Transcript
Page 1: Exersarea Tehnicilor Asertive

EXERSAREA

Tehnicilor Asertive

Page 2: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

1

CUPRINS

ASERTIVITATEA 3

DEFINIREA ASERTIVITĂŢII 3 AVANTAJELE COMUNICĂRII ŞI COMPORTAMENTELOR ASERTIVE 4 CONTEXTELE DE UTILIZARE 5

COMPORTAMENTELE 7

COMPORTAMENTUL AGRESIV 7 COMPORTAMENTUL PASIV 8 COMPORTAMENTUL MANIPULATOR 9 COMPORTAMENTUL ASERTIV 10

DREPTURI 12

DREPTURI ÎN COMUNICARE 12 DREPTURI GENERALE 12

A SPUNE “NU” 13

IMPORTANŢA LUI “NU” 13 MODURI ASERTIVE DE A SPUNE “NU” ŞI FACILITAREA UTILIZĂRII LUI 14

TEHNICILE ASERTIVE 15

TEHNICI ÎN COMUNICAREA ASERTIVĂ MOARA STRICATĂ 15 INFORMAŢIA LIBERĂ 16 AUTO-DESTĂINUIREA 16 TEHNICI PENTRU A FACE FAŢĂ CRITICII VOALAREA 17 ASERŢIUNEA NEGATIVĂ 17 INVESTIGAREA NEGATIVĂ 17

DISTORSIUNI COGNITIVE 18

Page 3: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

2

ASERTIVITATEA

DEFINIREA ASERTIVITĂŢII

Asertivitatea reprezintă o formă de comunicare ce presupune

enunţarea clară a propriilor nevoi şi dorinţe, abordând într-o

manieră respectuoasă atât propria persoană, cât şi pe cea a

interlocutorului.

De obicei, comunicarea sau atitudinea de tip asertiv este abordată

prin comparaţie cu o comunicare de tip agresiv (în care nevoile şi

dorinţele proprii sunt enunţate în mod ostil, poruncitor) şi aceea de

tip pasiv (în care nevoile si dorinţele proprii nu sunt enunţate).

Tototdată, asertivitatea este abilitatea de a te exprima deschis şi

onest, reflectând în acelaşi timp o grijă autentică pentru ceilalţi. Se

referă şi la a avea încredere în propria persoană, a fi fidel propriilor

valori şi credinţe şi a avea curajul de a îţi exprima opiniile atunci

când este necesar.

Page 4: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

3

Avantajele comunicării şi comportamentelor asertive

Asertivitatea creşte şansele pentru relaţiile interumane oneste, autentice. Persoanele care

utilizează în mod predominant un comportament asertiv vor observa un sistem de suport

mai extins şi vor experimenta niveluri mai profunde ale relaţiilor cu ceilalţi. Tototdată, se vor

bucura de mai multă încredere şi vor fi percepuţi ca oameni pe care te poţi baza.

Exprimarea propriilor nevoi şi dorinţe asigură un nivel mai scăzut al stresului cauzat de

interiorizarea exclusivă a acestora, diminuând fenomenul frustrării. În situaţiile zilnice,

asertivii au un grad mai ridicat al stimei de sine şi un sentiment al controlului faţă de direcţia

propriei vieţi.

Printre alte beneficii ale asertivităţii, mai enumerăm:

Creşterea propriei eficienţe şi productivităţi

Un stil de viaţă mai echilibrat

Relaţionări mai eficiente şi marcate de empatie

Reducerea tensiunilor fizice

Dezvoltarea unui limbaj asertiv şi al unui ton vocal plăcut

Dezvoltarea capacităţilor de a oferi feedback, de a critica fără a fi agresiv şi de a lăuda

fără a trece drept submisiv sau ca având interese nedeclarate

Îmbunătăţirea dialogului interior, în sensul optimizării relaţiei cu propria persoană

Dezvoltarea unor atitudini proactive, mai degrabă decât reactive în faţa

comportamentelor agresive sau pasive ale celorlalţi

Asigurarea respectării propriilor drepturi

Descoperirea soluţiilor de tip “win-win” (“câştig-câştig”), astfel încât toţi cei aflaţi

