Download - PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL (PATZ) …Facultatea de Geografie ... Evidentierea speciilor pt. care au fost desemnate siturile Natura 2000 84 10.3. Evidentierea si prognozarea

RAPORT DE MEDIU Planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) Valea Hârtibaciului. Judeţul Sibiu

0

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL (PATZ)

VALEA HÂRTIBACIULUI, JUDEŢUL SIBIU

Raport de mediu Beneficiar: MINISTERUL DEZVOLTǍRII REGIONALE ŞI TURISMULUI Proiectant: UNIVERSITATEA “BABEŞ-BOLYAI” CLUJ - NAPOCA Facultatea de Geografie

Şef de proiect: Prof. univ. dr. Pompei Cocean

Responsabil temă: Prof. univ. dr. Alexandru Ozunu

Februarie 2012


1

COLECTIV ELABORARE

1. Prof. univ. dr. Pompei Cocean – Şef de proiect

2. Conf. dr. Alexandru Ozunu – Responsabil de temă

3. Sef lucr. dr. Iuliu Vescan – Coordonator colectiv

4. Şef lucr. dr. Radu Mihăiescu

5. Conf. dr. Liviu Muntean

6. Prof. univ. dr. Victor Sorocovschi

7. Şef lucr. dr. Viorel Gligor

8. Şef lucr. dr. Sorin Filip

9. Şef lucr. dr. Raularian Rusu

10. Şef lucr. dr. Ioan Fodorean

11. Teh. Nastasia Boia


2

CUPRINS

INTRODUCERE 3

I. CONŢINUTUL PATZ 6

1.1. Conţinutul şi obiectivele principale ale planului 6

1.2. Dezvoltarea durabilă a zonei (principii şi obiective) 8

1.3. Etapizarea procesului de planificare 12

II. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PATZ 14

III. POLITICI PROGRAME SI CORELAREA CU OBIECTIVELE PLANULUI 20IV. RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE 21

V. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI

22

5.1. Calitatea aerului 23

5.2. Calitatea apelor 23

5.3. Gestiunea deşeurilor şi degradarea solurilor 40

5.4. Calitatea vieţii în raport cu nivelul dotărilor tehnico-edilitare 39

VI. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN 53

VII. CARACTERISTICI DE MEDIU POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

54

VIII. OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, RELEVANTE PENTRU PLAN

56

8.1. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau international relevante pentru PATZ

57

8.2. Stabilirea obiectivelor de mediu locale relevante pentru teritoriul analizat 60

IX. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN LEGĂTURĂ CU OBIECTIVELE STRATEGICE PROPUSE

63

9.1. Identificarea şi selectarea preliminară a obiectivelor şi măsurilor din PATZ 66

9.2. Evaluarea matriciala a potentialelor efecte semnificative asupra mediului 72

X. GRADUL DE AFECTARE A BIODIVERSITĂŢII ŞI A ECOSISTEMELOR 84

10.1. Protecţia biodiversităţii şi a peisajului 84

10.2. Evidentierea speciilor pt. care au fost desemnate siturile Natura 2000 84

10.3. Evidentierea si prognozarea impactului asupra ariilor, habitatelor si speciilor 92

10.4. Masurile de reducere a impactului planului asupra habitatelor si speciilor 93

10.5. Peisajul cultural şi agricultura ecologică 94

XI. MĂSURI DE PREVENIRE/REDUCERE ŞI COMPENSARE A EFECTELOR ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

96

XII. MOTIVAREA CONCLUZIEI EVALUĂRII 109

XIII. MĂSURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE 110

XIV. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 113


3

INTRODUCERE

Obiectivul procedurii de evaluare strategică de mediu este acela de a asigura un nivel

înalt de protecţie a mediului şi de a contribui la integrarea consideraţiilor cu privire la

mediu în pregătirea şi adoptarea anumitor planuri şi programe, în scopul promovării

dezvoltării durabile, prin efectuarea eveluării de mediu a planurilor şi programelor a

cărori măsuri-implementarea poate avea efecte semnificative asupra mediului.

Documentaţia „Planul de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului. Judeţul

Sibiu. Restructurarea relaţiei urban-rural în contextul coeziunii teritoriale” s-a înscris de

la bun început printr-o analiză minuţioasă a situaţiei existente, o determinantă a

vehiculării unor scenarii-diagnostic şi a formulării unor ample şi complexe prognoze de

dezvoltare teritorială.

Realizarea documentaţiei a avut la bază principiile impuse de sintagma „dezvoltare

durabilă”. Aceasta este considerată drept un corolar al tuturor formelor de dezvoltare

socio-economică, prin păstrarea unui echilibru constant între afirmarea sectorului

economic şi protecţia mediului şi a valorificării raţionale a resurselor naturale sau,

conform definiţiei unanim cunoscute, dezvoltarea durabilă „este acea dezvoltare care

urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor

viitoare de a-şi satisface propriile nevoi” (Raportul Brundtland, 1987). Apărut într-un

context al confruntării cu o criză globală a epuizării resurselor naturale şi a degradării

continue a mediului, dezbătut de către comunitatea internaţională încă din anii '70 (la

Stockholm). Această paradigmă s-a impus în urma conferinţei Naţiunilor Unite de la Rio

de Janeiro, din 1992, plecând de la necesitatea asigurării pentru generaţiile viitoare a unui

suport cel puţin la parametrii calitativi şi cantitativi actuali. În acest context, nu se

interzice dezvoltarea economică actuală, însă se impune schimbarea strategiei de

dezvoltare pentru a respecta mediul şi a promova un mod de utilizare conştientă a

resurselor naturale de care dispunem.


4

Analiza strategică de mediu este un instrument deosebit de important, care are

mecanisme specifice prin care evaluează impactul pe care îl pot avea măsurile din PATZ

asupra mediului, acesta din urmă identificat prin intermediul obiectivelor de mediu

relevante.

Pe tot parcursul elaborării şi avizării evaluarea strategică de mediu pune la dispoziţie

pârghii prin care măsurile cu impact semnificativ de mediu pot fi ajustate în aşa fel încât

impactele potenţiale să nu modifice substanţial calitatea mediului, aşa cum a fost ea

definită ca şi referinţă.

Implementarea sistemelor bazate pe planificare strategică poate fi realizată doar prin

integrarea politicilor de mediu în toate celelalte politici sectoriale, aceasta fiind şi una din

principiile de bază al protecţiei mediului, angajament care se regăseşte în legea cadru a

protecţiei mediului (art. 3.lit.a din OUG 195/ 2005 privind protecţia mediului aprobată

prin Legea 265/2006): „a) principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici

sectoriale;"Acest principiu presupune decizii politice importante, dar şi colaborare între

autorităţile de mediu şi autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, care au la

rândul lor atribuţii şi responsabilităţi stabilite în legea mediului.”

Gestionarea unui sistem complex, cum este teritoriul unei ţări, sau o parte a acestui

teritoriu, impune o abordare integrată, capabilă să recunoască interesele multiple ale

utilizatorilor, care de multe ori se suprapun/întrepătrund, într-o manieră raţională şi

coordonată. Aceasta impune, printre altele şi o evaluare a impactului anumitor

planuri/programe/proiecte în vederea utilizării resurselor naturale în beneficiul social şi

economic al generaţiilor actuale şi viitoare, fără prejudicierea bazei existente de resurse şi

prin asigurarea conservării proceselor ecologice.

Tipul de document care în unele state membre este considerat a fi un plan, este cel care

stabileşte modul în care este propusă implementarea unei scheme sau a unei politici.

Acestea pot fi, de exemplu, planuri de utilizare a terenului care stabilesc modul în care va

avea loc dezvoltarea, ori prevăd reguli sau linii directoare referitoare la tipul de


5

dezvoltare care corespunde unei anumite zone, sau determină criteriile care trebuie luate

în considerare pentru dezvoltarea ulterioară.

Raportul de mediu a fost realizat în conformitate cu HG 1076/2004 privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe ( publicată în

Monitorul Oficial, partea I, nr 707 din 5 august 2004)., care transpune Directiva

2001/42/EC (Directiva SEA) cu respectarea conţinutului cadru din Anexa 2. al acesteia

precum şi cu recomandările metodologice din “Manualul privind aplicarea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe”, elaborat de MMGA si ANPM,

aprobat prin Ordinul nr. 117/2006 şi a Ghidului generic privind evaluarea de mediu

pentru planuri şi programe.

Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European şi a Consiliului, care se referă la

evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (’’Directiva SEA’’) a

intrat în vigoare la 21 iulie 2001. Această Directivă obligă autorităţile publice să

considere dacă planurile sau programele pe care le pregătesc vin în întâmpinarea scopului

acestei Directive şi, deci, dacă este necesară realizarea unei evaluări de mediu a acestor

propuneri, în conformitate cu procedurile din Directivă.

Raportul de mediu reprezintă partea esenţială a evaluării de mediu şi constituie baza

pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planurilor şi programelor.

Prin Ordinul MMGA nr. 995/21 septembrie 2006, publicat în Monitorul Oficial al

României nr.812/3 octombrie 2006 s-a aprobat lista planurilor şi programelor care intră

sub incidenţa HG 1076/2004, respectiv a planurilor pentru care trebuie realizată o

evaluare de mediu. Conform procedurilor HG 1076/2004, trebuie identificate, descrise şi

evaluate potenţialele efecte semnificative asupra mediului care pot apărea prin

implementarea planului sau a programului inclusiv formularea de alternative la acestea.

În acest scop procedura evaluării strategice de mediu cuprinde 3 etape : etapa de

încadrare a planului/ programului în procedura evaluării de mediu, etapa de definitivare a


6

proiectului de plan/ program şi de realizare a raportului de mediu şi etapa de analiză a

calităţii raportului de mediu.

Aceste etape prevăd parcurgerea mai multor paşi printre care se numără şi consultarea

publicului şi a autorităţilor interesate de efectele implementării planurior/programelor,

luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul

decizional şi asigurarea informării tuturor părţilor interesate asupra deciziei luate.


7

I. CONŢINUTUL PATZ

1.1. Expunerea conţinutului

„Planul de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului. Judeţul Sibiu.

Restructurarea relaţiei urban-rural în contextul coeziunii teritoriale” a fost elaborat

respectând conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului în

concordanţă cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind urbanismul şi amenajarea

teritoriului precum şi a Metodologiei elaborate de Institutul Naţional de Cercetare-

Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului UrbanProiect, Bucureşti.

Metodologia urmăreşte armonizarea cu practici vest-europene privind dezvoltarea

spaţială şi a avut în vedere – la formularea conţinutului cadru - principiile adoptate de

către Uniunea Europeană în diverse documente specifice.

Prima etapă a Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului, judeţul

Sibiu a fost dedicată situaţiei existente şi disfuncţionalităţilor ce derivă din aceasta şi care

trebuie remediate urgent, demers fără de care nu s-ar ajunge la o cunoaştere exactă a

problemelor din teritoriu.

Trecând în revistă aspectele teoretice menite a descifra mecanismul de funcţionare al

sintagmei „dezvoltare teritorială durabilă”, investigaţiile colectivului de elaborare a

planului de amenajare s-au oprit asupra sublinierii tuturor factorilor de susţinere

(potenţialul geomorfologic, climatic, hidrologic, bio-pedogeografic şi cel environmental),

a componentei umane şi habitaţionale şi a celor derivate (patrimoniul construit,

infrastructura tehnică, economia, aspectele socio-culturale), dar şi asupra interrelaţionării

lor şi a principalelor probleme pe care le prezintă. Ba mai mult, o sinteză a acestor

aspecte a fost redată prin analiza diagnostic SWOT, unde au fost identificate posibilităţile

de revigorare ale teritoriului dat.


8

Poziţionarea centrală a Văii Hârtibaciului ar face trimitere, într-o primă instanţă, la o

regiune puternic dezvoltată, ce şi-a valorificat din plin avantajul amplasării geografice. În

realitate, lucrurile sunt diferite. Dihotomia centru – perifericitate dobândeşte în acest

context alte valenţe, centrul devine el însuşi o „periferie”, atât prin raportarea la scară

departamentală cât şi la nivel naţional. Cauzele acestei izolări sunt date de puternicul

caracter rural al aşezărilor bazinului Văii Hârtibaciului, de o economie slab dezvoltată şi

mai ales datorită lipsei de racordare cu unităţile teritoriale învecinate, căile de

comunicaţie rutiere şi feroviare atingând doar tangenţial această regiune.

Suprapus Podişului Hârtibaciu, arealul analizat este inclus în linii mari zonei protejate

omonime, parte componentă a reţelei NATURA 2000, caracterizându-se printr-o

extensiune remarcabilă a pajiştilor şi fâneţelor, o carte de vizită a biodiversităţii

teritoriale, augmentată şi de decretarea ca areale protejate a alte două entităţi teritoriale:

„Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu” şi „Sighişoara – Târnava Mare”, ceea ce îi asigură

Văii Hârtibaciului cadrul optim pentru declararea unei „regiuni ecologice durabile”, atâta

timp cât vor fi implementate măsuri clare de organizare şi amenajare raţională ale

acesteia.

Principalul obiectiv al planului l-a constituit demonstrarea faptului că Valea Hârtibaciului

este o unitate teritorială de tip program, pentru care realizarea unui astfel de plan de

amenajare constituie o acţiune binevenită. S-a pornit de la premisa că acest deziderat

poate fi înfăptuit printr-o restructurare a relaţiei dintre mediul urban şi cel rural, fapt

realizat de altfel prin surprinderea mecanismelor de interrelaţionare dintre cele două

medii rezidenţiale.

Pe lângă acest obiectiv general, strategia de dezvoltare a urmărit, secvenţial, obiectivele

specifice pentru fiecare componentă a sistemului teritorial, elementele de inovare fiind

date tocmai de propunerile pertinente, detaliate, concretizate sub forma unui set de

direcţii, măsuri şi acţiuni de dezvoltare şi rezultate dintr-o radiografiere atentă a situaţiei

existente şi a creionării disfuncţionalităţilor.


9

Un alt aspect ce merită supus atenţiei îl constituie eliminarea prejudecăţilor legate de

structura geodemografică a populaţiei, respectiv catalogările regiunii prin prisma

aportului însemnat al populaţiei ţigăneşti, situaţia din teren confirmând deschiderea

acestora spre acţiuni de incluziune socială. Pe de altă parte, mozaicul etnic prezent secole

la rând, chiar dacă actualmente membrii unor etnii au dispărut din teritoriu (a se vedea

populaţia săsească), a asigurat şi poate asigura diversitatea multiculturală a regiunii,

investită ca atare şi ca pecete pregnantă a acesteia.

Realizarea coeziunii teritoriale a intrat în atenţia specialiştilor şi practicienilor din toate

câmpurile de acţiune şi din toate domeniile de activitate, suscitând din ce în ce mai mult

interesul actorilor locali. Stă mărturie pentru Valea Hârtibaciului înfiinţarea

microasociaţiei regionale de dezvoltare socio-economică omonime, la care au afiliat

persoane fizice şi juridice din cuprinsul unităţilor administrative Agnita, Alţâna, Bârghiş,

Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod, Merghindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia şi

Vurpăr.

Văzută şi iniţiată drept o punte de legătură între proiectant şi beneficiar, şi mai cu seamă

un punct de reper şi o concretizare aplicată, prin soluţii, pentru comunitatea umană

implicată, dincolo de fundamentarea, relevarea unor metodologii şi transpunerea unor

teorii în câmpul practicii, strategia de dezvoltare a Văii Hârtibaciului devine un loc de

întâlnire al unor specialişti din câmpuri diferite de activitate, dar uniţi printr-un scop

comun. Acela de a oferi soluţii concrete în vederea realizării coeziunii teritoriale,

depăşindu-se stadiul de observator impersonal şi devenind parte integrantă a comunităţii

obşteşti a Văii Hârtibaciului.

1.2. Dezvoltarea durabilă a zonei (principii şi obiective)

Nr. crt.

Direcţii de dezvoltare teritorială durabilă

Principii ale dezvoltării durabile

Obiective de dezvoltare ale Văii Hârtibaciului

Factori de afirmare ai dezvoltării Văii Hârtibaciului

1. Valorificarea eficientă a resurselor naturale

Principiul subsidiarităţii; Principiul rentabilităţii. Principiul

Exploatarea eficientă a resurselor şi valorificarea economică raţională a lor; Prevenirea şi eliminarea

Prezenţa unor surse acvifere de suprafaţă şi de adâncime; Fond cinegetic şi piscicol bogat; Extensiunea ridicată a


10

avantajului comparativ.

riscurilor naturale păşunilor şi fâneţelor; Importante resurse turistice naturale.

2. Conservarea patrimoniului spiritual

Principiul funcţionalităţii; Principiul subsidiarităţii; Principiul interacţiunii.

Perpetuarea şi conservarea moştenirii materiale şi spirituale a comunităţii obşteşti; Întărirea coeziunii sociale; Restaurarea, conservarea şi promovarea patrimoniului construit.

Multiculturalism etnic pregnant; Prezenţa unor personalităţi marcante ale locurilor; Existenţa unor muzee Existenţa unor artefacte distincte, provenind din perioada antică, feudală sau modernă.

3. Dezvoltarea economică

Principiul funcţionalităţii, Principiul repartiţiei spaţiale; Principiul integrării; Principiul parteneriatului; Principiul rentabilităţii.

Îmbunătăţirea infrastructurii tehnice şi tehnico-edilitare a regiunii Accesibilitatea crescută a populaţiei la serviciile existente; Creşterea competitivităţii economice; Prevenirea şi eliminarea disparităţilor economice; Dezvoltarea mediului antreprenorial; Consolidarea relaţiilor de cooperare între actorii locali şi comunitate, pe de o parte, sau între autorităţile locale din teritoriu cu entităţi teritoriale învecinate, pe de altă parte; Sprijinirea şi lansarea unei agriculturi ecologice; Asigurarea pieţei interne şi externe cu produse locale; Afirmarea turismului rural; Identificarea unor branduri turistice şi promovarea lor.

Poziţia geografică remarcabilă; Afirmarea serviciilor în spaţiul urban; Valenţe peisagistice deosebite; Prezenţa unor agenţi economici funcţionali cu produse realizate ecologic; Caracterul întreprinzător al locuitorilor; Infrastructura turistică în curs de dezvoltare; Afilierea la reţele de turism.

4. Afirmarea socio-culturală

Principiul funcţionalităţii; Principiul interacţiunii; Principiul rentabilităţii; Principiul parteneriatului.

Creşterea calităţii vieţii locuitorilor; Asigurarea accesibilităţii populaţiei la serviciile socio-culturale; Eliminarea decalajelor rural-urban; Integrarea socială a comunităţii etnice ţigăneşti; Creşterea numărului

Gravitaţia convergentă spre polul urban Agnita; Un mozaic accentuat al etniilor; Moştenire culturală individualizată de-a lungul secolelor.


11

instituţiilor socio-culturale şi a calităţii lor, sporirea vizibilităţii acestora atât direct, cât şi pe cale electronică şi înmulţirea spectacolelor sau manifestaţiilor desfăşurate sub egida lor.

5. Protecţia mediului Principiul integrării; Principiul rentabilităţii; Principiul complementa-rităţii ecologice.

Transformarea Văii Hârtibaciului într-o importantă nişă ecologică Conservarea faunei şi florei sălbatice; Protecţia habitatelor naturale Ecologizarea serviciilor de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor.

Poziţia geografică remarcabilă; Areale naturale protejate (80% din suprafaţa totală a regiunii); Numărul însemnat de exemplare floristice şi faunistice din cuprinsul arealelor protejate.

6. Asigurarea coeziunii teritoriale

Principiul integrării; Principiul regionalismului; Principiul funcţionalităţii; Principiul programării; Principiul complexităţii; Principiul parteneriatului.

Managementul resurselor umane existente; Conservarea resurselor naturale; Afirmarea socio-economică a teritoriului prin intensivizarea relaţiilor sociale, accesul locuitorilor la manifestările culturale şi creşterea competitivităţii agenţilor economici şi a serviciilor oferite de aceştia.

Calitatea locuitorilor; Diversitatea resurselor naturale; Posibilităţi de lansare a sectorului economic; Numărul din ce în ce mai ridicat al antreprenorilor.

În orice iniţiativă de preschimbare a realităţii, în condiţiile respectării zestrei locale şi a

perpetuării acesteia, se va lua în calcul o planificare riguroasă a teritoriului, prin

rezolvarea problemelor actuale şi viitoare, nerenunţând la trecut, ci valorificând cât mai

bine cu putinţă resursele locale viabile. De asemenea, în vederea unei bune gestionări a

componentei de susţinere, nu se va omite în niciun caz prezenţa interfluviilor sub formă

de cuestă, cu fenomene accentuate de torenţialitate şi alunecări de teren sau posibilitatea

apariţiei unor fenomene hidrice şi climatice extreme.

Concentrarea ridicată a populaţiei rurale, valorile pozitive ale bilanţului demografic

natural şi migraţional, creşterea populaţiei angrenate în sectorul serviciilor pot constitui,

de asemenea, câteva repere pozitive ale resursei umane, tot acum conturându-se şi


12

necesitatea asigurării unui management adecvat al acesteia, din perspectiva renunţării la

caracterul static al acesteia şi transformarea ei într-o componentă dinamică. Gradul redus

de urbanizare al regiunii determină ponderi însemnate ale navetiştilor. În acest sens se are

în vedere întărirea rolului polarizator al centrului urban Agnita prin diversificarea

serviciilor şi creşterea calitativă a acestora şi modernizarea centrelor supracomunale

Nocrich şi Roşia, care să poată accede în viitor la statutul de oraş.

Dincolo de favorabilitatea impusă de morfologia terenului, de extensiunea pajiştilor şi

fâneţelor, intercalate cu pâlcuri de păduri de calitate superioară, cu un potenţial încă

neexploatat la adevărata lui valoare (produse forestiere derivate, masă lemnoasă, fond

cinegetic), multiplicate de posibilitatea accesării unor proiecte cu finanţare europeană şi

afirmarea turismului rural şi a serviciilor, Valea Hârtibaciului are încă de rezolvat câteva

disfuncţionalităţi majore în ceea ce priveşte dezvoltarea economică.

Înainte de toate, fără o infrastructură bine pusă la punct, acest areal riscă să rămână în

aceeaşi condiţie de izolare ce l-a caracterizat până acum, prezenţa DJ 106 nu poate

compensa lipsa unui drum european sau naţional şi inexistenţa unei magistrale feroviare.

Apoi, infrastructura tehnico-edilitară trebuie să fie modernizată, acolo unde este cazul, şi

creată în unităţile administrativ-teritoriale lipsite de aceste servicii. Fertilitatea ridicată a

solurilor, caracterul întreprinzător al populaţiei, atragerea unor investitori reprezintă alte

pârghii de susţinere ale dezvoltării economice ale regiunii date.

Cu un imens potenţial ecologic, suplinit pe lângă decretarea arealelor protejate extinse pe

aproape întreaga suprafaţă a teritoriului investigat, cu o bogată faună şi floră sălbatică,

partea nord-estică a judeţului Sibiu se confruntă şi cu aspecte de poluare, rezultate din

activitatea antropică întreprinsă, din depozitarea inadecvată a deşeurilor etc., măsuri

stringente pentru protecţia mediului impunându-se şi în cadrul prezentei strategii de

dezvoltare.

Numărul crescut al personalităţilor culturale pe care le-a plămădit spaţiul „periferic” al

judeţului Sibiu, colecţiile etnografice şi de istorie locală găzduite de muzeele locale,


13

diversitatea manifestărilor etnografice şi a obiceiurilor, perpetuarea portului, muzicii şi

dansului popular hârtibăcean definesc un spaţiu mental de o netă autenticitate, o bază de

plecare în stabilirea unor direcţii ulterioare de dezvoltare pentru afirmarea socio-culturală

a regiunii sau conservarea şi promovarea patrimoniului spiritual.

Prin surprinderea tuturor acestor premise favorabile, dar şi a disfuncţionalităţilor întâlnite,

coroborate cu nişte direcţii strategice decupate minuţios, se poate asigura coeziunea

teritorială a sistemului teritorial Valea Hârtibaciului, principalul scop fiind creşterea

bunăstării locuitorilor şi investirea acestuia drept o regiune „centrală”, polarizatoare din

toate punctele de vedere.

1.3. Etapizarea procesului de planificare

Orice demers actual reprezintă o provocare pentru iniţiatorii ei, dar şi pentru varii

stakeholderi implicaţi. Abordarea spaţială, specifică geografiei, împletită cu perspectiva

temporală reclamă soluţii practice, fără de care lucrurile ar rămâne frumos ticluite şi

aranjate „pe hârtie”.


14

Soluţiile de amenajare, cu specificarea unor coordonate temporale clare constituie

substanţa proiectului, corolarul fiind dat de modul de punere în practică a acestora.

În funcţie de posibilitatea de realizare a acestora, de resursele umane, financiare,

legislative sau de orice altă natură, de care inevitabil se ţine cont în orice plan de

amenajare teritorială, pot fi creionate trei coordonate temporale.

Într-o primă etapă, de scurtă durată (2010-2015) pot fi schiţate punctele de plecare în

demararea oricărui plan de amenajare teritorială şi primele direcţii concrete pentru

Etapa I Etapa a II-a Etapa a III-a Transformarea Văii Hârtibaciului într-o importantă regiune ecologică; Racordarea mai eficientă a infrastructurii Văii Hârtibaciului la unităţile teritoriale învecinate; Îmbunătăţirea infrastructurilor tehnico-edilitare ale teritoriului; Valorificarea resurselor naturale ale regiunii; Atragerea unor investitori străini şi concretizarea unor investiţii menite a propulsa regiunea din punct de vedere socio-economic; Accesarea unor proiecte cu finanţare europeană; Integrarea socială a tuturor comunităţilor locale; Existenţa unor activităţi de reconversie profesională şi dezvoltarea serviciilor în spaţiul urban şi periurban; Afirmarea turismului rural; Dezvoltarea sectorului antreprenorial; Ocuparea forţei de muncă din teritoriu şi concentrarea ocupaţională a acestora în regiune, prin intermediul unor programe de susţinere a acesteia.

Afirmarea unei agriculturi ecologice; Construcţia autostrăzii Braşov-Borş; Conservarea patrimoniului spiritual al regiunii şi perpetuarea moştenirii materiale şi spirituale a populaţiei; Investirea aşezărilor rurale cu funcţii diverse şi eliminarea disparităţilor existente între spaţiul urban şi cel rural; Crearea unor branduri locale şi regionale şi promovarea lor; Perfecţionarea relaţiilor între instituţiile regionale şi stabilirea unor parteneriate între acestea.

Utilizarea unor surse de energie regenerabile; Racordarea regiunii la reţelele de transport europene, atât feroviare cât şi rutiere; Materializarea descentralizării şi autonomiei locale; Asigurarea pieţei regionale şi naţionale cu produse locale, cu certificare ecologică; Creşterea standardului de viaţă al locuitorilor şi a gradului de acces la serviciile socio-culturale; Consolidarea identităţii regionale a Văii Hârtibaciului.


15

eliminarea disparităţilor existente şi conectarea dintre mediile rezidenţiale urban şi rural,

prin:

construirea şi modernizarea infrastructurii teritoriului, pentru a scoate din izolare

bazinul Văii Hârtibaciului prin transformarea drumului judeţean DJ106 în drum

naţional, modernizarea drumurilor publice, începerea lucrărilor de construcţie la

autostrada Braşov-Borş şi racordarea feroviară a teritoriului;

găsirea unor soluţii economice concrete, pentru a depăşi în primă fază criza

economică la care a fost redusă întreaga umanitate, şi la cea de tranziţie prelungită,

instalată de aproape două decenii, la nivel naţional;

creşterea competitivităţii economiei, prin dezvoltarea mediului antreprenorial, prin

diversificarea serviciilor oferite şi multiplicarea celor deja existente;

optimizarea accesibilităţii populaţiei la principalele tipuri de servicii existente, cu

precădere în spaţiile rurale izolate;

scoaterea din izolare a spaţiului rural prin afirmarea socio-culturală şi economică;

extinderea zootehniei ecologice, atât prin apariţia unor forme de asociere (microferme

şi ferme), specializate pe creşterea anumitor animale, dar şi prin utilizarea unor

îngrăşăminte, modernizarea parcului auto sau aplicarea pentru accesarea unor proiecte

cu finanţare europeană;

creşterea serviciilor de consultanţă agricolă, comercială pentru toţi posibilii

beneficiari, fie ei persoane fizice din mediul rural sau urban, fie ei mici întreprinzători

sau mari corporaţii şi investitori străini;

promovarea multiculturalismului, prin diversificarea şi creşterea frecvenţei

manifestărilor culturale, a conservării arhitecturii tradiţionale, a perpetuării culturii

populare etc.;

integrarea socială a rromilor şi eliminarea stigmatului „a fi rom” prin pregătirea

profesională şi demararea unor activităţi generatoare de venituri;

asigurarea unui management al resurselor umane, prin asigurarea unor locuri de

muncă, atât pentru persoanele disponibilizate cât şi pentru proaspeţii absolvenţi, în

căutarea unui prim loc de muncă;

relansarea Văii Hârtibaciului prin extinderea turismului rural şi a calităţii bunurilor şi

serviciilor turistice oferite.


