Download - Informatii Mixte Instalatia de Ungere
INSTALATIA DE UNGERE
09:58 Sisteme Auxiliare No comments
Conditiile de lucru ale motorului cu ardere interna impun existenta in ansamblul constructiv al sistemului de
ungere ,care asigura prezenta unei cantitati determinate de ulei intre suparafetele elementelor aflate in miscare
relativa.Ca efect imediat rezulta micsorarea frecarii ,deci se reduc pierderile mecanice si uzura.
In acelasi timp ,uleiul are si un efect protector impotriva coroziunii.
Totodata uleiul preia o forta din caldura rezultata in urma frecarii ,contribuind la racirea diferitelor elemente ,mai
ales a acelora ,a caror racire nu se poate obtine prin alte posibilitati (de exemplu racirea capului pistonului la
unele motoare).
Impreuna cu ansamblul piston-segmenti-cilindru,uleiul de ungere contribuie la etansarea camerei de ardere.
In motoarele cu ardere interna ,in functie de particularitatile constructive si de conditiile de lucru ,piesele sunt
supuse mai multor frecari,si anume: frecari lichide (hidrodinamice),semilichide si la limita.Caracterul fiecarei
perechi de piese in frecare se poate modifica simtitor in functie de regimul de lucru.
Daca suprafetele in miscare sunt separate intre ele ,printr-o pelicula de unsoare de o anumita grosime bine
determinata pentru conditiile respective ,atunci in interiorul peliculei de unsoare ia nastere o frecare lichida.
Lagarele paliere si de biela ale motoarelor sunt calculate pentru conditii de lucru caracterizate prin frecare
lichida .Pentru aceasta este prevazuta prin constructie posibilitatea de a se da stratului de unsoare o forma de
pana.Aceasta se realizeaza prin existenta jocului necesar intre fusul arborelui si cuzinetul lagarului ,prin
asigurarea unei viteze de rotatie suficient de mare a arborelui cotit ,precum si printr-o vascozitate si o marime
corespunzatoare a vascozitatii si a debitului de refulare a lubrifiantului.Frecarea lichida este cel mai avantajos tip
de frecare ,deoarece in conditiile unui asemenea proces ,suprafetele conjugate sunt complet separate de catre
lichidul lubrifiant , ceea ce asigura o frecare minima si prin urmare producerea unei cantitati minime de caldura si
o uzura inaintata a lagarelor.
Teoria hidrodinamica a ungerii arata ca la rotirea arborelui in lagare se formeaza un strat liber de ulei ce separa
piesele si a carui miscare se supune legilor hidrodinamici.
Sisteme de ungere
In functie de procedeul de aducere a lubrifiantului la suprafetele de frecare ale pieselor motorului, se deosebesc
urmatoarele sisteme de ungere:
-ungere prin stropire sau barbotaj
-ungere prin presiune
-ungere prin picurare sau scurgere
-ungere combinata sau mixta
Ungerea prin stropire sau barbotaj se caracterizeaza prin faptul ca uleiul aflat in baia de ulei a motorului este
antrenata de piesele mobile ale mecanismului biela-manivela si improscat sub forma de picaturi spre piesele in
frecare.
Ungerea prin presiune se caracterizeaza prin faptul ca uleiul este condus prin conducte in mod fortat de catre o
pompa la toate locurile de ungere .In acest fel se asigura debitarea cantitatii de ulei corespunzatoare solicitarilor
la care sunt supuse diferitele piese.Presiunea de lucru a unei astfel de instalatii de ungere asigura in acelasi timp
spalarea impuritatilor mecanice produse prin uzura pieselor in frecare si racirea acestora.
Ungerea prin picurare se produce scurgere sau prelingerea uleiului de pe unele piese ale motorului aflate
deasupra punctelor unse in acest mod.Un exemplu de ungere prin picurare il constitue tijele impingatoare ale
supapelor ,tachetii si camerele motoarelor la care uleiul iesit din lagarele axului culbutorilor se scurge spre baia
de ulei.
Ungerea combinata sau mixta se caracterizeaza prin faptul ca piesele cele mai importante ale motorului se ung
sub presiune ,iar celelalte prin stropire sau picurare .
Sistemul de ungere este format din doua circuite de ulei: unul principal si altul secundar .Circuitul principal de ulei
cuprinde : rezervorul de ulei ,pompele ,conductele prin care se deplaseaza uleiul spre punctele de ungere si
supapele de siguranta .
Circuitul secundar cuprinde : filtrele de ulei si radiatorul de racire.
Sistemul de ungere mai contine : aparatele de control pentru determinarea si indicarea presiunii,temperaturii,
nivelului uleiului din carter si conducte de ulei.
instalatia de ungereSursa foto : scrigrup.com
DACIA - CIRCUITUL DE UNGERE
Circuitul de ungere trebuie sa realizeze urmatoarele functii :
- sa asigure circularea uleiului sub presiune in motor pentru a unge diferitele elemente in miscare,
- sa reduca uzura si incalzirea pieselor in frecare,
- sa protejeze piesele metalice contra coroziunii,
- sa filtreze uleiul pentru a elimina impuritatile,
- sa raceasca uleiul pentru a mentine o temperatura ideala de functionare.
Proprietatile uleiului
Uleiul motor asigura ungerea si limiteaza frecarile intre elementele mecanice ale motorului.
In functie de diferite norme specifice, principalele caracteristici ale uleiului sunt:
- vascozitatea,
- evacuarea particulelor metalice in suspensie,
- evitarea formarii de depozite,
- impiedicarea spumarii,
- asigura ungerea, chiar supus la o foarte mare presiune de contact.
Elementele circuitului de ungere
Circuitul de ungere este format in principal
din urmatoarele elemente :
- carter (1),
- pompa de ulei (2),
- supapa de limitare a presiunii (3),
- schimbator de caldura (4),
- filtru de ulei (5),
- captor de presiune ulei (6).
