ExistExistă o logică a ă o logică a disputelordisputelor îîn relaţiile internaţionale?n relaţiile internaţionale?

Nate SilviuNate Silviu

Există 3 forme de bază ale politicilor Există 3 forme de bază ale politicilor internaţionaleinternaţionale!!

Sistemul imperialSistemul imperial – în care un guvern – în care un guvern domină majoritatea statelor cu care domină majoritatea statelor cu care intră în contact;intră în contact;

Sistemul feudal – în care loialităţile umane şi obligaţiile politice nu se bazează, în primul rând, pe graniţele teritoriale;Sistemul anarhic de state – în care nu există un guvern superior deasupra tuturor.

Politicile internaţionale sunt des Politicile internaţionale sunt des numite anarhicenumite anarhice

Statul lui Hobbes constă într-un război permanent, al tuturor împotriva tuturor, deoarece nu există nici un conducător care să impună ordinea.

Aşa cum monarhia înseamnă prezenţa unui singur conducător, anarhia – “an-arhia” înseamnă absenţa oricărui conducător.

Hobbes numea un asemenea sistem anarhic “stat al naturii”.

Există diferenţe legale, politice şi sociale între politicile interne şi cele internaţionale!

Legea internă este, de Legea internă este, de obicei respectată, în obicei respectată, în caz contrar, există caz contrar, există sancţiuni impuse fie sancţiuni impuse fie de poliţie, fie de de poliţie, fie de tribunale.tribunale.Legea internaţională, Legea internaţională, pe de altă parte, nu pe de altă parte, nu dispune de nici o dispune de nici o sancţiune comună, nu sancţiune comună, nu există nici o poliţie există nici o poliţie internaţională care să internaţională care să impună legeaimpună legea..

În politicile În politicile internaţionale, internaţionale, comunităţile nu au acelaşi comunităţile nu au acelaşi conducător. Orice idee de conducător. Orice idee de comunitate globală este comunitate globală este slabăslabă..

Într-o astfel de lume, Într-o astfel de lume, majoritatea majoritatea oamenilor pun legea oamenilor pun legea naţională mai presus naţională mai presus de cea de cea internaţionalăinternaţională..

Dintre cele 3 sisteme de bază – Dintre cele 3 sisteme de bază – imperial, feudal şi sistemul imperial, feudal şi sistemul anarhicanarhic al statelor – ultimul al statelor – ultimul este cel mai relevant în este cel mai relevant în politicile internaţionale din politicile internaţionale din lumea contemporanălumea contemporană..

CONCLUZIECONCLUZIE

Există două puncte de vedere ale politicilor anarhice:

RealismulRealismul – conform căruia problema centrală este războiul şi utilizarea forţei, iar actorii principali sunt statele.

LiberalismulLiberalismul – care vede o societate globală, ce funcţionează alături de state.

Cine are dreptate?Cine are dreptate?Liberalii îi consideră Liberalii îi consideră pe realişti ca fiind pe realişti ca fiind cinici, a căror obsesie cinici, a căror obsesie pentru trecut îi pentru trecut îi împiedică să vadă împiedică să vadă schimbarea.schimbarea.

Realiştii îi numesc pe Realiştii îi numesc pe liberali visători liberali visători utopici.utopici.

Amândouă părţile au dreptate şi amândouă se înşeală. Mereu vor exista incertitudini cu

privire la veridicitatea teoriilor.

Deoarece implică natura Deoarece implică natura schimbătoare a omului, politicile schimbătoare a omului, politicile internaţionale nu vor fi niciodată internaţionale nu vor fi niciodată

clare.clare.

ExistExistă 3 concepte de bază în teoria ă 3 concepte de bază în teoria politicilor internaţionale:politicilor internaţionale:

ActoriActori – – didin punctul de vedere tradiţional n punctul de vedere tradiţional realist, singurii actori semnificanţi sunt realist, singurii actori semnificanţi sunt statelestatele, , şi doar statele mari contează;şi doar statele mari contează;

Ţeluri – în mod tradiţional, ţelul dominant al statelor, este securitatea militarăsecuritatea militară;

Instrumente – în trecut, instrumentul principal, era forţa militară, dar acum au mai apărut şi interdependenţele interdependenţele eeconomice, comunicaţiile, conomice, comunicaţiile, instituţiile internaţionale, actorii transnaţionaliinstituţiile internaţionale, actorii transnaţionali.

Rolul moralitRolul moralităţii în relaţiile ăţii în relaţiile iinternaţionale:nternaţionale:

Scepticii - Scepticii - susţin că moralitatea nu are ce căuta susţin că moralitatea nu are ce căuta în relaţiile internaţionale, deoarece nu există în relaţiile internaţionale, deoarece nu există instituţii care să impună ordinea; astfel nu există instituţii care să impună ordinea; astfel nu există simţul comunităţii deci, nu pot exista drepturi simţul comunităţii deci, nu pot exista drepturi morale sau datori.morale sau datori.

MoraliştiiMoraliştii de stat – susţin că politicile de stat – susţin că politicile internaţionale se bazează pe o societate cu internaţionale se bazează pe o societate cu anumite reguli, cea mai importantă fiind anumite reguli, cea mai importantă fiind suveranitatea statală.suveranitatea statală.

Cosmopoliţii – văd politicile internaţionale nu doar ca o societate de state, ci ca o societate de indivizi. Dacă realiştii s-ar concentra mai mult asupra problemelor de dreptate distributivă, adică cine ce ia, ar observa interdependenţa economică a lumii.