16

Optimizarea relaţiilor rural-urban poate fi reperată în cadrul celei de-a doua etape (2015-

2025) prin schiţarea câtorva direcţii de dezvoltare, dictate de specificul regional:

crearea şi promovarea unor branduri locale;

realizarea unor parteneriate între instituţiile locale şi regionale abilitate şi lărgirea sferei

lor de influenţă prin realizarea unor relaţii de cooperare cu actori locali, regionali,

naţionali sau internaţionali din domenii conexe pentru perfectarea fluxurilor de

informaţii, masă şi energie;

continuarea acţiunilor de fluidizare a relaţiilor intra- şi interteritoriale prin

modernizarea infrastructurii, dinamizarea economiei, respectiv afirmarea sectorului

terţiar şi intensivizarea agriculturii cu respectarea normelor de funcţionare europene;

creşterea calităţii vieţii populaţiei prin accesul ridicat la serviciile sociale, culturale şi

economice şi calitatea acestora;

augmentarea serviciilor, în primul rând în spaţiul urban şi periurban dar şi în cel rural.

O ultimă etapă, particularizată începând cu pragul anului 2025, pe un interval de cel puţin

jumătate de veac, se bazează pe bunul mers al obiectivelor amintite în etapele precedente,

nivelul de dezvoltare atins permiţând existenţa unor situaţii de eliminare a decalajelor

socio-economice instalate anterior, a creşterii calităţii vieţii locuitorilor, prin păstrarea

calităţii forţei de muncă şi întărirea coeziunii sociale. Materializarea celei de-a treia etape

ia forma următoarelor obiective:

conservarea şi protecţia mediului, pe de o parte prin luarea unor măsuri concrete de

protejare a arealelor protejate, pe de altă parte prin valorificarea resurselor naturale şi

ocrotirea speciilor şi a habitatelor;

fluidizarea relaţiilor intra- şi interregionale prin finalizarea construcţiei autostrăzii şi

racordarea la reţelele de transport european (TEN-T) şi transformarea regiunii într-un

„centru” competitiv;

creşterea veniturilor populaţiei şi întreprinzătorilor, marcă evidentă a standardului de

viaţă al populaţiei;

consolidarea identităţii regionale prin implicarea directă a comunităţii în viaţa socio-

culturală;


17

transformarea Văii Hârtibaciului într-o regiune program, cu o capacitate proprie de

autosusţinere.

II. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PATZ Documenta�ia este una foarte vasta, din cadrul acesteia am selectat obiectivele specifice, structurate sectorial pe direc�ii strategice de ac�iune �i măsuri, după cum urmează: OBIECTIV STRATEGIC 1. Valea Hârtibaciului ca regiune de program cu însuşiri sistemice 1.1. Fortificarea statutului de sistem teritorial integrat al Văii Hârtibaciului

OBIECTIV STRATEGIC 2. Racordarea eficientă a Văii Hârtibaciului la sistemele teritoriale învecinate, de acelaşi rang sau de rang superior (regionale şi naţionale) prin infrastructuri conectate marilor culoare de transport

OBIECTIV STRATEGIC 3. Eficientizarea relaţiilor om-mediu în contextul exploatării ecologice, sustenabile, a resurselor naturale 3.1. Conservarea şi protecţia mediului prin diminuarea şi/sau înlăturarea fenomenelor negative de impact

3.1.1.Diminuarea riscurilor alunecărilor de teren cauzate de factori naturali sau antropici şi protecţia mediului împotriva efectelor acestor fenomene 3.1.2. Prevenirea şi combaterea inundaţiilor 3.1.3. Prevenirea proceselor de torenţialitate, prăbuşire, surpare 3.1.4. Gestionarea eficientă a riscurilor seismice

3.2. Reconversia mediului în contextul dezvoltării durabile 3.2.1. Îmbunătăţirea calităţii aerului 3.2.2. Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă 3.2.3. Prezervarea calităţii solului şi a apelor subterane 3.2.4. Asigurarea unui mediu urban ecologic

3.3. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reducerea impactului asupra mediului 3.3.1. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor 3.4. Protecţia biodiversităţii şi a peisajului 3.4.1. Protecţia şi conservarea ariilor şi siturilor protejate OBIECTIV STRATEGIC 4. Protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului natural şi construit


18

4.1. Protecţia, conservarea şi exploatarea durabilă a patrimoniului natural 4.2. Conservarea, protejarea şi promovarea patrimoniului construit din Valea Hârtibaciului 4.2.1. Conservarea, protejarea şi valorificarea monumentelor istorice cu relevanţă culturală naţională 4.2.2. Promovarea monumentelor istorice cu semnificaţie religioasă evanghelică şi ortodoxă 4.2.3. Conservarea, protejarea şi valorificarea monumentelor care atestă existenţa comunităţii săseşti în regiune 4.2.4. Conservarea, protejarea şi valorificarea exponatelor culturii şi civilizaţiei ţărăneşti OBIECTIV STRATEGIC 5. Planificarea riguroasă a dezvoltării aşezărilor în vederea optimizării funcţiilor şi esteticii lor

5.1. Identificarea axelor şi arealelor de dezvoltare prioritară 5.2. Modificarea statutului unor aşezări 5.3. Specializarea funcţională şi de habitat a localităţilor 5.4. Asigurarea necesarului de locuinţe în perspectiva anului 2020 5.5. Modernizarea şi diversificarea dotărilor şi infrastructurii edilitare

OBIECTIV STRATEGIC 6. Asigurarea infrastructurii de bază şi conexe şi a condiţiilor necesare pentru dezvoltarea durabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii

6.1. Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea resurselor de apă existente, a asigurării necesarului de apă şi dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă 6.1.1. Asigurarea pentru întreaga regiune a surselor de alimentare cu apă în cantitatea şi la calitatea impusă de standardele europene 6.1.2. Înfiinţarea, extinderea şi execuţia reţelei de alimentare cu apă 6.1.3. Înfiinţarea şi execuţia reţelei de canalizare şi staţii de epurare

6.2. Creşterea gradului de accesibilitate a judeţului prin edificarea unui sistem de căi de transport modern şi integrat 6.3. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii • reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii fizice locale şi regionale, cu scopul de a crea cadrul favorabil atragerii de investiţii, promovării creşterii economice şi creării de locuri de muncă sustenabile; • îmbunătăţirea infrastructurii regionale de transport dintre polii economici şi coridoarele pan-europene; • facilitarea accesului la zonele industriale, turistice şi spre zonele izolate din Regiune.

6.4. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţie a mediului


19

• asigurarea unui standard de viaţă ridicat pentru locuitorii Regiunii Centru prin armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării apelor menajare şi în gestionarea deşeurilor; • implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului; • creşterea oportunităţilor de investiţii în special în domeniul turismului şi a activităţilor de protecţie a mediului.

OBIECTIV STRATEGIC 7. Asigurarea de resurse umane durabile prin limitarea declinului demografic, remigrări şi prin perfecţionarea sistemului de sănătate, de educaţie şi de formare/reconversie profesională 7.1. Asigurarea unei creşteri demografice echilibrate în raport cu oferta de dezvoltare şi capacitatea de suport a judeţului 7.2. Încurajarea în continuare a remigraţiei şi reintegrarea persoanelor emigrate, cu beneficii sociale şi economice 7.3. Creşterea ratei de activitate şi a gradului de ocupare a forţei de muncă 7.4. Dezvoltarea unei pieţe a muncii cu mobilitate sporită a forţei de muncă între afacerile în declin şi cele în creştere 7.5. Asigurarea serviciilor de sănătate şi asistenţă socială la un nivel ridicat, cu deosebire în mediul rural 7.6. Dezvoltarea sistemului de educaţie şi formare profesională prin parteneriate între unităţile de învăţământ şi actorii locali şi adaptarea acestuia la cerinţele pieţei, diversificarea învăţământului superior şi a celui mediu în centre regionale OBIECTIV STRATEGIC 8. Dezvoltarea durabilă, pornind, în primul rând, de la resursele locale, a tuturor ramurilor economice în vederea asigurării cerinţelor de consum şi îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei locale şi de creare a excedentului de produse pentru piaţa extrajudeţeană Obiectiv specific 1: Consolidarea activităţilor economice viabile, concomitent cu lărgirea spectrului economic prin diversificarea activităţilor economice în vederea creşterii gradului de acoperire a nevoilor de consum şi a valorii adăugate a produselor şi serviciilor realizate. Obiectiv specific 2: Integrarea sistemului economic local în ansamblul regional. 8.1. Integrarea dezvoltării agriculturii într-o politică de dezvoltare rurală durabilă 8.1.1. Eficientizarea şi creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole 8.1.2. Imbunătăţirea calitativă a resursei umane 8.1.3. Augmentarea valorii produselor şi activităţilor agricole şi a creşterii veniturilor pentru producătorii agricoli 8.2. Creşterea competitivităţii sectorului zootehnic, ca activitate agricolă prioritară 8.3. Optimizarea producţiei agricole vegetale în raport cu cerinţele pieţei şi ale industriei locale şi regionale 8.4. Eficientizarea cadrului organizaţional şi a structurilor de sprijinire a afacerilor din domeniul industrial, în vederea creşterii accesibilităţii la servicii specializate 8.5. Augmentarea competitivităţii agenţilor economici industriali


20

8.6. Promovarea eficientă a produselor şi serviciilor economice locale, pe pieţele de la nivel judeţean, regional şi naţional a produselor specifice economiei locale 8.7. Creşterea competitivităţii pe pieţele turistice naţionale şi internaţionale 8.8. Repertorierea, reabilitarea şi conservarea capitalului şi a infrastructurii turistice OBIECTIV STRATEGIC 9. Ridicarea calitativă a standardului activităţilor din învăţământ, ocrotirea sănătăţii şi cultură în vederea împlinirii dezideratelor spirituale şi de siguranţă socială a populaţiei aferente regiunii 9.1.Creşterea calităţii învăţământului, prin modernizarea şi diversificarea infrastructurii şcolare, a dotării cu personal educaţional performant 9.2. Ridicarea calitativă a actului medical, prin îmbunătăţirea infrastructurii de ocrotire a sănătăţii şi dotarea cu personal specializat 9.3. Amplificarea funcţiei spirituale a regiunii, prin reactivarea instituţiilor de profil, dotarea adecvată a aşezămintelor culturale şi perfecţionarea managementului OBIECTIV STRATEGIC 10. Creşterea coeziunii teritoriale prin reducerea şi eliminarea disparităţilor economico-sociale din sistemul teritorial Valea Hârtibaciului

OBIECTIV STRATEGIC 11. Conturarea în sistemul teritorial Valea Hârtibaciului a unui sistem teritorial optimal deschis, eficient şi rezilient

11.1. Întărirea interrelaţiilor urban-rural în vederea transformării Văii Hârtibaciului într-o regiune program cu atribute de polarizare

III. POLITICI, PROGRAME SI CORELAREA CU OBIECTIVELE PLANULUI Obiective specifice PATZ PATJ

Sibiu Planul de dezvoltare al jud. Sibiu

PJGD Directiva Apa

DirectivaHabitate

Racordarea eficientă a Văii Hârtibaciului la sistemele teritoriale învecinate, de acelaşi rang sau de rang superior (regionale şi naţionale) prin infrastructuri conectate marilor culoare de transport

+ + + 0 0

Eficientizarea relaţiilor om-mediu în contextul exploatării ecologice, sustenabile, a resurselor naturale

+ + + + +

Protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului natural şi construit

+ + + + ?


21

Planificarea riguroasă a dezvoltării aşezărilor în vederea optimizării funcţiilor şi esteticii lor

+ + 0 0 ?

Asigurarea infrastructurii de bază şi conexe şi a condiţiilor necesare pentru dezvoltarea durabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii

+ + + + +

Dezvoltarea durabilă, pornind, în primul rând, de la resursele locale, a tuturor ramurilor economice în vederea asigurării cerinţelor de consum şi îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei locale şi de creare a excedentului de produse pentru piaţa extrajudeţeană

+ + 0 0 0

+ obiectiv compatibil cu obiectivele principale ale planului 0 obiectiv in relatie neutra de compatibilitate – obiectiv incompatibil cu obiectivele principale ale planului ? – compatibilitatea nedefinibila sau de pendenta de alte criterii


22

IV. RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

Obiectivele şi ţintele stabilite în PATZ Valea Hârtibaciului au fost formulate în

concordanţă cu următoarele documente cu caracter director:

• PATN - Planul de amenajare a teritoriului na�ional, cu sec�iunile aprobate

(Sec�iunea

1 – Cai de comunicatii; Sectiunea 2 – Apa; Sectiunea 3 – Zone protejate, naturale

si construite; Sectiunea 4 – Reteaua de localitati; Sectiunea 5 – Zone de riscuri

naturale; Sectiunea 6 – Zone cu resurse turistice);

• PATZ - Planul de amenajare a teritoriului zonal Marginimea Sibiului (PATZ);

• PATJ - Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Sibiu;

• PATZ urile unitatilor administrativ-teritoriale aferente

• Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei – orizonturi 2013-

2020-2030;

• Planul National de Dezvoltare 2007-2013;

• Strategia si Planul de dezvoltare a judetului Sibiu, pentru perioada 2006-2007-

2013;

• Planul de Management al bazinului hidrografic Olt;

• Planul Operaţional Regional (POR) 2007-2013,

• Strategia de dezvoltare a Regiunii Centru.

• Directiva Habitate 92/43/EC, care are ca scop stabilirea unei retele ecologice

europene coerente, de zone speciale de conservare; scopul este de a recunoaste

ca situl respectiv gazduieste valori naturale care merita sa fie protejate.

• Strategia Nationala pentru Biodiversitate si Planul de Actiune pentru

biodiversitate;

• Planul National de Gestionare a Deseurilor si Strategia Nationala de Gestionare a

Deseurilor;

• Planul Regional de Gestionare a Deseurilor

• Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor


23

• Sistemul de Gestiune Integrata a Deseurilor Solide Municipale in Judetul Sibiu;

• Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Sibiu (2007);

• Prevederile legislatiei privind monumentele istorice reprezentative pentru

patrimoniul cultural local.

• Alte planuri şi proiecte legate de domeniile de analiză, aflate în derulare la nivelul

judeţului Sibiu

VI. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE

EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII

PLANULUI

În conformitate cu tema program în această parte se realizează analiza problemelor

semnificative de mediu, inclusiv starea mediului şi evoluţia acestuia în absenţa

implementării Planului de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului, judeţul

Sibiu. Această parte este realizată sub forma unei „monografii analitice” care evidenţiază

toate aspectele de mediu relevante din zonă.

Situaţia existentă a calităţii mediului este abordată cauzal prin prisma determinărilor care

se produc între componenta naturală (suport) şi componenta antropică (exploatare).

Astfel au fost evidenţiate atât condiţiile naturale specifice ale Văii Hârtibaciului,

comunităţile umane (tradiţionale sau nu) care exploatează acest teritoriu şi rezultanta

acestei inter-relaţii exprimată prin calitatea mediului.

Analiza factorilor de mediu şi evaluarea stării calităţii mediului s-au efectuat pe baza

datelor de ordin statistic şi de previziune deţinute de factorii instituţionali avizaţi ai

judeţului Sibiu (Agenţia pentru Protecţia Mediului A.P.M, Sistemul de Gospodărire a

Apelor (S.G.A.), Consiliul Judeţean, Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice

(O.S.P.A.), Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (I.J.S.U.), Oficiul Judeţean

de Cadastru şi Publicitate Imobiliară ş.a.). Fondul informaţional existent a fost coroborat

selectiv cu funcţia diagnostică a mutaţiilor structurilor peisagistice identificate atât prin

evaluarea critică a literaturii existente, cât şi prin analiza la zi a stării de funcţionalitate a


24

componentelor de mediu, pe baza cercetării realităţilor din teren şi inventarierii

diferenţiate a formelor de impact environmental.

5.1. Calitatea aerului

Dintre categoriile de surse de poluare a atmosferei specifice activităţilor umane din

judeţul Sibiu (poluarea industrială, poluarea urbană datorată instalaţiilor de încălzire

centralizată, traficul rutier, urban si de tranzit), pe teritoriul Podişului Hârtibaciului doar

cele specifice aşezărilor umane (instalaţii de încălzire) şi căilor de transport rutier au o

anumită relevanţă.

Sursele majore de poluare a aerului menţionate în rapoartele Agenţiei pentru Protecţia

Mediului Sibiu şi-au încetat activitatea (incineratorul de deşeuri spitaliceşti Agnita) sau

au realizat programele de conformare impuse (staţia de distribuţie carburanţi auto

aparţinând Petrom din oraşul Agnita).

Alte surse de poluare reprezentate de activităţile industriale (din industria lemnului şi a

încălţămintei) din oraşul Agnita nu ridică probleme deosebite din punct de vedere a

calităţii aerului. Menţionăm faptul că nu se prelevează probe de aer cu scopul

monitorizării acestuia în teritoriul de studiu.

5.2. Calitatea apelor

2.2.1. Încadrarea în categorii de calitate pe baza reţelei de monitorizare

Cea mai importantă sursă de poluare a apelor de suprafaţă este S.C. URBIS S.A. Agnita,

care deversează ape uzate cu caracter menajer, neepurate în râul receptor Hârtibaciu, cu

un debit mediu Q med. ev. de 16,8 l/s. Lucrările la staţia de epurare stagnează în

continuare, primăria neavând resurse de finanţare. Apele uzate menajere şi cele

industriale sunt evacuate direct în râul Hârtibaciu fără epurare, poluându-se astfel apele

râului cu substanţe organice, amoniu, sulfuri, detergenţi, suspensii şi crom.


25

În cadrul teritoriului şi în arealul de impact al acestuia asupra apelor de suprafaţă există 4

secţiuni de supraveghere a calităţii apei, dintre care 4 pentru apă destinată potabilizării. În

cadrul monitorizării calităţii apei, s-au analizat indicatori biologici (plancton, alge

bentonice (fitobentos), macroozoobentos) şi fizico-chimici (regimul termic şi acidifierea,

regimul oxigenului, nutrienţii, salinitatea, poluanţi toxici şi specifici, alţi indicatori

chimici relevanţi), clasa generală a calităţii apei la nivel de secţiune fiind echivalentă cu

rezultatul evaluării din cadrul grupei cu situaţia cea mai defavorabilă, pe fiecare tip de

elemente.

Astfel, în conformitate cu ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 161/2006

pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea

stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, celor 4 secţiuni le corespund următoarele

clase:

Nr. crt. Cursul de râu Secţiunea Clasa de calitate generală

1 Hârtibaciu

Amonte Bărcuţ II

Aval Agnita IV

Cornăţel II

2 Daia Amonte Daia II

Motivarea deprecierii calităţii apei râurilor de suprafaţă şi încadrarea acesteia în clasele II

şi IV pentru anumite secţiuni se prezintă succint astfel:

Râul Hârtibaciu

Secţiunea Bărcuţ - clasa de calitate realizată: a II-a. În această secţiune, amplasată în

amonte de localitatea Bărcuţ (judeţul Braşov), râul Hârtibaciu se încadrează în clasa de

calitate a II-a, clasa fiind dată de regimul oxigenului, celelalte grupe de indicatori

încadrându-se în clasa I de calitate. Râul este curat, cu patul albiei argilos - mărnos.

Indicele saprob mediu anual, calculat pe baza indicatorilor, în cursul anului 2007, este de

1,99, corespunzător clasei de calitate a II-a.


26

Secţiunea aval Agnita - clasa de calitate realizată: a IV-a. Clasa de calitate este dată de

grupa regimului oxigenului şi de cea a nutrienţilor, celelalte grupe realizând clasele I şi a

III-a de calitate; starea chimică: bună. După ce colectează apele uzate insuficient epurate

ale oraşului Agnita, râul Hârtibaciu devine poluat, impurificării organice adăugându-i-se

noxele rezultate de la industria locală. Conform indicatorilor biologici, secţiunea prezintă

o stare ecologică proastă (nesatisfăcătoare), având un indice saprob de 3,15,

corespunzător clasei a IV-a de calitate.

Secţiunea Cornăţel - clasa de calitate realizată: a II-a. Pe tronsonul Agnita - Cornăţel

calitatea apei râului se îmbunătăţeşte la toate grupele de indicatori, scoţând în evidenţă

capacitatea mare de autoepurare a râului. Pe acest tronson de râu nu există surse majore

de poluare, aportul afluenţilor cu ape curate ( Zăvoi, Albac, Marpod, Androchiel) fiind

semnificativ. La cca. 24 km aval Agnita, în secţiunea Cornăţel, datorită lipsei unor surse

de poluare importante, se remarcă începutul procesului de autoepurare favorizat şi de

condiţiile hidrografice (pantă redusă, albie adânca, curs lent, vegetaţie abundentă), iar

calitatea apei râului Hârtibaciu se îmbunătăţeşte comparativ cu secţiunea aval Agnita. Din

punct de vedere biologic, secţiunea analizată se înscrie în clasa a II-a de calitate, având

un indice saprob mediu anual de 2,39.

Pârâul Daia

Secţiunea amonte confluenţă Cibin- clasa de calitate realizată: a II-a. Clasa de calitate

este dată de indicatorii grupei regimului oxigenului şi de cei ai altor indicatori chimici

relevanţi, celelalte grupe încadrându-se în clasa I de calitate. Pârâul Daia, în secţiunea

amonte localitate Daia, se prezintă ca un curs lent, lipsit de impact antropic în amonte, cu

un pat al albiei mâlos. Indicele saprob mediu anual – 2,14, încadrează secţiunea analizată

în clasa a II-a de calitate.


27

5.2.2. Calitatea apelor subterane

Apele subterane freatice (ROOT05, şi ROOT06) au fost delimitate în zonele de lunci şi

terase ale Hârtibaciului şi afluenţilor săi fiind dezvoltate în depozite aluvial-proluviale,

poros permeabile, de vârstă cuaternară. Fiind situate aproape de suprafaţa terenului (0-

3m) ele prezintă nivel liber. Alimentarea acviferelor se realizează, în cea mai mare parte

prin infiltrarea apelor din precipitaţii cât şi a celor de suprafaţă. Aceste ape subterane

servesc ca sursă de apă potabilă pentru localităţile din zonă.

Apele subterane de adâncime. Corpul de ape subterane de adîncime (ROOT12) acumulat

în depozite de vârstă pleistocen inferior-romaniană, sarmaţiană se întinde în zona centrală

a teritoriului studiat la o adâncime mai mare de 80 m. Alimentarea corpurilor de ape

subterane se realizează prin drenarea acviferelor freatice. Fiind situate la adâncime mai

mare aceste ape sunt utilizate pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţiilor (Vurpăr).

Riscuri de poluare a apelor subterane

Apele subtearane freatice sunt supuse riscului de poluare cu substanţe organice, nitraţi şi

compuşi ai fosforului datorită activităţilor agricole şi a evacuărilor de ape menajere

insuficient sau neepurate.

Monitorizarea apelor subterane din perspective potabilizării se face pe baza unor foraje

amplasate la Agnita (2 foraje), Cornăţel (1 foraj), Alţâna (2 foraje). Faţă de limitele din

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, la majoritatea forajelor s-au înregistrat

depăşiri la indicatorii: amoniu, CCO-Mn, fier, mangan.

Cauzele poluării pânzei freatice din zonele cu foraje sunt: lipsa canalizărilor centralizate

şi a staţiilor de epurare în majoritatea localităţilor şi funcţionarea necorespunzătoare a

staţiilor de epurare existente (necesită retehnologizare).


28

Situaţii de risc de poluare a apelor subterane freatice sunt constatate în aval de oraşul

Agnita pentru apele freatice din lunca majoră a Hârtibaciului. Apele subterane de

adâncime au în general o calitate bună permiţând prelevarea pentru potabilizare.

5.2.3. Estimarea poluării apelor

Compoziţia fizico-chimică a apei, în condiţii naturale sau neafectate de acţiunea

antropică, este puternic variabilă şi influenţată de diferiţi factori. Fluxurile de apă în

cadrul ciclului hidric constituie un concept cheie nu numai pentru înţelegerea balanţei

masice dar şi pentru geneza calităţii apei. Factori cum ar fi compoziţia fizică şi

mineralogică/chimică a solului şi a subsolului, topografia şi vegetaţia au un efect primar

asupra calităţii apei. Pe traseul dintre zonele de încărcare către zonele de descărcare, apa

interacţionează cu mediul geologic şi provoacă fenomene de dizolvare şi precipitare ca

parte a proceselor de alterare. Apa este un solvent pentru ioni şi un mediu pentru

transferurile de masă şi căldură. Ionii sunt schimbaţi la suprafaţa particulelor de sol, de

exemplu când ploaia acidă este neutralizată de către sol prin schimbarea ionilor acizi cu

ioni cum ar fi potasiul, calciul sau alţii. Aceştia din urmă sunt spălaţi din orizontul de sol

către apele receptoare. Schimbări profunde atât în chimismul şi proprietăţile biologice ale

solului au loc odată cu trecerea apei din zona de aeraţie către zona anaerobă. În cea din

urmă procesele chimice şi fizice sunt dominante pentru modificările calităţii apei.

Organismele vii influenţează de asemenea constituirea calităţii apei (de ex. prin captarea

sau eliberarea de nutrienţi sau alte elemente care sunt specifice pentru o plantă sau o

regiune geografică sau prin generarea de produşi cum ar fi acizii humici în timpul

proceselor de descompunere a materiei organice).

În consecinţă, schimbări în vegetaţie datorate succesiunii naturale sau activităţilor umane

pot afecta foarte semnificativ compoziţia apei. Calitatea apelor subterane sau a apelor de

suprafaţă în oricare punct al peisajului reflectă efectul combinat al multor procese de-a

lungul căilor de transport.


29

Caracteristicile fizico-chimice ale apelor sunt condiţionate nu numai de compoziţia

chimică a rocilor şi solului ci şi de elementele climatice, hidrologice, antropice precum şi

de procesele care au loc în albia Hârtibaciului precum şi a afluenţilor săi.

Bazinul hidrografic Hârtibaciu se desfăşoară în totalitate într-o zonă colinară caracterizată

printr-un mod de utilizare al terenului preponderent agricol. Distribuţia mozaicată a

peisajului cu alternanţe de păduri naturale sau suprafeţe împădurite pe interfluvii, păşuni

pe versanţi şi diverse culturi agricole pe suprafeţe cu pantă mai mică este complementată

aproape pentru toate cursurile de apă cu existenţa unor lunci inundabile (actualmente

majoritatea asanate) cu dimensiuni considerabile.

Acest mod de utilizare omogen al terenurilor ne face să credem că există o relativă

constanţă în ceea ce priveşte generarea poluanţilor din surse difuze. Ceea ce diferă este

amplasarea localităţilor de multe ori în apropierea cursurilor de apă sau a lacurilor,

localităţi caracterizate printr-o concentrare de surse de poluare, datorate sistemelor

septice necorespunzătoare şi a concentrării de activităţi zootehnice.

Aceste procese de generare a poluanţilor şi de introducere a acestora în corpurile de apă

sunt contrabalansate de fenomenele de autoepurare specifice cursului de apă; intensitatea

acestor fenomene variind în funcţie de diferiţi factori specifici: prezenţa şi amplasarea

zonelor umede, vegetaţia riverană şi din cursul de apă, favorizarea oxigenării, stabilitatea

albiei râului. Starea ecosistemelor acvatice se află într-un echilibru dinamic generat de

aceste două procese concurente, ambele suferind variaţii notabile în timp.

Condiţionări hidrologice

Hidrografia regiunii este subordonată râului colector, principal - Hârtibaciu – râu de

podiş, care izvoraşte de la circa 675 m din Dealul Soarş (726 m), traversează podişul cu

acelaşi nume, având, pe o lungime de 90 km, o diferenţă de nivel de 295 m şi o suprafaţă

a bazinului aferent de 1042 km2. Se varsă în Cibin, afluent pe dreapta al Oltului, la 380 m

altitudine absolută.


30

Caracteristicile principale ale cursului de apă colector, rîul Hârtibaci sunt prezentate în

tabelul următor.

Nr

crt.

