asupra sănătăţii cuprind afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare, cancerul, astmul şi alergiile, precum şi afecţiunile sistemului de reproducere şi tulburările de dezvoltare neurologică.

Starea mediului înconjurător este pe an ce trece tot mai îngrijorătoare: spaţiile împădurite se reduc, solurile agricole se degradează, stratul de ozon este mai subţire, numeroase specii de plante şi animale au dispărut, efectul de seră se accentuează.

Atunci când resursele naturale sunt epuizate pe scară largă şi mediul ambient este poluat datorită activităţii umane, nu numai mediul este acela care are de suferit, sănătatea oamenilor este de asemenea afectată, deoarece aceasta nu poate fi menţinută respirând aer poluat, consumând alimente şi apă contaminate cu pesticide sau alte substanţe chimice. Fiecare om trebuie să realizeze, să accepte şi să îşi assume responsabilitatea privind impactul pe care viaţa lui o are asupra vieţii planetei.

O atenţie deosebită o acordă instituţiile de protecţia mediului mijloacelor de transport destinate transportului de substanţe, mărfuri şi deşeuri periculoase. Din acest motiv în demararea procedurii de autorizare a acestei activitaţi (cu impact semnificativ asupra mediului) se impun o serie de condiţii ce trebuie respectate de către agenţii economici solicitanţi, în scopul prevenirii şi diminuării accidentelor majore.

Substanţele chimice persistente cu efecte pe termen lung, precum bifenilii policloruraţi (PCB-uri) şi clorofluorocarburile CFC şi cele utilizate în structurile de viaţă îndelungată - de exemplu materialele de construcţie - pot prezenta riscuri chiar şi după ce producţia a fost finalizată.

Mulţi poluaţi cunoscuţi ca având efecte asupra sănătăţii umane intră treptat sub control reglementat. Totuşi, există probleme emergente pentru care căile ecologice şi efectele asupra sănătăţii sunt încă greu de înţeles. Printre exemple se află câmpurile electromagnetice (CEM), produsele farmaceutice din mediu şi unele afecţiuni infecţioase (a căror răspândire poate fi afectată de schimbările climatice).

Societatea industrială în ansamblul ei este dăunătoare sănătăţii sistemelor naturale de care depinde în ultima instanţă viaţa şi nu acceptă faptul că există limite ale capacităţii planetei de a furniza resurse şi de a absorbi reziduurile industriale

Numai păstrând echilibrul între natural şi artificial, între ce se poate da şi ce se poate lua din natură, s-ar putea evita actuala situaţie de criză, care, dacă se continuă, va pune sub semnul întrebării însăşi existenţa omului pe Pământ.

8.6. RADIOACTIVITATEA MEDIULUI

Radioactivitatea naturală, componentă a mediului înconjurător, este determinată de prezenţa în sol, aer, apă, vegetaţie, organisme animale, precum şi în om a substanţelor radioactive de origine terestră. La aceasta se adaugă radionuclizii cosmogeni formaţi prin interacţiunea radiaţiei cosmice cu diferite elemente chimice din structura atmosferei.

Pe Terra există un fond natural de radiaţii global datorat surselor de iradiere naturală, care este suportat de organismele vii datorită adaptării dobândite de-a lungul timpului. Pe lângă sursele naturale de radiaţii, omul modifică continuu, prin activitatea economică, sursele naturale de radiaţii, în sensul că el poate produce acumularea acestora în anumite locuri. Omul creează astfel o

182

radioactivitate suplimentară. La acest fond natural de radiaţii se adaugă radiaţiile provenite de la sursele antropice de poluare radioactivă.

Reţeaua Naţional ă de Supraveghere a Radioactivit ăţii Mediului Înfiinţată în anul 1962, RNSRM, constitue o componentă specializată a sistemului naţional

de radioprotecţie, care realizează supravegherea si controlul respectării prevederilor legale privind radioprotecţia mediului şi asigură îndeplinirea responsabilităţilor MMP privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului si sănătăţii populaţiei. Existenta si funcţionarea reţelei este o cerinţă a UE. Tratatul Euratom – Art. 35, obligă statele europene să-şi monitorizeze radioactivitatea mediului din vecinatatea obiectivelor nucleare şi pe întreg teritoriul naţional şi să transmită Comunitatii, prin rapoarte periodice, informatiile obţinute (Art.36).

La nivelul anului 2011, RNSRM a cuprins un număr de 37 de staţii din cadrul Agenţiilor pentru protecţia mediului, coordonarea ştiinţifica şi metodologică fiind asigurată de Laboratorul naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului din cadrul ANPM. ARPM Craiova a realizat supravegherea radioactivităţii mediului prin intermediul a 3 staţii de specialitate din Craiova, Bechet şi Drobeta dar şi a 18 staţii automate de măsurare a dozei care fac parte din Sistemul Naţional de Avertizare/Alarmare pentru Radioactivitatea Mediului (S.N.A.A.R.M.) care face parte din R.N.S.R.M. şi cuprinde în prezent 88 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama în aer şi 5 staţii automate de monitorizare a radioactivităţii apei. Staţiile automate locale sunt concepute să permită funcţionarea şi monitorizarea radioactivităţii mediului în zonele în care au fost montate, într-o manieră continuă, fără necesitatea intervenţiei umane (operare automată), în condiţiile de mediu existente în regiunile de amplasare. S.N.A.A.R.M. este coordonat de la un centru de comandă aflat în cadrul Laboratorul de Radioactivitate, ANPM.

Dolj Craiova

ARPM Craiova a realizat supravegherea radioactivităţii mediului în judeţul Dolj prin cele 2 staţii de specialitate din Craiova si Bechet. Acestea efectuează atât programul standard de supraveghere, cât si un program special de supraveghere a zonei de influenţa a CN Kozlodui. Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii mediului

SSRM Craiova, înfiinţată în anul 1962, a desfăşurat în anul 2011 un program de 24 de ore/zi. Programul de lucru a presupus măsurători de activităţi beta globale în raport cu sursa etalon (Sr-Y)90 şi măsurători gamma spectrometrice ale factorilor de mediu: aer, depuneri atmosferice, apa brută Jiu-secţiunea Podari, apa, apa din foraj Hanul Doctorului, vegetaţie spontană, sol necultivat şi măsuratori de debit doza gamma.

Transmiterea rezultatelor măsuratorilor de la ambele staţii, la LRM Bucuresti s-a efectuat în flux rapid, zilnic (prin Internet) şi în flux lent , lunar (prin tabele centralizatoare). În 2011 SSRM Craiova a efectuat 5941 măsurători beta globale, 8740 observatii dozimetrice si 740 de analize gamma spectrometrice, fiecare constând in determianrea a 16 indicatori ( Be-7, K-40, Pb-210, Bi-212, Pb-212, Ac-224, Bi-214, Pb-214, Co-60, I-131, Ru-103, Ru-106, Sb-125, Cs-137, Cs-134, Am-241) .Probele analizate gamma spectrometric au fost recoltate de catre SSRM Craiova, Bechet, Zimnicea, Drobeta Tr.Severin, Sibiu, Miercurea Ciuc, Ploiesti si Babele şi Reşiţa. Distribuţia procentuală a analizelor beta globale, in funcţie de tipul de probă investigat, , este prezentat mai jos.

183

Fig. 8.6.1 Distribu ţia procentual ă a analizelor beta globale pe tipuri

de probe

vegeta ţie0,9%

aerosoli73,7%

depuneri atmosferic

e12,3% sol

0,9%ape

12,2%

În figura de mai jos este prezentată distribuţia in procente a analizelor gamma spectrometrice, pe tipuri de probă .