într-o situaţie vor beneficia de o rezoluţie optimă

Procesul de luare a deciziilor este îmbunătăţit, iar soluţiile sunt găsite mai rapid

Diminuarea sau eradicarea procrastinării

Comunicarea este una directă, fără sensuri ascunse

Page 5: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

4

Contextele de utilizare

Asertivitatea este atitudinea care denotă echilibrul, dozarea ideală a energiilor şi

competenţelor proprii pentru a asigura relaţionări fructuoase şi armonioase. În acest sens,

ea poate fi utilizată în orice context sau situaţie, dar mai ales atunci când acestea pot avea

drept consecinţă modificarea stării noastre de bine sau a calităţii vieţii.

Deşi unele drepturi ne sunt garantate la nivel legal, există şi categorii ale acestora pe care

trebuie să ni le apărăm singuri şi să ne asigurăm ca ne sunt respectate.

De aceea, comportamentele asertive sunt utile şi în contextele următoare:

Mediul de asistenţă medicală

Deşi investim medicul personal şi întreg staff-ul său cu încredere, nu întotdeauna primim

servicii la un nivel calitativ ridicat, iar uneori chiar atitudinile cu care suntem întâmpinaţi lasă

de dorit.

În acest context, o persoană asertivă trebuie să stie că:

- Avem dreptul de a pune întrebări suplimentare pentru o înţelegere mai bună a situaţiei

medicale în care ne aflăm, a metodelor de tratament şi a implicaţiilor acestora.

- Avem dreptul de a cere o a doua opinie.

- Avem dreptul de a refuza tratamentul sau de a căuta tratament alternativ

- Avem dreptul de a fi informaţi

La serviciu şi la şcoală

Printre drepturile pe care le avem în mediul de muncă sau în cel şcolar se numără:

- Dreptul de a beneficia de şanse egale

- Dreptul de a primi recompense egale pentru realizări similare

Page 6: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

5

Familie şi prieteni

Deşi ne referim la un mediu considerat confortabil încât să permită orice tip de

comportamente, şi în familie sau cu prietenii trebuie să ne asigurăm că respectăm şi

următoarele drepturi proprii şi ale celorlalţi:

- Dreptul la un tratament egal între membrii familiei sau în cercul de prieteni

- Dreptul de a fi tratat cu respect

Page 7: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

6

COMPORTAMENTELE

COMPORTAMENTUL AGRESIV

Comportamentul agresiv presupune a menţine ferm opiniile referitoare la

drepturile proprii, a exprima propriile gânduri şi trăirile într-un mod neadecvat;

Acest tip de comportament implică întotdeauna violarea drepturilor altor

persoane.

Superioritatea este menţinută prin a-i pune pe ceilalţi la pământ. Ceilalţi se simt

atacaţi, vulnerabili.

Mesajul transmis de persoana agresivă:

„Eu am dreptate, iată ce gândesc. Ce faci tu nu mă interesează.”

„Eu sunt OK, tu nu eşti OK.”

Scopul persoanei agresive (conştient sau în afara conştienţei):

Dominarea, câştigul, pedepsirea, a forţa o altă persoană să piardă.

Gând ascuns: „ Eu sunt numărul 1, îţi vin de hac înainte să te afirmi.”

Caracteristici verbale şi non-verbale:

Corp aplecat în faţă, intră în spaţiul personal al celeilalte persoane.

Fixează alte persoane cu privirea, până ce aceştia lasă privirea în jos.

Voce stridentă, sarcastică, rece.

Agresiv verbal; „Doar fă ceea ce îţi spun şi nu pune întrebări!”, „Eşti atât de

prost! Cum îndrăzneşti să mă contrazici!”

Face comentarii evaluative.

Face remarci discriminatorii.

Page 8: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

7

Răsplata comportamentului:

Ceilalţi îi ascultă poruncile.