Râul Staţia

Hidrometrică

Lungimea

râului

(km)

Suprafaţa

(km2)

Altit.

mdM

Debit

mediu

multianual

(mc/s)

Debitul lunar cu

asigurarea (mc/s)

Qm/QM

80% 90% 95%

1 Hârtibaciu Cornăţel 95,9 952 397 2,97 0,183 0,100 0,054

Fiind un râu prin excelenţă de podiş, variaţiile debitelor şi nivelurilor prezintă un ecart

destul de mare, datorate caracterului precipitaţiilor. Astfel, în perioada 1960-1980 s-au

constatat abateri mari de la mediile anuale şi maximele lunare, înregistrându-se valori

maxime lunare de peste 200 m3/s.

Frecventele inundaţii produse de Hârtibaciu au făcut ca încă de la sfârşitul secolului

trecut şi începutul secolului nostru să se întreprindă, sporadic, lucrări de amenajare a

cursului principal. Cea mai importantă amenajare a râului o constituie până în prezent

construirea celor două heleştee de la Brădeni (1953-1955), iniţial pentru interes piscicol.

Tipologia cursurilor de apă

Directiva Cadru pentru Apă prevede ca pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă,

corpurile de apă dintr-un bazin sau district hidrografic să fie diferenţiate după tipul lor.

Clasificarea tipologică a cursurilor de apă se realizează în următoarele etape:

Abordarea top-down - tipologie bazată pe parametrii descriptivi abiotici, factori

presupuşi a se afla în relaţie indirectă cu comunităţile biologice (relaţie de tip cauză-

efect)

Abordarea bottom-up – tipologie bazată pe măsurători directe a variabilităţii

comunităţilor biologice (relaţie de tip efect-cauză) prin care se urmăreşte o verificare

biologică a tipologiei abiotice


31

Suprapunerea celor două abordări pentru definirea finală a tipurilor de corpuri de apă.

Pentru caracterizarea tipologică abiotică a cursurilor de apă din România, având la bază

sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru pentru Apă), s-au utilizat următorii

parametri:

- obligatorii – care conduc la primele diferenţieri:

ecoregiunile;

altitudinea bazinului;

caracteristicile geologice;

suprafaţa bazinului de recepţie.

- opţionali – care conduc la diferenţieri mai detaliate:

structura litologică a patului albiei;

debitul specific mediu multianual;

debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95%;

caracteristicile climatice: precipitaţiile medii multianuale şi temperatura medie

multianuală;

panta medie a cursului de apă.

Ecoregiuni

Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa în Anexa XI a Directivei Cadru în

domeniul Apei, pe baza caracteristicilor ecologice şi a distributiei geografice a faunei

acvatice, în bazinul hidrografic Olt, s-au delimitat 2 ecoregiuni: Munţii Carpati (10) şi

Regiunea Pontică (12). Ca parte componentă a ecoregiunii Munţii Carpaţi, a fost definită

şi subecoregiunea Podişul Transilvaniei (S10) situată în domeniul de altitudine 200-500

m. Bazinul hidrografic Hârtibaciu este inclus în totalitate în subecoregiunea Podişul

Transilvaniei (S10).

Luând în considerare parametrii definitorii în stabilirea tipologiei abiotice a cursurilor

(corpurilor) de ape r. Hârtibaciu este încadrat în categoria RO04 a, îndeplinind următorii

parametri:


32

situare geografică în subecoregiunea 10a Podişul Transilvaniei

suprafaţa BH cuprinsă între 10 şi 1000 km2

substratul geologic-preponderent silicios

structura litologică nisip, pietriş

panta –între 1şi 30‰

altitudinea (mdMN) 200-500

precipitaţii între 500 şi 700 (mm/an)

temperatura medie 8-10°C

debit specific Q (l/s/km2) 1-5

q 95%(l/s/km2) 0,01-0,05

Delimitarea corpurilor de apă

În conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apă

de suprafaţă” se înţelege un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca: râu,

lac, canal, sector de râu, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.

Corpul de apă este unitatea care se utilizează pentru stabilirea, raportarea şi verificarea

modului de atingere al obiectivelor ţintă ale Directivei Cadru a Apei, astfel că delimitarea

corectă a acestor corpuri de apă este deosebit de importantă. Corpul de apă de suprafaţă

se caracterizează prin elementele de calitate indicate în Anexa V a DCA.

Pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaţă s-a ţinut cont de următoarele: categoria

de apă de suprafaţă, tipologia apelor de suprafaţă, caracteristicile fizice ale apelor de

suprafaţă.

Pentru delimitarea mai exactă a corpurilor de apă de suprafaţă s-au considerat, în mod

suplimentar / plus, următorii parametrii:

• starea apelor


33

un element discret de apă de suprafaţă nu trebuie să conţină elemente

semnificative ale unor stări diferite. Un “corp de apă” trebuie să aparţină unei

singure clase a stării ecologice.

în procesul de sub-divizare progresivă a apelor în unitati din ce în ce mai mici,

este necesar să se pastreze un echilibru între descrierea corectă a stării apelor şi

necesitatea evitării fragmentării apelor de suprafaţă într-un număr prea mare de

corpuri de apă;

• ariile protejate.

- limitele existente ale ariilor protejate pot fi considerate la identificarea

corpurilor de apă. De cele mai multe ori, limitele corpurilor de apă nu vor

coincide cu limitele zonelor protejate deoarece ambele zone geografice au fost

definite în scopuri diferite, pe baza unor criterii diferite.

-

• alterările hidromorfologice;

- corpurile de apa puternic modificate (CAPM) pot fi identificate şi

desemnate atunci când starea ecologică bună nu poate fi atinsă din cauza

impactului alterărilor fizice asupra caracteristicilor hidromorfologice ale apelor

de suprafaţă.

CAPM sunt definite preliminar de limitele schimbărilor caracteristicilor hidromorfologice

care rezultă din alterările umane generate de activităţile umane şi împiedică atingerea

stării ecologice bune.

Pentru identificarea corpurilor de apă de suprafaţă au fost luate în considerare toate

râurile al căror bazin hidrografic are o suprafaţă mai mare de 10 km2 şi lacurile de

acumulare cu suprafaţa la nivelul normal de retenţie mai mare de 50 ha.

Conform acestor criterii cursurile de apă din zona studiată sunt caracterizate astfel:


34

cursul principal al râului Hârtibaciu (corp de apă puternic modificat datorită lucrărilor

hidrotehnice de combatere a inundaţiilor (îndiguiri pe ambele maluri şi regularizări -

îndiguit 77,8%);

afluenţii principali- corpuri de ape nemodificate

Identificarea presiunilor

Surse punctiforme de poluare semnificative

În conformitate cu Directiva Cadru în Domeniul Apei, se consideră presiuni

semnificative presiunile care au ca rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru

corpul de apă studiat. După modul în care funcţionează sistemul de recepţie al corpului

de apă se poate cunoaşte dacă o presiune poate cauza un impact. Această abordare

corelată cu lista tuturor presiunilor şi cu caracteristicile particulare ale bazinului de

recepţie conduce la identificarea presiunilor semnificative.

Sursele punctiforme de poluare semnificative la nivelul bazinelor hidrografice se

încadrează în următoarele categorii generice:

a. Aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerinţele Directivei privind

epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori

echivalenti (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără staţii de epurare şi

care evacuează în resursele de apă; de asemenea, aglomerările <2000 l.e. sunt considerate

surse semnificative punctiforme dacă au sistem de canalizare centralizat.

În această categorie pot fi identificate localităţile Agnita dotată cu staţie de epurare,dar cu

funcţionare necorespunzătoare, precum şi comunele mari Vurpăr şi Daia.

b. Industria:

instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat

al poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unităţile care sunt inventariate în

Registrul Poluanţilor Emişi (EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu -

apă;


35

unităţile care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare

peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei

2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de

substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii;

alte unităţi care evacuează în resursele de apă şi care nu se conformează legislaţiei în

vigoare privind factorul de mediu apă.

În cadrul acestei categorii nu au fost identificate surse de presiune, unităţile

industriale de mici dimensiuni din Agnita, evacuând apele uzate în reţeaua de

canalizare.

c. Agricultura:

fermele zootehnice sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al

poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unităţile care sunt inventariate în

Registrul Poluanţilor Emişi (EPER) care sunt relevante pentru factorul de mediu -

apă;

fermele care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe prioritare

peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei

2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de

substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii);

alte unităţi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformează legislaţiei în

vigoare privind factorul de mediu apă.

Conform acestor criterii în bazinul hidrografic Hârtibaciu se poate considera ca fiind

sursă punctiformă de poluare semnificativă localitatea Agnita prin evacuarea de ape uzate

insuficient epurate din staţia de epurare orăşenească aparţinînd SC URBIS SA Agnita

(receptor râul Hartibaciu, Q med. ev. de 16,8 l/s). Apele uzate menajere şi industriale sunt

evacuate direct în râul Hârtibaciu fără epurare, poluându-se apele răului cu substanţe

organice, amoniu, sulfuri, detergenţi, suspensii şi crom.

Surse difuze de poluare semnificative inclusiv modul de utilizare al terenului


36

a. Aglomerările umane/localităţile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau

sisteme corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului din staţiile de epurare,

precum şi localităţile care au depozite de deşeuri menajere neconforme.

În această categorie se încadrează majoritatea localităţilor din Podişul Hârtibaciului-

multe dintre acestea sunt dotate sau sunt în curs de dotare cu infrastructuri şi sisteme

centralizate de alimentare cu apă, dar în ceea ce priveşte asigurarea canalizării şi a

epurării corespunzătoare a apelor uzate înainte de evacuarea în cursurile de apă

receptoare se constată rămâneri în urmă (Agnita, Vurpăr, Alţâna, Nocrich, Hoghileag,

Daia).

Managementul necorespunzător al deşeurilor menajere la nivelul localităţilor, constituie o

sursă de poluare difuză locală. Se consideră că prin derularea proiectelor aflate în

execuţie şi prin atragerea de noi surse de finaţare din fonduri structurale, impactul

aglomerărilor umane asupra calităţii apelor va fi redus semnificativ.

b. Agricultura. Pe lângă presiunile punctiforme exercitate, activităţile agricole pot

conduce la poluarea difuză a resurselor de apă. Căile prin care poluanţii (în special

nutrienţii şi pesticidele, dar şi alţi poluanţi) ajung în corpurile de apă sunt diverse

(scurgere la suprafaţă, percolare, etc.).

Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de stocarea şi utilizarea

îngrăşămintelor organice şi chimice, creşterea animalelor domestice, utilizarea

pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor. Cele mai importante surse de poluare difuză

sunt situate în perimetrele localităţilor din zonele vulnerabile şi potenţial vulnerabile.

Cantităţile specifice de îngrăşăminte chimice (exprimate în substanţă activă) utilizate în

anul 2006, au fost în medie de 12,1 kg N/ha de teren agricol, respectiv 4,56 kg P/ha de

teren agricol. Comparând cantităţile specifice de îngrăşăminte utilizate în România cu

cantităţile utilizate în statele membre ale UE, se observă că România se situează cu mult

sub media europeană. Utilizarea îngrăşămimtelor chimice în bazinul hidrografic Hârtibaci


37

este focalizată în principal în zonele de luncă destinate culturilor legumicole, cu un

posibil impact asupra calităţii apelor de suprafaţă şi apelor freatice.

Având în vedere faptul că suprafeţe importante din păşunile destinate creşterii oilor sunt

înglobate în ferme ecologice, utilizarea îngrăşămintelor chimice este mult limitată pe

aceste teritorii cu influenţe pozitive asupra calităţii apelor de suprafaţă şi freatice.

La nivelul bazinului, situaţia efectivelor de animale, în anul 2007, se prezintă astfel: 8500

bovine, 8200 porcine, 76500 de ovine şi caprine.

Activităţile agricole din podişul Hârtibaciului constituie surse difuze de presiune. Zona

Podişului Hârtibaciului este recunoscută ca o zonă cu tradiţii şi realizări în domeniul

zootehniei. La nivelul teritoriului studiat activităţile de creştere a animalelor constituie o

sursă de poluare difuză. Se impune modernizarea în continuare a unităţilor zootehnice.

Aplicarea Codului de Bune Practici în agricultură va contribui de asemenea la reducerea

impactului activităţilor agricole asupra calităţii mediului.

c. Industria reprezintă o sursă de poluare prin depozite de materii prime, produse finite,

produse auxiliare, stocare de deşeuri neconforme, unităţi ce produc poluări accidentale

difuze, situri industriale abandonate etc. Activitatea industrială este redusă în zona

studiată.

5.2.4.Evaluarea ponderii surselor difuze de poluare pentru bazinul hidrografic

Hârtibaciu folosind modelul WENNERBLOM

Presiunile difuze datorate activităţilor agricole sunt greu de cuantificat. Presiunile

agricole difuze afectează atât calitatea apelor de suprafaţă, cât mai ales calitatea apelor

subterane.

Prin aplicarea modelelor matematice se pot estima cantităţile de poluanţi emise de sursele

difuze de poluare.


38

Datele input. Aceste date au fost preluate din datele statistice centralizate în funcţie de

necesităţile de input ale modelului:

- suprafaţa bazinului hidrografic: 952 km2;

- scurgere, valoare medie anuală: 2,97 m3/s;

- scurgere: 68 mm/an;

- modul de utilizare al terenului:

- păduri: 336,3 km2;

- terenuri arabile şi păşuni: 582,6 km2;

- zone umede: 3 km2;

- lacuri: 0,5 km2;

- aşezări rurale: 33,14 km2;

- animale: 17600 vaci echivalente din care 8500 vaci de lapte;

- locuitori: 64565 cu sisteme septice individuale (din care 20% utilizează

latrine);

Datele de bază de calcul

- Încărcările de poluanţi rezultaţi din depuneri atmosferice la suprafaţa apei au fost

estimate la valorile anuale de 8 kg P/km2 and 50 kg N/km2 pe baza datelor Agenţiei

Europene a Mediului (Holland, E. A. et al., 2005).

- Scurgerile de nutrienţi, azot şi fosfor, datorate sistemelor septice ale gospodăriilor

individuale au fost evaluate pe baza emisiilor individuale de azot (12 kg/persoană şi

an) şi fosfor (2,5 kg/persoană şi an) (Haith, D.R. et al., 1992). Valorile prezentate

reprezintă contribuţia cumulată a dejecţiilor evacuate la care se adaugă evacuări de

compuşi cu fosfor datorate utilizării detergenţilor. Ţinând cont de faptul că în

sistemele tradiţionale deşeurile sunt fie compostate şi utilizate ca fertilizanţi, fie sunt

vidanjate periodic, la calculul cantităţilor de nutrienţi antrenaţi în cursurile de apă a

fost aplicat un coeficient de 20% din cantitatea totală de nutrienţi generaţi, respectiv

8% pentru variantele mai perfecţionate cu fosă septică şi tranşee de infiltraţie.

- Coeficienţii de export (de substanţe nutritive) pentru diferite moduri de utilizare

ale terenurilor au fost preluaţi din literatura de specialitate, urmărindu-se aplicarea


39

unor valori testate pe modele aplicate în situaţii geografice similare (temperatură,

regim de precipitaţii şi forme de relief).

Calculul încărcărilor de nutrienţi

- Evacuările de nutrienţi datorate creşterii animalelor au fost calculate pornind de la

cantitatea anuală generată pe unitatea convenţională vită echivalentă (100 kg N/an şi

12 kg P/an) (Lindström, H. et al., 2000) la care a fost aplicat un coeficient de 4%

pierderi de nutrienţi către mediul acvatic în actuala situaţie de stocare a dejecţiilor

animale.

- Coeficientul de pierderi de nutrienţi către mediul acvatic a fost redus în vederea

estimării situaţiei din 2015, încercându-se reflectarea eficienţei aplicării măsurilor

stabilite de Codul bunelor practici agricole.

- Modelul ia în calcul şi emisiile de nutrienţi provenite de la fermele de vaci de

lapte, în acest caz o importantă contribuţie în încărcările totale revenind utilizării

detergenţilor pentru spălarea animalelor. Ţinând cont de situaţia actuală, în care

pentru igiena animalelor este utilizată o cantitate redusă de detergenţi, valorile de

scurgere a nutrienţilor au fost reduse pentru a reflecta preponderent evacuările de

nutrienţi sub formă de dejecţii. Funcţie de aplicarea diverselor forme de reţinere a

poluanţilor (evacuări în fose septice, evacuări în fose septice şi tranşee de infiltrare,

colectarea în rezervoare etanşe şi utilizarea ulterioară ca şi îngrăşământ natural),

cantităţile de nutrienţi evacuaţi în mediul hidric se reduc cu valori între 80 şi 95%

(Haith, D. R. et al., 1992). Reducerea estimată a încărcărilor a fost luată în calcul în

simularea situaţiei încărcărilor cu nutrienţi la nivelul anului 2015 după aplicarea

măsurilor suplimentare de reţinere a poluanţilor .

Calibrarea modelului s-a făcut prin compararea încărcărilor măsurate prin sistemul de

monitorizare cu datele rezultate din aplicarea modelului matematic.

Rezultate pentru situaţia actuală (Rezultatele aplicării modelului pe bazinul Hârtibaciu

au permis identificarea ponderii diferitelor surse de poluare în bilanţul total al poluanţilor


40

intraţi în cursul de apă receptor, Hârtibaciu. Încărcările poluante au fost calculate pentru

punctul de închidere al bazinului, Hârtibaci amonte confluenţă Cibin.

Concluzii

Prin aplicarea modelul Wennerblom asupra bazinului hidrografic Hârtibaciu s-a obţinut o

imagine de ansamblu a ponderii fiecărui tip de presiune asupra calităţii cursului de apă.

Se observă astfel că din punct de vedere al poluării cu azot cea mai mare pondere o au

cultivarea terenului arabil (52%) şi activităţile agricole de creştere a animalelor (23%).

În ceea ce priveşte fosforul, situaţia este similară, cea mai mare pondere o are cultivarea

terenului arabil (41%) şi activităţile de creştere a animalelor (31%). Acest fapt reflectă în

mare măsură utilizarea îngrăşămintelor naturale în fertilizarea terenurilor, cantităţile de

nutrienţi generate prin colectarea, compostarea şi utilizarea dejecţiilor naturale ca şi

fertilizanţi, fiind estimate (prin creşterea valorilor unitare ale coeficienţilor de export

caracteristici) ca şi supliment al valorilor unitare de emisii difuze datorate diverselor

utilizări agricole.

În ceea ce priveşte cantitatea totală absolută de nutrienţi generaţi din terenurile agricole şi

păduri, datele actuale colectate în teren precum şi rezultatele modelării, nu dau speranţa

unei îmbunătăţiri marcante, în viitor. De menţionat faptul că utilizarea îngrăşămintelor

chimice şi naturale este în prezent şi se prefigurează a fi şi în viitor, în general, mult sub

media europeană şi sub valorile maxime recomandate de Codul Bunelor Practici Agricole

(media de utilizare a îngrăşămintelor chimice pe suprafeţe arabile din bazin este de 39,30

kg N/ha/an respectiv 19,65 kg P/ha/an). Valorile maxime recomandate de Directiva

privind nitraţii permit posibilitatea de a folosi o cantitate maximă de 170 kg azot pe

hectar anual (valorile pentru fosfor nefiind specificate). Cantitatea totală de nutrienţi

(îngrăşăminte chimice, îngrăşăminte naturale) utilizată teoretic pe fiecare hectar de

suprafaţă agricolă este de 52,3 kg N/ha/an respectiv 26,3 kg P/ha/an, valori considerate a

nu produce riscuri pentru calitatea apei. Modul de utilizare a acestor cantităţi

suplimentare de fertilizanţi, precum şi amplasarea surselor de poluare cu nutrienţi


41

preponderent în apropierea corpurilor de ape poate însă pune probleme în ceea ce priveşte

încărcarea cu nutrienţi a apelor de suprafaţă şi subterană.

5.3. Gestiunea deşeurilor şi degradarea solurilor

5.3.1. Producerea şi colectarea deşeurilor

Problematica deşeurilor este una dintre cele mai acute şi actuale probleme de mediu în

cadrul sistemelor teritoriale. Calitatea mediului unui teritoriu stă şi sub incidenţa

problemei deşeurilor şi a gestionării acestora (geneză, precolectare, colectare, transport,

reciclare, valorificare, neutralizare ş.a.).

Directiva cadru privind deşeurile (Directiva 2006/12/EC) prevede ca obligatie pentru

statele membre elaborarea unor planuri de gestionare a deşeurilor, în concordanţă cu

prevederile directivelor relevante în această direcţie. Ordonanţa de urgenţă nr. 61/2006

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000

privind regimul deşeurilor (care transpune Directiva cadru a deşeurilor) prevede

obligativitatea elaborării planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel national, regional şi

judeţean. Se prevede ca planurile judeţene de gestionare a deşeurilor să fie elaborate de

către consiliile judeţene în colaborare cu agenţiile judeţene pentru protecţia mediului şi

sub coordonarea agenţiei regionale pentru protecţia mediului, în baza Planului Naţional

de Gestionare a Deşeurilor şi Planului Regional de Gestionare a Deseurilor, în

conformitate cu legislaţia românească şi europeană.

În ceea ce priveşte sistemul de management integrat al deşeurilor la nivel local sau

regional, trebuie luate în calcul mai mult aspecte precum: sursele de generare, tipurile şi

cantităţile de deşeuri generate, sistemele de colectare şi transport a deşeurilor, modalităţi

de eliminare a deşeurilor.

Principalele tipuri de deşeuri generate în arealul studiat sunt:

− Deşeuri municipale: deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie;

− Deşeuri menajere de la agenţi economici;


42

− Deşeuri din servicii municipale (deşeuri stradale, deşeuri din pieţe, deşeuri din grădini,

parcuri şi spaţii verzi);

− Deşeuri agricole: dejecţii animaliere, deşeuri vegetale, cadavre, materiale fitosanitare

expirate;

− Deşeuri industriale: resturi de materii prime, deşeuri menajere asimilabile, cenuşă,

zgură, rebuturi de fabricaţie, ambalaje deteriorate, resturi de materiale textile, deşeuri

rezultate din fazele de prelucrare a pieilor etc;

− Deşeuri spitaliceşti;

− Nămol de la epurarea apelor uzate;

− Nămol din fose septice;

− Deşeuri de materiale din construcţii şi demolări.

Teritoriul analizat se supune spre aplicare in acest sens Planului Judeţean de Gestionare a

Deşeurilor (PJGD) pentru judetul Sibiu, care a fost întocmit în baza Ordinului ministrului

mediului şi dezvoltării durabile nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de

elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor. Totodată, în cadrul

Programului Phare CES 2005 „Building the Institutional Structures in order to achieve,

upon accession, sound and efficient management of EU Structural Funds, and efficient

management of programmes under EDIS requirements”, a fost realizat şi Master Plan-ul

Judeţului Sibiu 2008 cu scopul realizării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor la

nivelul judeţului Sibiu.

Evoluţia cantităţilor de deşeuri la nivelul arealului studiat corespunde tendinţei generale

la nivelul întregului judeţ, aceea de scădere în ultimii ani, cu precizarea că din cauza

declinului demografic accentuat şi s căderea este proporţională. Dintre cantităţile de

reziduuri generate, ponderea cea mai mare o reprezintă deşeurile orăşeneşti şi comunale,

urmată de deşeurile din construcţii şi demolări. De asemenea, în condiţiile existenţei a tot

mai multe proiecte de colectare selectivă şi de valorificare a deşeurilor reciclabile, se

preconizează o scădere a deşeurilor menajere colectate neselectiv în localităţile de pe

Valea Hârtibaciului.


43

Referitor la compoziţia deşeurilor menajere, aceasta este foarte variată şi nu se poate

stabili cu exactitate având în vedere că nu există un sistem unitar de precolecatre

diferenţiată şi de evidenţă a acestor deşeuri. Se poate însă menţiona, că eterogenitatea

acestei categorii de deşeuri prezintă variaţii periodice şi spaţiale mari în funcţie de mai

multe criterii precum: sezonalitate, marimea şi funcţiile localităţilor, frecvenţa colectării,

agentul termic utilizat, nivel de trai şi de educaţie al locuitorilor etc.

5.3.2. Zone poluate datorită depozitării deşeurilor

La nivelul judeţului Sibiu, şi implicit la nivelul arealului Văii Hârtibaciului,

nefuncţionarea la parametri a unui sistem de gestiune integrată a deşeurilor, conduce la

eliminarea acestora prin depozitare în deponii ce afectează factorii de mediu, sau în

depozite neorganizate în albiile apelor de suprafaţă sau în proximitatea căilor de

comunicaţii.

Asfel se întâlnesc fenomene de poluare a solului, a apelor de suprafaţă şi a apelor

subterane, poluări datorate scurgerilor de lixiviat. O problemã deosebită o ridică şi

depozitarea neorganizată a deşeurilor de-a lungul căilor de comunicaţii şi în albiile

râurilor de suprafaţă.

Astfel nivelul localităţilor analizate există următoarele fenomene de poluarea asociate

fostelor amplasamente ale depozitelor: Agnita, Alţâna, Beneşti, Ghijasa de Sus, Bârghiş,

Apoş, Pelişor, Ighişul Vechi, Zlagna, Vecerd, Brădeni, Retiş, Ţeline, Bruiu, Şomârtin,

Gherdel, Chirpăr, Veseud, Iacobeni, Stejăriş, Netuş, Noisat, Movile, Marpod,

Merghindeal, Dealu Frumos, Mihăileni, Metiş, Nocrich, Hosman, Fefeldea, Ţighindeal,

Ghijasa de Jos, Roşia, Daia, Nou, Caşolţ, Cornăţel, Nucet şi Vurpăr.

Depozitul ecologic de deşeuri menajere din comuna Cristian deserveşte (sau poate

deservi) o parte din teritoriul arealului de studiu. Operatorul depozitului este S.C. Tracon

S.R.L. Brăila. Anul de punere în funcţiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de

închidere este 2030.


44

Depozitul deserveşte un număr de 18 localităţi: Sibiu, Cisnădie, Cristian, Gura Râului,

Marpod, Nocrich, Ocna Sibiului, Orlat, Păltiniş, Poplaca, Răşinari, Roşia, Sălişte,

Slimnic, Şelimbăr, Şura Mare, Şura Mică, Vurpăr. Capacitatea proiectată a depozitului

este 8.000.000 m3, din care disponibilă în prezent este de 7.500.000 m3.

Totuşi, la nivelul teritoriului analizat, nu există un sistem regional integrat de

management al deşeurilor corespunzător cerinţelor Uniunii Europene. Doar Agnita,

Bârghiş şi Merghindeal colaborează în domeniul managementului deşeurilor, beneficiind

în prima fază de finanţare prin intermediul proiectului PHARE „Eco Agnita”.

În arealul analizat îşi desfăşoară activitatea un singur operator privat de salubritate, care

prestează servicii de salubritate (colectare, transport şi depozitare) în oraşul Agnita (S.C.

URBIS S.A.). În acest context, menţionăm faptul că la Agnita se va construi o staţie

proprie de sortare şi presare a deşeurilor menajere, pentru reducerea volumului deşeurilor

nedegradabile în vederea transportului la un depozit autorizat, situat în afara arealului

analizat (în localitatea Cristian). Celelalte comune depozitează deşeurile în gropi de gunoi

deschise, comunale respectiv locale.

Salubrizarea localităţilor nu corespunde reglementărilor legale iar în zonele rurale nu

există locuri special amenajate pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere

(aspect valabil în majoritatea celor 12 comune analizate).

Principalele probleme de mediu generate de deşeurile existente în cadrul teritoriului sunt:

degradarea terenurilor prin depozitarea la întâmplare a deşeurilor de orice tip (Roşia,

Nocrich, Vurpăr, Iacobeni, Chirpăr); deteriorarea spaţiilor verzi; mirosuri neplăcute şi

numărul mare de insecte şi rozătoare; poluarea aerului, solului şi a apelor subterane prin

degajarea de agenţi nocivi şi substanţe poluante; degradarea estetică a teritoriului

localităţilor (majoritatea celor 12 comune). Deficienţele gestionării deşeurilor menajere

sunt generate de: lipsa sau insuficienţa punctelor de colectare şi colectarea non-selectivă a

deşeurilor; mijloacelele de transport învechite; actualele rampe de depozitare a deşeurilor

nu sunt amenajate şi nu sunt protejate ş.a.


45

5.3.3.Degradarea solurilor

Degradarea solurilor din arealul analizat are o dimensiune naturală (reieşită din

condiţionările impuse de substratul friabil, specificul morfologiei şi al covorului vegetal)

dar şi o cauzalitate antropică (prelucrare agricolă intensivă sau extensivă, păşunat,

viticultura, agrotehnici inadecvate, poluare intensă, scoaterea din circuitul natural a unor

suprafeţe cu soluri fertile din lunca şi de pe terasele râului Hârtibaciu, activităţile de

transport ş.a.).