Fig. 8.6.2 Distribu ţia procentual ă a analizelor gamma spectrometrice pe tipuri de

probe

vegeta ţie7,1%

aerosoli24,9%

depuneri atmosferice

24,9%

sol3,1%

ape39,9%

Situa ţia radioactivit ăţii factorilor de mediu în jude ţul Dolj

Radioactivitatea aerului Aerosoli atmosferici – Craiova

Procedura de determinare a radioactivităţii atmosferei, constă în aspirarea pe filtre a aerosolilor atmosferici, cu ajutorul unei pompe de vid. S-au fost efectuate 4 aspiraţii zilnice timp de 5 ore fiecare. Pentru separarea contribuţiei radionuclizilor naturali la radioactivitatea unei probe, fiecare dintre acestea au fost măsurate de 3 ori ( la 3 minute dupa prelevare, la 20 ore si la 5 zile).Datorită fenomenului meteorologic de ceaţă, care a persistat aproape toată luna noiembrie, s-a înregistrat atingerea nivelului de atenţionare, în această perioada, dar fără a atinge nivelul de averizare de 50 Bq/mc.Acest fenomen a condus la creşterea concentraţiei, în apropierea solului, a radonului şi toronului.Aceste doua gaze naturale emise din sol, nu s-au mai dispersat, din cauza stabilităţii deosebit de mare a atmosferei din această perioadă.

184

a.Varia ţia radioactivit ăţii beta globala a aerosolilor-masuratori imediate

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12luna

Bq/

mc

aer2-7 aer8-13 aer14-19 aer19-20 nivel atentionare

Fig. 8.6.3.

b.Evoluţia radioactivităţii descendenţilor radonului,

în ultimii 5 ani, aspiraţia intre orele 2-7 ΛΛΛΛ [Bq/ m3]

05

10152025303540

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

2011

2010

2009

2008

2007

2006

Fig. nr.8.6.4.

c. Evolu ţia radioactivit ăţii descenden ţilor radonului, în ultimii 5 ani, aspira ţia intre orele 8-13

�[Bq/ m3]

0

5

10

15

20

25

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

2011

2010

2009

2008

2007

2006

Fig. nr.8.6.5.

185

d. Evolu ţia radioactivit ăţii descenden ţilor radonului, în ultimii 5 ani, aspi raţia intre orele 14-19 �[Bq/ m3]

0

5

10

15

20

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

2011

2010

2009

2008

2007

2006

Fig. nr.8.6.6.

e. Evolu ţia radioactivit ăţii descenden ţilor radonului, în ultimii 5 ani, aspira ţia intre orele 20-01

�[Bq/ m3]

0

5

10

15

20

25

30

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

2011

2010

2009

2008

2007

2006

Fig. nr.8.6.7.

Din graficele prezentate, se observă că radioactivitatea aerosolilor au avut o variaţie sezonieră, în concordanţă cu variaţia multianuală, iar activitatea specifică a radonului este mai mare în ultimile doua luni ale anului, explicaţia fiind dată în paragraful anterior.Aceasta este influenţată, în cea mai mare parte, de condiţiilor meteorologice. Filtrele pe care s-au aspirat aerosolii, sunt remăsurate dupa 5 zile de la recoltare, pentru a putea separa partea de radioactivitate naturală, care in cea mai mare parte se dezintegrează in citeva zile, de partea artificiala, care are in general timpi de înjumătăţire mai mari. De cele mai multe ori, activităţile specifice ale aerosolilor au fost sub limita de detecţie a aparaturii.Activitatea minim detectabilă (AMD), s-a situat în jurul valorii de 5 mBq/mc.

186

Debitele dozei gamma în aer – Craiova

Varia ţia multianual ă a debitului de doz ă gama extern ă Debit doză [�Sv/h]

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

2011

20102009

2008

2007

2006limit ă aten ţionare

Fig. nr.8.6.8.

Debitul dozei echivalente gama s-a situat in limita de variaţie a fondului natural iar doza gama echivalentă anuală, incasată de populaţia din zonă a fost de 0.11 mSv/an.Valoarea medie a echivalentului de doză efectivă pentru tara noastră este de 2,4mSv/an.

Probele de aerosoli atmosferici cumulate lunar, au fost măsurate gama spectrometric.Singurii radionuclizi cu activitatea specifică mai mare decât AMD, au fost radionuclizii artificiali I-131 (0,378mBq/kg din martie 2011), si Cs-137 (0,0285mBq/mc din martie 2011 şi 0,063mBq/mc din aprilie 2011), a căror provenienţă a fost accidentul de CN Fukushima din martie 2011, radionuclidul cosmogenic Be-7 cu o medie de 2,785mBq/mc şi radionuclidul teluric Pb-210 cu o medie de 1,178 mBq/mc.

Depuneri atmosferice totale şi precipita ţii Craiova Probele au fost prelevate zilnic de pe o suprafată de 0.3 m2, durata de prelevare fiind de

24h. Depunerile atmosferice au fost măsurate în ziua colectării si după 5 zile, excluzându-se astfel contribuţia radionuclizilor de scurtă durată.

Depuneri atmosferice, activităţi specifice beta globale (Bq/m2/zi) - valori medii lunare (măsuratori imediate).

Fig. nr.8.6.9. Pe grafic au fost reprezentată variaţia lunară a depunerilor atmosferice si a precipitaţiilor.

Probele de depuneri au fost cumulate lunar si supuse masurătorilor gamma spectrometrice. Concentraţia radionuclizilor artificiali a fost mai mică decât activitatea minim detectabilă. Concentraţia de Cs -137 şi I-131 a fost în apropierea limitei de detecţie a aparaturii care a fost de 0.005 Bq/mp2/zi, respectiv 0,05Bq/mp*zi, cu excepţia lunilor martie şi aprilie când în atmosfera tării noastre au ajuns radinuclizi proveniţi de la reactorul avariat al CN Fukushima.Astfel, concentraţia I-131 din probele de depuneri atmosferice măsurată din 30.03.2011, a fost de 0,473

Bq/mp*zi Evolu ţia concentra ţiei depuneri lor atmosferice l /mp

0

2

4

6

8

ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Act

ivita

tea

sp

eci

fica

0

10

20

30

40

Pre

cipi

taţii

Activitatea specifica

precipitatii

187

Bq/mp*zi.Concentraţia de I-131 din probele de depuneri din luna aprile au fost de 0,0174Bq/mp*zi iar cele de Cs-137 de 0,005 Bq/mp*zi. Concentraţia de Be - 7 a variat între 0.094 Bq/m2/zi şi 6,666 Bq/ mp2/zi cu o medie de 1,350 Bq/mp2/zi, iar cea de Pb-210, între 0.03 si 0.682 Bq/ mp2/zi cu o medie de 0.191 Bq/ mp2/zi. Radioactivitatea apelor Ape brute Jiu – Podari

Radioactivitatea artificială beta globală a probelor de apă din Jiu (măs. imediate) a variat între 139,8 si 730,9 Bq/mc iar cea intirziată masurată dupa 5 zile de la recoltare, a fost sub limita de detecţie a aparaturii.

Singurul radionuclid artificial găsit a fost Cs -137. Concentraţia lui în probele de apă a fost de cele mai multe ori, mai mică decât activitatea minim detectabilă, iar cea semnificativă a variat între 0,144 si 3,74 Bq/mc cu o medie lunară de 1,9 Bq/mc.Provenienţa acestuia este cernobiliană şi se datorează suspensiile care ajung în apă ca urmare a fenomenului de spălare de către precipitaţii, a zonelor străbătute de R Jiu. Concentraţia de K - 40, radionuclid natural primordial, a variat între 37,0 si 112 Bq/mc cu o medie anuală de 98 Bq/mc.

Sol necultivat – Craiova

Valorile obţinute în urma măsurătorilor beta globale s-au situat între 104,8 si 505,5 Bq/Kg, cu o medie anuala de 302,17 Bq/kg. Singurul radionuclid artificial găsit a fost Cs-137 a carui activitate este de 19,2 Bq/kg, de provenienţă cernobiliană. Vegeta ţie spontan ă – Craiova

Radioactivitatea artificială beta globală a variat în acestă perioadă între 176,0 si 769,1 Bq/kg masa verde, cu o medie anuala de 356,63 Bq/kg masa verde. Nu au fost identificaţi radionuclizi artificiali.