Functionarea circuitului de ungere
Carterul inferior pastreaza o rezerva de ulei. Uleiul este aspirat printr-un sorb prevazut cu sita de catre o pompa, care apoi il refuleaza sub presiune. Aceasta presiune este reglata printr-o supapa. Uleiul este apoi trimis catre circuitul de ungere trecand prin filtru. UIeiul se reintoarce in carterul inferior prin gravitatie.
Circuitul de ungere functioneaza imediat ce motorul este pornit.
Carterul de ulei
Carterul contine uleiul necesar bunei functionari a motorului.
Carterul este compartimentat pentru a evita fenomenele de emulsionare si de dezamorsare a pompei de ulei.
Pompa de ulei
Pompa de ulei este compusa din
urmatoarele elemente :
- un sorb cu sita prelungit pana in carter, care aspira uleiul (2),
- un angrenaj ce asigura punerea
sub presiune si circulatia uleiului (1),
- o supapa de descarcare ce limiteaza
presiunea de ulei (3).
Rolul pompei de ulei si al clapetei este de a mentine o presiune si de a circula uleiul in circuit.
Exista diferite tipuri de pompe de ulei :
- pompa cu pinioane externe (1),
- pompa cu pinioane interne (2).
Filtrul de ulei
Rolul filtrului de ulei este de a retine
impuritatile.
Acesta poseda o clapeta (1) ce asigura
trecerea uleiului in caz de colmatare.
Schimbator de caldura
Exista diferite tipuri de schimbatoare de caldura :
-apa/ulei (in general situate la baza filtrului de ulei),
-aer/ulei (situat in fata vehiculului).
Schimbatorul aer/ulei cu termostat
Acest tip de schimbator este echipat cu un termostat care elibereaza trecerea uleiului cand
acesta are o temperatura ridicata. Datorita prezentei acestui termostat uleiul continut in schimbator nu este improspatat la efectuarea schimbului periodic de ulei (termostat inchis).
Captorul de presiune
Presiunea din circuit depinde de regimul motor si de temperatura uleiului.
Un captor de presiune (manocontact)
situat pe circuitul de ulei, informeaza
conducatorul despre scaderea presiunii
sub un anumita valoare.
Controlul si intretinerea circuitului de ungere
Verificarea nivelului de ulei este primul control de efectuat la un motor.
Se efectueaza avand autovehiculul pe o suprafata orizontala, cu motorul oprit.
Fie ca se efectueaza un control al nivelului sau o completare la nivel, trebuie respectat timpul de scurgere a uleiului inainte de a efectua verificarea cu joja.
Golirea uleiului se face cu motorul cald, prin scurgere si cu respectarea timpului de scurgere.
Vascozitatea uleiului
Uleiul motor este identificat prin grade corespunzatoare vascozitatii sale.
Vascozitatea reprezinta rezistenta la scurgere a uleiului.
Cu cat gradul de vascozitate este mai ridicat , cu atat scurgerea este mai dificila.
Exemplu : 15 W 40 (ulei multigrad).
Cele doua tipuri de grade ce formeaza codificarea unui ulei multigrad sunt urmatoarele :
- primul grad de vascozitate (15 W) corespunde vascozitatii uleiului la
rece (1),
- al doilea grad de vascozitate
(40) corespunde vascozitatii uleiului
la cald (2).
Presiunea uleiului
Presiunea uleiului depinde de regimul motor. Controlarea acestei presiuni se face la diferite regimuri motor.
Controlul presiunii uleiului se efectueaza
cu ajutorul unui manometru.
Diferiti adaptori permit racordarea acestui manometru la circuitul de ulei in functie de diferitele tipuri de motoare.
Turbocompresorul este utilizat pentru a comprima gazele proaspete in cilindrii motorului.
O cantitate mai mare de carburant poate fi astfel amestecata cu aceasta masa crescuta de aer, crescand astfel cuplul si puterea motorului fara a creste insa si cilindreea sa.
Elementele turbocompresorului
Turbocompresorul este constituit
in principal din elementele urmatoare :
- cavitate pentru turbina (1),
- turbina (2),
- cavitate pentru suflanta (3),
- suflanta (4),
- arbore (5),
- corp central echipat cu
rulmenti sau lagare de alunecare (bucsi) si cu labirint de etansare (6).
Functionarea turbocompresorului
La iesirea din colectorul de evacuare, gazele arse intra in cavitatea de evacuare si antreneaza turbina cu viteza foarte mare. Aceste gaze sunt apoi dirijate catre tubulatura de evacuare.
Suflanta este solidara cu turbina prin intermediul unui arbore. Turbina invartindu-se cu o anumita turatie, invarte si suflanta cu aceesi turatie. Aceasta aspira gazele proaspete ce strabat tubulatura de admisie si le refuleaza, comprimate, catre supapa de admisie.
Palierul central
Compresorul (1) este protejat de caldura de catre palierul central (2).
Un circuit de ulei (3) asigura racirea
si ungerea elementelor palierului central.
Anumite turbocompresoare poseda un circuit
de apa (4) legat la circuitul de racire al motorului pentru a disipa caldura.
Schimbatorul de caldura aer-aer
Pentru a creste performanta anumitor motoare, un schimbator de caldura aer-aer este introdus pe circuitul de supraalimentare.
Comprimarea aerului determina si incalzirea sa, ceea ce degradeaza coeficientul de umplere al
motorului. Rolul schimbatorului de caldura aer-aer (1) este de a scadea temperatura aerului si de
a ameliora umplerea prin cresterea densitatii sale.
Reglarea presiunii
In functionare este necesara reglarea debitului gazelor de esapament ce antreneaza turbocompresorul. Acesta este rolul supapei de descarcare care
deviaza o parte din
gazele arse direct catre tubulatura de evacuare.