Cele mai importante consecinţe ale impactului antropic asupra terenurilor sunt cele

generate de: scăderea pH-ului în orizonturile superioare ale solurilor, ca urmare a

precipitaţiilor acide; modificarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale solurilor;

degradarea materiei organice; perturbarea activităţii microorganismelor din sol şi implicit

a proceselor de humificare; defrişarea pădurilor de pe fronturile de cuestă aspect care a

condus la accentuarea denudaţiei areale şi lineare şi la apariţia solurilor erodate;

introducerea în cultură a viţei-de-vie, care necesită desfundări profunde; înrăutăţirea

regimului aero-hidric al solurilor pseudogleice podzolite; agrotehnici necorespunzătoare

care au intensificat procesele geomorfologice actuale; empirismul rural şi tradiţia rurală

în valorificarea agricolă a terenurilor în perimetrul localităţilor Alţâna, Brădeni,

Merghindeal, Roşia, Vurpăr şi Nocrich.

Alte presiuni asupra solurilor sunt exercitate prin intermediul îngrăşămintelor chimice

care influenţează semnificativ fertilitatea solurilor. De exemplu, cantităţile estimate de

îngrăşăminte organice utilizate au fost de 29 t/ha iar cele de îngrăşăminte chimice de 0,05

t/ha (valori estimate la nivelul judeţului Sibiu).

Dintre îngrăşămintele chimice, ponderea cea mai mare a revenit îngrăşămintelor azotoase

cu 0,069 t/ha. Menţionăm faptul că, administrarea îngrăşămintelor a fost raportată la

categoria de teren arabil întrucât celelalte categorii de teren (fâneţe, păşuni, livezi şi vii)

au beneficiat prea puţin de fertilizarea organică şi chimică.


46

Folosirea intensivă a resurselor de sol, ar putea duce la modificarea în sens defavorabil a

echilibrului dintre elementele componente ale mediului natural, cu consecinţe negative,

mergând până la degradarea solului sau distrugerea lui.

Din suprafaţa totală a judeţului Sibiu, aproximativ 30% (160.389 ha) sunt terenuri

degradate ca efect al unor fenomene naturale şi cvasinaturale de tipul alunecărilor de

teren, eroziunilor, excesului de umiditate, surpărilor, sărăturilor etc. La nivelul teritoriului

analizat, se pot exemplifica astfel de zone în apropierea localităţilor Marpod, Apoş,

Motiş, Roşia, Movile, Nocrich, Iacobeni, Brădeni, Merghindeal, Alţâna, Chirpăr ş.a.

Fondul funciar forestier are o pondere de 33% în raport cu fondul funciar total. Din punct

de vedere al repartizării suprafeţelor de pădure în categorii de utilitate, 70% dintre acestea

sunt pădurile din grupa I de protecţie şi 30% sunt încadrate în grupa a II-a de producţie şi

protecţie.

Areale critice sub aspectul poluării solurilor sunt localizate în aria Agnita, Roşia şi

Movile unde ocupă o suprafaţă de circa 20 ha. De asemenea, degradarea solurilor prin

procese geomorfologice actuale şi prin folosirea unor lucrări agrotehnice inadecvate este

evidentă şi în perimetrul localităţilor Alţâna, Brădeni, Merghindeal, Roşia, Vurpăr şi

Nocrich.

5.4. Calitatea vieţii în raport cu nivelul dotărilor tehnico-edilitare

Deşi există mai multe alternative de ierarhizare a aşezărilor, unele dintre ele prezentate

deja (de exemplu, după dimensiunea demografică a acestora), în România există,

începând cu 2001, o ierarhizare oficială a localităţilor, odată cu intrarea în vigoare a Legii

351/2001, respectiv Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN), secţiunea a IV-

a, Reţeaua de Localităţi.

În conformitate cu aceste lege (articolul 2, aliniatul 1), „reţeaua naţională de localităţi

este compusă din localităţi urbane şi din localităţi rurale, ierarhizate pe ranguri, potrivit


47

anexelor...”. La acelaşi articol, următorul paragraf, se prevede ierarhizarea localităţilor pe

ranguri, şi anume:

- rangul 0 – capitala ţării, Bucureşti;

- rangul 1 – municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel

european;

- rangul 2 – municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană, sau cu rol de

echilibru în reţeaua de localităţi;

- rangul 3 – oraşe;

- rangul 4 – sate reşedinţă de comună;

- rangul 5 – sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi

oraşelor.

Această ierarhizare, definită prin lege, ţine cont preponderent de criteriul administrativ,

respectiv cinci din cele şase ranguri pot fi decelate pe baza statutului de capitală,

municipiu, oraş, reşedinţă de comună, sat nereşedinţă.

În spaţiul analizat, există o aşezare de rangul 3 (Agnita), 12 aşezări de rangul 4 (centrele

de comună) şi 35 de aşezări de rangul 5 (satele aparţinătoare comunelor şi oraşului

Agnita).

Oraşele de rangul 3 (precum Agnita) trebuie să aibă o populaţie între 5 000 şi 30 000 de

locuitori, o populaţie a zonei de influenţă între 5 000 şi 40 000 de locuitori, o rază de

servire de circa 10-20 km, acces direct la drum naţional sau judeţean, la centrul de rang

superior, şi legături facile cu aşezările din zona de influenţă. Din punct de vedere

economic, aceste oraşe trebuie să deţină capacităţi de producţie din domeniul secundar

(industrie prelucrătoare şi construcţii), terţiar (servicii sociale şi comerciale) şi primar

(industrie extractivă, agricultură, piscicultură, silvicultură). Se poate spune că Agnita

respectă în totalitate aceste cerinţe.

Conform legii, nivelul de dotare şi echipare al oraşelor ar trebui să fie următorul:

- administraţie publică, autorităţi judecătoreşti şi asociaţii:

- primărie, judecătorie, parchet, tribunal, notariat, sedii pentru diferite asociaţii;


48

- educaţie:

- învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal;

- sănătate, asistenţă socială:

- spital general sau secţie-spital, maternitate, dispensar policlinic, staţie de salvare,

creşă, farmacie, cămin de bătrâni;

- cultură:

- casă de cultură, cinematograf, bibliotecă publică, muzee, sală de expoziţii, club etc.

- comerţ, prestări de servicii:

- magazine universale şi magazine specializate, piaţă agroalimentară;

- turism:

- hotel de două stele cu minimum 50 de locuri;

- finanţe-bănci, asigurări:

- sucursale sau filiale de bănci, instituţii de credit şi societăţi de asigurare, C.E.C.;

- sport, agrement:

- terenuri, eventual stadion mic, săli de sport, eventual pentru competiţii locale,

grădini publice şi alte spaţii verzi amenajate;

- protecţia mediului:

- serviciu de protecţie a mediului;

- alimentare cu apă şi canalizare:

- reţele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare, staţie de epurare;

- culte:

- lăcaş de cult;

- transport-comunicaţii:

- autogară, eventual gară, poştă, centrală telefonică;

- ordine, securitate:

- sedii de poliţie şi de jandarmerie.

În principiu, se poate constata că oraşul Agnita deţine majoritatea dotărilor menţionate de

lege. Doar numărul de locuri în hotel este cu puţin inferior celor 50 de locuri cerute în

text.


49

În anexa IV a legii sunt prezentate şi dotările minime obligatorii pentru localităţile de

rangul 4, respectiv satele reşedinţă de comună, în vederea deservirii tuturor satelor din

comuna respectivă. Acestea sunt:

- sediu de primărie;

- grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială;

- dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;

- poştă, servicii telefonice;

- sediu de poliţie şi de jandarmerie;

- cămin cultural cu bibliotecă;

- magazin general, spaţii pentru servicii;

- teren de sport amenajat;

- parohie;

- cimitir;

- staţie/haltă C.F. sau staţie de transport auto;

- dispensar veterinar;

- sediu al serviciului de pompieri;

- puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor;

- alimentare cu apă prin cişmele stradale.

Majoritatea celor 12 reşedinţe de comună din bazinul Hârtibaciului deţin dotările,

instituţiile şi serviciile enumerate mai sus. O situaţie mai aparte se înregistrează la

centrele de comună mai mici (Bruiu, Mihăileni), şi care nu deţin unele din dotările

enumerate. De altfel, anumite dotări, precum farmacia, lipsesc chiar în majoritatea

centrelor de comună. De asemenea, se constată că dispensarul medical (cabinetul

medicului de familie) este situat în altă localitate decât în centrul de comună, în cazul

comunelor Iacobeni (la Netuş) şi Mihăileni (la Răvăşel). Acestea sunt însă situaţii mai

degrabă excepţionale şi care nu impietează asupra asigurării actului medical în

respectivele comune. Cerinţa legii trebuie interpretată ca fiind necesară existenţa unui

dispensar medical în fiecare comună, nu neapărat în centrul de comună.

În fine, rangul 5 aparţine acelor sate care nu deţin funcţia de reşedinţă de comună, fiind

aşadar sate aparţinătoare ale unei comune, oraş sau municipiu, sau localitate componentă


50

a acestora din urmă. În aceeaşi anexă IV, Legea 351/2001 consideră că „existenţa unor

dotări publice sau comerciale şi dimensiunea acestora sunt determinate de de numărul de

locuitori şi de specificul aşezării”. Pentru satele care depăşesc 200 de locuitori, dotările

minime necesare au fost considerate ca fiind următoarele:

- şcoală primară;

- punct sanitar;

- magazin pentru comerţ alimentar şi nealimentar.

Legea mai precizează că aceste dotări sunt obligatorii şi pentru satele cu o populaţie sub

200 de locuitori, dacă aceste sate sunt izolate, respectiv situate la distanţă mai mare de 3-

5 km de satul cel mai apropiat care deţine asemenea dotări.

În principiu, se observă că doar trei sate (Vecerd, Nucet şi Gherdeal) nu deţin şcoală

primară, dar niciunul nu are o populaţie de peste 200 de locuitori. La modul pozitiv,

trebuei remarcat că multe dintre satele care au mai puţin de 200 de locuitori îndeplinesc

criteriile minimale amintite, ca şi cele de peste 200 de locuitori. O situaţie mai aparte este

dată de lipsa punctului sanitar din unele sate.

Probleme şi disfuncţionalităţi ale sistemului de aşezări

Se rermarcă în primul rând gradul redus de urbanizare al acestei regiuni, axată pe valea

Hârtibaciului. În acest sens, accentul trebuie pus în primul rând pe dezvoltarea oraşului

Agnita, ca singurul pol urban al regiunii. Este necesară susţinerea financiară a acestui

centru urban, astfel încât multiplicarea activităţilor economice, de natură industrială,

comerţ sau servicii, să conducă la dezvoltarea regiunii în ansamblul său. Hotărâtoare în

acest sens pot fi proiectele de infrastructură, respectiv modernizarea drumului judeţean,

racordarea sa la viitoarea autostradă, şi repunerea în funcţiune a căii ferate Sibiu – Agnita

– Sighişoara, fie şi doar în scopuri turistice.

De asemenea, trebuie făcute eforturi în vederea modernizării celorlalte centre

supracomunale, respectiv Nocrich şi Roşia, ca într-o perspectivă mai îndepărtată, să poată

accede la un statut superior, acela de oraş. Pentru aceasta este nevoie în primul rând de

crearea instituţiilor specifice unor centre urbane (liceu, centru de sănătate) pe baza celor


51

existente în prezent (şcoală de artă şi meserii, dispensar medical), precum şi dezvoltarea

funcţiilor non-agricole, şi anume cele industriale şi de servicii.

De fapt, principalele probleme şi disfuncţii le întâlnim în cadrul aşezărilor rurale. Multe

dintre acestea sunt localizate dezavantajos, la distanţe destul de mari chiar şi faţă de axa

secundară a Hârtibaciului (cazul comunelor Mihăileni, Bruiu, Vurpăr şi Chirpăr). De

asemenea, multe au suferit ca urmare a declinului demografic în ultima parte a secolului

XX, şi în cazul unora, acest declin continuă. Majoritatea absolută a satelor fac parte din

categoria celor mici şi deţin exclusiv dotări elementare (şcoală primară, biserică, magazin

cu bunuri alimentare, bar), aparent fără perspective de dezvoltare. Unele sate nu deţin nici

măcar unele dintre aceste dotări elementare. Este vorba de satele Vecerd, Gherdeal şi

Nucet, care nu au, de exemplu, şcoală primară.

Situaţia cea mai dramatică se înregistrează în cazul satului Gherdeal, care mai avea doar

31 de locuitori în 2002, şi doar doar 17 în 2008, toţi aflaţi la o vârstă înaintată.

O problemă fundamentală pentru majoritatea satelor din teritoriul analizat este absenţa

reţelelor edilitare. Cu excepţia comunelor de pe cursul inferior al Hârtibaciului (Roşia,

Nocrich, parţial racordate), şi a oraşului Agnita, majoritatea aşezărilor nu sunt racordate

la reţelele de gaz, apă curentă şi canalizare. Încălzirea se face pe bază de combustibili

solizi (lemne), tocmai într-o regiune bogată în resurse de gaz metan, iar alimentarea cu

apă, din fântâni şi cişmele.

Pentru contracararea efectelor izolării, este absolut necesară realizarea de investiţii cu

scopul ameliorării standardelor de viaţă, prin crearea, în următorii ani, a reţelelor edilitare

şi infrastructurale menite să pună bazele unei viitoare dezvoltări a regiunii.


52

ANALIZA DIAGNOSTIC (SWOT) – DOMENIUL „MEDIU”

Puncte tari (S) Puncte slabe (W)

• Localizarea geografică favorabilă;

• Potenţialul natural variat (gaz metan, roci utile,

sol fertil, climat moderat,);

• Preocuparea comunităţii locale şi a autorităţilor

faţă de diminuarea degradării mediului;

• Existenţa structurilor instituţionale de bază în

domeniul protecţia mediului;

• Implementarea programelor de dezvoltare,

privind managementul integrat al resurselor de

apă şi managementul integrat al deşeurilor;

• Varietatea şi bogăţia biodiversităţii;

• Implicarea activă a factorilor de decizie în

aplicarea politicilor şi a planurilor de acţiune

pentru protecţia mediului;

• Experienţă în aplicarea de proiecte finanţate din

fonduri internaţionale şi naţionale, în domeniul

protecţiei mediului;

• Degradarea calităţii vieţii şi scăderea nivelul de trai

(sărăcia accentuată, rata relativ înaltă a şomajului);

• Staţii de epurare a apelor uzate insuficient

modernizate sau inexistente;

• Nivelul redus de ape uzate epurate conforme;

• Infrastructura edilitară uzată fizic şi moral;

• Prezenţa siturilor poluate „istoric”;

• Sistemul actual de monitorizare nu acoperă

teritoriul;

• Infrastructura precară pentru colectarea, transportul

şi eliminarea deşeurilor;

• Nivelul redus al colectării selective a deşeurilor, al

reciclării şi valorificării acestora;

• Depozite de deşeuri neconforme cu standardele;

• Slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor

economici privind managementul ariilor protejate;

• Resursele financiare şi umane scăzute pentru

managementul ariilor protejate, a speciilor şi

habitatelor de interes comunitar;

• Inexistenţa unui sistem coerent de informare a

publicului cu date privind starea mediului;

• Neaplicarea codului bunelor practici în agricultură;

• Utilizarea în cantităţi mari a îngrăşămintelor

chimice şi a pesticidelor din grupa I si a II-a de

toxicitate, pentru fertilizare, respectiv combaterea

bolilor şi a dăunătorilor;

• Lipsa intervenţiilor de urgenţă pentru asigurarea

siguranţei structurale, a gospodăririi apelor şi la

seism;


53

Oportunităţi (O) Pericole (T)

• Elaborarea unui plan/politică de mediu pe

termen lung şi implementarea teritorială;

• Creşterea gradului de participare al opiniei

publice în procesele de luare a deciziei;

• Implicarea comunităţii locale în acţiunile de

reabilitare de mediu;

• Atragerea de fonduri naţionale şi internaţionale

pentru îmbunătăţirea calităţii mediului şi a vieţii;

• Posibilitatea accesării de fonduri prin

programele europene care vizează infrastructura

de mediu;

• Introducerea celor mai bune tehnologii (BAT)

disponibile în infrastructura de mediu, în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

• Creşterea eficienţiei utilizării resurselor

naturale şi a energiei;

• Introducerea pe scară largă a surselor

regenerabile de energie;

• Dezvoltarea pieţei de reciclare a deşeurilor

/materiei prime rezultate din procesarea

deşeurilor;

• Implementarea sistemului de management de

mediu la nivelul agenţilor economici, din punct

de vedere legislativ, structural şi organizatoric

• Dezvoltarea de parteneriate public-private

pentru sectorul de mediu;

• Utilizarea potenţialului ariilor protejate în

dezvoltarea ecoturismului, turismului cultural şi

turismului balneoclimateric.

• Măsuri non-integrative şi disparate de reabilitare a

calităţii mediului;

• Utilizarea improprie a fondurilor naţionale şi

internaţionale alocate pentru reabilitarea mediului;

• Deprecierea calităţii vieţii în contextul declinului de

mediu;

• Producerea de accidente tehnologice cu efecte de

mediu importante;

• Presiunea crescândă pe care dezvoltarea economică

o are asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol) şi

asupra conservării biodiversităţii;

• Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol) şi

pericolul degradării florei şi faunei în zonele protejate,

din cauza turismului necontrolat;

• Fragmentarea habitatelor din cauza dezvoltării

infrastructurii;

• Neînţelegere (datorită lipsei educaţiei ecologice) a

rolului şi potenţialului ariilor protejate în dezvoltarea

socio-economică;

• Pericolul apariţiei accidentelor majore şi a

ameninţărilor fenomenelor naturale imprevizibile;

• Nerespectarea reglementărilor urbanistice în

dezvoltarea localităţilor;

• Creşterea decalajului de dezvoltare între centrele

urbane care beneficiază de finanţări şi localităţile mici

şi mijlocii care nu au acces la finanţarea privind

protecţia mediului.


54

VI. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLAN

În cadrul capitolului de evaluare a situaţiei existente au fost prezentate aspectele principale ale stării mediului, pe care le sintetizăm în tabelul de mai jos. Probleme de mediu relevante pentru PATZ

Factor de mediu Probleme de mediu relevante

Apă Existenta unor zone critice sub aspectul poluarii apelor de

suprafata si subterane, datorate în principal activitatilor

menajere şi agricole;

Tendinta de accelerare a procesului de eutrofizare a unor

sectoare;

Infrastructura slab dezvoltata de alimentare cu apa si

canalizare în mediul rural;

Cresterea încarcarilor apelor uzate evacuate în receptori

naturali.

Existenţa zonelor afectate de poluarea cu nitraţi

Aer Cresterea parcului auto si intensificarea traficului.

Sol, deşeuri Existenta unor zone cu poluarea solului, datorate activitatilor

antropice;

Manifestarea unor fenomene de eroziune eoliana si hidrica a

solului;

Existenta unor suprafate de teren vulnerabile la poluarea cu

nitrati

Infrastructura slab dezvoltata de canalizare în mediul rural;

Insuficienta dezvoltare a sistemelor de management integrat al

deseurilor municipale si depozitarea necontrolata a acestora.

Biodiversitate, arii protejate,

flora fauna

Management insuficient al ariilor naturale protejate;

Defrisarile ilegale, braconajul, pasunatul intensiv, turismul

neorganizat conduc la degradarea ecosistemelor si pot avea ca

efect disparitia unor specii de flora si fauna;

Fragmentarea habitatelor si conectivitatea scazuta a ariilor

naturale valoroase;


55

Este necesara mentinerea unei suprafate cât mai mari ocupate

de paduri;

Risc natural Existenţa zonelor predispuse la seism inundaţii şi alunecări de

teren

Despăduriri necontrolate, defrişări ilegale cu implicaţii în

manifestarea alunecărilor de teren;

Instituirea de zone construibile fără a se ţine cont de condiţiile

de protecţia mediului şi de zonele de risc natural;

Existenţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor cu

grad de apărare depăşit.

Peisaj, monumente naturale

şi culturale zone locuite,

Degradarea peisajului urban si a zonelor de interes cultural,

peisagistic sau de agrement;

Principalele forme de impact asupra peisajului natural sunt

reprezentate de abandonarea terenurilor agricole, defrisarile

necontrolate si extindere a urbanizarii;

Peisajul cultural sufera din cauza starii precare a obiectivelor

culturale

Valorificare insuficienta a zonelor cu concentrare mare de

patrimoniu cultural.

Depozite de deşeuri neconforme

Exista un numar mare de monumente istorice aflate în pericol,

cu diverse stadii de degradare a partilor componente sau chiar

de ansamblu) si a lipsei infrastructurii;

Sănătatea umană, calitatea

vieţii

Insuficienta/lipsa sistemelor de alimentare cu apa, canalizare

si gestiune a deseurilor, în special în mediul rural, contribuie

la problemele de sanatate ale populatiei;

Acces insuficient al populatiei la servicii medicale de calitate.

Conştientizarea populaţiei Slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici

privind managementul mediului natural şi construit

Lipsa materialelor promoţionale, (deficit de imagine) şi a

ofertei turistice ca destinaţie turistică;


56

VII. CARACTERISTICI DE MEDIU POSIBIL A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PLANULUI

Prin natura obiectivelor şi ţintelor sale, PATZ are efect pe tot teritoriul Vaii

Hartibaciului. Descrierea generală a stării actuale, a pus în evidenţă atat elementele de

mediu vulnerabile, cat si calitatea naturala data de ariile naturale protejate, siturile Natura

2000, care acoperă suprafeţe importante din teritoriul arealului.

În aceste condiţii este dificil să se cuantifice exact efectele produse (impacte

negative) asupra mediului prin aplicarea planului. Din analiza măsurilor propuse se poate

observa că acestea sunt în cea mai mare parte conforme, respectă principiul BAT şi au în

vedere minimizarea impactelor actuale. În afară de aspectul tehnologic de a respecta

standardele de mediu există un interes deosebit al proiectantului în a propune soluţii care

au în vedere utilizarea resurselor materiale şi umane disponibile la nivelul comunităţii.

Impactele concrete se pot cuantifica doar în urma precizării amplasamemtelor şi

activităţilor rezultate în urma studiilor de fezabilitate şi a studiilor de impact asupra

mediului, a tuturor proiectelor de dezvoltare. De aceea în cele ce urmează se face doar

aprecierea impactului posibil, având în vedere scopul declarat al planului. Măsurile de

diminuare a efectelor vor fi stabilite prin studiile fezabilitate şi studiile de impact.

Efecte asupra calităţii aerului

Se poate considera că efectul produs asupra calităţii factorului de mediu aer este

pozitiv, având în vedere faptul că sunt prevăzute măsuri de reducere a emisiilor poluante

provenite din surse industriale, auto şi menajere si se îmbunătăţeşte tot procesul de

gestionare a deşeurilor menajere şi asimilate.

Efecte asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

De asemenea se poate considera că efectul produs asupra factorului de mediu apă

este pozitiv, tot prin prisma faptului că măsurile propuse vizează reducerea impactlui

surselor majore de poluare, prin asigurarea unui grad mai eficient de epurare a apelor

uzate.


57

Efecte asupra solului şi subsolului

Se poate considera că efectul potenţial produs asupra solului şi subsolului este

pozitiv, pentru că măsurile din plan se referă la o bună exploatare agricolă a teritoriului,

gestiune forestieră durabilă.

Efecte asupra zonelor protejate şi biodiversităţii

Prin măsurile care prevăd conservarea, materializate prin propunerile de delimitare,

elaborare de planuri de management, luare în custodie sau informare a populaţiei planul

va avea efecte benefice asupra componentei biotice.

Efecte asupra asupra factorului uman şi a aşezărilor umane

Scopul principal al planului este acela de a asigura bunăstarea şi creşterea nivelului

de trai pentru locuitorii zonei. Toate măsurile din domeniul economic, social sunt axate

pe această direcţie, astfel încât prin implementarea lor aceste deziderate vor deveni

realitate.


58

VIII. OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, RELEVANTE PENTRU PLAN

8.1. Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national, comunitar sau

international relevante pentru PATZ

În tabel sunt prezentate aspectele �i obiectivele de protectia mediului stabilite in

comparatie cu obiectivele la nivel national, comunitar sau international si modul in care

s-au avut in vedere la elaborarea planului.

Aspect de mediu

Obiectiv stabilit la nivel national, comunitar, international

Obiectivul relevant pentru plan stabilit de grupul de lucru

Modul in care s-a avut in vedere in plan

Aer Calitatea aerului trebuie sa corespunda legislatiei nationale care transpune Directivele 96/62/CE, 1999/30/CE, valorile limita pentru SO2, NO2, NO, particule in suspensie si plumb. Strategia nationala privind protectia atmosferei urmareste stabilirea unui echilibru intre dezvoltarea economico-sociala si calitatea aerului (HG nr.1856/2005). In legislatie se prevede intretinerea si modernizarea infrastructurii de transport rurtier (drumuri, mijloace de transport nepoluante).

Mentinerea �i imbunatatirea calitatii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului. Reducerea traficului de tranzit in zone sensibile.

Nu sunt prevazute actiuni sau activitati economice care sa duca la alterarea calitaii aerului. Extinderea si modernizarea infrastructurii rutiere Inlocuirea combustibililor traditionali (lemn, carbune, produse petroliere) cu gaze naturale in cazul incalzirii locuintelor.

Apa Calitatea apei trebuie sa corespunda legislatiei in vigoare care transpune prevederile Directivei Cadru privind apa nr. 2000/60/CE impreuna cu directivele fiice. Romania trebuie sa se alinieze normelor europene pana la 31 decembrie 2015 pentru

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subteran prin limitarea poluarii din surse punctiforme sau difuze.

Este prevazuta extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apa a populatiei. Realizare retelei de canalizare.


59

aglomerarile mai mari de 10 mii locuitori echivalenti si pana la 31 decembrie 2020 pentru aglomerarile cuprinse intre 2 mii si 10 mii locuitori echivalent

Sol Teritoriul Romaniei este declarat ca zona sensibila la nitrati. Calitatea solului trebuie refacuta si imbunatatita. Este necesara refacerea ecosistemelor terestre, executia de lucrari pentru combaterea eroziunii solului si apararea impotriva inundatiilor.

Protectia calitatii solului si reducerea suprafetelor afectate de depozitarile necontrolate de deseuri.

Extinderea colectarii si interzicerea depozitarii necontrolate

Sanatatea umana

Legislatia romaneasca este aliniata la legislatia europeana in cea ce priveste sanatatea populatiei prin asigurarea conditiilor de igiena (apa curenta, canalizare, depozitarea controlata a deseurilor).

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului, evitarea imbolnavirilor epidemiologice.

Exista prevederi pentru: - extinderea retelei centralizate de alimentare cu apa potabila in toate localitatile;

Riscuri naturale

Legislatia nationala are prevederi pentru cresterea protectiei populatiei fata de riscurile naturale care se pot preveni (alunecari de teren, inundatii) prin luarea de masuri anticipate aparitiei fenomenelor sau pentru eliminarea efectelor acestora.

Protectia populatiei prin diminuarea efectelor alunecarilor de teren si a inundatiilor.

Lucrari pentru stabilizarea terenului si de combatere a inundatiilor. Instituirea interdictiei de construire in zonele cu riscuri naturale.

Zonarea teritoriala

Legislatia prevede corelarea intravilanului existent cu evidenta OCOTA in vederea asigurarii unei bune administrari a terenurilor si a unei dezvoltari edilitare judicioase.

Protejarea populatiei si a zonelor de locuit prin separarea de terenurile cu activitati economice si servicii.

Pune de acord nevoile populatiei cu dezvoltarea zonei. Creste suprafata destinata agrementului si miscarii in aer liber.


60

Conservare / utilizare eficienta a resurselor naturale

Legislatia nationala aliniata la Directivele U.E. impune conservarea si utilizarea eficienta a resurselor naturale

Reducerea gazelor cu efect de sera. Conservarea resurselor naturale.

Reabilitarea termica a cladirilor. Extinderea retelei de alimentare cu gaze naturale.

Patrimoniu cultural

Legislatia nationala (OUG nr. 195/2005) contine prevederi referitoare al mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistica a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere si conservare a monumentelor istorice, a ariilor naturale protejate.

Asigurarea protectiei peisajului natural, cultural si istoric.

S-au instituit zone de protectie a monumentelor istorice. Se recomanda restaurarea acestora numai cu avizul institutiilor abilitate, cu responsabilitati in domeniu.

Constienti zarea publicului

Legislatia nationala, in concordanta cu cea europeana prevede accesul liber al cetatenilor la informatia de mediu (HG nr. 1115/2002) implementarea obligatiilor rezultate din Conventia privind accesul publicului la luarea deciziilor in probleme de mediu semnata la Aarhus la 25 iunie 1998 si ratificata prin Legea nr. 86/2000 privind stabilirea cadrului de participare a publicului la elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul.

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

PATZ a rezultat in urma consultarii populatiei privind directiile de dezvoltare a localitatii.