Are control asupra celorlalţi.

Este o persoană puţin vulnerabilă într-o cultură bazată pe luptă, ostilitate,

competiţie.

Preţul plătit:

Îşi creează duşmani.

Îi este greu să se relaxeze.

Îşi depăşeşte fricile fără confort.

Se înstrăinează de ceilalţi.

COMPORTAMENTUL PASIV

Comportamentul pasiv sau submisiv, presupune:

A nu reuşi să te exprimi onest.

A permite celorlalţi să ia decizii pentru tine.

A nu avea control asupra propriei anxietăţi.

A fi neajutorat.

A fi lipsit de putere.

A fi inhibat.

Mesajul transmis de persoana pasivă/submisivă:

„Eu nu contez, tu poţi să faci ce vrei, gândurile mele sunt mai puţin importante decât ale

tale.”

Scopul persoanei pasive (conştient sau în afara conştienţei):

„Să se liniştească pe sine, să evite conflictele.”

Gând ascuns: „Ai grijă de mine.”

Page 9: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

8

Caracteristici verbale şi non-verbale:

A te învârti în jurul subiectului, fără a spune ce vrei.

A divaga.

A te scuza neadecvat.

A fi neclar, a evita privirea celuilalt.

Postură de retragere, umeri încovoiaţi.

Frecatul mâinilor, zâmbet stângaci.

A râde când îţi exprimi mânia sau furia.

Răsplata comportamentului:

Apreciere, persoana este considerată un bun companion.

Când lucrurile merg prost, persoana este rareori certată.

Evită, amână şi ascunde conflictul, când de fapt îi este frică.

Preţul plătit:

Ceilalţi au solicitări nerezonabile.

COMPORTAMENTUL MANIPULATOR

Implică maniera de a-i exploata pe ceilalţi schimbându-le opiniile. Deghizează nevoile obligându-i pe ceilalti să îi facă jocul. Exemplu: „Tu trebuie să fii o mama bună şi să ai grijă de copilul tău.”

„Tu trebuie să fii amabilă cu mine pentru că eşti sora mea.” Caută să îşi satisfacă nevoile prin camuflarea scopului. Pretinde să fie incompetent, joacă rolul victimei sau al persoanei neajutorate. Spune „orice vrea celălalt să audă”, indiferent dacă minte sau nu crede în ceea

ce spune. Reacţionează cu îngrijorare emfazată, când situaţiile nu o cer. Promite că îşi va schimba comportamentul, deşi nu are în planuri să facă asta. Îi învinovăţeşte pe ceilalţi pentru propriile probleme. Se comportă de parcă ar fi rănit, părăsit, uitat, neiubit, etc. Prezintă şi comportament dramatic, crize de furie. Simulează comportamente depresive sau suicidare.

Manipulatorul se simte bine, cel manipulat se simte rău.

Page 10: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

9

În funcţie de situaţie, îşi deghizează vocea, postura, expresia facială, gestica.

Este cameleonic.

COMPORTAMENTUL ASERTIV

Comportamentul asertiv presupune:

A menţine o poziţie fermă referitor la drepturile tale, respectând drepturile

celuilalt. A exprima gândurile, trăirile, convingerile. A răspunde fără anxietate, vinovăţie. A te respecta pe tine şi pe celălalt. A asuma responsabilitatea pentru acţiunile şi opţiunile proprii. A recunoaşte propriile nevoi. A întreba deschis, a cere deschis ceea ce îţi doreşti. Reproşul nu clatină imaginea de sine. A nu te baza pe şi a nu căuta aprobarea celor din jur. A pune la îndoială tradiţii şi reguli care nu par justificate. A începe, modifica şi încheia conversaţii. A refuza solicitările nerezonabile. A acorda timp problemelor proprii.

Mesajul transmis de persoana asertivă:

„Asta este ceea ce gândesc eu şi aşa văd eu situaţia. Dar tu...?”

„Eu sunt OK, tu esti OK.”

„Ascult, observ divergenţele şi sunt dispus la un compromis”.