Atunci cand presiunea de supraalimentare
atinge o anumita limita, supapa de descarcare (1) se deschide si deviaza o
parte din gazele de evacuare scazand astfel
turatia turbinei, implicit si a suflantei, reducand astfel debitul de gaze proapete.
Controlul turbocompresorului
Control vizual
Controale externe (sau pe vehicul)
Se vor verifica urmatoarele elemente :
- tubulaturile, comanda pneumatica si rezervorul de vacuum,
- starea corpului turbocompresorului (cautand mai ales prezenta de fisuri),
- miscarea libera a mecanismului de comanda si starea bieletelor,
- etanseitatea si starea de curatenie a
conductelor de aer si a schimbatorului,
- absenta scurgerilor la nivelul garniturilor,
inclusiv scurgeri de ulei la nivelul palierului
(urme caracteristice).
Controale interne (turbocompresor demontat)
Se vor verifica urmatoarele elemente:
- jocul arborelui turbocompresorului,
- rotirea libera a arborelui si a palelor
(nici o rezistenta in miscare),
- absenta zonelor de frecare in interiorul
corpului compresorului,
- absenta deformatiilor planurilor de etansare,
- absenta scurgerilor la nivelul palierului turbocompresorului.
Controlul functionarii
La anumite vehicule, controlul poate fi efectuat cu turbocompresorul nedemontat (pe motor).
Controlul :
- membranei pneumatice,
- al tijei,
- al mecanismului.
Daca tija se deplaseaza si isi mentine pozitia la o anumita depresiune prestabilita atunci mecanismul este in stare buna.
Daca tija se deplaseaza dar nu isi mentine pozitia : membrana este sparta.
Daca tija nu se deplaseaza atunci fie membrana este sparta, fie mecanismul este gripat.
Reglajul turbocompresorului
Reglajul turbocompresorului consta
in masurarea deplasarii tijei de
comanda si a-i modifica lungimea
pentru obtinerea pozitiei corecte de
reglaj (vezi manualul de reparatie).
In functie de tipul motorului, controlul
si reglajul pot fi efectuate
cu turbocompresorul pe motor sau demontat.
Reglajul nu poate fi totusi efectuat
pe toate tipurile de motoare.
Sistemul de ungere cu ulei a motorului(0)
Motoarele termice pentru automobile produc lucru mecanic cu ajutorul unui mecanism motor. Componentele acestui mecanism sunt metalice, mișcarea relativă dintre ele realizându-se prin frecare. Pentru a reduce forța din frecare dintre piesele în mișcare ale motorului, pe suprafața de contact dintre acestea se creează o peliculă de ulei. Pe lângă rolul de lubrifiant, uleiul contribuie și la evacuarea căldurii rezultate în timpul arderii și a frecării.
Foto: Sistemul/circuitul de ungere cu ulei (motor Vortec 8V 5.3L)Sursa: GM
Rolul unui sistem de ungere cu ulei al unui motor termic este multiplu, acesta trebuie să asigure:
o ungerea pieselor în mișcare relativă pentru reducerea frecărilor (scăderea uzurii și îmbunătățirea randamentului mecanic)
o preluarea parțială a căldurii rezultate în urma arderii și a frecăriio curățarea suprafețelor în mișcare de particule metalice și eventuale reziduurio protecția suprafețelor metalice împotriva coroziunii
Foto: Circuitul de ungere cu ulei al unui motor cu cilindrii în V
Sistemul de ungere cu ulei al unui motor termic cuprinde cel puțin următoarele componente:o rezervor de uleio pompă de uleio filtrul de uleio conducte
În funcție de timpul motorului, sistemul de ungere poate să conțină și:
o radiator de uleio injectoare de ulei
Foto: Circuitul și componentele sistemului de ungere cu ulei al unui motor termic1. sorb ulei2. pompă de ulei3. orificiu ungere pompă de vacuum4. arbore de echilibrare5. orificiu ungere lanț de distribuție6. injector de ulei7. orificiu alimentare întinzător lanț distribuție8. arbore cu came9. arbore cu came10. turbocompresor11. radiator ulei12. filtru ulei13. canal de curgere ulei în blocul motor
14. arbore de echilibrare15. baie de ulei (rezervor ulei)
Pompa de ulei (2) aspiră ulei din baia de ulei (15), prin intermediul sorbului (1). Sorbul este prevăzut cu o sită metalică pentru a preveni pătrunderea impurităților în pompă. Pompa comprimă uleiul și-l trimite către fusurile arborelui cotit, arborelui cu came (8, 9), arborilor de echilibrare (4, 14) și către filtrul de ulei (12). La ieșirea sau intrarea în filtru circuitul poate fi prevăzut cu un radiator (11) care are rolul de a răci uleiul. Mai departe, prin canale prevăzute în blocul motor și chiulasă, sau prin conducte, uleiul ajunge să lubrifieze: lagărele turbocompresorului, a pompei de vacuum, lanțul și celelalte componente ale sistemului de distribuție.
Foto: Arbore cotit prevăzut cu orificii în fusuri pentru circuitul uleiului (motor Ecotec 4L 2.0L)Sursa: GM
Injectoarele de ulei (6) sunt prevăzute în interiorul blocului motor și injectează ulei în piston, în partea dinspre carter. Prin acest procedeu uleiul evacuează o parte din căldura absorbită de piston în timpul procesului de ardere. Ungerea cilindrilor motorului se face prin stropire, surplusul de ulei fiind evacuat de către segmentul raclor al pistonului.
Foto: Injector de ulei pentru răcirea pistonului (motor Ecotec 4L 2.0L)Sursa: GM
Radiatorul de ulei (11), de cele mai multe ori, transferă căldura la aerul din compartimentul motor. Pentru o răcire mai eficientă sunt utilizate și radiatoare care utilizează lichidul de răcire al motorului pentru a transfera căldura preluată de ulei.