Programe de supraveghere a radioactivitatii mediulu i în zonele cu fondul natural modificat antropic cu impact radiologic. Impactul functionarii CNE Kozlodui asupra popula ţiei si mediului .

În 2011 SSRM Craiova a participat la realizarea Programului de Monitorizare a Radioactivităţii Factorilor de Mediu în Zona de Influenţă a CNE Kozlodui. Programul de supraveghere a CN Kozlodui a constat în prelevarea periodică de catre SSRM Bechet, SSRM Craiova, SSRM Drobeta Turnu Severin şi SSRM Zimnicea, a probelor de mediu (sol, vegetaţie spontană, ape) din puncte situate de-a lungul Dunării, în zona de influentă a CN Kozlodui, urmată de prepararea şi măsurarea lor gamma spectrometric de către SSRM Craiova. Probe de aceeaşi natură au fost recoltate din zona municipiului Craiova si măsurate gamma spectrometric. Rezultatele constituie termeni de comparaţie pentru cele obţinute în zona de risc. Programul de supraveghere radiologic ă a mediului.

Au fost măsurate lunar, gamma spectrometric probele de aerosoli, depuneri atmosferice, apa Dunăre Port Bechet , apă Dunăre Dăbuleni şi apa de fântână Bechet, recoltate şi măsurate zilnic beta global de către ST RA Bechet. Semestrial au fost recoltate şi măsurate gamma spectrometric, probe de sol, vegetaţie. Pentru determinarea concentraţiilor radioizotopilor din probele analizate, a fost folosit un analizor multicanal DSA 1000, împreună cu un detector BeGe cu rezoluţia de 2.1 keV la 1332 keV si eficacitatea relativă de 35%. Etalonarea s-a efectuat cu o sursa de etalonare conţinând un amestec de: Cd-109, Ce-139, Co-57, Co-60, Cs-137 Sn-113,Sr-85, Y-88, Hg-203.

188

Fig. nr.8.6.10. Sol - zona de influenţă CN Kozlodui.Concentratia radionuclizilor Cs-137 si K-40 (Bq/Kg), in probele de sol necultivat.

�[Bq/kg]

0100200300400500600700

Craiov

a

Beche

t

Nedeia

Ostro

veni

Dabule

ni

Sever

in

Zimni

cea

C-137

K-40

Singurul radionuclid artifical gasit in probe a fost Cs-137, care este de natură cernobiliană.Pe grafic au trecuţi radionuclidul artificial Cs-137 si cel natural, teluric K-40.Valorile înregistrate sunt normale pentru această zonă.

Vegeta ţie spontan ă – zona de influen ţă a CN Kozlodui.

Nu au fost identificaţi radionuclizi artificiali, în probele de vegetaţie spontană măsurate. În probele de muschi de pamânt măsurate, au fost indentificati atiât radionuclizi naturali cât si radinuclidul Cs-137, de provenienţă cernobiliană.

Concentraţia de Pb-210 si Cs-137 în probele de muschi de pământ.

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Craiova Bechet Drobeta Zimnicea

Cs-137

Pb-210

Fig. nr.8.6.11.

Apa de suprafa ţă Dunăre.

Nu au fost indentificaţi radinuclizi artificiali în probele de apa de Dunăre, recoltate din mai multe secţiuni din zona CNE Kozlodui Depuneri atmosferice (mBq/mp*zi)

Depunerile atmosferice, recoltate cu ajutorul unor colectoare cu diametrul de 0.33 mp aflate la sediile staţiilor de radioactivitate, au fost măsurate beta global si gamma spectrometric. Singurii radioaizotopi care au fost detectaţi peste limita de detecţie, au fost radioizotopii naturali Be-7 si Pb-210.

189

Fig. nr.8.6.12.a. Variaţia în timp a Be-7(Bq/mp*zi) �Bq/mp*zi

0123456789

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Craiova

Bechet

Drobeta

Zimnicea

Din grafic se observă că maximul anual are loc in timpul verii si este decalat de la o zonă la alta.

Fig. nr.8.6.13.b. Concentratia Pb-210 (Bq/mp*an) în depunerile atmosferice �Bq/mp*zi

00,20,40,60,8

1

1,21,4

ian

feb.

mart .

apr.

mai iun. iul

. au

gse

pt.

oct.

nov.

dec.

Craiova

Bechet

Drobeta

Zimnicea

Din grafic se observă că variaţia concentraţiei radionuclidului natural Pb-210 coincide cu variaţia radionuclidului cosmogenic Be-7, care la răndul lui este influenţat de condiţiile atmosferice.

Aerosoli atmosferici.

Singurii radionuclizi artificiali găsiţi în probele de aerosoli au fost Cs-137 şi I-131, în lunile martie şi aprilie, în concentraţii foarte mici, a caror provenienţă a fost reactorul avariat de la CNE Fukushima.Contribuţia acestora la doza încasată de populaţie, a fost nesemnificativă

Singurii radionuclizi care s-au găsit constant în probele de aerosoli, au fost Be-7 si Pb-210 Fig. nr.8.6.14.a. Evoluţia în timp a Be-7 si Pb-210 (mBq/m3), radionuclizi naturali, din aerosolii

atmosferici în localitatea Craiova. �mBq/ m3

0

2

4

6

8

ian mar mai iul sept nov

Be-7

Pb-210

190

Fig. nr.8.6.15.b. Evoluţia în timp a Be-7 si Pb-210 (mBq/m3) din aerosolii atmosferici în localitatea Bechet.

�mBq/ m3

0

1

2

3

4

5

6

7

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Be-7

Pb-210

Fig. nr.8.6.16.c. Evoluţia în timp a Be-7 si Pb-210 (mBq/m3) a aerosolilor atmosferici în

localitatea Drobeta Turnu Severin. �mBq/m3

0

1

2

3

4

5

6

ian. feb. mar. apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Be-7

Pb-210

Fig. nr.8.6.17.d. Evoluţia în timp a Be-7 si Pb-210 (mBq/m3) a aerosolilor atmosferici in localitatea Zimnicea

�mBq/ m3

0

1

2

3

4

5

6

ian. feb. mar. apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Be-7

Pb-210

191

Expunerea popula ţiei din zona de influen ţă CNE Kozlodui. Radionuclizii artificiali prezenţi în mediu în anul 2011 au fost Cs-137, identificat în probele

de sol, vegetaţie, ape şi I-131, identificat în probele de aerosoli ţi depuneri atmosferice. Concentraţiile de Cs-137 măsurate, sunt în concordanţă cu nivelul de contaminare din

timpul accidentului de la CNE Cernobâl, sursa radioizotopilor artificiali din mediu iar cele de I-131 sunt în concordanţă cu cele identificate în provbe similare recolatate din statele Europene, în urma accidentului de la CNE Fukushima. Din măsurătorile efectuate în cadrul Programului de supraveghere în zona Bechet, rezultă o scădere în timp a concentraţiei radioizotopului Cs-137, în probele de mediu, ceea ce demonstrează natura sa cernobiliană, în cea mai mare parte. Nu a fost pusă în evidenţă prezenţa de radionuclizi artificiali în mediu, ca urmare a funcţionării CNE Kozlodui.

Dolj-Bechet

SSRM Bechet, înfiinţată în anul 1974, a desfăşurat în anul 2011 un program de 24 de ore/zi. Programul de lucru a presupus măsurători de activităţi beta globale în raport cu sursa etalon (Sr-Y)90 ale factorilor de mediu: aer, depuneri atmosferice, apa brută Dunăre Port Bechet, vegetaţie spontană, sol necultivat şi măsuratori de debit doza gamma.