Gând ascuns: „ Eu nu voi permite să ai un avantaj în faţa mea, dar nu te voi ataca pentru ceea ce eşti tu.”

Page 11: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

10

Comportament Agresiv Comportament Pasiv

Comportament Asertiv

Comportament

Manipulator

Caracteristici verbale şi non-verbale:

Aspectul general transmite siguranţă, înţelegere, atenţie. Privirea directă, deschisă. Vocea fermă, relaxată. Poziţia trunchiului: Dreaptă, echilibrată. Utilizează fraze de cooperare („Oare tu cum crezi că am putea să...?”) Formulări de tip „Eu” – „Mie îmi place.”

Răsplata comportamentului: Stima de sine crescută. Atunci când sunt apărate propriile drepturi şi nevoi, cresc şansele de a obţine

ceea ce este dorit . Trăirile negative au un nivel scăzut (resentimente, dezamăgire, suferinţă etc).

(vezi şi Avantajele comunicării şi comportamentelor asertive, pg. 3)

Cele patru comportamente pot fi imaginate ca un segment liniar ale cărui extreme sunt

comportamentul Pasiv şi comportamentul Agresiv. Mijlocul segmentului reprezintă

punctul de echilibru între cele două extreme şi corespunde comportamentului Asertiv.

Comportamentul Manipulator se plasează între atitudinea Asertivă şi cea Agresivă, fiind

mai apropiat de ce-a de-a doua.

Page 12: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

11

DREPTURI ÎN COMUNICARE

DREPTURILE ÎN EXPRIMAREA FAŢĂ DE CEILALŢI

Pentru a putea adopta un comportament şi o atitudine de tip asertiv este necesar să avem în vedere drepturile pe care le avem în comunicarea cu ceilalţi:

1. Dreptul de a-ţi exprima trăirile. 2. Dreptul de a-ţi exprima opiniile şi convingerile. 3. Dreptul de a spune DA sau NU. 4. Dreptul de a-ţi schimba opinia. 5. Dreptul de a spune NU ÎNŢELEG/ NU ŞTIU/ NU SUNT DE ACORD. 6. Dreptul de a fi pur şi simplu eu, fără a acţiona în beneficiul celuilalt. 7. Dreptul de a refuza responsablitatea pentru problemele celuilalt. 8. Dreptul de a efectua solicitări rezonabile. 9. Dreptul de a îmi stabili propriile priorităţi. 10. Dreptul de a fi ascultat şi luat în serios.

Responsabilităţile unei persoane asertive se referă în principal la asigurarea cadrului de respectare a acestor drepturi ale interlocutorului, precum şi la a participa activ în menţinerea unei ambianţe non-agresive, în care toţi cei prezenţi să se simtă incluşi, respectaţi, înţeleşi şi susţinuţi.

DREPTURI GENERALE

o Dreptul de a fi competent şi de a te bucura de propriile realizări. o Dreptul de a simţi şi exprima furia. o Dreptul de a fi tratat ca o fiinţă umană capabilă. o Dreptul de a face greşeli şi de asumare a responsabilităţii pentru ele. o Dreptul de a schimba cursul unei situaţii. o Dreptul de a fi tratat cu respect. o Dreptul de a-mi judeca/evalua propriul comportament şi de a-mi asuma

responsabilitatea pentru el. o Dreptul de a avea un sistem de suport. o Dreptul de a cere ajutorul şi de a primi informaţii de la ceilalţi. o Dreptul de a întreba şi nu a bănui, în sensul clarificării unei situaţii. o Dreptul la intimitate. o Dreptul la viaţă privată. o Dreptul de a fi imperfect.