Foto: Radiator răcire ulei motor 8V 6.2LSursa: GM
Pompa de ulei (2) asigură presiunea necesară în circuit pentru ungerea tuturor componentelor. Antrenarea pompei se poate face de la arborele cotit sau de la arborele cu came. Cele mai răspândite pompe sunt cele cu cilindree constantă, cu roți dințate, cu angrenare interioară sau exterioară. Mai nou se folosesc și pompe cu palete cu cilindree variabilă la care presiunea de lucru depinde în funcție de punctul de funcționare al motorului (1.6 dCi Renault).
Foto: Ansamblu pompă de ulei
Debitul pompei, la turația de ralanti, trebuie să fie suficient de mare ca să asigure presiunea minimă a uleiului. Presiunea produsă de pompa de ulei variază între 1.5-2 bari la ralanti și poate ajunge până la 4-5 bari la turația maximă a motorului.
Foto: Pompă de ulei cu roți dințate cu angrenare interioară (motor Northstar, 8V, 4.4L)Sursa: GM
Pompele de ulei sunt prevăzute cu o supapă de limitare a presiunii. La temperaturi scăzute, vâscozitatea uleiului crește, presiunea uleiului de asemenea, ceea ce poate cauza defectarea pompei. Din acest motiv în corpul pompei este prevăzută o supapă de descărcare pentru a limita presiune maximă generată de pompă.
Foto: Pompă de ulei cu roți dințate cu angrenare interioară
Filtrul de ulei (12) are rolul de a reține impuritățile din ulei. Aceste pot fi de natură metalice, desprinse de pe piesele în mișcare, sau depuneri rezultate în urma procesului de ardere. Elementul de filtrare este pe bază de hârtie și trebuie să rețină particule de dimensiuni de cîteva sutimi de milimetru.
Foto: Filtru de ulei
Uleiul intră în filtru prin orificiile radiale, este forțat prin elementul filtrant și apoi evacuat prin orificiul central al filtrului. Pentru a prevenii creșterea presiunii uleiului din filtru, în cazul în care filtrul este încărcat cu impurități, acesta conține o supapă de siguranță care se deschide și permite uleiului să iasă direct din filtru fără a mai fi filtrat.
Foto: Circuitul uleiului prin filtru
1. supapă de limitare a presiunii
Baia de ulei (15), numită și carter inferior, este rezervorul de ulei. Pe lângă rolul de rezervor, baia mai are rolul de a răci uleiul. Dacă răcirea naturală a uleiului în baie nu este suficientă, circuitul de ungere mai este prevăzut și cu un radiator.
Foto: Baie de ulei (motor 8V, 7.0L)Sursa: GM
Forma băii de ulei trebuie să asigure imersarea completă a sorbului în ulei, indiferent de poziția normală a automobilului. În caz contrar sorbul poate aspira aer iar ungerea pieselor în mișcare va fi deficitară ceea ce va conduce la uzuri accentuate sau chiar la topirea pieselor datorită frecărilor foarte mari.
Circuitul de ulei este prevăzut cu un manocontact (presostat) de ulei. Acesta este de fapt un senzor care indică o presiune insuficientă de ulei. În cazul în care presiune uleiului scade sub o limită minimă manocontactul va aprinde în bordul automobilului martorul de presiune scăzută ulei.
Foto: Martor bord presiune scăzută ulei
Singurul element din sistemul de ungere cu ulei care necesită întreținere este filtrul (despre ulei vom discuta într-un articol separat). Acesta, proporțional cu numărul kilometrilor parcurși de
automobil, se umple impurități și necesită înlocuire. În caz contrar se poate bloca, iar supapa de descărcare va permite trecerea uleiului fără a fi filtrat. Efectele sunt pătrunderea impurităților în pompă și pe suprafețele pieselor în mișcare, ceea ce va conduce la o uzură accentuată a acestora sau chiar la defectare.
DACIA - REASPIRAREA VAPORILOR DE ULEI
Etanseitatea la nivelul pistoanelor nu este perfecta. In timpul compresiei amestecului si mai apoi al
combustiei, atit gaze proaspete cit si gaze nearse penetreaza in carterul inferior.
Aceste gaze se amesteca cu vaporii de ulei generati prin barbotarea uleiului de catre arborele cotit in
carter : acestea sunt denumite gaze « blow by ». Normele antipoluare impun reciclajul acestor gaze
incarcate cu ulei.
Acestea sunt dirijate catre un decantor situat in
partea superioara a motorului, care separa
uleiul de gaze. Uleiul astfel colectat de catre
decantor se reintoarce in carterul inferior.
Vaporii curatati de ulei sunt dirijati in tubulatura
de admisie pentru a fi in final arse in procesul
de combustie.
Circuitul de reaspirare a vaporilor
de ulei realizeaza deci urmatoarele
functii :
- aspirarea vaporilor de ulei
provenind din carter,
- condensarea vaporilor in decantor,
- dirijarea uleiului astfel rezultat
inapoi in carter,
- dirijarea gazelor reziduale curatate
de ulei in tubulatura de admisie
pentru a fi arse in cilindrii,
- reglarea presiunii in carter.
Compunerea circuitului
In functie de tipul motorului, circuitul se compune din urmatoarele elemente :
- un decantor,
- doua orificii calibrate (la motorul atmosferic),
- o supapa regulatoare (la motorul supraalimentat),
- conducte suple si rigide (tubulatura).
La anumite tipuri de motoare, decantorul este plasat pe capacul chiulasei.
La alte tipuri de motoare, decantorul este integrat in capacul-chiulasei sau dispus pe una din lateralele
motorului.
Decantorul poate fi deasemenea plasat pe fata anterioara a motorului, intr-un carter.
Functionarea circuitului cu orificiu calibrat
In functie de pozitia clapetei obturatoare, vaporii de ulei sunt aspirati intr-o cantitate mai mare sau mai
mica.
Cand clapeta obturatoare este
inchisa, vaporii sunt aspirati in
cantitate mica prin orificiul
calibrat situat in avalul clapetei
obturatoare.