8.2. Stabilirea obiectivelor de mediu locale relevante pentru teritoriul analizat

„Stabilirea obiectivelor de mediu relevante” pentru teritoriul analizat s-a realizat în

primul rând pe baza cunoaşterii în detaliu a situaţiei existente a calităţii mediului. Această

analiză a avut în vedere o raportare a condiţionărilor naturale din Valea Hârtibaciului la


61

un sistem de exploatare antropic, relaţionare care a fost evaluată din perspectiva derulării

ei în timp istoric.

În preambulul fundamentării analizei strategice de mediu pentru teritoriul Văii

Hârtibaciului, am supus unui inventar critic acele propuneri din cuprinsul PATZ-ului

care, prin natura implicaţiilor pe care le antrenează, se află în dezacord cu interesele de

menţinere şi potenţare a atributului de „rezervor” de biodiversitate a teritoriului

investigat.

Evident că dezideratul de prezervare a acestui areal, nu trebuie să antreneze o situaţie

conflictuală în raport cu interesul actorilor locali, privind realizarea coeziunii teritoriale şi

resuscitarea economică durabilă a regiunii (stă marturie în acest sens înfiinţarea pentru

Valea Hârtibaciului a microasociaţiei regionale de dezvoltare socio-economică

omonime, la care au afiliat persoane fizice şi juridice din cuprinsul unităţilor

administrative Agnita, Alţâna, Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr, Iacobeni, Marpod,

Merghindeal, Mihăileni, Nocrich, Roşia şi Vurpăr). În acest scop s-a recurs la stabilirea

obiectivelor de mediu relevante şi la conturarea unor sugestii cu caracter coercitiv, acolo

unde s-a semnalat o neconcordanţă privind viziunea de perspectivă asupra dezvoltării

teritoriale.

Conceptul dezvoltării durabile fiind indisolubil legat de cel al calităţii vieţii, include

realizarea a trei obiective: bunăstare economică, stabilitate socială şi protecţia mediului.

La nivel general, se poate postula ca şi obiectiv declararea Văii Hârtibaciului ca regiune

ecologică durabilă, motivaţia fundamentându-se pe cel puţin două argumente:

• arealul analizat dispune de un important potenţial ecologic (80% din suprafaţa

regiunii aparţine unor zone protejate);

• dispune de o remarcabilă carte de vizită a biodiversităţii, susţinută de arii protejate de

interes local (formaţiunea geologică „Canionul Mihăileni”), şi areale protejate

înscrise în reţeaua ecologică Natura 2000 (ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin –

Hârtibaciu, ROSCI0227 Sighişoara-Târnava Mare şi ROSPA0099 Podişul

Hârtibaciului).


62

Acest obiectiv major se poate atinge prin alte obiective specifice şi măsuri:

I. Protecţia biodiversităţii şi a peisajului:

a. printr-un management corespunzător al ariilor protejate, sub forma instaurării

unor regulamente de funcţionare (conform OUG nr. 236/2000, Legea

nr.345/2006, Ordin MAPAM nr.494/2005);

b. prin promovarea diferitele forme tradiţionale ale agriculturii, cultivarea

produselor ecologice după criterii recunoscute (agricultură biologică) şi

includerea tuturor acestor factori în viaţa culturală şi oferta turistică din regiune;

c. prin angrenarea autorităţilor locale în actiuni de mediatizare, educare si

informare a populatiei (realizarea şi difuzarea de materiale informative şi

educative pentru promovarea turismului ecologic).

II. Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi dezvoltarea teritorială durabilă a acestei

regiuni:

a. prin asigurarea unui grad sporit de echipare a teritoriului cu infrastructuri

tehnico-edilitare (alimentare cu apă, canalizare, etc);

b.prin realizarea coeziunii teritoriale şi a interconectivităţii sistemului de aşezări;

c. diversificarea activităţilor economice şi creşterea veniturilor populaţiei.

III. Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu (apă, aer, sol)

În acest scop se urmăreşte implementarea Directivelor Cadru 96/62/CE (privind calitatea

aerului) şi 91/271/CE (privind epurarea apelor uzate urbane şi asigurarea unui

management corespunzător al nămolului provenit de la staţiile de epurare a apelor uzate.

România trebuie să se conformeze până în 2015 în ceea ce priveşte construirea sistemelor

de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate în aglomerările urbane cu mai mult de

10.000 locuitori echivalenţi (l.e.), iar până în 2018 în aglomerările cu o populaţie

echivalentă cuprinsă între 2.000 şi 10.000 l.e. În plus, tot până la sfârşitul anului 2015,

toate aglomerările de peste 10.000 l.e. trebuie să fie dotate cu instalaţii pentru reducerea

concentraţiilor de nutrienţi):

a. realizarea unui sistem de monitorizare a calităţii aerului la nivelul arealului investigat;


63

b. realizarea staţiei de epurare în oraşul Agnita precum şi execuţia de reţele de

canalizare şi staţii de epurare în zona rurală;

c. reducerea poluării solului şi a apelor freatice datorită folosirii necorespunzătoare a

îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor.

IV. Controlul generării şi depozitării deşeurilor menajere şi industriale din Agnita şi

mediul rural:

a. prin construirea unei staţii de sortare şi presare a deşeurilor menajere în cadrul staţiei

de transfer de la Agnita;

b. prin închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale (Alţâna,

Beneşti, Ghijasa de Sus, Bârghiş, Apoş, Pelişor, Ighişul Vechi, Zlagna, Vecerd,

Brădeni, Retiş, Ţeline, Bruiu, Şomartin, Gherdeal, Chirpăr, Veseud, Iacobeni,

Stejăriş, Netuş, Noisat, Movile, Marpod, Merghindeal, Dealu Frumos, Mihăileni,

Metiş, Nocrich, Hosman, Fefeldea, Ţighindeal, Ghijasa de Jos, Roşia, Daia, Nou,

Caşolţ, Cornăţel, Nucet şi Vurpăr) şi realizarea punctelor de colectare pentru aceste

zone, prin racordarea la staţiile de transfer;

c. prin reducerea cantităţii de deşeuri menajere depozitate (organizarea şi susţinerea de

programe de educare şi conştientizare a populaţiei privind încurajarea minimizării

generării deşeurilor şi colectării selective la sursă);

d. implementarea Codului de bune practici agricole şi colectarea, depozitarea şi

valorificarea controlată a deşeurilor din agricultură.

IX. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN LEGĂTURĂ CU OBIECTIVELE STRATEGICE PROPUSE

În contextul îndeplinirii cu succes a dezideratelor de dezvoltare teritorială şi

dezvoltare durabilă se înscrie şi elaborarea Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal

Valea Hârtibaciului. Judeţul Sibiu, prin stabilirea unor obiective-ţintă ce vizează

afirmarea socio-economică a teritoriului, modernizarea reţelei de transport şi de

comunicaţii, protejarea ariilor naturale, perpetuarea moştenirii etnografice şi culturale.


64

Realizarea acestora depinde de permanenta interrelaţionare dintre componenta naturală şi

cea umană, aici incluzându-se şi elementele derivate, legate de infrastructura tehnică,

activităţile socio-economice şi protecţia mediului!

Realizarea coeziunii teritoriale prin reconfigurarea relaţiei rural-urban, obiectivul

principal al acestui plan de amenajare, devine o ţintă comună pentru întreaga comunitate

locală, şi mai ales pentru actorii locali, regionali, naţionali şi transnaţionali, demers

declanşat prin „transformarea diversităţii teritoriale într-un avantaj” (conform Cartei

Verde a Coeziunii Teritoriale, 2008), respectiv a valorificării resurselor umane existente,

a conservării resurselor naturale, a creşterii economice, a întăririi siguranţei mediului de

afaceri prin atragerea unor firme străine sau a intensificării relaţiilor rural-urban prin

conturarea unor poli de creştere şi a unor axe de dezvoltare etc.

Valea Hârtibaciului este percepută ca o entitate geografică specifică, diferită de celelalte

regiuni ale ţării printr-o serie de trăsături structurale şi funcţionale care-o individualizează

pregnant. Important însă pentru toţi strategii (actorii) amenajării şi dezvoltării teritoriului

este dacă aceste însuşiri o transformă sau nu într-o regiune de program cu însuşiri

sistemice capabilă de a susţine şi potenţa la maximum vectorii procesului de dezvoltare

economico-socială.

Aidoma oricărui sistem spaţial, Valea Hârtibaciului atestă existenţa proceselor de in-put,

out-put şi feed-back ce îi asigură funcţionarea şi autoreglarea. In-put-urile în sistem sunt

reprezentate, în primul rând, prin resursele regenerabile ale teritoriului propriu (masa

vegetală şi lemnoasă, fertilitatea solului, resursele de gaze naturale, apele minerale) la

care se adaugă, într-o pondere deloc neglijabilă, creativitatea resursei umane. În rândul

intrărilor trebuie incluse de asemenea, energia, bunurile, produsele, resursele financiare

alohtone ce au ca ţintă unitatea spaţială analizată.

Out-put-urile îmbracă forma unor produse specifice, viitoare (posibile) brand-uri

regionale, menite a le asigura competitivitatea pe piaţa articolelor similare. Avem în

vedere, în primul rând, produsele agricole şi ale prelucrării lemnului, ocupaţii de mare


65

tradiţie în Valea Hârtibaciului. Într-un stadiu incipient de afirmare este produsul turistic

local, orientat predilect spre turismul rural, pentru care regiunea prezintă cele mai optime

condiţii de promovare.

Feed-back-ul sistemic acţionează activ prin remodelări ale intrărilor în funcţie de

particularităţile ieşirilor. Astfel, metamorfoza profundă din ultimii ani a economicului şi

socialului, în sensul destructurării vechilor resorturi ale economiei şi apariţia timidă a

unor noi orientări, ghidează tot mai mult dezvoltarea înspre afirmarea turismului rural, în

regiune făcându-şi apariţia, cu o firească timiditate, primele pensiuni. Reorientarea

coincide atât cu creşterea cererii pentru o ofertă caracteristică acestei forme de turism, cât

şi cu mutaţiile înregistrate în celelalte domenii de activitate, în primul rând în industrie,

ce constituia, în perioada socialistă, ponderea decisivă a economiei locale.

Fortificarea acestui statut se poate realiza prin următoarele măsuri şi soluţii de amenajare

şi organizare teritorială:

• promovarea mai persistentă, la nivel judeţean şi naţional, a imaginii Văii

Hârtibaciului ca unitate teritorială cu particularităţi economice, sociale şi culturale

distincte, de mare viabilitate şi originalitate, distilate în timp istoric şi necesar a fi

conservate şi perpetuate. Una dintre soluţiile de real succes trebuie să fie impunerea şi

recunoaşterea sa ca teritoriu al melanjului etnic generator de multiculturalism şi

diversitate;

• articularea mai profundă a structurilor sistemului teritorial, în vederea creşterii

fiabilităţii, flexibilităţii şi rezilienţei sale la provocările fenomenului de dezvoltare

actuală. Principala direcţie trebuie să fie spre ieşirea regiunii din conul de umbră

indus de culoarele de dezvoltare învecinate prin multiplicarea şi diversificarea căilor

de transport ce o traversează, îndeosebi pe direcţia nord-sud. Traversarea de către

autostrada Transilvania a extremităţii estice a regiunii se va constitui într-un vector de

mare importanţă în acest sens, care va determina reorientări ale fluxurilor de masă,

energie şi interese înspre arealul respectiv;


66

• creşterea şi diversificarea rolului polarizator al centrului urban Agnita, a cărui

relaţie cu spaţiul rural al regiunii trebuie reconsiderată în sensul lărgirii

prerogativelor sale de susţinere a dezvoltării acestuia, precum şi al unor centre

supracomunale (Nocrich, Brădeni, Marpold) în vederea amplificării funcţiei lor

sistemice regulatoare asupra teritoriului polarizat şi a constituirii unei reţele de aşezări

bine structurată şi articulată spaţial şi funcţional;

• fortificarea relaţiilor interurbane, în contextul dezvoltării teritoriale, prin accentuarea

fluxurilor cu centrele urbane învecinate Sibiu şi Sighişoara. Reintroducerea în circuit

a liniei ferate Agnita-Sighişoara ar facilita schimburile dintre cele două centre urbane,

ar deschide oportunitatea creării unor intercondiţionări benefice Văii Hârtibaciului.

Întărirea relaţiilor cu municipiul Sibiu va reprezenta un deziderat ce va prinde viaţă

odată cu construcţia autostrăzii A1, direcţionarea actualelor fluxuri pe ruta DJ106

fiind mult amplificată, inclusiv prin transformarea acesteia în drum naţional.

Delocalizarea activităţilor economice şi deconcentrarea unor servicii în arealul de

influenţă al Agnitei va spori relaţiile de colaborare dintre acestea. Aceeaşi

deconcentrare a arealelor rezidenţiale, secondate de apariţia unor unităţi industriale,

comerciale sau turistice ar augmenta polarizarea resursei umane, şi nu numai, dinspre

Sighişoara spre Agnita.

9.1. Identificarea şi selectarea preliminară a obiectivelor şi măsurilor din PATZ

Identificarea şi selectarea preliminară a obiectivelor şi măsurilor din PATZ susceptibile

de a provoca impacte importante asupra mediului a fost făcută de către colectivul de

proiectare pe baza analizei strategiei de dezvoltare aferente PATZ-ului. Aceste obiective

au fost selectate şi au constituit şi baza discuţiilor demarate în cadrul Grupului de lucru,

la nivelul comunităţilor locale.


67

Analiza d.p.d.v. al impactului asupra mediului a măsurilor propuse în cuprinsul PATZ-

ului, face referire la acele capitole care, prin natura conţinutului, induc potenţiale situaţii

conflictuale in raport cu obiectivele de mediu asumate.

În acest sens au fost vizate, din cadrul Strategiei de dezvoltare a Văii Hârtibaciului, atât

obiectivele strategice generale, cât şi obiectivele strategice sectoriale (pe domenii). În

acest ultim caz, am operat un decupaj în funcţie de nivelul de impact, rezultând o

prioritizare a problemelor de mediu relevante.

OBIECTIVE STRATEGICE SECTORIALE (PE DOMENII)

5. Planificarea riguroasă a dezvoltării aşezărilor în vederea optimizării funcţiilor şi

esteticii lor

5.1. Identificarea axelor şi arealelor de dezvoltare prioritară

5.5. Modernizarea şi diversificarea dotărilor şi infrastructurii edilitare

6. Asigurarea infrastructurii de bază şi conexe şi a condiţiilor necesare pentru

dezvoltarea durabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii

6.1. Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea resurselor de apă existente, a

asigurării necesarului de apă şi dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă

6.1.1. Asigurarea pentru întreaga regiune a surselor de alimentare cu apă în cantitatea şi

la calitatea impusă de standardele europene

6.1.2. Înfiinţarea, extinderea şi execuţia reţelei de alimentare cu apă

6.1.3. Înfiinţarea şi execuţia reţelei de canalizare şi staţii de epurare

6.2. Creşterea gradului de accesibilitate a judeţului prin edificarea unui sistem de căi de

transport modern şi integrat

1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport;

1.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţie a mediului;

2. Propuneri de dezvoltare a infrastructurii de transport, comunicaţii şi a utilităţilor

publice (energie electrică şi gaz ,metan)


68

8. Dezvoltarea durabilă, pornind, în primul rând, de la resursele locale, a tuturor

ramurilor economice în vederea asigurării cerinţelor de consum şi îmbunătăţirii

nivelului de trai al populaţiei locale şi de creare a excedentului de produse pentru piaţa

extrajudeţeană

8.1. Integrarea dezvoltării agriculturii într-o politică de dezvoltare rurală durabilă

8.1.1. Eficientizarea şi creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole

8.1.2. Ca şi element de strânsă complementaritate, se asociază, prin necesitate,

îmbunătăţirea calitativă a resursei umane care activează în sectorul agricol, ca premisă

a unui 8.1.3. Augmentarea valorii produselor şi activităţilor agricole şi a creşterii

veniturilor pentru producătorii agricoli

8.2. Creşterea competitivităţii sectorului zootehnic, ca activitate agricolă prioritară

8.3. Optimizarea producţiei agricole vegetale în raport cu cerinţele pieţei şi ale industriei

locale şi regionale

8.4. Eficientizarea cadrului organizaţional şi a structurilor de sprijinire a afacerilor din

domeniul industrial, în vederea creşterii accesibilităţii la servicii specializate

8.5. Augmentarea competitivităţii agenţilor economici industriali

Pentru „OBIECTIV STRATEGIC 1. Valea Hârtibaciului ca regiune de program cu

însuşiri sistemice”, considerăm că propunere: „articularea mai profundă a structurilor

sistemului teritorial, în vederea creşterii fiabilităţii, flexibilităţii şi rezilienţei sale la

provocările fenomenului de dezvoltare actuală. Principala direcţie trebuie să fie spre

ieşirea regiunii din conul de umbră indus de culoarele de dezvoltare învecinate prin

multiplicarea şi diversificarea căilor de transport ce o traversează, îndeosebi pe direcţia

nord-sud. Traversarea de către autostrada Transilvania a extremităţii estice a regiunii se

va constitui într-un vector de mare importanţă în acest sens, care va determina

reorientări ale fluxurilor de masă, energie şi interese înspre arealul respectiv”.

Pentru „OBIECTIV STRATEGIC 2. Racordarea eficientă a Văii Hârtibaciului la

sistemele teritoriale învecinate, de acelaşi rang sau de rang superior (regionale şi


69

naţionale) prin infrastructuri conectate marilor culoare de transport”, următoarele

propuneri trebuie supuse unor nuanţări:

„transversal, Valea Hârtibaciului va fi secţionată de traseul autostrăzii A3

(Transilvania) Turda – Târgu Mureş – Sighişoara – Făgăraş – Braşov, care în urma

joncţiunilor cu unele aşezări rurale (Noistat, Netuş, Movile) va facilita cu siguranţă

dezvoltarea acestora, intermediind devenirea acestora în importanţi poli locali

(Brădeni);

binevenită este interconectarea în sud-vestul acestui sistem teritorial la autostrada

A1 Nădlac – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Lehliu

– Feteşti – Cernavodă – Constanţa (conform Legii nr. 363 din 21 septembrie 2006

privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN) –

Secţiunea I – Reţele de transport, anexa nr. I, Autostrăzi), ce ar racorda partea sa

sudică şi sud-vestică, aflată în curs de execuţie. Odată cu execuţia acesteia vor putea

fi consolidate funcţiile unor aşezări şi vor fi întărite schimburile economice de bunuri

şi servicii prin apariţia unor puncte nodale de conexiune (Poieniţa, Nucet);

realizarea interconectivităţii va fi realizată şi prin intermediul coridorului de

transport multimodal Pan-European IV (Dresda/Nüremberg – Praga –

Viena/Bratislava – Budapesta – Arad – Bucureşti – Constanţa/Craiova – Sofia –

Salonic/Plovdiv – Istanbul), aflat în imediata apropiere sud-vestică, evidenţiindu-se

tot acum şi o accentuare a rolului exercitat de polul supraregional Sibiu.

Oportunitatea proximităţii spaţiale a acestuia permite o intensificare a transportului

de marfă şi o amplificare a turismului de tranzit;

pe de altă parte, aşa cum este stipulat şi în Planul de amenajare a teritoriului

naţional, stimularea competitivităţii economice este realizată şi prin înfiinţarea

reţelei transeuropene de transport (TEN-T), suprapusă culoarului de dezvoltare

secundar Făgăraş-Sibiu;


70

transportul feroviar al acestei unităţi teritoriale a intrat deja în vizorul actorilor

locali şi regionali prin redeschiderea căii ferate Sibiu – Agnita, cu posibilităţi mărite

de intensificare a fenomenului turistic, însă considerăm că lucrările de redresare a

haltelor de pe linia de cale ferată avută în vedere (aparent subînţelese ca fiind

prefigurate în cadrul proiectelor de modernizare a infrastructurii feroviare!),

amenajarea spaţiilor de depozitare şi a anexelor gărilor/haltelor cât şi realizarea

unor studii de fezabilitate în vederea proiectării unor linii de cale ferată care să

traverseze Podişul Hârtibaciului sunt posibile soluţii de racordare eficientă în

context naţional şi european”.

Propunerile integrate celor două obiective strategice sunt în concordanţă cu obiectivului

de mediu relevant stabilit de anterior. Rezervele exprimate anterior, vizează ipotetice

dezacorduri cu atingerea obiectivului de mediu relevant de la punctul I.

Astfel, sporirea gradului de conectivitate a regiunii cu sistemele teritoriale limitrofe,

precum şi consolidarea legăturilor intra-regionale, pot contribui la o fragmentare

accentuată a teritoriului analizat, cu repercusiuni la nivelul ariilor şi siturilor protejate.

Lucrările de edificare a unor noi infrastructuri rutiere, precum şi cele de reamenajare a

celor feroviare dezafectate, comportă un grad sporit de impact asupra componentelor de

mediu şi asupra populaţiilor avifaunistice. Ele trebuie să se supună reglementărilor de

mediu in vigoare şi nu trebuie să vicieze coridoarele de migraţie ale speciilor cantonate în

acest areal.

La nivelul obiectivelor strategice sectoriale pe domenii, ne interesează măsurile cuprinse

în capitolele Structura funcţională a teritoriului (subcapitolul Infrastructura tehnică a

teritoriului ) şi Economie (subcapitolele Agricultură şi Industrie).

Astfel, OBIECTIV STRATEGIC 6. Asigurarea infrastructurii de bază şi conexe şi a

condiţiilor necesare pentru dezvoltarea durabilă a economiei şi îmbunătăţirea


71

calităţii vieţii din cuprinsul subcapitolului Infrastructura tehnică a teritoriului

menţionează în cadrul direcţiei 6.1. Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin gestionarea

resurselor de apă existente, a asigurării necesarului de apă şi dezvoltarea reţelei de

alimentare cu apă, următoarea măsură: „realizarea unei acumulări cu funcţie complexă

amonte de Cheile Mihăileni”. “Canionul Mihăileni” este o arie protejată de interes local,

o formaţiune geomorfologică spectaculoasă situată pe teritoriul comunei Mihăileni,

categorisită ca şi “Monument natural geologic” (Categoria III-g UICN), având o

suprafaţă de 15 ha, declarat prin HCL 12/1994 şi inclus ulterior în L 5/2000 (PATN –

secţiunea Zone protejate). Amenajarea propusă, chiar dacă are drept scop asigurarea

necesarului de apă la parametrii cantitativi şi calitativi reclamaţi de o creştere economică

sustenabilă a regiunii, induce consecinţe negative în planul menţinerii eco-echilibrului

dinamic a sitului menţionat. De asemenea, extinderea reţelelor de alimentare cu apă,

trebuie să fie urmată în mod obligatoriu de realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor

de epurare (situaţie extrem de deficitară la nivelul Văii Hârtibaciului, ca de altfel în întreg

sistemul de aşezări din mediul rural).

În cadrul „semaforului roşu” din etapa I-a prioritară a propunerilor de dezvoltare a

infrastructurii de transport, comunicaţii şi a utilităţilor publice (energie electrică şi

gaz metan), figurează următoarea măsură: „amenajare drumuri vicinale de acces direct

între localităţi. Drumurile vicinale reprezintă o categorie aparte de drumuri de legătură

între localităţi pe distanţa cea mai scurtă. Drumurile vicinale nu fac parte din categoria

drumurilor publice şi sunt în gestiunea primăriilor de pe raza teritoriului administrativ.

Acestea, în prezent, se suprapun în cea mai mare parte peste drumuri agricole principale

sau forestiere şi sunt din pământ. Modernizarea lor prin pietruire şi execuţia de şanţuri

pentru scurgerea apei pluviale pot contribui în mod semnificativ la creşterea

potenţialului de comunicare pe plan local şi totodată scoaterea din izolare a unor arii

periferice, respectiv introducerea în circuitul economic prin amenajarea de ferme

agricole.” Măsura poate fi amendată tot din perspectiva creşterii gradului de fragmentare

a teritoriului, deşi scopul este sporirea nivelului de coeziune teritorială.


72

În acelaşi spirit se impune precauţie şi o judicioasă apreciere a consecinţelor şi în ceea ce

priveşte măsurile stipulate în cadrul etapei I-b, intervenţii urgente (2012-2013,

„semaforul galben”):

• „propunere clasificare în drum naţional secundar şi modernizare la categoria 3+ a

drumului judeţean DJ 105D în vederea ridicării la rang de drum naţional de

importanţă regională;

• propunere clasificare în drum naţional secundar şi modernizare la categoria 3+ a

drumului judeţean DJ 141 în vederea ridicării la rang de drum naţional de

importanţă regională;

• propunere clasificare în drum judeţean şi execuţie drum vicinal cuprins între DJ 106

Nocrich – DJ 106 S Vurpăr;

• propunere clasificare şi execuţie drumuri vicinale în drumuri comunale în vederea

scurtării distanţelor de acces spre localităţi. În acest sens se propune clasificarea

drumurilor vicinale în drumuri comunale de acces:

• extindere (continuare) DC 36 din localitatea Ghijasa de Sus şi racordarea acestuia

cu DC 39;

• clasificare în drum comunal a drumului vicinal cu rol de scurtare a legăturii între DJ

106 şi DC 39 în vederea realizării accesului spre localitatea Ghijasa de Jos. Această

propunere va duce la scurtarea distanţei de acces cu 3.410 m faţa de ruta actuală.”

Obiectivele şi măsurile postulate în cadrul subcapitolelor de Agricultură şi Industrie

trebuie să se înscrie în contextul susţinerii peisajului cultural şi potenţării formelor de

agricultură ecologică specifice regiunii. Extinderea certificării biologice atât pentru

suprafeţe de teren cât şi pentru efective de animale reprezintă un vector de susţinere şi

afirmare a primului obiectiv relevant de mediu formulat la începutul acestui material.

Intră sub incidenţa unor aprecieri critice următoarele sugestii din PATZ, din cuprinsul

capitolelor menţionate apriori:

• „eficientizarea producţiei piscicole (Brădeni) şi crearea de noi exploataţii piscicole

(Hosman)

• susţinerea unui fond de vânătoare divers şi relevant pentru Valea Hârtibaciului, dar

şi atractiv din punct de vedere cinegetic: căprioară, mistreţ, iepure, fazan;”


73

Promovarea siturilor de vânătoare trebuie să ţină cont de locurile de cuibărire ale

speciilor periclitate. Se impune o cartare exhaustivă a acelor areale care cantonează

populaţii de specii periclitate, acestea urmând să intre sub incidenţa interzicerii practicării

vânatorii.

Amenajarea unor noi exploataţii piscicole, nu se poate face fără a cuantifica eficient

consecinţele mutaţiilor peisagistice şi funcţionale asociate. În acelaşi timp, acumularea de

la Brădeni ar trebui să-şi păstreze dimensiunea actuală a amenajării şi exploatării,

accentul mutându-se pe integrarea în turismul de interes ştiinţific a acestui sit, prin

amenajarea unui centru de monitorizare avifaunistică.

9.2. Evaluarea matriciala a potentialelor efecte semnificative asupra mediului

În conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului 195/2005

privind protectia mediului aprobata prin Legea 265/2005, modificata si completata prin

OUG nr. 114/2007 si OUG 164/2008, obiectivele PATZ trebuie sa duca la atingerea

obiectivelor de mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a

asigura o dezvoltare durabila a localitatii.

Raportul de mediu pentru PATZ este un instrument care sa vina in sprijinul

administra�iei publice locale în alegerea priorită�ilor �i etapizarea interven�iilor în

teritoriul administrat.

Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea

planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce directie (pozitiv sau

negativ) va influen�a calitatea factorilor de mediu implementarea PATZ.

Cea mai utilizată metodă de evaluare a impactului este cea matricială care

folose�te o scala de evaluare a impactului cu 5 nivele, cu scoruri aferente:

+ 2 - impact pozitiv semnificativ

+ 1 - impact pozitiv

0 - nici un impact

-1 - impact negativ

-2 - impact negativ semnificativ


74

Principalele obiective din PATZ susceptibile de a produce efecte asupra calită�ii

mediului �i pe cale de consecin�ă evaluate în raportul de mediu sunt:

• alimentarea cu apă;

• canalizarea;

• depozitarea de�eurilor;

• modernizarea infrastructurii rutiere;

• zonarea teritorială;

• reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inunda�ii si alunecari de teren);

• pastrarea si restaurarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului natural;

• cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu.

Măsura din PATZ – Realizarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă pentru

toate localităţile componente (Extinderea re�elelor de alimentare cu apă)

Factor de mediu analizat

Obiective de mediu relevante pt. PATZ

Nivel impact

Justificarea incadrarii

Aer Protec�ia calită�ii aerului 0 Nu are impact asupra calitatii aerului. Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf.