Activitatea staţiei s-a desfăşurat după un program coordonat de către Laboratorul naţional de referinţă pentru radioactivitatea mediului (LRM Bucuresti), din cadrul ANPM. În acesta sunt stabilite punctele şi frecvenţa de recoltare, tipul de probe si măsuratori, precum şi procedurile de lucru.

Transmiterea rezultatelor măsuratorilor la LRM Bucuresti s-a efectuat în flux rapid, zilnic (prin Internet) şi în flux lent , lunar (prin tabele centralizatoare). În 2011 SSRM Bechet a efectuat 5936 măsurători beta globale si 8760 observatii dozimetrice. Distribuţia procentuală a analizelor beta globale, in funcţie de tipul de probă investigat, este prezentat mai jos.

Fig. nr. 8.6.18. Distribu ţia procentual ă a analizelor beta globale pe tipuri de

probe

vegeta ţie0,9%

aerosoli73,7%

depuneri atmosferice

12,3%sol

0,9%ape

12,2%

Situa ţia radioactivit ăţii factorilor de mediu în jude ţul Dolj

Radioactivitatea aerului - Aerosoli atmosferici

Procedura de determinare a radioactivităţii atmosferei, constă în aspirarea pe filtre a aerosolilor atmosferici, cu ajutorul unei pompe de vid. S-au fost efectuate 4 aspiraţii zilnice timp de 5 ore fiecare. Pentru separarea contribuţiei radionuclizilor naturali la radioactivitatea unei probe, fiecare dintre acestea au fost măsurate de 3 ori (la 3 minute dupa prelevare, la 20 ore si la 5 zile). Datorită fenomenului meteorologic de ceaţă, care a persistat aproape toată luna noiembrie, s-au înregistrat valori apropiate de limita de atentionare. Acest fenomen a condus la creşterea concentraţiei, în apropierea solului, a radonului şi toronului. Aceste doua gaze naturale, emise din sol, nu s-au mai dispersat, din cauza stabilităţii deosebit de mare a atmosferei din această perioadă.

192

Aerosoli atmosferici+ Bechet

a.Varia ţia radioactivit ăţii beta globala a aerosolilor-masuratori imediate

0

2

4

6

8

10

12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12luna

Bq/

mc

aer2-7 aer8-13 aer14-19

aer19-20 nivel atentionare

Fig. nr.8.6.19. Evoluţia radioactivităţii descendenţilor radonului, în ultimii 6 ani, aspiraţia intre orele

2-7

0

5

10

15

20

25

30

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

20112010

20092008

20072006

Fig. nr.8.6.20. Evoluţia radioactivităţii descendenţilor radonului,în ultimii 6 ani, aspiraţia intre orele 8-13

02468

10121416

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

2011

2010

2009

2008

2007

2006

Fig. nr.8.6.21. Evoluţia radioactivităţii descendenţilor radonului în ultimii 6 ani, aspiraţia intre orele 14-19

193

02468

1012141618

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

2011

2010

2009

2008

2007

2006

Fig. nr.8.6.22. Evoluţia radioactivităţii descendenţilor radonului, în ultimii 6 ani, aspiraţia intre orele 20-01

0

5

10

15

20

25

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

2011

2010

2009

2008

2007

2006

Din graficele prezentate, se observă că radioactivitatea aerosolilor au avut o variaţie sezonieră, în concordanţă cu variaţia multianuală, iar activitatea specifică a radonului este mai mare în ultimile doua luni ale anului, explicaţia fiind dată în paragraful anterior. Aceasta este influenţată, în cea mai mare parte, de condiţiile meteorologice. Filtrele pe care s-au aspirat aerosolii, sunt remăsurate dupa 5 zile de la recoltare, pentru a putea separa partea de radioactivitate naturală, care in cea mai mare parte se dezintegrează in cateva zile, de partea artificiala, care are in general timpi de înjumătăţire mai mari. De cele mai multe ori, activităţile specifice ale aerosolilor au fost sub limita de detecţie a aparaturii. Debitele dozei gamma în aer-Bechet

Fig. nr.8.6.23. Variaţia multianuală a debitului de doză gama externă Debit doză [�Sv/h]

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

2011

2010

2009

2008

2007

2006

limit ă aten ţionare

Debitul dozei echivalente gama s-a situat in limita de variaţie a fondului natural, iar doza gama echivalentă anuală, incasată de populaţia din zonă, a fost de 0.11 mSv/an. Valoarea medie a echivalentului de doză efectivă pentru tara noastră este de 2,4mSv/an.

Probele de aerosoli atmosferici, cumulate lunar, au fost măsurate şi gama spectrometric la SSRM Craiova.

194

Depuneri atmosferice totale şi precipita ţii Probele au fost prelevate zilnic de pe o suprafată de 0.3 m2, durata de prelevare fiind de

24h. Depunerile atmosferice au fost măsurate în ziua colectării si după 5 zile, excluzându-se astfel contribuţia radionuclizilor de scurtă durată.

Fig. nr.8.6.24. Depuneri atmosferice, activităţi specifice beta globale (Bq/m2/zi) - valori medii lunare (măsuratori imediate).

Pe grafic au fost reprezentată variaţia lunară a depunerilor atmosferice si a precipitaţiilor.

Probele de depuneri au fost cumulate lunar si supuse masurătorilor gamma spectrometrice la SSRM Craiova. Radioactivitatea apelor - Apa brut ă Dunăre

Radioactivitatea artificială beta globală a probelor de apă din Dunare (măsuratori imediate) a variat între 429,0 si 1479,4 Bq/mc, iar cea intirziată masurată dupa 5 zile de la recoltare a fost sub limita de detecţie a aparaturii.

Probele de apa bruta au fost cumulate lunar si supuse masurătorilor gamma spectrometrice la SSRM Craiova. Sol necultivat-Bechet

Valorile obţinute în urma măsurătorilor beta globale s-au situat între 329,6 si 727,1 Bq/Kg, cu o medie anuala de 408,3 Bq/kg.

Vegeta ţie spontan ă

Radioactivitatea beta globală a variat în acestă perioadă între 170,7 si 533,2 Bq/kg masa verde, cu o medie anuala de 255,9 Bq/kg masa verde.

Impactul functionarii CNE Kozlodui asupra populaţiei si mediului. În 2011 SSRM Bechet a participat la realizarea Programului de Monitorizare a

Radioactivităţii Factorilor de Mediu în Zona de Influenţă a CNE Kozlodui. Programul de supraveghere a CNE Kozlodui a constat în prelevarea periodică de catre SSRM Bechet, ca si de catre alte statii din zona, a probelor de mediu (sol, vegetaţie spontană, ape) din puncte situate de-a lungul Dunării, în zona de influentă a CNE Kozlodui, urmată de prepararea şi măsurarea lor gamma spectrometric de către SSRM Craiova.

Nu a fost pusă în evidenţă cresterea radioactivitatii în mediu, ca urmare a funcţionării CNE Kozlodui. Mehedin ţi

Staţia de radioactivitate Drobeta turnu Severin este o staţie cu program standard (11 ore/zi ) şi face parte din reţeaua naţionala de supraveghere a radioactivităţi mediului. Obiectivele Programului naţional de supraveghere a radioactivităţii mediului şi implicit ale staţiei sunt :

Bq/mp*zi Evolutia concentratiei depuneril or atmosferice l /mp

0

1

2

3

4

ian feb mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Act

ivita

tea

spec

ifica

0

10

20

30

40

Pre

cipi

tatii

Activitatea specifica

precipitatii

195

- detectarea rapida a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelelor de radioactivitate a mediului in teritoriu ;

- notificarea rapida a factorilor de decizie in situaţie de urgenţă radiologica şi susţinerea cu date din teren a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real;

- urmărirea continuă a nivelelor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică ;

- furnizarea de informaţii către public. Aerosoli atmosferici-Drobeta Tr.Severin

Procedura de determinare a radioactivităţii atmosferei constă în aspirarea pe filtre a aerosolilor atmosferici şi măsurarea radioactivităţii filtrelor la diferite intervale de timp. Pentru a separa contribuţia radionuclizilor naturali la radioactivitatea unei probe de aerosoli atmosferici, măsurarea beta globală se realizează în trei etape ( la 3 minute, la 20 de ore şi la 5 zile de la prelevarea probei ) , după o metodologie standard. Volumele aspirate sunt de 10 mc, iar intervalele de aspiraţie sunt de 5 ore. Se efectuează 2 aspiraţii zilnice, în funcţie de programul de lucru . Pentru determinarea radioactivităţii artificiale filtrul aspirat se măsoara beta global la 5 zile de la prelevarea probei.