Cand clapeta obturatoare este deschisa,
vaporii sunt aspirati intr-o cantitate mare
prin orificiul calibrat situat in amonte de
clapeta obturatoare.
Functionarea circuitului cu clapeta de reglare
Pe motoarele supraalimentate, variatiile presiunii de admisie impun o gestionare a debitului de gaze
reciclate. Acesta este rolul clapetei de reglare care se comporta ca un ajutaj variabil.
La sarcina mica,
depresiunea din conducta
de admisie aer este
inferioara tarajului
resortului. Vaporii de ulei
sunt reaspirati in cantitate
mare de catre depresiunea
din conducta de admisie
aer.
La sarcini medii si mari,
depresiunea din conducta
de admisie aer atrage
membrana vanei iar
vaporii de ulei sunt
aspirati in cantitate mica
printr-un orificiu calibrat.
Influenta asupra functionarii motorului
Pentru a garanta o buna functionare a motorului, circuitul de reaspirare a vaporilor de ulei
trebuie sa fie mentinut curat si in buna stare.
O reglare proasta a vaporilor de ulei sau o deficienta de etansare la unul din elementele circuitului, pot
influenta performantele motorului si dupa caz, provoca scurgeri de ulei la nivelul garniturilor
(suprapresiune in carter). O disfunctionalitate a sistemului de reglare poate influenta deasemenea
influenta relanti-ul.
7. BIBLIOGRAFIE
1. Ing. GH. FRATILA, ing. M. FRATILA, ing. ST.SAMOILA – Automobile, Cunoastere, intretinere si reparare. Ed. Didactica si Pedagogica, RA- Bucuresti – 1995. 2.M. UNTARU, GH, FRATILA, GH. POTINCU, N. SEITZ, GH. PERES, I. TABACU, T. MACARIE – Calculul
si constructia automobilelor. Ed. Did. sipedagogica, Bucuresti.3. I. GHITA, AL. GROZA – Intretinerea si repararea automobilelor. Ed. Did. si pedagogica, Bucuresti. Ing. MONDIRU C. – Automobile Dacia, diagnosticare, intretinere, reparare. Ed. Tehnica Bucuresti – 1998
4. Manual de reparatii Dacia 1300 – I.A.T.S. Pitesti
5.D. MARINCAS, E. NEGRUS – Combustibili, lubrefianti si materiale speciale pentru automobile. Ed. Did. si Pedagogica, Bucuresti
6. Legislatie Protectie a Muncii ;
- Legea P.M. nr 319/ 2006
- H.G. pe linie de N.T.S. nr 1425/ 2006
Instalatia de ungere este formata dintr-un ansamblu de piese, care impreuna cu canalele respective asigura ungerea organelor in miscare ale motorului,precum si circularea,filtrarea si racirea uleiului.Prin aceasta,se micsoreaza frecarea intre suprafetele pieselor in miscare, se micsoreaza uzura si se asigura etansarea grupului cilindru-piston-segmenti,spalarea si evacuarea impuritatilor si particulelor metalice rezultatul din uzura pieselor.Instalatia de ungere contribuie la racirea pieselor,preintampinand oxidarea organelor cu care vine uleiul in contact.se asigura o intensitate a ungeri pieselor,dupa solicitarile si viteza lor de deplasare relative.
De aceea, se impune asigurarea unei ungeri intense a mecanismului motor si a mecanismului de distributie,in cea mai
mare parte ,o ungerelichida, sub forma unei pelicule continue intre suprafetele de contact si miscarea relative.
Metodele de ungere pot fi:
-ungerea prn presiune ,prin care uleiul este trimis la locurile de ungere de catre o pompa de ulei .
-ungerea prin stropire,uleiul fiind improscat de catre arboreal cotit,care,in miscarea lui de rotatie, barboteaza uleiul din craterul inferior.
-ungerea mixta, prin care o parte din piese cele mai solicitate la viteze de deplasari mari sunt unse sub presiune,iar celelalte prin barbotaj.
Motoarele de automobile au o ungere mixta(Dacia 1300;d 797-05;d 2156 HMN etc) Uleiurile de ungere trebuie sa corespunda unor cerinte de calitate si de exploatare;inbunatatirea proprietatilor lor este asigurata prin adaugarea de aditivi.
In urmatorul desen puteti urmari circuitul si componentele instalatiei de ungere a motorului Dacia 1310,unde presiunea este asigurata de o pompa de ulei cu roti dintate,anteprenata de arboreal cu came prin intermediul pinionului de pe arboreal ruptorului distribuitor.
Cand motorul functioneaza, uleiul este absorbit de pompa 2, prin sorbul 3, din baia de ulei 1, si refulat cu presiune la filtrul 4 si apoi la rampa de ulei 5(conducta principala).
Din rampa , prin canalele auxiliare 15 , uleiul este trimis la lagarele paliere ale arborelui cotit 7 si canalele 6 la lagarele arborelui cu came 8 si rotile de distributie, iar prin canalul vertical 16 la axul culbutorilor 9 si la arboreal ruptor-distribuitorului, asigurand ungerea suprafetelor de contact dintre culbutori , supape (inclusive arcurilor lor 11 cu ulei pulverizat)si tijele impingatoare 10, depunandu-se pe chiulasa. Uleiul se scurge apoi pelanga tije, asigurand ungerea suprafetei de contact dintre tije, tacheti, camele arborelui cu came si se scurge in baia de ulei. De la lagarele paliere ale arborelui cotit 7 , uleiul este trimis cu
presiune prin canalele 17 din interiorul arborelui cotit la fusurile si respective lagarele manetoane 12 , de unde este pulverizat in picaturi foarte fine pe peretii cilindrilor 13 , asigurand ungerea semilichida a grupurilor piston-segmenti-cilindri si a bolturilor .