Page 13: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

12

IMPORTANŢA LUI “NU”

Utilizarea cu pricepere a acestui cuvânt, într-un mod non-agresiv şi non-manipulator, reprezintă una din cheile asertivităţii. Cei mai mulţi oameni se tem să răspundă cu “nu” în anumite situaţii sau în faţa anumitor solicitări. De cele mai multe ori, la baza acestei atitudini stau următoarele mituri: Dacă spun “nu”, sunt o persoană rea. Nimic mai neadevărat. Nu răspunsul nefavorabil în sine creează atmosfera tensionată între două persoane, ci modul în care acesta este furnizat. Un “nu” agresiv va transmite o atitudine ironică sau îl va face pe celălalt să se simtă respins sau neascultat. De obicei, “nu”-ul agresiv este însoţit de remarci sarcastice sau atacuri la persoană. Dacă stai departe de aceste mesaje, răspunsul tău va fi perceput ca autentic şi asumat, fără a fi luat personal. Dacă spun “nu”, voi fi perceput(ă) drept o persoană negativistă. Nimic nu trebuie utilizat în exces. Este şi cazul utilizării raspunsurilor în formă negativă. Ele vor acompania şi exprima trăirile autentice şi nu vor deveni laitmotive-uri relaţionale. Modularea şi reformularea răspunsurilor în formă negativă sunt tehnici care nu te vor face să pari omul care strică buna dispoziţie. Când spun “nu”, trebuie să mă asigur că am un motiv bun pentru asta. Persoanele submisive vor tinde să îşi asezoneze răspunsurile negative cu motivări diverse sau chiar vor simţi nevoia de a inventa o scuză pentru a-şi întări aceste decizii. În comunicarea asertivă, justificările nu sunt încurajate. Ele sunt o variantă opţională, dar nu necesară. Oferirea detaliilor despre raţionamentele care au condus la un răspuns negativ reprezintă o etapă pe care o poţi alege, dar pe care nu trebuie să o consideri imperioasă. Ai dreptul de a refuza solicitări.

Page 14: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

13

MODURI ASERTIVE DE A SPUNE “NU” ŞI FACILITAREA UTILIZĂRII LUI

o Spune “NU” într-un mod simplu şi direct. Dacă simţi nevoia să oferi o explicaţie, asigură-te că faci asta într-o variantă scurtă, pentru a nu deveni justificare submisivă.

Exemplu: “Ana, vii la petrecerea de vineri?” “Îmi pare rău, dar nu voi ajunge.” sau “Îmi pare rău, nu voi ajunge. Am deja planuri pentru vineri.”

o Când primeşti o solicitare, acordă-ţi timp de gândire. Profită să îţi reaminteşti că orice decizie îţi aparţine în totalitate.

o Foloseşte mesajele non-verbale pentru a-ţi susţine răspunsul. Tonul vocii trebuie să fie ferm, iar contactul vizual, prezent.

o Este onorabil să spui “nu”, atât timp cât este ceea ce vrei să exprimi şi modul în care faci asta nu aduce atingere celuilalt.

o Fii constant. Daca decizi că este mai bine să raspunzi unei solicitări după un anume timp de gândire, asigură-te că transimţi asta la un nivel faptic – “Te sun diseară.” – şi nu pe un ton care să promită că eşti mai degrabă dispus să spui “da” – “Te sun diseară şi mai vedem noi. Poate vin, nu ştiu încă.”

o Când ţi se solicită o justificare, aminteşte-ţi că nu eşti dator cu una. O variantă simplă, de tipul “Am un alt program”, “Nu se potriveşte cu ceea ce vroiam să fac în weekend”, este suficientă.

o Reaminteste-ţi că ziua are doar 24 de ore şi oricât de mult ai reuşi să “strecori” în program o activitate care ţine de o solicitare nu tocmai plăcută, rişti să ratezi activităţi deja plănuite sau care să îţi fie dragi sau utile.

o Întotdeauna ascultă cu atenţie solicitarea. Chiar dacă ai deja un răspuns, este politicos să acorzi atenţie şi timp celui ce solicită. Altfel, răspunsul tău va fi unul perceput ca agresiv şi care scurt-circuitează interacţiunea şi deci, afectează relaţia.

o Fii respectuos chiar şi atunci când persoana care face solicitarea, nu este. o Dacă situaţia nu impune altfel, oferă-ţi raspunsul personal, în relaţie faţă

în faţă. Aceasta va re-asigura interlocutorul de respectul, atenţia şi grija ta faţă de el.

o Asezonează refuzul cu o formulare empatică. Exemplu: “Înţeleg ceea ce îmi spui, dar…”

Page 15: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

14

TEHNICI ASERTIVE

TEHNICI ÎN COMUNICAREA ASERTIVĂ

1. Moara stricată

Această tehnică se referă la a fi persistent şi a continua comunicarea unui

mesaj verbal o dată şi încă o dată şi încă o dată, fără a deveni furios, iritat şi

fără a ţipa.