În tabele sunt prezentate valorile medii şi maxime lunare ale radioactivităţii beta globale ale aerosolilor atmosferici înregistrate la Staţia de Radioactivitate Dr. Tr. Severin în anul 2011, iar în figuri .sunt reprezentările grafice ale valorilor din tabele. Unitatea de măsură a activităţii specifice, pentru valorile considerate este mBq/mc

Luna Media Maxima I 3.0 6.2 II 2.7 4.7 III 3.4 7.2 IV 2.4 5.9 V 3.9 6.6 VI 3.2 6.8 VII 4.6 9.2 VIII 5.6 9.9 IX 5.7 10.7 X 3.9 11.0

XI 3.9 6.6 XII 3.6 8.6

Tabel nr.8.6.1. Aerosoli atmosferici activităţii specifice beta globale (Bq/mc), aspiraţia 02-07

Fig. nr.8.6.25.

0

2

4

6

8

10

12

I III V VII IX XI

MEDIA

MAXIMA

Fig. nr. 8.6.25 Aerosoli atmosferici activităţii specifice beta globale

(Bq/mc), aspiraţia 02-07

196

Tabel nr.8.6.2.

0

1

2

3

4

5

6

7

8

I III V VII IX XI

MEDIAMAXIMA

Fig. nr.8.6.26. - Aerosoli atmosferici activităţii specifice beta globale ( Bq/mc ), aspiraţia 08-13.

Doza gama –Drobeta Tr. Severin In tabel sunt prezentate valorile medii si maxime lunare înregistrate în anul 2011, iar în

figură sunt reprezentate grafic aceste valori.

Luna Media Maxima I 0.086 0.099 II 0.084 0.099 III 0.092 0.131 IV 0.100 0.134 V 0.095 0.128 VI 0.091 0.113 VII 0.090 0.109

VIII 0.088 0.109 IX 0.090 0.110 X 0.098 0.133

XI 0.105 0.136

XII 0.105 0.135 Tabel nr.8.6.3 Debitul dozei gamma in aer (micro Gy/h )2011

Luna Media Maxima I 2.7 7.6 II 2.1 7.3 III 1.8 3.7 IV 1.0 2.4 V 1.5 2.5 VI 1.5 3.0 VII 2.0 4.9 VIII 2.1 5.9 IX 2.0 3.9 X 1.5 2.9 XI 2.6 5.2

XII 2.9 7.9

197

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

0,14

I III V VII IX XI

MEDIA

MAXIMA

Fig. nr.8.6.27. Debitul dozei gamma in aer (micro Gy/h )2011

Depuneri atmosferice-Drobeta Tr. Severin Prelevarea probelor de depuneri atmosferice totale (praful atmosferic şi precipitaţii

atmosferice ) se face zilnic, de pe o suprafaţă de 0.3mp, durata de prelevare fiind de 24 ore. Nivelul radioactivitaţii beta globale în medii şi maxime lunare este prezentat în tabel , iar

reprezentarea grafică in figura.

Luna Media Maxima I 1.0 3.7 II 1.4 7.4 III 1.1 2.4 IV 1.0 2.3 V 0.9 3.6 VI 1.2 13.4 VII 1.2 9.3 VIII 0.9 2.6

IX 0.7 1.2 X 0.8 3.7 XI 0.9 1.6 XII 1.0 2.6

Tabel nr 8.6.4.Depuneri atmosferici, activităţi specifice beta globale (Bq/mp/zi )

0

2

4

6

8

10

12

14

I III V VII IX XI

MEDIAMAXIMA

Fig. nr.8.6.28. Depuneri atmosferici, activităţi specifice beta globale (Bq/mp/zi )

198

Apa bruta Dun ăre-Drobeta Tr.Severin În cursul anului 2011 au fost prelevate probe de Dunăre, cu frecvenţa zilnică. În general,

radioactivitatea artificială beta globală a acestor probe a variat între 0,12 –0,70 Bq/l . Valorile medii şi maxime lunare sunt prezentate în tabel , iar reprezentarea grafică în figură Pe tot parcursul anului 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 2

Bq/l .

Luna Media Maxim

I 0.30 0.74

II 0.21 0.35

III 0.25 0.55

IV 0.19 0.30

V 0.18 0.32

VI 0.16 0.28

VII 0.16 0.21

VIII 0.18 0.50

IX 0.15 0.18

X 0.17 0.27

XI 0.19 0.35

XII 0.33 0.70 Tabel nr.8.6.5.Radioactivitatea beta globală (Bq/l ) în probe de apă de Dunăre, 2011

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

I III V VII IX XI

MEDIA

MAXIMA

Fig. nr 8.6.29. Radioactivitatea beta globală (Bq/l ) în probe de apă de Dunăre, 2011

Sol necultivat-Drobeta Tr. Severin

Probele de sol necultivat au fost prelevate în cursul anului 2011 cu frecventă săptămânală ,din perimetrul amplasamentului Staţiei de Radioactivitate Dr. Tr. Severin .

Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabel, iar reprezentarea grafică în figura . Valorile obţinute s-au încadrat în medie între 213.2-427.3 Bq/kg sol uscat , maxima înregistrându-se în luna octombrie ( 556.1 Bq/kg ) .

Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelelor de atenţionare pe tot parcursul anului 2011.

199

Luna Media Maxim

I 299.1 326.6

II 316.2 406.5

III 213.2 274.4

IV 276.8 397.9

V 316.3 431.2

VI 302.7 432.9

VII 261.7 323.4

VIII 291.0 396

IX 293.4 400.7

X 427.3 556.1

XI 380.1 538.3

XII 263.9 290.9 Tabel nr.8.6.6. Sol necultivat, activitaţi specifice beta globale ( Bq/kg ),2011

0

100

200

300

400

500

600

I III V VII IX XI

MEDIA

MAXIMA

Fig. nr 8.6.30. -Sol necultivat, activitaţi specifice beta globale ( Bq/kg ),2011

Vegetata ţie-spontan ă- Drobeta Tr.Severin

Probele de vegetaţie spontană au fost prelevate în cursul anului 2011 cu frecventă săptămânală, din perimetrul amplasamentului Staţiei de radioactivitate Dr. Tr. Severin .

Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabel, iar reprezentarea grafică în figura Sunt prezentate numai lunile din sezonul de vegetaţie ( aprilie – octombrie ).

Radioactivitatea artificială beta globală în probele de vegetaţie a variat în medie între 173.1-469.2 Bq/kg masă verde , maxima înregistrându-se în luna iunie( 984.8 Bq/kg ).