Alimentarea cu ulei se face pe la gura de umplere a capacului culbutorilor (prevazuta cu buson ), iar controlul nivelului , cu o tija indicatoare (joja)pentru nivelul maxim si minim .
Controlul circuitului este realixat la bord de un bec de control rosu (care se stinge la resiune normala ) prin intermediul unui traductor 14 montatpe rampa de ulei .
CONSTRUCTIA PARTILOR COMPONENTE ALE
INSTALATIEI DE UNGERE
Baia de ulei (craterul inferior)este depoxitul de ulei al motorului si este confectionata din tabla ambutisata sau turnata din aliaje de aluminiu, cu o parte profilata mai adanc pentru afundarea sorbului pompei de ulei . Unele bai pot avea peretii despartitori pentru a se asigura mentinerea nvelului de ulei in rampa . In partea inferioara este prevazuta cu buson de scurgere a uleiului , uneori cu magnet de retinere a particulelor metalice . Se monteaza la blocul motor cu suruburi , etansarea fiind asigurata de o garnitura plastica sau din pluta .
Pompa de ulei poate fi cu roti dintate , palete sau cu piston plonjor. Mai utilizate sunt cele cu roti dintate cu agrenare interioara sau exterioara .
Pompa de ulei cu dantura interioara , folosita la motorul d 797-05 , functioneaza astfel : in timpul rotirii in sens invers a rotilor dintate 2 si 3 se creeaza o depresiune in corpul pompei 1 si absoarbe uleiul din baie prin sorbul pompei , cu camera de aspiratie 4 de udne este preluat prin spatiile dintre dintii rotilor dintate si corp, apoi refulat in camera de refulare 5 si trimis in instalatie .
Pompa cu dantura exterioara este utilizata la motorul d 2156 hmn 8 si la alte motoare . Preintampinarea suprapreiunii , din cazua uleiului vascos (mai ales pet imp rece ) se face prin supapa de siguranta a pompei , care trimite o parte din ulei inapoi , in baie . In felulacesta , se mentine o presiune de refulare de 2-5 bar .
Pinionul conducator al pompei de ulei are pe arborele sau o roata dintata ,care primeste miscarea de la pinionl arborelui cotit sau de la arboreal cu came prin intermediul grupului de pinioane elicoidale care antreneaza ruptorul distribuitor .
Filtrul de ulei asigura retinerea impuritatilor , pentru ca uleiul sa-si mentina proprietatile de ungere nealterate . Ele pot fi pentru filtrarea bruta sau fina .
-filtrul brut se monteaza in serie cu circuitul pompei de ulei avand o rezistenta mai mica prin el putand trece 80-90% din debitul pmpei de ungere .
-Filtrul fin ,legat in parallel cu circuitul , care are rezistenta mai mare de trecere si numai o parte a uleiului este curatat de impuritati (5-10% din debitul pompei) si dupa filtrare uleiul este retrimis in baia de ulei .Filtrele de filtrare fina pot fi statice sau dinamice.
Filtrele fine statice folosesc ca maerial de curatire pasla ,fire textile presate , iar cele mai utilizate sunt cu carton poros.Acestea se confectioneaza sub forma de cartus (element) filtrant capsulat (mai rar demontabil) care se inlocuieste periodic.Motoarele cu capacitate mica a circuitului de ulei folosesc numai filtrul fin.
-In desenul urmator este reprezentata constructia filtrului de ulei al motorului d 797-05.Uleiul trimis de pompa intra prin orificiul 2 si suportul 1, se filtreaza circuland de la exterior la interiorul elementului filtrant 3, apoi iese prin canalul 4 si este refulat in circuitul de ungere.Supapa de scurtcircuitare 5 se deschide la circa 2 bar si uleiul trece nefiltrat spre radiatorul de racier, cand elemental de filtrare este infundat.
Filtrul motorului d 2156 HMN 8 este mixt ,intre corpul lui 1 fiind montate filtrul exterior dintr-o sita metalica si un element filtrant dintrun carton poros.Uleiul intra prin orificiul filtrului, trece prin filtrul din sita 2 si apoi prin cel din carton 3, de la exterior spre interior, fiind retinute impuritatile, dupa care trece spre circuitul de ungere .
Cand filtrul din sita 2 este infundat , presiunea creste la 6,4-7,4 bar si se deschide supapa 4 de scurcircuitare a intregului filtru , iar presiunea este redusa la normal (3,9-4,7 bar) de catre supapa de suprapresiune 5.Daca este infundat numai elemental de hartie,
presiunea creste in filtru la 1,8-2,2 bar si se deschide supapa de scurcircuitare 6, uleiul fiind filtrate numai de filtrul din sita .
Filtrul dynamic realizeaza filtrarea prin centrifugarea uleiului , eliminandu-se impuritatile mai grele .
Filtrul centrifugal 1 al motorului d 2156 HMN 8 este montat in pararlel cu circuitul uleiului. Uleiul venit de la racitorul de ulei intre prin conducta 11, se deschide supapa de primire 10, reglata la 1-2 bar pentru limitarea cantitatio de ulei admis la circa 20%, trece prin interiorul axului 5 si este inpins prin canalele 7 in spatiul dintre rotorul 4 si clopotul 3.Apoi prin partea superioara ajunge in spatiu dintre pereti rotorului, trece prin canalele 8 la duzele 9, creand cuplul de rotire al rotorului, centrifugand uleiul, dintre rotor si clopot prin manseta de hartie 6;Impuritatile retiute de manseta se scurg in jos iar uleiul este inpins in sus.Uleiul filtrate ajuns in carcasa inferioara a suportului 2 se scurge in baia de ulei prin canalele respective.
Radiatorul (racitorul) de ulei mentine calitatile de ungere a uleiului prin stabilizarea unei temp-eraturi optime la circa 80`c.Motoarele cu capacitate mare a sistemului de ungere sunt dotate cu racitor.
La motoarele automobilelor ROMAN si DAC exista radiatoare de ulei, racirea realizandu-se cu apa din instalatia de racier.