Apa Asigurarea calită�ii apelor de suprafata si subterane

+ 1 Se va produce îmbunătă�irea calită�ii apelor prin limitarea evacuărilor necontrolate

Sol Protec�ia solului �i reducerea suprafe�ei afectate de depozitări necontrolate

0 Nu are impact

Sănătatea popula�iei

Îmbunată�irea calită�ii vie�ii, cresterea confortului popula�iei

+ 2 Asigurarea apei curente contribuie la imbunatatirea confortului si a igienei

Fenomene sau riscuri naturale

Protec�ia popula�iei prin diminuarea /eliminarea efectelor alunecărilor de teren �i a inunda�iilor

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural

Asigurarea protec�iei peisajului natural, cultural si istoric

0 Nu are impact


75

Zonarea teritoriala

Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

+1 Impact pozitiv prin faptul că permite dezvoltarea urbană, a economiei �i a serviciilor.

Conservare resurse

Conservarea resurselor +1 Consum ra�ional de apă �i protejarea altor resurse

Constientizarea popula�iei


+1 Implicarea populatiei în păstrarea calită�ii surselor de apă (respectarea zonelor de protec�ie a surselor de apă).

Scor +6


76

Masura din PATZ – Racordarea tuturor locuinţelor la sistemele centralizate de canalizare Factor de mediu analizat


Nivel impact


Aer Protec�ia calită�ii aerului 0 Nu are impact asupra calitatii aerului. Temporar, pe perioada executarii lucrarilor pot sa apara emisii de praf.


+2 Evacuarea de ape uzate contribuie la men�inerea calitatii apelor de suprafata si elimina poluarea panzei freatice


+2 Se elimina contaminarea solului prin deversari necontrolate de ape menajere uzate.



+2 Contribuie la imbunatatirea confortului si a igienei



0 Nu are impact

Patrimoniu cultural


0 Nu are impact

Zonarea teritoriala


+1 Impact pozitiv; permite dezvoltarea economica si sociala durabila a localitatii.

Conservare resurse

Conservarea resurselor 0 Nu are impact



+1 Constientizarea populatiei in managementul apelor uzate.

Scor +8


77

Masura din PATZ – Extinderea �i modernizarea infrastructurii rutiere (re�ea stradală �i tranzit) Factor de mediu analizat


Nivel impact


Aer Protec�ia calită�ii aerului +2 Fluidizeaza traficul; se reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant.


0 Nu are impact


+1 Se reduce poluarea solului de-a lungul drumurilor.



+1 Creste siguranta in trafic, confortul deplasarilor si posibilitatile de comunicare.



0 Nu are impact

Patrimoniu cultural


+1 Facilitează accesul �i valorificarea

Zonarea teritoriala


+1 Impact pozitiv; se asigura suprafetele necesare dezvoltarii infrastructurii rutiere.

Conservare resurse

Conservarea resurselor +1 Se reduc emisiile de GES prin reducerea cantitatii de combustibil



+1 Creste grija fata de integritatea infrastructurii rutiere.

Scor +8


78

Masura din PATZ – Realizarea unui sistem de colectare selective a deşeurilor �i construirea unei rampe ecologice de depozitare a deşeurilor menajere Factor de mediu analizat


Nivel impact


Aer Protec�ia calită�ii aerului +2 Se elimina surse de miros dezagreabil


+2 Se elimina aruncarea gunoaielor pe malurile apelor curgatoare si astfel poluarea apelor de suprafata


+2 Se elimina suprafetele de teren afectate de depozitările necontrolate



+1 Se imbunatatesc conditiile de igiena



0 Nu are impact

Patrimoniu cultural


0 Nu are impact

Zonarea teritoriala


+1 Se vor realiza depozite de tranzit

Conservare resurse

Conservarea resurselor +2 Permite valorificarea materiilor reciclabile din deseuri



+1 Se elimina poluarea din surse difuze (gospodariile locuitorilor); creste grija fata de cantitatea de deseuri produsa

Scor +11


79

Masura din PATZ – Zonarea teritoriala Factor de mediu analizat


Nivel impact


Aer Protec�ia calită�ii aerului

+1

Separarea functiunilor in intravilan protejeaza zonele de locuit de activitatile economice la care se pot genera emisii de gaze.


0 Nu afecteaza calitatea apei


+1 Asigura utilizarea rationala a terenurilor din intravilan



+1 Asigura confort si protectie prin stabilirea activitatilor ce pot fi dezvoltate intr-o unitate teritoriala. Separa activitatile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice



+1 Creste siguranta locuirii si a constructiilor prin instituirea de interdictii permenente sau temporare de construire.

Patrimoniu cultural


+1 Asigura perimetre de protectie a monumentelor.

Zonarea teritoriala


0 Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P.U.G.

Conservare resurse




+1 Constientizeaza populatia asupra valorii terenurilor si o implica in utilizarea lor optima.

Scor +6


80

Măsura din PATZ – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inunda�ii �i alunecări de teren) Factor de mediu analizat


Nivel impact


Aer Protec�ia calită�ii aerului 0 Nu are impact Apa Asigurarea calită�ii

apelor de suprafata si subterane

0 Nu are impact


+1 Se elimina degradarea solului. Se instituie masuri pentru protectia vietii si a bunurilor populatiei



0 Nu are impact



+2 Protectia vietii si a bunurilor populatiei

Patrimoniu cultural


+1 Protejarea cadrului natural

Zonarea teritoriala


+2 Impact pozitiv prin instituirea restric�iilor de construire în zonele de risc

Conservare resurse




0 Creste responsabilitate publicului fata de integritatea lucrarilor hidrotehnice si a consolidarilor impotriva alunecarilor de teren.

Scor +6


81

Masura din PATZ – Conservarea patrimoniului cultural, istoric �i a peisajului Factor de mediu analizat


Nivel impact


Aer Protec�ia calită�ii aerului 0 Nu are impact Apa Asigurarea calită�ii apelor

de suprafata si subterane 0 Nu are impact


+1 Instituirea de perdele de protec�ie



0 Nu are impact



0 Nu are impact

Patrimoniu cultural


+1 Obiectivul de mediu coincide cu obiectivul PATZ . Se asigura pastrarea mostenirii culturare, a traditiilor.

Zonarea teritoriala


+2 Stabileste zone de protectie

Conservare resurse




+2 Implica populatia in pastrarea patrimoniului cultural si istoric

Scor +6


82

Masura din PATZ – Cre�terea gradului de constientizare a popula�iei comunei asupra problemelor de mediu Factor de mediu analizat


Nivel impact


Aer Protec�ia calită�ii aerului

+1 Implicare constienta in economia de resurse energetice si energie; Renuntarea la arderea resturilor vegetale.


+1 Respectarea zonelor de protectie a surselor de apa; Respectarea regimului deseurilor (interdictia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apa).


+1 Implementarea sistemului de management al deseurilor.



+1 Respectare normelor igienico-sanitare.



0 Participarea voluntara a populatiei la implementarea masurilor de prevenire a efectelor inundatiilor si alunecarilor de teren.

Patrimoniu cultural


+1 Instituirea si respectarea regulamentelor de urbanism in zonele de protectie a monumentelor.

Zonarea teritoriala


+1 Cresterea responsabilitatii administratiei si a populatiei in respectarea destinatiei terenurilor si a regimului de construire.

Conservare resurse

Conservarea resurselor +1 Cea mai buna resursa energetica este economia de resurse. Conservarea fondului forestier. Promovarea surselor alternative de producere energie (solara, eoliana)



0 Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PATZ .


83

Scor +7


84

Evaluarea efectului cumulativ al implementarii PATZ asupra obiectivelor de mediu Evaluarea efectului cumulativ al impelemtarii PATZ s-a realizat pe baza insumarii punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu. Obiectivul de mediu relevant / obiectivul din PATZ

Extindere alimentare cu apa

Canalizare Deseuri Infrastructura rutiera

Zonarea teritorială

Riscuri naturale

Pastrare patrimoniu cutural

Constientizare public

TOTAL

Protectia calitatii aerului

0 0 +2 +2 +1

0 0 +1 +6

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

+ 1 +2 +2 0 0 0 0 +1 +6

Protectia solului 0 +2 +2 +1 +1 +1 +1 +1 +9 Imbunatatirea calitatii vietii

+ 2 +2 +1 +1 +1 0 0 +1 +8

Protectia populatiei la riscuri naturale

0 0 0 0 +1 +2 0 0 +3

Asigurarea protectiei peisajului

0 0 0 +1 +1 +1 +1 +1 +5

Zonarea teritoriala

+1 +1 +1 +1 0 +2 +2 +1 +9

Conservarea resurselor

+1 0 +2 +1 0 0 0 +1 +5

Cresterea responsabilitatii populatiei

+1 +1 +1 +1 +1 0 +2 0 +7

TOTAL +6 +8 +11 +8 +6 +6 +6 +7 +58


85

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii obiectivelor din PATZ s-a

analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau dacă există riscul nerespectării

standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativa Exista

premisele atingerii obiectivului?

Protectia calitatii aerului Obiectivele prevazute in PATZ. au influenta pozitiva asupra calitatii aerului

DA

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Obiectivele prevazute in PATZ au influenta pozitiva asupra calitatii apelor de suprafata si subteran

DA

Protectia solului Obiectivele prevazute in PATZ au influenta pozitiva asupra solului

DA

Imbunatatirea calitatii vietii

Obiectivele prevazute in PATZ au influenta pozitiva asupra calitatii vietii

DA

Protectia populatiei la riscuri naturale

Obiectivele prevazute in PATZ au influenta pozitiva asupra protectiei populatiei

DA

Asigurarea protectiei peisajului

Obiectivele prevazute in PATZ au influenta pozitiva asupra peisajului

DA

Zonarea teritoriala Obiectivele prevazute in PATZ au influenta pozitiva asupra zonarii teritoriului

DA

Conservarea resurselor Obiectivele prevazute in PATZ au efect, in general pozitiv asupra obiectivelor de mediu

DA


Educarea, informarea si participarea populatiei la luarea deciziilor privind mediu

DA

Din evaluarea cumulativa a implementarii obiectivelor PATZ rezulta un efect

majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de

mediu.

Efectul obiectivelor din PATZ pe termen mediu si lung se va concretiza in respectarea

tintelor propuse in politicile de mediu adoptate de legislatie pe factori de mediu.

Toate aceste elemente de analiză, rezultate atât din evaluarea măsurilor din strategie făcută de

către coelctivul de elaborare, cât şi concluziile din cadrul grupurilor de lucru şi de dezbatere

care au avut loc atât la ARPM Sibiu şi în teritoriu (Agnita şi altre primării) au fost incluse în

varianta finală de plan.


86

Ne exprimăm, cu această ocazia, satisfacţia că în calitate de evaluatori am constatat atât o

atitudine ecologică şi „prietenoasă” faţă de mediu, cât şi deplinul sprijin şi colaborarea

constructivă din partea tuturor actorilor implicaţi în evaluarea strategică de mediu.

X. GRADUL DE AFECTARE A BIODIVERSITĂŢII ŞI A ECOSISTEMELOR. ARII ŞI SITURI PROTEJATE

10.1. Protecţia biodiversităţii şi a peisajului

Condiţionările naturale (substrat, relief, hidrografie, climă) precum şi evoluţia îndelungată

(inclusiv actualul declin demografic) a comunităţilor umane a adus astăzi arealul bazinului

Hârtibaciului în ipostaza de important „rezervor” de biodiversitate. Acest atribut este susţinut

de cuprinderea a peste 80% din suprafaţa regiunii în diferite categorii de arii protejate, în

special în cadrul reţelei Natura 2000.

Arii protejate de interes local

Pe teritoriul bazinului Văii Hârtibaciului există o singură arie protejată de interes local. Este

vorba despre “Canionul Mihăileni”, o formaţiune geomorfologică spectaculoasă sub forma

unui canion, situate pe teritoriul comunei Mihăileni, categorisită ca şi “Monument natural

geologic” (Categoria III-g UICN), având o suprafaţă de 15 ha, declarat prin HCL 12/1994 şi

inclus ulterior în L 5/2000 (PATN – secţiunea Zone protejate).

Arii protejate de interes comunitar – Reţeaua Natura 2000

Lipsa ariilor protejate din categoriile judeţean sau naţional este compensată de includerea unei

părţi importante din acest teritoriu în reţeaua Natura 2000 sub forma ariilor de protecţie

specială avifaunistică (SPA) şi a siturilor de importanţă comunitară (SCI).

10.2. Evidentierea speciilor pt. care au fost desemnate siturile Natura 2000

Siturile de importanţă comunitară (SCI)

Prin Ordinul nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice

europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul nr. 2387 al ministrului mediului si

padurilor din 23 noiembrie 2011 sunt declarate şi cele 2 situri de importanţă comunitară

(SCI):

- la poziţia 130, este declarat ROSCI0132 “Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu”, care se

suprapune pe următoarele judeţe/commune:


87

- Judeţul Vâlcea: Câineni Mari (1%), Racoviţa (< 1%)

- Judeţul Sibiu: Alţâna (< 1%), Avrig (1%), Bârghiş (< 1%), Boiţa (1%),

Cisnădie (2%), Marpod (< 1%), Nocrich (< 1%), Racoviţa (2%), Roşia (< 1%),

Sadu (9%), Şelimbăr (4%), Tălmaciu (< 1%), Turnu Roşu (1%)

- la poziţia 223., este declarat ROSCI0227 “Sighişoara - Târnava Mare”, care se

suprapune pe următoarele judeţe/commune:

- Judeţul Sibiu: Agnita (8%), Aţel (< 1%), Bârghiş (3%), Biertan (87%), Brădeni

(2%), Dumbrăveni (20%), Hoghilag (41%), Iacobeni (< 1%), Laslea (92%),

Moşna (< 1%)

- Judeţul Mureş: Albeşti (36%), Apold (89%), Daneş (71%), Saschiz (98%),

Sighişoara (39%), Vânători (81%) Judeţul Braşov: Buneşti (97%), Caţa (< 1%),

Jibert (17%), Rupea (9%)

- Judeţul Harghita: Dârjiu (4%)


88

Situl de importanţă comunitară Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu este situat în arealul

geografic de confluenţă a râurilor Olt, Cibin şi Hârtibaciu, aproximativ în centrul României.

Această arie protejată ocupă 560 ha pe teritoriul regiunii studiate (din 2054 ha în judeţul

Sibiu) şi se suprapune pe cursul mijlociu şi inferior al Văii Hârtibaciului. Deşi aria reflecta

efectele impactului antropic îndelungat, manifestat în anii 1960-1990, există încă unele zone

umede care şi-au păstrat aspectul şi comunităţile remanente, fragmente ale structurilor

originare. Numeroase populaţii au fost izolate în aceste arii, relativ izolate, acestea sunt surse

potenţiale de regenerare şi martori ai diversităţii specifice de odinioară, reprezentative pentru

flora, fauna şi peisajul ardelenesc.

Obiectivele de conservare ale sitului sunt axate pe ecosistemele acvatice (zone umde - râuri,

lacuri, mlaştini, turbării, conform nomenclatorului CLC) care deţin o pondere de peste 30%

din suprafaţa acestuia. De asemenea sunt cuprinse şi habitate prioritare forestiere care deţin

peste 40% din suprafaţă (păduri de foioase şi de tranziţie, conform nomenclatorului CLC).

Specii de interes conservativ ROSCI0132 “Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu”

Propunerea acestui SCI a fost făcută, conform prevederilor Ord. 776/2007, Anexa 4, pentru

conservarea următoarelor specii (din Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE): Barbus

meridionalis (moioagă), Cobitis taenia (zvârlugă), Gobio kessleri (porcuşor de nisip), Pelecus

cultratus (sabiţă), Rhodeus sericeus (boarţă), Sabanejewia aurata (dunăriţă), Zingel streber

(fusar), Zingel zingel (pietrar) – dintre vertebrate, Chilstoma banaticum (melcul sp.) şi Unio

crassus (scoica de râu) – dintre nevertebrate. Conform Ord. Nr. 776/2007, art. 6, a fost

aprobat formularul standard Natura 2000 pentru situl de importanţă comunitară Oltul

Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, formular care a fost înaintat de către autoritatea centrală pentru

protecţia mediului la Directoratul de Mediu din Cadrul Comisiei Europene.


89

În afară de speciile de vertebrate (peşti) şi nevertebrate (moluşte) menţionate anterior,

formularul standard Natura 2000 face referire la următoarele specii de interes conservativ:

Alburnoides bipunctatus (beldiţă), Orthrias barbatulus (molan), Esox lucius (ştiucă), Rutilus

rutilus (babuşcă), Vimba vimba (morunaş), Alburnus alburnus (obleţ), Barbus barbus

(mreană), Perca fluviatilis (biban), Tinca tinca (lin), specii care însă sunt specifice doar

cursului Oltului mijlociu şi care apar mai rar în arealul studiat.

Există argumente ştiinţifice care complectează criteriile legate de importanţa şi valoarea

biodiversităţii acestui sit, cum ar fi:

- numărul mare de indivizi din speciile de interes comunitar menţionate în formularul

standard - populaţii stabile;

- prezenţa permanentă în toate anotimpurile a indivizilor din speciile de interes

comunitar, lipsa unor fluctuaţii nenaturale calitative şi cantitative în cadrul asociaţiilor

prezente de la un anotimp la altul;

- indivizi sănătoşi ai speciilor de interes comunitar;

- date ştiinţifice istorice asupra prezenţei în arealul de interes a acestor specii de peste

100 de ani;

- habitate naturale tipice/bune sub aspect calitativ; impactul atropic actual se situează în

toate anotimpurile în limitele de toleranţă ale speciilor interes comunitar;

- este o zonă de interfaţă hidrografică foarte importantă cu o poziţie geografică

favorabilă relaţiilor intraspecifice continue ale speciilor de interes comunitar pentru

sectoare lotice diferite geografic în condiţiile, în care există planuri de dezvoltare

economică cu potenţial impact major (amenajări hidroenergetice) în sectoarele situate în

aval;

- rolul speciilor de interes comunitar de specii umbrelă pentru bogata biodiversitate

locală (peste 440 de specii).

Fiind un ecosistem preponderent acvatic acesta este şi foarte vulnerabil la impactul antropic.

Construcţiile hidrotehnice (în special îndiguirile) sunt principala cauză a degradării sau

distrugerii habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii de impact antropic la care zona

este vulnerabila sunt: descările care producf distrugerea zonelor umede, poluarea, defrişările,

agricultura intensivă.


90

Situl de importanţă comunitară Sighişoara-Târnava Mare este situat în arealul geografic al

Podişului Târnavelor, aproximativ în centrul României.

Zona se încadrează în Podişului Târnavelor şi parţial Podişul Hârtibaciului, acestea

caracterizându-se printr-un relief colinar-deluros, cu văi însoţite de terase şi lunci bine

individualizate. Actuala înfăţişare a reliefului este de podiş puternic fragmentat de văi –

culoare cu interfluvii care se menţin în general în jur de 500 – 550 m si numai în mod

excepţional ajung la valori de circa 700 m (Pădurea Dumbrava, 642 m, altitudinea maxima

fiind de 839m - Dl. Pietriş). Eroziunea intensă, generată de colectarea apelor de către Târnava

Mare şi râul Hârtibaci, a fărâmiţat vechea suprafaţă de eroziune, reducând-o la interfluvii

înguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuestă, a căror pantă lină se

grefează aproximativ pe un strat dur (gresie), înclinând la fel cu el, iar versanţii abrupţi

retează în cap un număr de cel puţin două straturi (argilă, marne nisipoase). Frecvenţa mare a

cuestelor dispuse în şiruri paralele care însoţesc Târnava Mare, fragmentate de văi

subsecvente, reprezintă o consecinţa a adaptării reliefului la structuri de domuri şi

branhianticlinale.

În ansamblu, suportul geo-structural a impus prezenţa unor biotopuri specifice bine

individualizate, favorizând existenţa unor ecosisteme variate bine conservate. La acest fapt se

adaugă gradul relativ scăzut al presiunii antropice, zona fiind puţin populată, exploatarea

biologică încadrându-se în liniile unei dezvoltări durabile.

Temperatura medie anuală se încadrează în izoterma de 9o C. Aceasta coroborată cu o

expunere dominant vestică/estică a versanţilor şi cu valorile relative ridicate ale radiaţiei

globale induce dezvoltarea sezonului vegetativ pe cca 195 zile – ca factor de favorabilitate

pentru starea şi evoluţia habitatelor şi speciilor de interes conservativ.

Desemnarea este susţinută din următoarele considerente:

1.Este sit reprezentativ pentru zona continentală transilvăneană, cu alternanţe de păduri şi

pajişti păstrate în condiţii naturale, însumând 18 habitate de interes european (Directiva

Habitate).

3.Pădurile sunt majoritar de tip natural fundamental, concentrate pe o suprafaţă de 50 km x 20

km (procent pădure 40%), în bazinul Târnava Mare.

3. Floră şi faună diversificată, inclusiv populaţii permanente de urşi şi lupi, rarităţi de fluturi

(după prof. Rakosy L., UBB CJ), respectiv valori botanice deosebite (după prof. Cristea V.

UUB CJ ).


91

4. Zonă gospodărită durabil de-a lungul secolelor de comunităţile locale de saşi cu aşezări

umane relativ rare, rustice şi cu valoare de patrimoniu.

5. Două fundaţii britanice recunoscute MET şi ADEPT sprijină susţinut necesitatea

conservării acestei zone prin situl Natura 2000 propus de APM Mureş.

Utilizarea tradiţională a terenurilor a păstrat o diversitate biologică ridicată. Aria este de

importanţă internaţională, având în vedere că aceste ultime pajişti de mare întindere din

Europa sunt perfect funcţionabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradiţional a

stabilit un echilibru între activităţile umane şi natură, aceasta rămânând neschimbată din evul

mediu. Zona conservă un număr mare de 18 habitate şi urmatoarele specii de plante şi animale

de importanţă comunitară: Rhinolophus hipposideros, Lutra lutra, Ursus arctos, Canis lupus,

Barbastella barbastellus, Emys orbicularis, Triturus cristatus, Bombina variegate, Gobio

kessleri, Sabanejewia aurata, Barbus meridionalis, Cerambyx cerdo, Bolbelasmus unicornis,

Catopta thrips, Leptidea morsei, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Euphydryas maturna,

Eriogaster catax, Lucanus cervus, Osmoderma eremite, Euphydryas aurinia, Callimorpha

quadripunctaria, Echium russicum, Adenophora lilifolia, Crambe tataria, Angelica palustris,

Angelica palustris, Cypripedium calceolus, Agrimonia pilosa.

Această arie protejată ocupă 760 ha pe teritoriul regiunii studiate (din 8537 ha în judeţul

Sibiu) şi se suprapune pe cursul mijlociu şi inferior al Văii Hârtibaciului.

Situl se suprapune doar parţial pe teritoriul zonei, respectiv unităţile administrati-teritoriale

Agnita (8%), Bârghiş (3%), Brădeni (2%), Iacobeni (< 1%).

Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA)

Prin Ordinul nr. 1284 din 24 octombrie 2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România emis

de Ministerul Mediului si Dezvoltării Durabile publicat în Monitorul Oficial nr. 379 din 31

octombrie 2007, modificat si completat prin HG 971/2011, este declarată şi aria de protecţie

specială avifaunistică (SPA):

- la poziţia 99., este declarat ROSCI0132 “ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului”, care se

suprapune pe următoarele judeţe/comune:


92

Situl este amplasat în regiunea biogeografică continentală, relieful dominant fiind colinar şi de

podiş. Aria este caracterizată de lipsa aproape totală a arăturilor şi de abundenţa terenurilor

seminaturale (pajişti şi fâneţe extensive). Structura peisajului este mozaicată, constând din

alternanţa ariilor seminaturale cu păduri de foioase, ceea ce a făcut ca diversitatea biologică a

zonei să fie foarte ridicată.

Această arie protejată a fost de prioritate nr.1 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul

Milvus în 22 de judeţe ale ţării. Situl conţine o populaţie importantă pe plan global a

cristelului de câmp (Crex crex), iar populaţii importante ale zece specii de păsări care sunt

ameninţate Uniunii Europene: cristel de câmp (Crex crex), acvilă ţipatoare mică (Aquila

pomarina), viespar (Pernis apivorus), huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg

(Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de

grădini (Dendrocopos syriacus), ghionoaie sură (Picus canus), ciocârlia de pădure Lullula

arborea), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio).

Găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de ex. aici cuibăreşte

cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare micã (Aquila pomarina) şi de viespar Pernis

apivorus) din România, densitatea ceea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului.

Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus),

ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlie de pădure (Lullula arborea) şi

sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio) sunt şi ele cele mai însemnate dintre siturile din ţară.

Populaţia de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativă pe plan global (peste 20 de

perechi) dar este şi printre primii dintre siturile din România. Este de asemenea printre

primele zece situri din ţară pentru ghionoaie sură (Picus canus).

Aria găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei zone biogeografice. Aici

cuibăreşte cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică şi de viespar din România,

densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Populaţia de cristel de

câmp (Crex crex) este semnificativă pe plan global (peste 20 de perechi).


93

Situl cuprinde şi lacurile de la Brădeni, un ecosistem important pentru păsările de apă atât în

timpul sezonului de cuibărit cât şi în timpul pasajului. Impactul antropic este foarte scăzut,

existând puţine localităţi pe o suprafaţă destul de extinsă. Această zonă este cea mai mare arie

semi-naturală coerentă şi este considerată cea mai bine conservată din regiunea biogeografică

continentală din Transilvania.

Principalele factori care periclitează biodiversitatea din acest sit:

-defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice din care rezultă tăierea arborilor pe suprafeţe mari

- tăierile selective a arborilor în vârstă sau a unor specii

- amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate

- vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate

- practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren

- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor

- deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului

- împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oţetar, cenuşar etc.)

-intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele

tradiţionale în agriculturã intensivã, cu monoculturi mari,

- folosirea excesivă a chimicalelor,

- efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini

- schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datoritã încetării

activităţilor

- agricole cum sunt cositul sau păşunatul (vegetaţie lemnoasă spontană,

împădurire)

- cositul în perioada de cuibărire a cristelului de câmp

- arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)

SPA Podişul Hârtibaciului a fost propus către desemnare de către Asociaţia Grupul Milvus

din Târgu-Mureş în special pentru conservarea a unui număr de 28 de specii de păsări din

Anexa 1 a Directivei Păsări (79/409/EEC), după cum urmează:

Extras din anexa 4 a HG nr. 1284/2007


94

În afara speciilor menţionate în paragraful 3.2.a. al formularului standard al sitului Podişul

Hârtibaciului, situl este relevant (între primele 10 situri din România) şi pentru huhurezul

mare (Strix uralensis), specie omisă din formularul standard.

10.3. Evidentierea si prognozarea impactului asupra ariilor, habitatelor si speciilor din

zona

Propunerile si masurile din cadrul PATZ au un caractre general de reglementare si:

- nu modifica suprafeta zonelor impadurite de pe teritoriul studiat;

- nu produc schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipului fundamental de padure;

- nu distrug populatii de plante sau animale de interes conservativ ridicat;

- nu altereaza semmificativ habitatele utilizate de speciile de pasari, mamifere, amfibieni,

reptile si nevertebrate;

- nu influenteaza realizarea obiectivelor pentru conservarea ariilor naturale protejate de interes

comunitar;

- nu influenteaza negativ factorii care determina mentinerea starii favorabile de conservare a

ariilor naturale protejate de interes comunitar;

- nu produc modificari ale dinamicii relatiilor dintre sol si apa sau flora si fauna, care definesc

structura si/sau functia ariilor naturale protejate de interes comunitar.


95

PATZ nu reglementeaza functional suprafete identificabile si nu propune extinderea

suprafetei intravilanului.

Implementarea masurilor propuse in PATZ, ca reabilitarea/extindereainfrastructurii

rutiere, de apa si canalizare, nu fac decat sa duca la remedierea unor situatii punctuale de

poluare a apei de suprafata si solului, in zonele de impact, si implicit la imbunatatirea

conditiilor de mediu.

Din analiza posibilelor impacte pe care le poate induce planul asupra obiectivelor de

conservare pentru care a fost desemnate siturile Natura 2000 se poate trage concluzia ca

implementarea PATZ nu va afecta in mod semnificativ nici o specie sau habitat pentru care au

fost declarate siturile SCI si SPA.