În timpul utilizării acestei metode persoana asertivă îşi formulează mesajul

clar şi se asigură că este cunoscut celuilalt.

“Moara stricată” (sau “discul stricat”, din engleză – “broken record”) ajută în

situaţiile conflictuale, asigură transmiterea mesajului şi diminuează şansele

ca situaţia să escaladeze. Totodată, este utilă în momentele în care cineva

încearcă să profite de o altă persoană, în solicitarea de informaţii

clarificatoare şi în discursurile ce presupune neabaterea de la un subiect

central.

În mod practic, pe un ton calm şi constant, persoana asertivă va repeta

mesajul pe care îl doreşte transmis, facând abstracţie de factorii

perturbatori.

Pentru a putea utiliza cu succes această tehnică, asiguraţi-vă că:

Aţi identificat scopul principal al comunicării şi îi rămâneţi fidel(ă).

Luaţi în considerare şi arătaţi că aţi receptat mesajul celuilalt,

continuând să susţineţi propriile afirmaţii.

Repetaţi mesajul fără a vă lăsa atraşi în subiecte adiacente sau

irelevante.

Rămâneţi în sfera informaţiilor deja produse de conversaţie. Nu

furnizaţi date noi şi nu formulaţi scuze sau justificări.

Page 16: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

15

Dacă totuşi apare un subiect adiacent important, punctaţi

semnificaţia acestuia şi manifestaţi-vă disponibilitatea de a discuta

această temă ulterior soluţionării celei curente.

Exemplu moară stricată:

“Vlad, vino şi tu cu noi în seara asta la film.”

“Mi-ar face plăcere, dar am un alt program. Nu pot merge la film.”

“Dar este un film nou. Vei rata premiera!”

“Înţeleg că este o ocazie unică, dar nu voi merge în această seară la film.”

“Parcă şi ţie îţi plăcea actorul principal. Trebuie să vii! Nu a jucat şi în filmul ăla care a

câştigat Oscarul?”

“Filmul acela a fost foarte bun. Am alt program astăzi, nu am să merg la film.”

2. Informaţia liberă

Tehnica informaţiilor libere se referă la a asculta şi a recepta informaţiile

interlocutorului (informaţiile liber transmise) şi a le utiliza în conversaţie,

arătând că aţi înţeles mesajul.

3. Auto-destăinuirea

Această tehnică presupune a destăinui informaţii despre propria persoană

(Ce gândeşti, ce simţi) şi a reacţiona la celălalt. Fără acest lucru, într-o

discuţie ce presupune informaţiile libere ale celuilalt, putem părea că jucăm

rolul interogatorului.

Page 17: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

16

TEHNICI PENTRU A FACE FAŢĂ CRITICII

Modul în care reacţionăm la critică şi stilul în care criticăm la rândul nostru,

reprezintă aspecte importante în economia atitudinii asertive. Critica o oferim

respectând drepturile celuilalt în comunicare, iar printre tehnicile în care îi facem

faţă, se numără următoarele:

4. Voalarea

Un mod de a face faţă criticii este acela de a nu deveni defensiv şi a nu

contracara prin critică. Ca regulă, repetaţi critica manipulatorie a celuilalt

adăugând informaţie şi fiind în principal de acord.

Ex: „Maria, ai întârziat şi aseară. Am încercat să te sun până la 23,00.”

„ Este adevărat, mamă, iar am stat până târziu aseară.”