-Racitorul de ulei al motorului d 797-05 montat in serie cu circuitul uleiului, este de tipul cu tevi simple, asezat in pozitie verticala peretilor despartitori 12 si iese prin orificiul 8 racit de contracurentul apei care vine de la pompa de apa si intra prin teava 10 din capacul inferior 9, trece prin tevile 6, la partea superioara, si iese prin tubul 1 din capacul superior2.
-Radiatorul de ulei al motorului d 2156 HMN 8 este asemanator cu cel descries anterior dar in locul peretilor despartitori, are tevi duble pentru circulatia apei si a uleiului (printer pereti lor) iar in capacul superior exista o supapa de suprapresiune care lucreaza la 5-6 bar si care dirijeaza uleiul direct in circuit fara sa se mai raceasca , in eventualitatea infundari tevilor cu impuritati .
-Radiatorul de ulei al motorului autoturismului oltcit este de tip figure amplasat deasupra motorului.
-Joja de ulei este o tija metalica, cu sectiunea dreptunghiulara a carei lungime depinde de inaltimea baii de ulei si de locul de maplasare, astfel incat sa fie usor manevrabila pentru controlul nivelului de ulei.La capatul inferior este prevazuta cu doua semen liniare , distantate intre ele care indica nivelul minim si respective nivelul maxim de ulei din baie ;capatul opus este indoit astfel incat sa poata fi manevrata usor, pt controlul nivelului avand si o bucsa de cauciuc fixa, pentru limitarea introducerii in locasul tubular din blocul motor.
INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATAREA
SI REPARAREA INSTALATIEI DE UNGERE
Intretinerea instalatiei
Intretinerea instalatiei se impune pentru prevenirea unor defectiuni ale motorului, uneori provocate si de functionarea defectuoasa a instalatiei de ungere. De aceea, periodic se va inlocui uleiul, folosind calitatea corespunzatoare starii de uzare a motorului si se va curati sau schimba elemental filtrant. Starea de uzare se apreciaza dupa culoarea gazelo de esapare (sau din crater) care daca sunt albastre indica uzarea grupului cilindru-piston-segmenti.
Operatiile principale de intretinut sunt:
-Verificarea nivelului de ulei din baie si completarea cu ulei proaspat de aceiasi calitate, zilnic;nivelul trebuie sa fie intre reperele maxim si minim.
Nu se admite functionarea motorului cu ulei sub nivelul minim pentru ca poate adduce la varii grave, si nici la nivelul maxim deoarece se ajunge la consum inutil de ulei si depuneri de calamine in camera de ardere.
-Controlul etanseitati la baia de ulei, lagarele marginale de la arboreal cotit, busoane, filter, capace, chiulasa si tacheti zilnic.
-ungerea lagarelol de la subansambluruilor cu ungere independenta (rulmenti,pompa apa si ventilator, lagare generator si
demaror , ruptor-distribuitor) cu unsoare consistenta sau ulei de calitate si la periodicitatea indicate.
DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI
DE UNGERE
Defectele instalatie de ungere conduc la modificarea nivelului si a calitatilor uleiului deungere .
Scaderea nivelului de ulei din baie, sub nivelul minim, cauzata de lipsa de etansare a inbinarilor de la baie, filter, busoane, de slabirea busonului de golire, necompletarea la timp a uleiului consumat (admisibil circa 80-100g la 100 km), spargerea baii de ulei; depasirea vitezei normale a autovehiculului (duce la consum exagerat de ulei).
Remedierea consta in completarea la timp a nivelului uleiului din baie, strangerea busonului, asigurarea etanseitati sau sudarea baii de ulei, deplasarea cu viteza moderata.
Micsorarea presiuni de ungere, ca urmare a diluari uleiului cu apa sau combustibil, modificarea calitati uleiului, dereglarea sau neetansarea supapei de suprapresiune, scaderea de ulei sub minim, defectarea Pompeii de ulei.
Diluarea uleiului din baie cu apa formeaza o emulsie (spuma galbuie pe tija) care inrautateste ungerea. Este cauzata de spargerea garniture de chiulasa, a inelelor de etansare de la cilindri motorului, a spargeri tevilor de la racitorul de ulei , sau neetansari garniturilor racitorului.
Remedierea consta in inlocuirea uleiului si inlaturarea cauzei defectiuni.
Diluarea uleiului cu combustibil, ca urmare a perforari diafragmei pompi de combustibil porniri repetate a motorului la rece , amestecului carburant prea bogat, functionary motorului la regim termic inferior din lipsa termostatului.Urmarea este inrautatita ungeri.
Se remediaza prin inlocuirea diafragmei, evitarea pornirilor repetate la rece, amestec carburant normal ,folosirea regimului termic normal.
Modificarea calitati uleiului, este provocata de neschimbarea la timp a uleiului sau a filtrului, de utilizarea unui ulei de calitate inferioara, ceea ce micsoreaza periodicitatea schimbului de ulei, sau de uzarea excesiva a grupului cilindru-piston-segmenti.
Remedierea consta in respectarea periodicitati schimbari uleiului si filtrului,de calitatea ceruta.
Dereglarea sau neetansarea supapei de suprapresiune se datoreste slabiri sau ruperi arcului, impuritatilor din ulei care impiedica asezarea supapei pe scaun.
Se remediaza prin strangeream piulitei de reglare a supapei (sau inlocuirea arcului rupt), schimbarea uleiului si filtrului la timp.
Defectarea pompei de ulei, indeseobi ruperea dintilor pinionului de antrenare sau a arborelui pompei este cauzata de inghetarea apei din ulei(cand este diluat cu apa), accelarari bruste si repetate imediat dupa pornirea motorului la rece, utilizarea unui ulei prea vascos.Acesta poate duce la griparea si chiar topirea lagarelor.Se observa prin scaderea brusca a presiuni la manometru(dar trebuie controlat si traducatorul cu legaturile electrice pentru indentificarea corecta a defectiunii.