Luna Media Maxim I II III IV 316.6 410.9 V 292.3 333.5 VI 469.2 984.8 VII 328.4 383.8 VIII 265.3 380.2 IX 224.6 457.3 X 173.1 206.4

XI

XII Tabel nr .8.6.7 Vegrtaţie spontană, activitaţi specifice beta globale ( Bq/kg ), 2011

200

0100200300400500600700800900

1000

I III V VII IX XI

MEDIA

MAXIMA

Fig. nr 8.6.31.- Vegrtaţie spontană, activitaţi specifice beta globale ( Bq/kg ), 2011

Vâlcea

La nivelul judeţului Vâlcea pe întreaga perioadă a anului 2011 a funcţionat staţia automată de supraveghere a radioactivităţii mediului amplasată la sediul APM Vâlcea. Aceasta face parte din reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului (RNSRM) şi a fost pusă în funcţiune în anul 2008. Staţia automată monitorizează debitul dozei gama absorbite în aer şi este compusă din staţia automată de doză gamma propriu-zisă şi un modul de staţie meteorologică, care ne dă informaţii privind următorii parametri meteo: presiune atmosferică (absolută şi relativă), temperatura aerului, umiditatea aerului, viteza şi direcţia vântului, punctul de rouă şi precipitaţii. 14. Debitul dozei gamma -Vâlcea Agenţia pentru Protecţia Mediului Vâlcea a fost echipată cu o staţie automată de monitorizare a debitului de doză gamma absorbită încă din anul 2008. Sistemul de măsurare a radioactivităţii a înregistrat în general, valori cuprinse între 0,1 – 0,15 mSv/h pentru doza gamma 1 şi valori uşor mai scăzute pentru doza gamma 2. Staţia de doză gamma afişează valori ale debitului de doză gamma la o frecvenţă de 60 minute întrucât pâna la această dată nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii de 0,25 µSv/h, care reprezintă limita de atenţionare , conform OM 1978/2010 şi s-au incadrat în limitele de variaţie ale fondului natural.

Gorj APM Gorj deţine o Staţie automată de monitorizare a radioactivităţii din cadrul S.N.A.A.R.M., începând cu anul 2007 În cursul anului 2011 valorile înregistrate de laboratorul APM Gorj la Staţia automată de monitorizare a radioactivităţii din cadrul S.N.A.A.R.M. s-au încadrat în limitele de variaţie ale fondului natural. Olt

Staţia de radioactivitate a APM Olt funcţionează în regim automat, datele privind doza gama atmosferică, condiţiile meteorologice locale şi parametrii de funcţionare, de pe raza.

In anul 2011 au fost achiziţionate şi validate 12996 doze gamma. Valorile înregistrate nu au depăşit limitele de atenţionare şi s-au încadrat in limitele fondului natural conform Ord. 1978/ 2010 (limita/h este 0,25 µSv/h).

La nivelul judeţului Olt, singura sursă de radiaţii care poate modifica fondul natural este CNE Kozlodui.

201

8.7. POLUAREA FONICĂ ŞI SĂNĂTATEA

Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezenţei simultane a mai multor sunete, în general nearmonice, cu o intensitate, origine şi durată diferite. Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensităţi de circa 60 dB. Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea funcţiilor circulatorii, schimbări ale ritmului inimii şi ale presiunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stări de teamă şi incomoditate, diminuează atenţia şi siguranţa. Traumatismele provocate de zgomot se referă la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc.

Experienţele efectuate de către cercetători au arătat că zgomotele excessive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente cu cele suportate de oameni în activitatea lor cotidiană au produs la mai multe persoane o creştere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o creştere a nivelului glucozei în sânge. Acţiunea primară a zgomotului puternic influenţează negativ nu doar asupra urechii, dar are şi urmări neurologice - ameţeli, cefalee, oboseală. Muzica puternică poate crea stări de depresi

Zgomotul e foarte periculos, acţiunea sa se manifestă cu timpul, pe nesimţite. Tot mai frecvent în lumea medicală se vorbeşte despre maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos şi auditiv.

Zgomotul poate produce la nivelul organului auditiv fenomenul de oboseală auditivă, traumatism sonor şi surditate profesională.

Oboseala auditiv ă este caracterizată printr-o scădere temporară a pragului percepţiei auditive; ea se accentuează în cazul măririi intensităţii, frecvenţei şi timpului de expunere la zgomot. Astfel un zgomot cu intensitate de peste 92dB şi cu o frecvenţă cuprinsă între 500-800 Hz produce după 60 de minute de expunere o scădere temporară a audiţiei.

Traumatismul sonor produs brusc de zgomotul puternic chiar pentru un timp foarte scurt poate cauza ruptura timpanului. Astfel de situaţii se întâmplă în cazul unor explozii, împuşcături, erupţii intense de gaze din recipiente sub presiune. După vindecarea leziunii poate persista surditatea pentru sunete cu frecvente de peste 9000Hz.

Surditatea profesional ă se datorează efectuării anumitor activităţi expuse în mod deosebit la zgomot. Surditatea datorată zgomotelor se caracterizează printr-o pierdere definitiva şi ireversibilă a audiţiei.

Deteriorarea continuă a mediului sonor caracterizează habitatul modern. Principalele surse de poluare fonică la nivelul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia care afectează viaţa oamenilor sunt: zgomotul rezultat din circulaţia rutieră, feroviară, zgomotul şi vibraţiile provocate de construcţii, de instalaţiile de ventilare, de condiţionarea aerului, centrale termice, discoteci, baruri şi unele zone de agrement.

Guvernul României a adoptat în anul 2005 Hotarârea 321, care abordează la nivel naţional metodología evitării, prevenirii sau reducerii efectelor dăunătoare provocate de zgomotul ambiental inclusiv a disconfortului, prin implementarea următoarelor măsuri : • determinarea expunerii la zgomotul ambiental prin întocmirea hărţilor de zgomot pentru toate localitaţile din ţară până în 2012; • punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor privind zgomotul ambiental şi efectele sale; • adoptarea, pe baza datelor din hărţile de zgomot, a planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental; Până la sfârşitul anului 2012 toate localităţile din România, vor trebui să realizeze şi să pună la dispoziţia publicului hărţi strategice de zgomot, care vor contribui la identificarea şi monitorizarea

eficientă a principalelor surse de poluare fonică.

202

Judetul Mehedin ţi Activitatea de monitorizare a nivelului de zgomot efectuată de AGENŢIA PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI DR: TR - SEVERIN implică determinări ale nivelului de zgomot - planificate - efectuate în 16 puncte (un număr de 384 de măsuratori ) din diferite zone ale oraşului, unde se fac măsuratori de doua ori pe lună.

Stabilirea acestor puncte de monitorizare a nivelului de zgomot s-a facut în concordanţă cu cerinţele STAS-urilor naţionale dar şi a Directivei 2002/49/ EC privind gestionarea zgomotului ambiental, transpusă în legislaţia naţională prin H.G. nr. 674 / 2007 pentru modificarea şi completarea HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental; astfel punctele stabilite oferă date despre nivelul de zgomot provenit din traficul rutier, activităţi industriale dar şi nivelul de zgomot din zona şcolilor, gradiniţelor şi zonelor de recreere – parcuri. În anul 2011 la nivelul judeţului s-au efectuat un număr de 336 măsuratori ale nivelului de zgomot în puncte fixe ale căror rezultate duc la la urmatoarele concluzii: - indiferent de ora la care se efectuează măsuratorile, există puncte unde nivelul de zgomot este frecvent depaşit,de exemplu:

� Cartier Crihala - Splai M.Viteazu � Podul Gruii � Sensul Giratoriu � Calea Timişoarei-zonă cu uşoare depăşiri datorită diminuării volumulului de

trafic greu, deviat în prezent pe centura ocolitoare a oraşului

Tabel nr. 8.7.1 .- Valori medii anuale pentru punctele de măsurare nivel de zgomot

Puncte de masurare

Valori medii Leq (A)

( dB ) anul 2010 Valori medii Leq (A)

( dB ) anul 2011

Valoare limita Leq (A)

( dB ) F-ca confectii 70 70 70 Sens giratoriu 70 70 65 Pod Gruii 72 71 65 Crihala PECO 68 67 65 Crihala SPLAI 71 70 65 Statia AUTO Alunis 68 68 70 Calea Timisoarei 72 71 70 Bd. Carol I 64 64 65 F.E. Halanga 68 67 65 S.C. DELIGNIT S.A 54 53 65 Piata CRIHALA 55 55 65 Scoala nr. 9 63 63 75 Gradinita nr. 7 62 59 75 Parc ROZE 52 51 50 Zona Casa Tineretului 55 55

50

Parc Crihala 54 53 50

203

Fig. 8.7.1. Evoluţia nivelului de zgomot pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin, comparativ

cu anii 2009 si 2010

Evolutia nivelului de zgomot pe raza municipiului D robeta Turnu Severin 2010 -2011

45

50

55

60

65

70

75

80

F-ca c

o nfec

tii

Sens g

ir ato

riu

pod gru

ii

Crihala

PECO

Crihala

SPLAI

st. A

UTO Alu

nis

cal .