10.4. Masurile de reducere a impactului planului asupra habitatelor si speciilor de

interes comunitar

Masuri cu caracter general:

- Respectarea prevederilor OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata prin Legea 49/20011,

precum si prevederile OUG 195/2005 cu modificarile ulterioare, aprobata prin Legea

154/2006 – Cap. VIII Conservarea biodiversitatii si arii naturale;

- Orice plan sau proiect care are legatura directa ori nu este necesar pentru managementul

ariilor naturale de interes comunitar, dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria, singur

sau in combinatie cu alte planuri ori proiecte, va fi supus unei evaluari adecvate a efectelor

potentiale asupra ariilor naturale de interes comunitar din teritoriul PATZ, avand in vedere

obiectivele de conservare ale acestora;

- Titularii de planuri, proiecte si/sau activitati care pot afecta semnificativ SPA si / sau SCI

din zona, vor solicita si vor respecta avizul administratorului/custodelui ariei protejate si a

APM locale;

- Dupa elaborare si avizare, este obligatorie respectarea planului de management si a

regulamentului pentru administratorul ariilor naturale protejate, precum si pentru persoanele

fizice si juridice care detin sau administreaza terenuri si alte bunuri si/sau care desfasoara

activitati in perimetrul si in vecinatatea ariilor naturale protejate;

- Plantarea oricarei specii de arbori in interiorul SCI si SPA se va face numai cu acordul

administratorului/custodelui;


96

- Se vor respecta, in acord cu prevederile legale in vigoare, conditiile impuse de

administratorii ariilor / siturilor NATURA2000;

Masuri avand caracter specific:

- pentru speciile de plante si animale salbatice terestre, acvatice si subterane, cu exceptia

speciilor de pasari, inclusiv cele prevazute in anexele nr. 4 A (specii de interes comunitar) si 4

B (specii de interes national) din OUG 57/2007, precum si speciile incluse in lista rosie

nationala si care traiesc atat in ariile naturale protejate, cat si in afara lor, sunt interzise: orice

forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vatamare a exemplarelor aflate in mediul

lor natural, in oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;

- perturbarea intentionata in cursul perioadei de reproducere, de crestere, de hibernare si de

migratie;

- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;

- deteriorarea si/sau distrugerea locurilor de reproducere ori de odihna;

- se interzice depozitare necontrolata a deseurilor menajere si din activitatile specific.

Pentru toate speciile de pasari sunt interzise:

- uciderea sau capturarea intentionata, indiferent de metoda utilizata;

- deteriorarea, distrugerea si/sau culegerea intentionata a cuiburilor si/sau oualor din natura;

- culegerea oualor din natura si pastrarea acestora, chiar daca sunt goale;

- perturbarea intentionata, in special in cursul perioadei de reproducere, de crestere si de

migratie;

- detinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vanarea si capturarea;

- comercializarea, detinerea si/sau transportul in scopul comercializarii acestora in stare vie

ori moarta sau a oricaror parti ori produse provenite de la acestea, usor de identificat;

- deranjarea pasarilor prin deplasari cu mijloace generatoare de zgomote.

10.5. Peisajul cultural şi agricultura ecologică

Valea Hârtibaciului are un peisajul cultural cu un pronunţat specific regional ce reprezintă un

potenţial important pentru dezvoltarea spaţiului rural. Vecinătatea cu lanţul spectaculos al

Carpaţilor Meridionali conferă Văii Hârtibaciului, peisajul contrastant şi maiestuos, cu

structura mozaicată a terenurilor cultivate şi forme arhaice de prelucrare.

Componentele tradiţionale ale peisajului cultural al regiunii sunt păşunile şi fâneţele

caracteristice, izlazurile presărate cu stejari şi livezile parţial neglijate de la marginea şi în


97

afara satelor. În unele locuri încă se mai pot distinge terasele, dintre care unele au fost

amenajate pe vremuri pentru cultivarea viţei de vie.

De asemenea, regiunea este marcată, pe lângă numeroasele biserici-cetate, de legături rutiere

(drumuri şi poteci) istorice, care urmează fie cursul apelor, fie traversează interfluviile. Aceste

drumuri arareori ating localităţi, însă sunt vechile căi de legătură din regiune, uscate şi de

obicei în stare bună, datorată poziţiei lor la cote mai înalte. În special în satele tradiţionale

româneşti încă se mai găsesc aşa numitele „garduri vii“, împletite din nuiele de salcie sau

alun, acoperite cu brazde de iarbă sau cu fân.

Comuniunea istorică a oamenilor cu natura, fondul de biodiversitate ridicat şi melanjul

cultural sunt argumente care pot explica faptul că în Valea Hârtibaciului există o preocupare

constantă de respectare a principiilor ecologice în agricultură. Din cele 22 întreprinderi

ecologice în total pe judeţ, (cele mai multe pentru cultivarea trandafirilor şi zootehnie), 5 se

află în Valea Hârtibaciului.

Cea mai mare unitate agricolă biologică din judeţ, ASI Nature S.A, exploatează în prezent

4000 ha după principii ecologice, la Marpod şi Nocrich, având peste 4000 ovine proprii. ASI

Nature oferă de asemenea certificarea pentru terenuri aparţinând comunelor Roşia şi Vurpăr.

De certificare ecologică beneficiază de asemenea mari suprafeţe de păsuni şi efective de ovine

din comunele Vurpăr (peste 12.000 ovine certificate), Merghindeal, Marpod, Bruiu.

În spiritul conservării resurselor energetice există intenţia ca în regiune să se cultive rapiţa ca

şi sursă regenerabilă pentru producţia de diesel biologic. Subvenţiile suplimentare preconizate

probabil că vor urgenta cultivarea rapiţei inclusiv pe suprafeţe mari.

Valorificarea statutului de regiune “Natura 2000”, a diferitele forme tradiţionale ale

agriculturii, cultivarea produselor ecologice după criterii recunoscute (agricultură biologică) şi

includerea tuturor acestor factori în viaţa culturală şi oferta turistică din regiune constituie o

şansă pentru dezvoltarea regiunii.


98

XI. MĂSURI DE PREVENIRE /REDUCERE ŞI COMPENSARE A EFECTELOR

ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

11.1. Eficientizarea relaţiilor om-mediu în contextul exploatării ecologice, sustenabile, a

resurselor naturale

Strategia de dezvoltare spaţială propusă pentru teritoriul de referinţă este fundamentată pe

concluziile analizei diagnostic din etapa anterioară, opţiunile de dezvoltare ale comunităţilor

locale şi autorităţilor judeţene şi se încadrează în planurile regionale şi naţionale de dezvoltare

cu impact asupra zonei. Strategia oferă suportul pentru coordonarea şi implementarea

proiectelor propuse prin programele de dezvoltare regională, judeţeană şi naţională, printr-o

abordare integrată şi complexă a problemelor de mediu, în condiţiile reevaluării atente a

componentelor environmentale în scopul reintegrării şi reechilibrării funcţionale a sistemelor

teritoriale.

Propunerea strategiei de dezvoltare este concepută pe trei intervale temporare – scurt, mediu

şi lung - având ca prim orizont anul 2015. În acest scop au fost identificate priorităţile

naţionale, regionale şi locale privind dezvoltarea durabilă pentru perioada 2007-2013, precum

şi principalele axe de acţiune din Programul Operaţional Regional „Dezvoltare Regională

2007-2013” (POR), Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu), Planul Local

de Acţiune pentru Mediu (PLAM) şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) .

Ţinând cont că un mediu sănătos este esenţial pentru asigurarea prosperităţii şi calităţii vieţii

şi de realitatea că daunele şi costurile produse de poluare şi schimbări climatice sunt

considerabile, la nivelul sistemelor teritoriale actuale se promovează conceptul de de-cuplare

a impactului şi degradării mediului de creşterea economică prin promovarea eco-eficienţei şi

prin interpretarea standardelor ridicate de protecţia mediului. Concepţia protecţiei şi

conservării mediului trebuie să plece de la principiile echităţii şi cunoaşterii aprofundate a

elementelor componente ale acestuia.

Direcţiile de dezvoltare strategică propuse au în vedere abordarea intersectorială integrată a

problemelor de mediu în dimensiunea lor teritorială, asigurând cadrul transparent şi

comprehensiv de planificare a măsurilor şi monitorizare a implementării acestora la nivelul


99

teritoriului studiat. Identificarea obiectivelor majore care vizează reconversia teritorială a

ţinut cont de următoarele elemente prioritare:

1. limitarea utilizării abuzive a resurselor, prin eliminarea acelor intervenţii care nu au

valoare pentru comunitatea locală sau contravin principiilor dezvoltării spaţiale durabile;

2. eficientizarea reconstrucţiei fondului natural prin reabilitarea spaţiilor aflate în

dezechilibru environmental;

3. identificarea oportunităţilor locale de valorificare a resurselor alternative;

4. implementarea diferenţiată a modelelor de dezvoltare endogenă;

5. valorificarea integrată a structurilor teritoriale funcţionale în contextul reducerii

disparităţilor regionale şi creşterii coeziunii spaţiale.

Acţiunile strategice promovate la nivel local şi regional sunt cuprinse în cadrul mai multor

subsisteme, şi introduse în principal prin:

a) Strategia tehnologiei verzi - focalizată spre atingerea durabilităţii prin sistematizarea

informaţiilor şi aplicarea acestora în procesele economice în scopul utilizării eficiente a

resurselor, concomitent cu reducerea/reciclarea deşeurilor, pentru minimizarea/controlul

riscului substanţelor chimice şi reducerea poluării.

b) Strategia controlului şi prevenirii integrate a poluării - vizează procesul legal prin care

activităţile industriale sunt reglementate şi autorizate, cu referire specială la cerinţele

Directivei Comisiei Europene (96/61/EC). Principalul obiectiv constă în prevenirea sau

minimizarea emisiilor în toţi factorii de mediu precum şi a generării deşeurilor provenite din

construirea unor obiective industriale sau agricole, ori din activitatea acestora (fie ele noi sau

vechi) în scopul protejării mediului. Obligaţiile acoperă mai multe liste de măsuri referitoare

la emisii/evacuări, deşeuri, energie, accidente de mediu, oferind totodată valori pentru

compararea (benchmarking) cu cele mai bune tehnici disponibile (Best Available Techniques

- BAT).

c) Strategia dezvoltării ecoindustriale - reprezintă abordarea şi studierea sistemică a

interacţiunilor şi interrelaţiilor fizice, chimice şi biologice, atât în cadrul sistemelor industriale

cât şi între sistemele industriale şi cele naturale (UNEP). Consumul de materii prime, energie,

apă şi alte materiale este optimizat în cadrul sistemului industrial, iar deşeurile generate devin


100

surse secundare de materii prime, aşa încât reziduurile sunt reduse la un minim. Aceste

caracteristici au influenţat dezvoltarea parcurilor ecoindustriale.

d) Strategia reabilitării teritoriale - trebuie să pună accentul pe remodelarea spaţiilor naturale

(hidrice, geomorfice) şi a celor construite; reabilitarea estetică şi arhitectonică a satelor şi

oraşelor. Reabilitarea teritorială permite organizarea spaţială a judeţului pe principiile unei

dezvoltări viabile. De asemenea, trebuie avute în vedere şi aspectele legate de serviciile

sociale, administrarea comunităţii, planificarea peisagistică, a infrastructurii şi a utilităţilor

publice.

Mediul natural diversificat al zonei pune probleme de monitorizare şi protecţie prin mărimea

sa şi prin complexitatea fenomenelor care au loc, în acord cu standardele europene de

protecţie a mediului. Mediul montan, submontan şi cel din luncile marilor cursuri de apă ce

străbat judeţul sunt „cadre de viaţă” individualizate care necesită un efort permanent de

studiu, monitorizare şi protecţie. Interacţiunea dintre mediul natural şi cel antropic a dus la

fenomene negative din categoria poluării, modificării biodiversităţii şi trecerii definitive a

unor zone naturale în folosinţă economică.

11.2. Strategie sectorială pentru capitolul mediu

În cadrul documentaţiei există o strategie sectorială pentru capitolul mediu, în care se

poate observa preocuparea proiectantului faţă de respectarea principiilor dezvoltării durabile

şi pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu relevante stabilite anterior.

Strategia de mediu se articulează în jurul concluziilor prefigurate în etapa anterioară,

(integrând în acelaşi timp opţiunile de dezvoltare ale comunităţilor locale şi autorităţilor

judeţene), şi se înscrie în planurile regionale şi naţionale de dezvoltare.

Propunerea strategiei de dezvoltare este concepută pe trei intervale temporare – scurt, mediu

şi lung, în acest scop fiind inventariate priorităţile privind dezvoltarea durabilă pentru

perioada 2007-2013, fundamentate prin intermediul următoarelor documente: Planul Regional

de acţiune pentru mediu 2007-2013, Strategia şi planul de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru

perioada 2007-2013, Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) şi Planul Judeţean de

Gestionare a Deşeurilor (PJGD) .


101

Conservarea şi protecţia mediului prin diminuarea şi/sau înlăturarea fenomenelor

negative de impact

Strategia de planificare şi dezvoltare spaţială urmăreşte promovarea unor măsuri şi acţiuni de

prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie în cazul riscurilor naturale – inundaţii, secetă,

alunecări de teren şi cutremure, în vederea limitării şi înlăturării efectelor produse de acestea

asupra populaţiei şi bunurilor de orice fel. O atenţie deosebită este acordată modernizării şi

dezvoltării sistemelor informaţionale pentru avertizare-alarmare în timp real a populaţiei,

elaborării hărţilor de risc la inundaţii şi introducerii lor în planurile de urbanism general.

Diminuarea riscurilor alunecărilor de teren cauzate de factori naturali sau antropici şi

protecţia mediului împotriva efectelor acestor fenomene presupune următoarele acţiuni şi

măsuri:

întocmirea studiilor geotehnice care să ofere soluţiile concrete de consolidare a versanţilor

instabili prin lucrări de artă speciale (ziduri de sprijin etc.);

reducerea/eliminarea instabilităţii versanţilor şi a declanşării fenomenelor de alunecare din

cauze naturale (precipitaţii atmosferice, eroziunea apelor curgătoare, acţiunea apelor

subterane): Marpod, Apoş, Motiş, Roşia, Movile, Nocrich, Iacobeni, Brădeni,

Merghindeal, Alţâna, Chirpăr (termen scurt);

îmbunătăţirea regimului de scurgere a apelor de suprafaţă pe versanţi prin lucrări de

colectare şi evacuare a apei (termen mediu);

captarea izvoarelor de coastă cu debit permanent prin lucrări de drenaj pe versanţi;

lucrări pedoameliorative (nivelare-modelare, astuparea crăpăturilor, etc) pe versanţii

afectaţi de alunecări active şi pe terenuri cu alunecări stabilizate: Nocrich (termen scurt).

Prevenirea şi combaterea inundaţiilor

recalibrarea Văii Bruiului şi Toarclei în interiorul satului Bruiu şi la ieşirea spre satul

Şomartin (termen scurt);

executarea de lucrări pentru protecţia şi consolidarea de maluri pe Valea Nocrich, pârâul

Nou, Valea Ilimbavului (termen scurt);

executarea de lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate în Lunca Hârtibaciului

(termen mediu);

executarea de lucrări de decolmatare: pârâul Rorii, pârâul Calva (termen scurt).


102

Prevenirea proceselor de torenţialitate, prăbuşire, surpare

evitarea păşunatului excesiv sau alte activităţi care favorizează eroziunea: Alţâna,

Brădeni, Merghindeal, Roşia, Vurpăr şi Nocrich (termen scurt);

mărirea capacităţii de retenţie a apei în partea superioară a bazinetelor prin lucrări de

împădurire şi îmbunătăţiri funciare;

colectarea eficientă a apelor de suprafaţă pe versanţi prin lucrări agrotehnice şi

hidrotehnice, care să transforme scurgerea liniară în non-liniară sau canalizată, atenuând

intensitatea eroziunii în adâncime: Marpod, Apoş, Motiş, Roşia, Movile, Nocrich,

Iacobeni, Brădeni, Merghindeal, Alţâna, Chirpăr ş.a. (termen scurt);

implementarea sistemului integrat de evaluare a riscurilor naturale şi antropice la nivelul

unităţilor administrative-teritoriale din cuprinsul judeţului (termen scurt).

Gestionarea eficientă a riscurilor seismice

Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Naţional – Secţiunea a V-a – „Zone de risc natural” , oraşul Agnita este amplasat într-o zonă

pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este minim VII, şi trebuie să facă

obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor.

Întrucât perioada medie de revenire a cutremurelor de intensitate VII este de 50 de ani, se

impune iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă.

Comisia centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecărilor de

teren organizată în cadrul MTCT are în subordine, la nivelul judeţului Sibiu, Comisia

judeţeană de apărare împotriva dezastrelor şi comisiile orăşeneşti în funcţie de gradul de

expunere la efectele dezastrelor (inclusiv seismele). Comisia judeţeană întocmeşte Planul

judeţean de apărare împotriva dezastrelor care reflectă concepţia acesteia privind protecţia şi

intervenţia în cazul dezastrelor specifice judeţului. Acesta cuprinde planuri de apărare

elaborate de municipii şi oraşe, planuri operative de apărare specifice, studii, analize,

documentaţii.

Conform valorilor de mai sus, ţinând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a

intensităţii seismice la nivelul teritoriului naţional este 9 şi valoarea cea mai ridicată a

coeficientului seismic - KS este 0,32 (în zona seismică A), se consideră că teritoriul analizat

nu aparţine unei zone cu probleme deosebite din punct de vedere al expunerii construcţiilor

la riscul seismic.


103

Reconversia mediului în contextul dezvoltării durabile

Îmbunătăţirea calităţii aerului

Obiectivul urmărit îl constituie îmbunătăţirea calităţii aerului în conformitate cu cerinţele

Directivei Cadru 96/62/CE. În teritoriul de studiu nu se prelevează probe de aer în scopul

monitorizării, deoarece dintre categoriile de surse de poluare a atmosferei specifice

activităţilor umane, doar cele aferente instalaţiilor de încălzire şi căilor de transport rutier au o

relevanţă notabilă. În contextul indexării tuturor surselor de impurificare atmosferică, se mai

pot menţiona şi rampele de depozitare a deşeurilor menajere din cuprinsul aşezărilor rurale şi

din Agnita.

reducerea emisiilor de poluanţi (în special pulberi în suspensie) ca urmare a traficului

rutier sub valoarea CMA (termen scurt);

definitivarea elaborării sistemului de monitoring integrat al mediului (termen scurt);

crearea unei baze de date, ataşată sistemului informaţional de mediu şi realizarea

programelor de gestionare a calităţii aerului, conform legislaţiei în vigoare (termen

mediu).

Îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă

Principalele obiective ale acestei componente strategice sunt reducerea poluării cursurilor de

apă, în special prin implementarea Directivei 91/271/CE privind epurarea apelor uzate urbane

şi prin asigurarea unui management corespunzător al nămolului provenit de la staţiile de

epurare a apelor uzate.

România trebuie să se conformeze până în 2015 în ceea ce priveşte construirea sistemelor de

canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate în aglomerările urbane cu mai mult de 10.000

locuitori echivalenţi (l.e.), iar până în 2018 în aglomerările cu o populaţie echivalentă

cuprinsă între 2.000 şi 10.000 l.e. În plus, tot până la sfârşitul anului 2015, toate aglomerările

de peste 10.000 l.e. trebuie să fie dotate cu instalaţii pentru reducerea concentraţiilor de

nutrienţi.

• încadrarea în standardele de calitate a emisiilor de impurificatori din apele uzate evacuate

de diversele unităţi socio-economice în emisarii naturali şi / sau în reţelele de canalizare a

localităţilor (termen mediu);

• realizarea staţiei de epurare în oraşul Agnita (termen scurt);


104

• execuţia de reţele de canalizare şi staţii de epurare în zona rurală, conform angajamentelor

rezultate din procesul de negocieri al Capitolului 22 – Mediu, în comunele Alţâna,

Bârghiş, Brădeni, Bruiu, Chirpăr (termen mediu);

• stoparea depozitării necontrolate a deşeurilor în zona inundabilă şi pe malurile albiilor

râurilor, în special a deşeurilor menajere (termen scurt);

• ecologizarea albiilor râurilor.

Prezervarea calităţii solului şi a apelor subterane

• diminuarea capacităţii productive a solurilor afectate de exfiltraţii din depozitele de

deşeuri menajere (urbane/rurale);

• reducerea poluării solului şi a apelor freatice datorită folosirii necorespunzătoare a

îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor (s-au înregistrat depăşiri la indicatorii: amoniu,

CCO-Mn, fier, mangan, în punctele de monitorizare a apelor subterane de la Agnita,

Cornăţel, Alţâna);

• stabilirea şi punerea în aplicare a normelor şi condiţiilor tehnice privind colectarea,

transportul, împrăştierea şi/sau valorificarea dejecţiilor animaliere de la unităţile

zootehnice;

• realizarea şi asigurarea unui plan de dotări necesare monitorizării integrate a solului şi a

apelor subterane (termen mediu);

• promovarea practicilor agricole durabile (ecologice);

• închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale şi realizarea punctelor

de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la staţiile de transfer (termen scurt);

• proiectarea şi implementarea unui program pentru diminuarea utilizării îngrăşămintelor

chimice şi de înlocuire a acestora cu îngrăşăminte naturale: s-a semnalat poluarea apelor

subterane prin infiltraţii de substanţe organice la Roşia, Nou, Alţâna (termen mediu);

• controlul riguros al dozelor şi modalităţilor de aplicare a produselor fitosanitare.

Asigurarea unui mediu urban ecologic

• conservarea spaţiilor verzi existente şi amenajarea de noi spaţii verzi şi de agrement,

precum şi de perdele de protecţie între zona rezidenţială şi cea industrială (termen mediu);

• înfiinţarea şi reamenajarea conform normelor UE a locurilor de joacă în intravilanul urban

(termen scurt);

• realizarea unor perdele şi aliniamente de vegetaţie pentru protecţie de-a lungul căilor

rutiere (termen mediu).


105

Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reducerea impactului

asupra mediului

În urma analizei situaţiei existente şi a prognozelor în domeniul gestiunii deşeurilor, în judeţul

Sibiu se preconizează realizarea a numeroase acţiuni, în perspectiva anilor 2009 – 2015,

având drept scop ridicarea gradului de confort al populaţiei, în condiţiile asigurării protecţiei

factorilor de mediu. Atingerea obiectivelor propuse este posibilă în condiţiile implementării la

nivelul judeţului a Sistemului de Gospodărire Integrată a Deşeurilor (SGID). Scopul

principal al acestui sistem este „reducerea impactului şi a riscurilor pentru sănătate şi mediu

cauzate de sistemul actual de gospodărire a deşeurilor”.

Reţeaua de colectare a deşeurilor se va concentra într-un număr redus de baze de depozitare şi

de prelucrare, ajungând în perspectivă să utilizeze doar platforme ecologice şi staţii de sortare

şi prelucrare a reziduurilor.

La stabilirea obiectivelor specifice judeţului, s-a urmărit realizarea elementelor componente

ale sistemului de gestiune integrată a deşeurilor:

Minimizarea deşeurilor;

Colectarea selectivă a deşeurilor;

Reciclarea şi compostarea;

Incinerarea - în scopul recuperării energetice şi reducerii volumului;

Depozitarea în deponii ecologice.

Măsurile specifice pentru rezolvarea problemelor de mediu cauzate de sistemul actual de

gestionare a deşeurilor sunt legate de eliminarea impactului asupra mediului datorat existenţei

a numeroase depozite de deşeuri şi a sistemelor deficitare de colectare, transport şi

valorificare selectivă.

În conformitate cu Planul Local de Acţiune pentru Mediu şi Strategia Judeţeană de Gestionare

a Deşeurilor, măsurile propuse pentru sistemul teritorial studiat, sunt următoarele:


106

colectarea selectivă, reciclarea şi valorificarea fracţiilor recuperabile din deşeurile

menajere şi a celor asimilabile (termen mediu);

reducerea cantităţii de deşeuri menajere depozitate (până în anul 2010 cantitatea de

deşeu biodegradabil depozitat trebuie redusă la 75% din cantitatea depozitată în 1995 -

an de referinţă, iar până în 2016 cantitatea depozitată trebuie redusă la 35% din

cantitatea totală);

diseminarea şi implementarea măsurilor din Planul Naţional de Implementare a

Convenţiei de la Stockholm ( Legea nr.261 din 15 iulie 2004);

extinderea colaborării în domeniul managementului de deşeuri, în cadrul proiectului

„Eco Agnita” şi pentru Brădeni, Chirpăr, Iacobeni;

extinderea capacităţii de deservire a depozitului de la Cristian şi pentru Bruiu, Alţâna;

neutralizarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti;

colectarea şi eliminarea DEEE-urilor (minim 5 kg deşeu/locuitor/an până la sfârşitul

anului 2009);

asigurarea organizării şi dotării corespunzătoare a serviciilor de salubrizare urbană

pentru implementarea colectării selective, la sursă a deşeurilor menajere (termen

mediu);

dotarea tehnică a serviciilor de salubritate la nivelul normelor şi cerinţelor actuale şi

asigurarea necesarului de mijloace speciale de transport (termen scurt);

închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale (Alţâna, Beneşti,

Ghijasa de Sus, Bârghiş, Apoş, Pelişor, Ighişul Vechi, Zlagna, Vecerd, Brădeni, Retiş,

Ţeline, Bruiu, Şomartin, Gherdeal, Chirpăr, Veseud, Iacobeni, Stejăriş, Netuş, Noisat,

Movile, Marpod, Merghindeal, Dealu Frumos, Mihăileni, Metiş, Nocrich, Hosman,

Fefeldea, Ţighindeal, Ghijasa de Jos, Roşia, Daia, Nou, Caşolţ, Cornăţel, Nucet şi

Vurpăr) şi realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la

staţiile de transfer (termen scurt);

construirea unei staţii de sortare şi presare a deşeurilor menajere în cadrul staţiei de

transfer de la Agnita (termen scurt);

organizarea şi susţinerea de programe de educare şi conştientizare a populaţiei privind

încurajarea minimizării generării deşeurilor şi colectării selective la sursă: implicarea

cu consecvenţă a ONG-urilor şi Inspectoratului Şcolar Sibiu în acţiuni de educare a

populaţiei şi elevilor în scopul respectării legislaţiei (termen scurt);

acţiuni de mediatizare a firmelor autorizate pentru eliminarea deşeurilor de materiale

contaminate cu ulei uzat, prin co-incinerare (termen scurt);


107

crearea de facilităţi pentru agenţii economici specializaţi în colectarea, recuperarea şi

valorificarea deşeurilor reciclabile;

identificarea şi eliminarea depozitelor necontrolate de rumeguş (termen mediu);

înfiinţarea şi asigurarea funcţionalităţii depozitelor temporare în zonele de exploatare a

materialului lemons (termen mediu);

identificarea şi implementarea unor tehnologii de prelucrare primară a rumeguşului

(brichetare) şi secundară (producerea energiei electrice, încălzire centralizată,

component de amestec pentru materiale utilizate în agricultură ca fertilizant, sau în

construcţii etc.) în vederea reducerii cantităţilor depozitabile;

îmbunătăţirea salubrităţii traseelor turistice şi a zonelor de agrement, prin acţiuni

educative şi prin crearea unui serviciu de salubritate pentru aceste situri (termen lung);

modernizarea şi asfaltarea arterelor de circulaţie în mediul urban şi a principalelor

străzi din mediul rural, pentru facilitarea colectării eficiente a deşeurilor stradale

(termen lung);

implementarea Codului de bune practici agricole;

colectarea, depozitarea şi valorificarea controlată a deşeurilor din agricultură.

Protecţia biodiversităţii şi a peisajului

Obiectivele şi măsurile propuse vizează augmentarea situaţiei excepţionale în care, datorită

unui cumul de conjuncturi favorabile, se găseşte astăzi teritoriul analizat. Atributul de

„rezervor” de biodiversitate, justificat prin cuprinderea a peste 80% din suprafaţa regiunii în

diferite categorii de arii protejate, în special în cadrul reţelei Natura 2000, presupune

promovarea unui management integrat paradigmei de ecodezvoltare.