Remedierea consta in inlocuirea rotilor dintate sau a arborelui defect al pompei de ulei, in atelier autovehiculul fiind remorcat.
REPARAREA INSTALATIEI DE UNGERE
Dintre subansamblurile instalatiei se uzeaza:pompa de ulei, baia de ulei, filtrele, radiatorul de ulei, manometrul si traducatorul de ulei.
Pompa de ulei, dupa demontare, se curata si se spala in solvent, apoi se sterg partile componente, dupa care se supune constatari, putand prezenta unele defectiuni ca:
Uzarea corpului (suprafata camerei pinioanelor) si orificiilor de centrare, fisuri ale flanselor de prindere.Daca suprafata camaerei pinionului are o distanta prea mare fata de rotile dintate (peste 0,12-0,22 mm), se rebuteaza orificiile uzate si flansa fisurata se incarca cu sudura si se prelucreaza.
Uzarea capacelor (suprafata frontala si de inbinare), bucsei axului, filetelor sau deformarea.Seprocedeaza astfel:
-suprafata frontala uzata se remediaza prin frezare plana (abatere admisa 0,05 mm).
-bucsa uzata se inlocuieste, iar locasul supapei se alezeaza la treapta de reparatie (inlocuind supapa).
-capacul deformat se rctifica plan (abatere 0,05 mm).
Uzarea pinionilor (in inaltime); se inlatura prin cromare dura sau se inlocuiesc pinioanele.
Canalului de pana al arborelui;se incarca canalul cu sudura si se frezeaza altul decala la 90`.
Dupa reparare, pompa se reasambleaza si se supune probei de presiune pe un stand, sau direct pe motor (montandu-se un manometru de control in locul traductorului).Presiunea trebuie sa fie la turatie de ralanti 3,5-4,5 bar si de 7-8 bar la turatie nominala a motorului.
Baia de ulei poate prezenta defecte ca:
-deformarea suprafetei de etansare sau a celei pentru buson;se indreapta (cele turnate se frezeaza pe o adancime de 0,5 mm), apoi se verifica planeitatea(admisa de 0,3mm la o 100mm lungime);
-fisuri, crapaturi;se sudeaza si se rectifica plan;
-uzarea filetelor;se incarca cu sudura si se refileteaza la cota normala .
Filtrele de ulei prezinta defectiuni numai la suporturi, care se inlatura astfel:
-suprafata de etansare cu elemental filtrant deformata se rectifica prin ferezare, pe o adancime de maximum 0,5mm;
-filetul uzat se incarca cu sudura si se refileteaza la cota normala ;
-fisurile sau crapaturile mici se incarca cu sudura sau cleiuri speciale si se rectifica plan, inclusive la corpul si clopotul filtrului centrifugal;
-tija uzata se refileteaza, dupa incarcare prin sudare;
-arcurile decalibrate sau rupte se inlocuiesc ;
-bucsaq de la axul filtrului centrifugal uzata se inlocuieste .
Radiatorul de ulei poate sa prezinte defectiunile:
-fisurarea sau spargerea tevilor de circulatie a apei sau uleiului ; se redirectioneaza prin lipirea cu aluaje moi ;
-deterioararea suprafetelot de imbinare ; suprafetele deteriorate se rectifica plan , iar garniturile de etansare se inloocuiesc ;
-decalibrarea sau ruperea arcului supapei (d 2156 hmn 8);aceste defecte impun inlocuirea lui .
Dupa reparare , se impune proba de etansare , urmarind ca apa de racire sa nu patrunda in circuitul uleiului .
Manomentrul de ulei si traductorul defecte se inlocuiesc .
Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea si repararea autovehiculelor
Ordinul Nr.140/18.04.1995
Organizarea locului de munca
-intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amena-jate ,dotate cu utilaje ,instalatii si dispozitive adecvate
-executarea unor lucrari de demontare,intretinere sau reparare a autovehicu-lelor este admisa si in spatii amenajate inafara halelor si atelierelor de intreti-nere denumite "platforme tehnologice" . Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzator ,iar atunci cand este necesar vor fi im-prejmuite
-caile de acces din hale ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intreti-nute in stare buna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate
-incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotim-pului rece in functie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de "Normele generale de protectia muncii"
-in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor ,canalele de revizie vor fi intretinute in stare curata ,asigurandu-se scurgerea apei ,a uleiurilor si a combustibililor
-nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca exista instalatii de exhaustare,in stare de functionare
-instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor de intretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in permanenta functionarea lor la parametrii proiectati
-persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizand programul de function-nare al acestora precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice
-utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele de protectie in buna stare
-la demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrata a subansamblelor
-dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenat corespunzatoare
-in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule, se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, a transformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice
-petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa care vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nu prezinta pericol de incendiu
-carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau a mainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate
-lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare
-sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunza-toare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucra-tor instruit special in acest scop
-este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului
-autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva deplasarilor necomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se executa lucrari la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana de ajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza)
Repararea autovehiculelor
-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in rezervor o cantitate de
carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasarii autonome de la un punct de lucru la altul
-canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei, uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h, dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca
-standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motorului trebuie sa aiba montat grilajul de protectie
-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se evite asezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelor arse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie
-demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupa decuplarea bateriei
-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene de lemn astfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului
-se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura
-spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale, amplasate in locuri corespunzatoare
-pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nu permite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente
-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere.Proba franelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate
-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoa-sa)
-la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale
-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto-vehiculelor atata timp cat acestea sunt in lucru
-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament a autovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament
-in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectia muncii
-iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate la locul de munca
-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face masuratori periodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat
Protectia impotriva incendiilor si exploziilor
-in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice
-este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine
-este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenaja locuri speciale pentru fumat
-este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu
acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie.