Timiso

arei

b-dul C

arol

FE Hala

nga

LimDELIG

NIT to

c at

Piata C

RIHALA

SCOALA NR. 9

Gradin

ita n

r. 7

Parc R

OZE

Zona C

asa T

inere

tului

Parc C

rihala

Puncte de masurare

Niv

el d

e zg

omot

(dB

)

Valori medii 2010

Valori medii 2011

Limita zone linistite

Limita scoli ,gradinite

Limita str. Categ. II

Limita str. Categ. III

Deasemenea,în urma monitorizării zonelor liniştite ( parcul Rozelor, parc Crihala ) , s-au

inregistrat depaşiri ale nivelului de zgomot, datorită amplasării într-o zonă cu trafic rutier şi feroviar. S-au efectuat un număr de 63 măsurători cu plată la solicitarea agenţilor economici, 5 măsurători la solicitarea Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu – Mehedinţi, 2 măsurători la solicitarea I.P.J. – Mehedinţi si 5 măsurători la solicitarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mehedinţi. Aceste măsurători au permis identificarea unor surse de poluare fonică diverse ( activităţi industriale, mici ateliere, muzică ), care au impus luarea de măsuri corespunzatoare ( contravenţii, lucrări de izolare fonică, etc. ) în vederea încadrării respectivelor activităţi în limitele de zgomot impuse de legislaţia în vigoare. Judetul V âlcea

La nivelul judeţului în anul 2011 s-au efectuat 71 măsurători care au avut ca scop determinarea nivelului echivalent de zgomot ( Lech ) şi verificarea încadrării rezultatelor din măsurători în conformitate cu STAS-ul 10009/1988.

APM Vâlcea a monitorizat nivelul de zgomot în municipiul Rm. Vâlcea . În acest sens s-au efectuat investigaţii în zone cunoscute ca fiind sensibile din punct de vedere al nivelului de zgomot : zone cu trafic rutier şi feroviar , rezidenţiale şi industriale, parcări , parcuri , pieţe ,zone de joacă pentru copii . Monitorizarea a fost efectuată pe timp de zi, în orele de vârf ale activităţilor urbane şi în momente de intensitate medie a traficului , respectiv de marţea până joia, în intervalul orar 10-16.

Tabel nr.8.7.2. Măsurători de zgomot în anul 2011

Tip m ăsurătoare zgomot Număr

măsurători jude ţ

Nivel de zgomot

echivalent Lech max dB(A)

măsurat

Nivel de zgomot

echivalent Lech max dB(A)

admis

Număr depăşiri

Depăşiri %

Limită pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber

2 63.1 65 - -

Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii 6 63.2 85 - -

204

Interior parcuri, zone de recreere şi odihnă 4 62.9 60 2 50 Limită incintă industrială 13 64.8 65 2 15.38 Zone feroviare 5 63.9 70 - - Aeroporturi - - - - - Parcaje auto 3 73.3 90 - - Stadioane, cinematografe în aer liber - - - - - Trafic rutier 36 74.0 70 15 41.66 Zone locuibile 2 66.2 50 2 100

În traficul rutier Programul de monitorizare a cuprins intersecţiile şi străzile cele mai reprezentative din municipiul Rm. Vâlcea . Pentru străzi de categorie tehnică II s-au efectuat 29 măsurători iar pentru străzi de categorie tehnică III s-au efectuat 7 măsurători

Fig. nr. 8.7.2. Situaţia depăşirilor la monitorizarea nivelului de zgomot pe străzi

29

14

7

10

5

10

15

20

25

30

nr. m

ăsu

răto

ri

categorie II categorie III

categorie strad ă

Trafic rutier situa ţie str ăzi

Nr. masuratori

Nr depasiri

Pentru străzile de categorie tehnică II , s-au înregistrat 14 depăşiri cu valori între 0.3- 4.0dB (A) a valorii maxime admisă de 70(dB). La străzile de categorie tehnică III , valoarea maximă admisă de 65dB (A) a fost depasită la o singura măsurătoare cu 1.8 dB (A).

Măsurătorile efectuate în interiorul Parcurilor Alutus şi Casa de Cultură au evidenţiat depăşiri a valorii maxime admisă de 60dB (A) , în medie cu 2.7dB (A). În interiorul Parcurilor Zăvoi şi Mircea cel Bătrân, datorită perdelei de vegetaţie abundentă , nivelul de zgomot măsurat a fost sub limita admisă .

� Evaluarea nivelului de zgomot la limita pie ţelor agroalimentare nu a evidenţiat depăşiri ale nivelului de zgomot maxim admis.

� Nivelul de zgomot evaluat în interiorul parc ărilor nu a depăşit valoarea maximă admisă de 90dB (A).

� În zona feroviar ă nu s-au constatat depăşiri ale valorii maxime admisă de 70dB (A). � La limit ă incinte industriale (măsurători efectuate la comandă şi colectare date cu privire

la sursele de zgomot din judeţ ) au fost înregistrate 2 depăşiri ale nivelului de zgomot maxim admis .

� În zona locuibil ă (măsurători efectuate la comandă ) nu a fost asigurată valoarea de 50 dB (A) a nivelului de zgomot exterior clădirii de locuit , măsurat la 2 m de faţadă.

Nivelul de zgomot echivalent cel mai mare din anul 2011 a fost înregistrat în luna septembrie la bordura trotuarului ce mărgineşte partea carosabilă a Bulevardului Calea lui Traian ,în zona centrală, în apropiere de intersecţia B-dul Calea lui Traian cu Str.Ana Ipătescu şi cu Str.Splaiul Independenţei. LAeq măsurat = 74.0 dB. Monitorizarea a fost continuă, de 24 minute, în intervalul orar 13:28-13:52 .La această intersecţie a fost înregistrată şi valoarea maximă momentană LAmax

de 96 dB de la sirena SMURD.

205

Tabel nr. 8.7.3. .

Jude ţul Nr.

măsurători

Maxima masurat ă

Lech max dB(A)

Depăşiri %

Indicator utilizat

Determin ări În urma

sesiz ărilor

Sesizări rezolvate

% Vâlcea 71 74.0 29.57 Lech 2 100

Judetul Olt În anul 2011 s-au prelevat un număr de 113 probe privind zgomotul stradal pe principalele

artere de circulaţie, nivelul de zgomot la limita unor zone funcţionale (pieţe, parcuri, şcolii şi zone industriale) şi nivelul de zgomot în zonele rezidenţiale din judeţul Olt ce au urmărit nivelul echivalent de zgomot (LEQ).

Tabel nr. 8.7.4.

Tip m ăsurătoare zgomot Număr măsurători

Maxima măsurat ă (dB) Depăşiri %

Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 4 72,1 - Incinte de şcoli şi creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii 4 76,0 -

Parcuri, zone de recreere şi odihnă 2 68,6 - Incintă industrială 39 87,2 2,56 % Zone feroviare Aeroporturi Parcaje auto Stadioane, cinematografe în aer liber Trafic 57 88,5 17,54% Altele – zone locuibile 7 71,2 85,71 %

In judeţul Olt s-au efectuat determinări sonometrice în următoarele oraşe, respectiv pe următoarele străzi:

� municipiul Slatina (Str. Libertaţii, str. Cireaşov, str. Artileriei, str.Ec. Teodoroiu, str. Primăverii, B-dul A.I. Cuza, B-dul N. Titulescu, Str. Ionaşcu, str. Serg. Maj. C-tin Dorobantu, str. Piteşti);

� oraşul Balş (str. N.Balcescu); � municipiul Caracal (str. 1 Decembrie1918,str. Plevnei, str. Caracalla, str. N.Titulescu, piata

agroalimentara); � oraşul Dragăneşti - Olt (str. N.Titulescu), � oraşul Corabia (str. 1 Mai).