Protecţia şi conservarea ariilor şi siturilor protejate

protecţia şi managementul corespunzător al ariilor protejate existente pe teritoriul analizat

conform O.U.G. nr. 236/2000, Legea nr. 345/2006, Ordin MAPAM nr.494/2005, prin

formularea unor planuri de management şi regulamente de funcţionare;

renaturarea râului Văii Hârtibaciului prin modificarea celor 11 kilometri de râu îndiguit,

în conformitate cu conceptul european de amenajarea naturală a cursului.

implementarea proiectului: „Pentru Natură şi Comunităţi Locale - Bazele unui

management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu - Târnava Mare –Olt”;

informarea factorilor interesaţi, în special din domeniul economic, asupra implementării


108

reţelei ecologice Natura 2000;

instaurarea unui set de reguli privind conservarea speciilor şi habitatelor de interes

comunitar din cuprinsul siturilor Natura 2000;

angrenarea autorităţilor locale în activităţi de mediatizare a acţiunii de mediatizare,

educare şi informare a populaţiei privind importanţa acestor situri;

identificarea de noi arii ce necesită protecţie şi iniţierea demersurilor pentru declararea de

arii protejate;

conservarea speciilor de păsări, sedentare sau migratoare, considerate specii de importanţă

comunitară;

atragerea suportului financiar pentru dezvoltarea unor programe de evaluare a resurselor

ariilor protejate existente, care să fundamenteze viitoarele decizii privind managementul

acestora;

realizarea şi actualizarea periodică a bazei de date privind distribuţia speciilor de floră şi

faună, şi a habitatelor naturale de interes comunitar;

adoptarea practicilor ecoturistice în managementul amenajărilor şi exploatărilor ariilor

protejate;

realizarea şi difuzarea de materiale informative şi educative pentru promovarea turismului

ecologic;

includerea în planurile de management (acolo unde obiectivele de management o permit)

şi a limitelor de desfăşurare a turismului în interiorul ariilor protejate;

promovarea şi implementarea proiectelor de împădurire şi reîmpădurire a arealelor cu

soluri degradate prin eroziune, alunecări de teren sau torenţialitate;

evitarea distrugerii habitatelor naturale şi a microfaunei datorată incendierii vegetaţiei

uscate şi a miriştilor;

extinderea regenerărilor naturale în urma tăierilor succesive şi progresive aplicate în

zonele împădurite;

stoparea şi controlul practicilor antropice agricole, forestiere sau de orice altă natură, care

afectează biodiversitatea;

restricţionarea păşunatului prin delimitarea în teren (pichetare) a anumitor zone din cadrul

ariilor naturale protejate;

întreţinerea fenomenului de izolare a populaţiilor în aceste arii, acestea fiind surse

potenţiale de regenerare şi martori ai diversităţii specifice de odinioară, reprezentative

pentru flora, fauna şi peisajul ardelenesc;

monitorizarea atentă a virtualelor lucrări hidrotehnice pe cursul mijlociu şi inferior al


109

râului Hârtibaciu, pentru a nu induce dezechilibre habitatelor acvatice din cadrul

ROSCI0132 „Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu”;

interzicerea practicării agriculturii intensive şi extinderea suprafeţelor ocupate de pădure

în cuprinsul ROSCI0132 „Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu”;

menţinerea utilizarea tradiţionale a terenurilor în arealul integrat ROSCI0227 Sighişoara-

Târnava Mare;

promovarea agriculturii ecologice la nivelul ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului (această

arie protejată a fost de prioritate nr. 1 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în

22 de judeţe ale ţării) şi înfiinţarea unor centre de monitorizare avifaunistică la Brădeni,

Bruiu, Nocrich;

interzicerea amenajărilor forestiere şi tăierilor în timpul cuibăritului speciilor periclitate;

interzicerea oricăror activităţi cinegetice în zona locurilor de cuibărire a speciilor

periclitate;

interzicerea practicării sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren în

zonele protejate;

promovarea diferitele forme tradiţionale ale agriculturii, cultivarea produselor ecologice

după criterii recunoscute (agricultură biologică) şi includerea tuturor acestor factori în

viaţa culturală şi oferta turistică din regiune.

Protecţia, conservarea şi exploatarea durabilă a patrimoniului natural

Valea Hârtibaciului, prin localizarea sa într-o regiune de podiş, Podişul Hârtibaciului, relevă

un patrimoniu natural constituit din elemente morfologice, hidrografice, pedologice şi

biogeografice specifice. Între acestea se detaşează vastele suprafeţe de versanţi şi interfluvii

cu o fragmentare şi declivitate moderată, ceea ce le face pretabile utilizării antropice prin

activităţi agricole şi pastorale; solurile profunde, bine structurate, cu fertilitate superioară

mediei, ce pot asigura, în condiţii de agrotehnică modernă, producţii agricole însemnate; apele

de suprafaţă şi subterane (între care câteva surse de ape minerale) utilizate în alimentarea cu

apă şi pentru alte trebuinţe economice şi sociale; fondul forestier constituit din foioase (stejar,

fag) cu o productivitate ecologică ridicată; fauna terestră şi acvatică. De subliniat, funcţia de

ecotop preferat pentru numeroase specii ale avifaunei, sedentare sau migratoare, ceea ce a

motivat includerea unei mari suprafeţe a bazinului între siturile protejate ale programului

european Natura 2000.


110

Anumite elemente morfologice cum ar fi Cheile Mihăileni, fronturile abrupte ale cuestelor,

peisajul mozaicat al interfluviilor, hidrografice (iazurile şi lacurile, izvoarele minerale) sau

biogeografice (peisajul de tip parc, fauna cinegetică şi piscicolă) îşi asociază şi o valoare şi

atractivitate turistică.

Între măsurile de optimizare a protecţiei şi valorificării patrimoniului natural preconizăm:

protecţia reliefului împotriva eroziunii, torenţialităţii şi alunecărilor de teren prin

reducerea presiunii antropice, împăduriri şi aplicarea unor agrotehnici conforme cu

normele europene;

reducerea semnificativă a surselor de poluare a reţelei hidrografice Valea Hârtibaciului în

întregul ei, dar şi a acviferelor subterane din regiune;

extinderea, prin replantări, a fondului forestier şi exploatarea economic eficientă a

acestuia. Funcţia de protecţie a pădurii trebuie reconsiderată şi amplificată.

protecţia şi exploatarea controlată a faunei cinegetice şi piscicole;

afirmarea turismului rural ca mijloc de protecţie şi valorificare a trăsăturilor naturale ale

peisajului geografic;

intervenţia limitată şi controlată a activităţii antropice în arealele naturale protejate;

formarea unor specialişti în vederea posibilităţii de a interveni, în mod organizat, în

planificarea peisagistică;

crearea unor trasee turistice ecologice în perimetrul arealelor protejate, prin luarea în

calcul a introducerii sau modernizării indicatoarelor de semnalizare (panouri de informare,

marcaje turistice, plăcuţe de atenţionare), prin creşterea vizibilităţii obiectivelor turistice

(direct, electronic sau printr-o fidelizare a turiştilor) sau prin includerea acestora în listele

agenţiilor de turism şi oferirea unor pachete turistice în respectivele areale;

crearea unor campanii de responsabilizare a populaţiei, pentru evitarea unor efecte

dăunătoare habitatelor şi ecosistemelor existente (foc necontrolat, aruncarea reziduurilor

menajere „la voia întâmplării”, ruperea unor exemplare de plante protejate, defrişarea,

construcţia unor clădiri ce pun în pericol echilibrul mediului natural etc.);

necesitatea implementării unor rapoarte de cercetare asupra ariilor protejate şi realizarea,

în consecinţă, a unor ghiduri de informare publică, distribuite gratuit populaţiei.

Măsurile de compensare a efectelor adverse penrtu fiecare proiect de investiţie în faza de

planificare, proiectare, amplasare, construcţie şi operare se vor stabili în funcţie de specificul


111

fiecărei instalaţii în parte, cu respectarea legislaţiei de mediu şi a celei specifice domeniului

vizat.

Proiectele care vizează investiţii cu impact potenţial asupra mediului se supun reglementărilor

cuprinse în Hotărârea nr.445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului

asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private, evaluarea impactului asupra

mediului fiind parte integrantă din procedura de emitere/respingere a acordului de mediu. In

cadrul procedurii EIA se vor identifica şi evalua în mod detailat efectele investiţiei asupra

mediului în zonelor specifice amplasamentelor vizate, se vor detalia aspectele privind factorii

de mediu ce pot fi afectaţi semnificativ pentru fiecare proiect în parte, în funcţie de

caracteristicile fiecăruia.

XII.MOTIVAREA CONCLUZIEI EVALUĂRII (SELECTAREA VARIANTELOR

ALESE)

„Planul de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului. Judeţul Sibiu. Restructurarea

relaţiei urban-rural în contextul coeziunii teritoriale” este o documentaţie cu caracter director

elaborată în perspectiva următorilor 10-15 de ani.

În acest context se constată caracterul generalizator al măsurilor în raport cu posibilitatea

producerii unor efecte de mediu concrete şi cuantificabile. Detalierile privind utilizarea

terenului (modificări ale acesteia) şi zonificarea funcţională a teritoriului se gasesc în

documentaţiile de nivel inferior (PATZ , PUD), în care pot fi identificate elemente clare de

amplasament şi de bilanţ teritorial.

Evaluarea de mediu s-a făcut pe un document final al Planului, document care a fost supus

discuţiilor şi dezbaterilor în cadrul grupului de lucru la ARPM Sibiu cât şi al comunităţii

locale la Agnita (Primărie şi GAL Valea Hârtibaciului).

La elaborarea finală a PATZ au fost luate în considerare toate observaţiile făcute pe filiera de

avizare, de la instituţiile reprezentate în cadrul Grupului de lucru şi de la comunitatea locală

prin intermediul primăriilor din această zonă.

În consecinţă în cadrul raportului de mediu nu au fost analizate alternative şi variante întrucât

ele au fost incluse în varianta finală a planului în cadrul procedurii de consultare şi de

dezbatere în Grupul de lucru.


112

XIII. MĂSURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Monitorizarea efectelor semnificative rezultate din aplicarea măsurilor prevăzute în plan se va

face pe baza domeniilor şi indicatorilor din capitolele II şi VII.

Competenţele de monitorizare vor fi stabilite în cadrul grupului de lucru şi vizează în special

titularul proiectului, respectiv MDRT şi autoritatea competentă de mediu, respectiv Agenţia

Regională pt. Protecţia Mediului. Cele două instituţii vor organiza, pe baza stucturii actuale a

grupului de lucru, un comitet de monitorizare care va avea activitate pe toată perioada de

implementare a planului.

Având în vedere caracterul de plan director pe care îl are PATZ şi faptul că obiectivele şi

măsurile propuse nu produc efecte imediate, considerăm că procedura de monitorizare se

poate desfăşura cu frecvenţă anuală şi se va finaliza prin elaborarea unui raport de

monitorizare.

Dacă dinamica socio-economică şi environmentală o impune activitatea comitetului de

monitorizare poate avea loc şi cu frecvenţă crescută, în funcţie de situaţiile excepţionale

apărute.

Raportul de mediu propune monitorizarea implementarii PATZ prin urmărirea realizării

indicatorilor propusi.

O parte a datelor necesare pot fi colectate prin activitatea curentă de către Agenţia Regională

de Protecţia Mediului Sibiu cu sprijinul Consiliului Judeţean Sibiu. Obiectivul principal este

acela de a construi o bază de date sistematică ce să constituie punctul de plecare pentru

propunerile de modificare şi revizuire ulterioare.

În acest sens a fost elaborată o „lista scurtă” de indicatori cuantificabili care să fie urmăriţi

periodic (anual) pe toate palierele implementarii măsurilor din PATZ. Cu alte cuvinte, pentru

a asigura consistenta si coerenta datelor, propunem realizarea unei baze de date, în care


113

aceleasi cerinţe de bază privind inputurile să fie aplicabile proiectelor şi facilităţilor locale,

judeţene sau regionale. Setul de indicatori vizaţi este prezentat în tabelul de mai jos.

Planul de monitorizare a obiectivelor de mediu Nr. crt

Componentă de monitorizare Indicatori cantificabili Observaţii

1 Îmbunătăţirea caltăţii aerului prin reducerea poluării datorate surselor mobile (traficului rutier)

Indicatorii de calitate ale aerului

Pe baza informaţiilor obţinute de la ARPM Evoluţia se raportează la indicatorii determinaţi în anul precedent realizării monitorizării

2 Gestiunea responsabilă cantitativă şi calitativă a resurselor de apă, conservarea calităţii naturale a surselor de apă

Debite Indicatori de calitate

Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă se apreciază pe baza rezultatelor analizelor obţinute de la SGA şi ARPM

3 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii existente de alimentare cu apă, înfiinţarea de sisteme de alimentare cu apă în spaţiul rural şi asigurarea cu apă a zonelor deficitare din punct de vedere cantitativ şi/sau calitativ (în care nu se pot dezvolta sisteme cetralizate);

Număr locuitori (gospodării) racordaţi la sistem de alimentare cu apă potabilă Număr localităţi rurale racordate la sisteme centralizate Lungimea reţelei de distribuţie apă potabilă

Evoluţia se raportează la indicatorii determinaţi în anul precedent realizării monitorizării

4 Controlul şi limitarea poluanţilor evacuaţi prin apele uzate în apele naturale, reabilitarea şi extinderea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare atât în mediu urban cât şi în mediu rural;

Număr staţii de epurare modernizate Număr staţii de epurare construite Număr lociutori echivalenţi racordaţi Lungimea reţelei de canalizare Indicatorii de calitate ape uzate

Evaluarea calităţii apelor uzate se apreciază pe baza rezultatelor analizelor obţinute de la ARPM Evoluţia se raportează la indicatorii determinaţi în anul precedent realizării monitorizării

5 Prevenirea poluării solului şi a apei subterane, managementul durabil al zonelor caracterizate de poluarea accentuată a solului şi apei subterane

Suprafaţă de teren afectată de poluare Număr evenimente Număr situri contaminate identificate Număr situri remediate Suprafaţă remediată Indicatorii de calitate ale apelor subterane

Pe baza informaţiilor obţinute de la APM Evoluţia se raportează la indicatorii determinaţi în anul precedent realizării monitorizării

6 Reducerea poluării mediului datorita depozitării deşeurilor, reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate prin stimularea colectării selective a deşeurilor, inclusiv ale celor periculoase şi industriale;

Număr facilităţi construite Cantităţi de deşeuri municipale generate Cantităţi de deşeuri municipale depozitate Cantităţi de deşeuri colectate separat (pe tipuri), inclusiv a celor biodegradabile (dacă este cazul)

Pe baza informaţiilor obţinute de la operatorii de salubrizare şi de la ARPM Evoluţia se raportează la indicatorii determinaţi în anul precedent realizării monitorizării

7 Asigurarea unui management adecvat ariilor protejate existente pe teritoriul judeţului, protecţia şi managementul corespunzător al ariilor protejate de interes comunitar-reţeaua Natura 20000 (SPA, SCI);

Număr arii protejate care au custode Indicatori de calitate (starea ariilor)

Informaţii de la APM, şi administratorii ariilor protejate Evoluţia se raportează la indicatorii determinaţi în anul precedent realizării


114

monitorizării 8 Adoptarea practicilor ecoturistice,

inclusiv în managementul vizitatorilor ariilor protejate

Număr obiective ecoturistice Număr obiective ecoturistice în arii de interes Număr vizitatori

Evoluţia se raportează la indicatorii determinaţi în anul precedent realizării monitorizării

9 Menţinerea echilibrului ecosistemelor forestiere, respectarea regimului silvic de gospodărire a pădurilor, exploatarea raţională a ecosistemelor naturale;

Suprafeţe defrişate Suprafeţe împădurite

Inspectorat Silvic, ocoale silvice. Evoluţia se raportează la indicatorii determinaţi în anul precedent realizării monitorizării

10 Creşterea nivelului de calitate a vieţii, îmbunătăţirea condiţiilor de calitate ale mediului în spaţiul urban (creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi intra-urbane şi periurbane şi diminuarea agresiunii antropice asupra celor existente) protecţia peisajului natural şi cultural

Suprafeţe spaţii verzi Număr facilităţi turistice Număr obiective de învăţământ Număr obiective ale patrimoniului cultural afectate de degardare sau îmbunătăţire

Informaţii de la ARPM şi consilii locale Evoluţia se raportează la indicatorii determinaţi în anul precedent realizării monitorizării

11 Îmbunătăţirea sănătăţii umane şi crearea sistemului de monitorizare a evoluţiei în raport cu calitatea mediului

Număr îmbolnăviri provocate de evenimente de poluare ale apei aerului şi datorate gestionării deşeurilor

Autoritatea de Sănătate Publică, ISU, ARPM, Garda de Mediu Evoluţia se raportează la indicatorii determinaţi în anul precedent realizării monitorizării

12 Reducerea riscului natural (seism, alunecări de teren, inundaţii), protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la acest risc;

Număr evenimente (seisme, inundaţii, alunecări de teren) Număr localităţi afectate Număr persoane afectate

Consilii locale, ISU, Garda de Mediu, ARPM Evoluţia se raportează la indicatorii determinaţi în anul precedent realizării monitorizării

13 Asigurarea unui sistem suport eficient de gestionare al informaţiei de mediu, creşterea gradului de implicare a populaţiei în procesul de luare a deciziilor.

Număr acţiuni de conştientizare Număr apariţii în mass-media Număr dezbateri publice

Informaţii de la, ARPM, GNM, consilii loocale, ONG-uri, agenţi economici Evoluţia se raportează la indicatorii determinaţi în anul precedent realizării monitorizării


115

XIV. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Prezenta lucrare reprezinta Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu a

Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Valea Hârtibaciului. Judeţul Sibiu. Raportul de

mediu a fost întocmit în conformitate cu continutul cadru din Anexa nr. 2 a Hotarârii de

Guvern nr. 1076/2004 “privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe”.

Beneficiarul Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Valea Hârtibaciului. Judeţul Sibiu.

este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Raportul de mediu analizează obiectivele generale, specifice şi măsurile prevăzute în PATZ,

într-o manieră corelată a acestor obiective specifice diferitelor domenii cu obiectivele de

mediu valabile la nivel naţional, regional şi judeţean.

Informaţii privind teritoriul analizat

Pentru Valea Hârtibaciului, situaţia este frapantă încă de la început. Cu o localizare de invidiat

în centrul ţării, se află într-o postură diferită, datorită neconectării acesteia la infrastructură,

dezacordului relaţional între spaţiile urban şi rural sau gravitaţiei exercitate de polii

extraregionali (Sibiu, Mediaş, Sighişoara).

În vederea realizării unei strategii de dezvoltare ce vizează îmbunătăţirea calităţii vieţii

populaţiei şi dezvoltarea teritorială durabilă a acestei regiuni, pot fi reperaţi ca factori de

afirmare şi propulsare gravitaţia convergentă spre Agnita, care va trebui să fie şi mai mult

consolidată, o bază naturală de susţinere ce stă sub semnul diversităţii, un potenţial ecologic

imens, ce transformă bazinul văii Hârtibaciului într-o unitate teritorială cu mari reverberaţii

ecologice, calitatea forţei de muncă, multiculturalismul impregnat de coexistenţa mai multor

etnii şi individualizarea unui spaţiu etnografic distinct


116

Starea mediului

Factor de mediu Probleme de mediu relevante

Apă Existenta unor zone critice sub aspectul poluarii apelor de

suprafata si subterane, datorate în principal activitatilor menajere

şi agricole;

Tendinta de accelerare a procesului de eutrofizare a unor

sectoare;

Infrastructura slab dezvoltata de alimentare cu apa si canalizare în

mediul rural;

Cresterea încarcarilor apelor uzate evacuate în receptori naturali.

Existenţa zonelor afectate de poluarea cu nitraţi

Aer Cresterea parcului auto si intensificarea traficului.

Sol, deşeuri Existenta unor zone cu poluarea solului, datorate activitatilor

antropice;

Manifestarea unor fenomene de eroziune eoliana si hidrica a

solului;

Existenta unor suprafate de teren vulnerabile la poluarea cu nitrati

Infrastructura slab dezvoltata de canalizare în mediul rural;

Insuficienta dezvoltare a sistemelor de management integrat al

deseurilor municipale si depozitarea necontrolata a acestora.

Biodiversitate, arii protejate,

flora fauna

Management insuficient al ariilor naturale protejate;

Defrisarile ilegale, braconajul, pasunatul intensiv, turismul

neorganizat conduc la degradarea ecosistemelor si pot avea ca

efect disparitia unor specii de flora si fauna;

Fragmentarea habitatelor si conectivitatea scazuta a ariilor

naturale valoroase;

Este necesara mentinerea unei suprafate cât mai mari ocupate de

paduri;

Risc natural Existenţa zonelor predispuse la seism inundaţii şi alunecări de

teren

Despăduriri necontrolate, defrişări ilegale cu implicaţii în

manifestarea alunecărilor de teren;

Instituirea de zone construibile fără a se ţine cont de condiţiile de

protecţia mediului şi de zonele de risc natural;

Existenţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor cu grad


117

de apărare depăşit.

Peisaj, monumente naturale şi

culturale zone locuite,

Degradarea peisajului urban si a zonelor de interes cultural,

peisagistic sau de agrement;

Principalele forme de impact asupra peisajului natural sunt

reprezentate de abandonarea terenurilor agricole, defrisarile

necontrolate si extindere a urbanizarii;

Peisajul cultural sufera din cauza starii precare a obiectivelor

culturale

Valorificare insuficienta a zonelor cu concentrare mare de

patrimoniu cultural.

Depozite de deşeuri neconforme

Exista un numar mare de monumente istorice aflate în pericol, cu

diverse stadii de degradare a partilor componente sau chiar de

ansamblu) si a lipsei infrastructurii;

Sănătatea umană, calitatea

vieţii

Insuficienta/lipsa sistemelor de alimentare cu apa, canalizare si

gestiune a deseurilor, în special în mediul rural, contribuie la

problemele de sanatate ale populatiei;

Acces insuficient al populatiei la servicii medicale de calitate.

Conştientizarea populaţiei Slaba conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici privind

managementul mediului natural şi construit

Lipsa materialelor promoţionale, (deficit de imagine) şi a ofertei

turistice ca destinaţie turistică;

Strategia de dezvoltare durabilă

Fundamentată pe:

– Concluziile analizei diagnostic din etapa anterioară

– Opţiunile de dezvoltare ale comunităţilor locale şi autorităţilor judeţene

(consultare)

– Încadrează în planurile regionale şi naţionale de dezvoltare cu impact asupra

zonei.

Obiectiv relevant general – dezvoltare teritorială durabilă

Conceptul dezvoltării durabile fiind indisolubil legat de cel al calităţii vieţii, include realizarea

a trei obiective: bunăstare economică, stabilitate socială şi protecţia mediului.


118

La nivel general, se poate postula ca şi obiectiv considerarea zonei ca sistem teritorial

durabil, motivaţia fundamentându-se pe cel puţin două argumente:

– Arealul analizat dispune de un important potenţial ecologic (existenţa unor

importante suprafeţe cu potenţial acreditat - zone protejate);

– Dispune de o remarcabilă carte de vizită a biodiversităţii, dublată de existenţa unui

element etno-cultural unicat

Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional,

relevante pentru plan.

„Stabilirea obiectivelor de mediu relevante” pentru teritoriul analizat s-a realizat în primul

rând pe baza cunoaşterii în detaliu a situaţiei existente a calităţii mediului. Această analiză a

avut în vedere o raportare a condiţionărilor naturale din zonă la un sistem de exploatare

antropic, relaţionare care a fost evaluată din perspectiva derulării ei în timp istoric.

În preambulul fundamentării analizei strategice de mediu pentru teritoriul studiat, am supus

unui inventar critic acele propuneri din cuprinsul PATZ-ului care, prin natura implicaţiilor pe

care le antrenează, se află în dezacord cu interesele de atingere a dezideratului de dezvoltare

teritorială durabilă.

Evident că obiectivele aparent antagonice de prezervare, respectiv dezvoltare ale acestui areal,

nu trebuie să antreneze o situaţie conflictuală în raport cu interesul actorilor locali, privind

realizarea coeziunii teritoriale şi resuscitarea economică durabilă a judeţului. În acest scop s-a

recurs la stabilirea obiectivelor de mediu relevante şi la conturarea unor sugestii cu caracter

coercitiv, acolo unde s-a semnalat o neconcordanţă privind viziunea de perspectivă asupra

dezvoltării teritoriale.

Conceptul dezvoltării durabile fiind indisolubil legat de cel al calităţii vieţii, include realizarea

a trei obiective: bunăstare economică, stabilitate socială şi protecţia mediului.

Principalul obiective de mediu vizat de PATZ Valea Hârtibaciului este declararea Văii

Hârtibaciului ca regiune ecologică durabilă, motivaţia fundamentându-se pe cel puţin două

argumente: arealul analizat dispune de un important potenţial ecologic (80% din suprafaţa

regiunii aparţine unor zone protejate) şi dispune de o remarcabilă carte de vizită a


119

biodiversităţii, susţinută de arii protejate de interes local (formaţiunea geologică „Canionul

Mihăileni”), şi areale protejate înscrise în reţeaua ecologică Natura 2000 (ROSCI0132 Oltul

Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu, ROSCI0227 Sighişoara-Târnava Mare şi ROSPA0099 Podişul

Hârtibaciului).

Acest obiectiv major se poate atinge prin alte obiective specifice şi măsuri:

I. Protecţia biodiversităţii şi a peisajului:

a. printr-un management corespunzător al ariilor protejate

b. prin promovarea diferitele forme tradiţionale ale agriculturii, cultivarea produselor

ecologice;

c. prin angrenarea autorităţilor locale în actiuni de mediatizare, educare si informare a

populatiei.

II. Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi dezvoltarea teritorială durabilă a acestei

regiuni:

a. prin asigurarea unui grad sporit de echipare a teritoriului cu infrastructuri tehnico-

edilitare (alimentare cu apă, canalizare, etc);

b. prin realizarea coeziunii teritoriale şi a interconectivităţii sistemului de aşezări;

c. diversificarea activităţilor economice şi creşterea veniturilor populaţiei.

III. Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu (apă, aer, sol)

a. realizarea unui sistem de monitorizare a calităţii aerului la nivelul arealului investigat;

b. realizarea staţiei de epurare în oraşul Agnita precum şi execuţia de reţele de canalizare şi

staţii de epurare în zona rurală;

c. reducerea poluării solului şi a apelor freatice datorită folosirii necorespunzătoare a

îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor.

IV. Controlul generării şi depozitării deşeurilor menajere şi industriale din Agnita şi

mediul rural:

a. prin construirea unei staţii de sortare şi presare a deşeurilor menajere în cadrul staţiei de

transfer de la Agnita;

b. prin închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele şi realizarea punctelor

de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la staţiile de transfer;

c. prin reducerea cantităţii de deşeuri menajere depozitate;


120

Măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului

Monitorizarea efectelor semnificative rezultate din aplicarea măsurilor prevăzute în plan se va

face pe baza domeniilor şi indicatorilor din capitolele II şi VII.

Competenţele de monitorizare vor fi stabilite în cadrul grupului de lucru şi vizează atât

titularul proiectului, administraţia locală şi autoritatea competentă de mediu. Aceste instituţii

vor organiza, pe baza stucturii actuale a grupului de lucru, un comitet de monitorizare care va

avea activitate pe toată perioada de implementare a planului.

Având în vedere caracterul de plan director pe care îl are PATZ la nivelul teritoriului şi faptul

că obiectivele şi măsurile propuse nu produc efecte imediate, considerăm că procedura de

monitorizare se poate desfăşura cu frecvenţă anuală şi se va finaliza prin elaborarea unui

raport de monitorizare. Dacă dinamica socio-economică şi environmentală o impune

activitatea comitetului de monitorizare poate avea loc şi cu frecvenţă crescută, în funcţie de

situaţiile excepţionale apărute. Raportul de mediu propune monitorizarea implementarii

PATZ prin urmărirea realizării indicatorilor propuşi.

Pentru evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea planului, am pornit de

la lipsa implementării planului. Această variantă porneşte de la starea actuală a mediului în

corelaţie cu măsurile prevăzute în PATZ. Din această analiză rezultă că starea factorilor de

mediu în zonă s-ar înrăutăţi în lipsa implementării acestui plan.

Având în vedere varietatea domeniilor de interes al PATZ Valea Hârtibaciului şi gradul lor de

generalizare foarte diferit este extrem de dificil să se realizeze o evaluare exhaustivă a

mediului.

În urma analizei aprofundate a obiectivelor generale, specifice şi a măsurilor şi acţiunilor

necesare implementării măsurilor am constatat că, PATZ Valea Hârtibaciului acoperă

obiectivele de mediu stabilite la nivel naţional, regional şi local.

Asigurarea managementul ariilor protejate şi prevenirea poluării solului şi subsolului sunt

supuse la potenţiale presiuni din cauza proiectelor de infrastructură specializată, inclusiv

realizarea sistemului de management integrat al deşeurilor.


121

O îmbunătăţire importantă se observă în cazul creşterii calităţii vieţii, a creşterii nivelului de

conştientizare a populaţiei şi a sănătăţii umane datorate măsurilor diversificate în domeniul

promovării învăţământului şi modernizării spitalelor.

Efecte pozitive semnificative pot fi observate şi în domeniu asigurării calitative şi cantitative a

necesarului de apă destinată consumului uman, datorată proiectelor de extindere a sistemului

de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi în domeniul îmbunătăţirii capacităţilor de

epurare a apelor uzate.

Considerăm că implementarea PATZ Valea Hârtibaciului va genera un efect pozitiv asupra

calităţii mediului şi a vieţii populaţiei din zonă.

Download - PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL (PATZ) …Facultatea de Geografie ... Evidentierea speciilor pt. care au fost desemnate siturile Natura 2000 84 10.3. Evidentierea si prognozarea

Top Related