5. Aserţiunea negativă

Se referă la a nu asocia vina cu greşeala şi a fi capabil să accepţi acele lucruri

negative despre tine.

Ex: „Nu ţi-ai făcut bine treaba!”

„Ai dreptate, n-a fost o alegere prea desteaptă, nu-i aşa?”

6. Investigarea negativă

Opusă voalării, care este o tehnică pasivă, prin investigarea negativă rupeţi

cercul manipulării prin inserarea unor variante posibile, într-un mod non-

afectat si relaxat.

Ex.: „Nu arăţi prea bine azi.”

„Este din cauza modului în care arăt efectiv sau cum sunt îmbrăcat?”

Page 18: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

17

DISTORSIUNI COGNITIVE

Distorsiunile cognitive sunt acele erori de gândire ce se produc atunci când aplicăm

strategii simplificate de procesare a informaţiilor. Ele nu trebuie confundate cu erorile

ce se datorează domeniilor educaţionale, culturale, organizaţionale sau cele ce servesc

intereselor proprii.

Aceste greşeli de gândire sau biasări, cum mai sunt cunoscute, se produc într-o

multitudine de forme şi pot afecta procesul de luare a deciziilor, comportamentele,

sfera probabilităţilor şi credinţelor sau pe cea a relaţiilor interumane.

Dintre distorsiunile cognitive, am ales să le menţionăm pe cele mai des întâlnite.

1. Saltul la concluzie

A extrage o concluzie, de obicei în termeni negativi, având ca bază informaţii foarte puţine.

Forme ale saltului la concluzie:

Cititul gândurilor: „Ştiu eu ca mă place.”

Ghicitul viitorului: „Ştiu eu ca relaţia asta se va termina.”

2. Filtrul mintal

Extragerea detaliului negativ dintr-o situaţie şi evaluarea situaţiei ca negativă în întregime: „Nu a venit ieri la mine, relaţia noastră merge foarte prost.” Filtrarea negativului din context.

3. Suprageneralizarea Convingerea că dacă un lucru s-a întâmplat o dată, se va petrece întotdeauna la fel. Se manifestă prin utilizarea termenilor „întotdeauna”, „mereu”, „niciodată” etc. Dramatizarea dificultăţilor obişnuite.

Page 19: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

18

4. Gândirea catastrofică Gândirea catastrofică se poate realiza în două sensuri: Exagerarea: „Nu a venit noaptea acasă. Sigur a avut un accident.” Minimalizarea: „Dorm cu uşa neîncuiată pentru că îmi cunosc bine vecinii.”

5. Personalizarea A considera că situaţiile neutre se referă la propria persoană: „Cei ce stau în colţ şi şuşotesc, sigur vorbesc despre mine.” A pune întreaga răspundere pentru o problemă în spatele unei singure persoane.

6. Gândirea dihotomică

A nu vedea nuanţele dintre doi poli şi a considera deci doar extremele. Alb versus Negru, Ori/Ori „Dacă acţiunea pe care o fac nu este perfectă, nu sunt bun de nimic.” „Oamenii sunt fie buni, fie răi/ fie deştepţi, fie proşti.”

7. Etichetarea

A identifica persoanele cu acţiunile şi comportamentul lor.

„E un nenorocit.”

„Ăia sunt tocilarii.”

8. Autoinjoncţiunile

„Trebuie să mă mărit pâna la 30 de ani.”

Viaţa şi lumea trebuie să răspundă unor norme precise.

Page 20: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

19

9. Descalificarea binelui

Ignorarea pozitivului, tratarea lui ca accidental. „ A fost o întâmplare că m-a invitat la cină în seara asta.”

10. Gândirea emoţională

Afirmaţiile de tipul „Simt că mă iubeşte.”

Proiecţia stărilor sufleteşti ca substitut al realităţii.

Page 21: Exersarea Tehnicilor Asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

UserCode: IRSCASO1

20

Sic Cogito Online

Exersarea tehnicilor asertive

© Institutul Român “Sic cogito”

2011


Top Related