Clasificarea tehnică a străzilor din mun. Slatina conform Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 49 / 1998, este prezentată în tabelul 8.7.5.

Tabel nr. 8.7.5.

Oraşul Strada

Categoria tehnic ă a străzilor conform

Ordinului MT nr. 49/1998

Valoarea admis ă

LEQ (dB(A)) conform

STAS 10009/88

Punct de prelevare

Str. Ionaşcu III 65 Catedrala Slatina B-dul N.Titulescu II 70 Spital de Urgenţă Slatina,

Complex Comercial Kaufland B-dul A.I.Cuza II 70 BCR , CEC Str. Primăverii II 70 Piaţa Zahana Str. Libertăţii II 70 Poştă Str. Cireaşov II 70 Piaţa Gării Str. Artileriei II 70 Mag. Lidle Str. Ec.Teodoroiu II 70 Sens Giratoriu Str. Serg. Maj. Dorobanţu Constantin

III 65 Scoala Ştefan Protopopescu

SLATINA

Str. Pitesti II 70 OMV

206

Din datele obţinute se poate concluziona faptul că s-a depăşit limita admisă prin STAS 10009/88, privind acustica urbană, pentru străzile de categoria tehnică a-II-a şi a III-a (CMA admis 70 dB(A), respectiv 65 dB(A)) pe arterele intens circulate, respectiv: str. Cireaşov, str. Piteşti, str. Ionaşcu, în municipiul Slatina, str. N.Bălcescu în orasul Balş şi în zonele rezidenţiale (CMA admis 50 dB) din municipiul Slatina, iar pentru nivelul de zgomot la limita unor zone funcţionale (pieţe, parcuri, şcoli şi zone industriale) depăşindu-se rareori limitele stabilite de normativele în vigoare.

Judetul Gorj

În județul Gorj, în anul 2011 s-au efectuat un număr de 135 determinări sonometrice în zonele Tg-Jiu, Rovinari, Turceni, Motru, Porceni, Jilţ Nord, Jilţ Sud, Bîrseşti, Fărcăşeşti, Lupoaia, după cum urmează;

� la limita unor zone funcţionale ale agenţilor economici; � la exteriorul locuinţelor cetăţenilor;

Determinările au fost efectuate în scopul monitorizării nivelului de zgomot în vecinătatea incintelor industriale, la solicitărea operatorilor economici sau a persoanelor fizice, la sesizarea cetăţenilor şi la solicitarea Gărzii de Mediu, după cum urmează:

� 36 determinări au fost efectuate pentru monitorizare, în zone rezidenţiale aflate în vecinătatea unor obiective industriale, nefiind înregistrate depăşiri ale nivelului de zgomot admis;

� 78 de determinări ca urmare a solicitărilor diferiţilor operatori economici; � 14 determinări la solicitarea GNM-CJ Gorj ; � 7 determinări ca urmare a sesizării cetăţenilor. S-a înregistrat un număr de 7 depăşiri ale limitei de zgomot admise (65dB(A) ) la limita

zonelor funcţionale ale incintelor industriale . Cele mai ridicate valori au fost înregistrate la limita vestică a carierei de cărbune aparţinând E.C. Roşia cu o maximă de 78 dB(A) şi la limita zonei funcţionale a SC Legnami Toscana S.R.L. Tg-jiu - 69 dB(A).

S-a înregistrat un număr de 31 depăşiri ale limitei de zgomot admise (50dB(A) ) la exteriorul locuinţelor situate în imediata vecinătate a unor zone industriale din mediul urban şi rural. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în zona Rogojelu în apropierea Termocentralei Rovinari - 69 dB(A), şi în vecinatatea punctelor de încărcare cărbune aparţinând E.M. Jilţ - 73 dB(A) .

În cazul depăşirilor înregistrate a fost notificată GNM-CJ Gorj, instituţie abilitată să dispună măsuri legale în astfel de situaţii.

Judetul Dolj În cursul anului 2011 au avut loc un nr. de 42 de măsurători din care 13 măsurători la

solicitarea GNM CJ Dolj, Instituţiei Prefectului Dolj, Poliţiei Locale a Municipiului Craiova înregistrându-se 4 cazuri de depăşiri 35% şi 29 de mărsurători efectuate la solicitarea agenţilor economici respectiv prestări de servicii.

8.8.TENDINŢE

Sănătatea este un element esenţial al calităţii vieţii şi bunăstării la care trebuie să aspire orice fiinţă umană, pentru a trăi în condiţii de viaţă normale şi decente. Această idee se regăseşte în primele documente de constituire a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.), în anul 1948. Ea apare înscrisă în Carta elaborată, unde se subliniază: “deţinerea celei mai bune stări de sănătate ce poate fi atinsă constituie unul din drepturile fundamentale ale oricărei fiinţe umane, indiferent de rasă, religie, opinii politice, condiţie economică sau socială”.

Mediul joacă un rol crucial în fizicul, mentalul şi bunăstarea oamenilor. În ciuda îmbunătăţirilor semnificative, rămân diferenţe majore în calitatea mediului şi a sănătăţii umane. Degradarea mediului, prin poluarea aerului, zgomot, substanţe chimice, scăderea calităţii apei şi

207

pierderea zonelor naturale, combinate cu modificări ale stilului de viaţă, pot contribui la creşteri substanţiale ale ratelor de obezitate, diabet zaharat, boli ale sistemelor cardiovascular şi nervos şi a cancerului – toate fiind probleme majore de sănătate publică pentru populaţie. Poluarea apei şi a aerului s-a redus, dar nu suficient pentru a rezulta o calitate ecologică bună în toate corpurile de apă sau pentru a asigura calitatea bună a aerului în toate zonele urbane.

Unul dintre obiectivele UE este de a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor prin promovarea unei stări bune a sănătăţii. Astfel, Programul de sănătate al Uniunii Europene (2008-2013) are drept scop:

� să îmbunătăţească siguranţa cetăţenilor în materie de sănătate; � să promoveze sănătatea şi să reducă inegalităţile în domeniu; � să genereze şi să difuzeze informaţii şi cunoştinţe medicale.

Cartea verde a UE privind expunerea la zgomot menţionează că aproape 20% din populaţia UE suferă de pe urma nivelurilor de zgomot pe care experţii în sănătate le consideră a fi inacceptabile, adică dintre cele care pot duce la enervare, perturbarea somnului şi efecte adverse asupra sănătăţii.

Transportul, în special în zonele urbane, este unul dintre factorii cheie care contribuie la expunerea umană la poluarea aerului şi la zgomot.

Poluarea majoră este produsă de către termocentrale care asigură căldura şi apa caldă

menajeră. Termocentralele se constituie ca obiective IPPC. Programele de reducere progresivă a emisiilor atmosferice provenite din instalaţiile mari de ardere unde s-au stabilit investiţii şi măsuri de minimizare a cantităţilor de noxe şi gaze de ardere evacuate în atmosferă, pentru atingerea ţintelor de performanţă în anul 2013, sunt în permanenţă monitorizate.

Mediul inconjurator ne asigură condiţiile necesare vieţii, însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esenţiale cât mai util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieţii noastre. Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece si se pare ca populaţia nu acordă interes acestui proces nociv. Convingerea că această problemă este doar a specialistilor şi a forurilor internaţionale, este tot atat de eronată, pe cât este şi de gravă.