Accepţiunea ClasicăAccepţiunea Clasică îşi are rădăcinile în îşi are rădăcinile în Teoria RealistăTeoria Realistă: :

Sistemul internaţional este caracterizat de o stare de anarhie, care este mai presus de orice autoritate. Ca urmare, statele trebuie să-şi urmăreasca propriile interese, chiar dacă uneori acestea sunt în contradicţie cu interesele colective. Pericolul unui atac extern reprezintă cea mai Pericolul unui atac extern reprezintă cea mai serioasă şi constantă ameninţare la adresa serioasă şi constantă ameninţare la adresa integrităţii fizice a statului şi bunăstării integrităţii fizice a statului şi bunăstării locuitorilor săi. De aceea, statele trebuie să locuitorilor săi. De aceea, statele trebuie să fie vigilente, să identifice ameninţările fie vigilente, să identifice ameninţările imediat ce apar şi să ia măsuri imediat ce apar şi să ia măsuri corespunzatoare de contracarare a acestora. corespunzatoare de contracarare a acestora.

Asigurarea securităţii naţionale Asigurarea securităţii naţionale depinde de modul de gestionare a depinde de modul de gestionare a puterii militare a statului şi de puterii militare a statului şi de realizare a realizare a echilibrului de putereechilibrului de putere. .

Teoria RealistăTeoria Realistă

Atunci când statul este ultimul Atunci când statul este ultimul garant al securităţii, securitatea garant al securităţii, securitatea indivizilor este subsumată indivizilor este subsumată conceptului mai larg de „securitate conceptului mai larg de „securitate naţională". naţională".

În formularea tradiţională, noţiunea de ameninţare În formularea tradiţională, noţiunea de ameninţare a fost asociată, în primul rând, cu dimensiunea sa a fost asociată, în primul rând, cu dimensiunea sa militară, efect al intenţiilor sau acţiunii unor state militară, efect al intenţiilor sau acţiunii unor state sau a unor actori nestatali, cum ar fi organizaţiile sau a unor actori nestatali, cum ar fi organizaţiile teroriste.teroriste.

Balanţa de putereprincipiu călăuzitor al diplomaţiei şi politicii europeneprincipiu călăuzitor al diplomaţiei şi politicii europene

Obiectivul Fundamental:

de a proteja statele participante în faţa de a proteja statele participante în faţa potenţialelor agresiuni.potenţialelor agresiuni.

Principiul: nici unei entităţi din cadrul sistemului să nu nici unei entităţi din cadrul sistemului să nu i se permită obţinerea predominanţei asupra i se permită obţinerea predominanţei asupra celorlalte.celorlalte.

Teoria clasică a balanţei puterii implică o distribuţie specifică a puterii între entităţile ce compun sistemul internaţional astfel încât nici un stat şi nici o alianţă existentă să nu poată obţine în mod covârşitor sau predominant puterea.

Se face distincţie între un echilibru al puterii ca politică (încercarea deliberată de a preîntâmpina predominanţa) şi ca sistem de politică internaţională în care modelul de acţiune între state are tendinţa de a limita sau de a modifica dorinţa de hegemonie şi are drept rezultat un echilibru general.

Kenneth Waltz “Teoria politicii internaţionale”

Balanţa de putere

Constrângerile structurale vor determina statele să Constrângerile structurale vor determina statele să recurgă la acţiuni de balansare, iar la nivelul sistemului se recurgă la acţiuni de balansare, iar la nivelul sistemului se vor forma balanţe de putere, nu în sensul că o balanţă vor forma balanţe de putere, nu în sensul că o balanţă odată creată va fi menţinută ci că, odată perturbată va fi odată creată va fi menţinută ci că, odată perturbată va fi refăcută.refăcută.Teoria se bazează pe asumpţia că statele sunt actori unitari aflaţi într-un mediu de tip auto-ajutorare (self-help) şi care îşi doresc să supravieţuiască (la nivel minim), dar pot urmări şi alte scopuri, mergând până la dominaţia mondială.Statele vor încerca să valorifice atât resursele interne Statele vor încerca să valorifice atât resursele interne (sporirea capabilităţilor militare, economice sau de altă (sporirea capabilităţilor militare, economice sau de altă natură) cât şi cele externe (întărirea alianţei din care fac natură) cât şi cele externe (întărirea alianţei din care fac parte şi slăbirea celor adverse.parte şi slăbirea celor adverse. Atâta timp cât statele caută să supravieţuiască şi se pot alia cu Atâta timp cât statele caută să supravieţuiască şi se pot alia cu oricine ca răspuns la stimulentele externe şi sunt dispuse să oricine ca răspuns la stimulentele externe şi sunt dispuse să recurgă la război dacă este necesar, atunci nimeni nu va fi recurgă la război dacă este necesar, atunci nimeni nu va fi capabil să domine şi alte forme de restricţie şi stabilitate vor capabil să domine şi alte forme de restricţie şi stabilitate vor apărea.apărea.

Implicaţii teoretice

Balanţa de putere

Se pare că nu este nevoie de legi internaţionale, de simţul Se pare că nu este nevoie de legi internaţionale, de simţul apartenenţei la comunitatea internaţională sau de apartenenţei la comunitatea internaţională sau de concepte împărtăşite asupra dreptăţii. concepte împărtăşite asupra dreptăţii.

Alternativa la balansare este alinierea de partea statului Alternativa la balansare este alinierea de partea statului sau alianţei mai puternice. sau alianţei mai puternice.

Alinierea la statul mai puternic nu este o soluţie, acesta Alinierea la statul mai puternic nu este o soluţie, acesta putându-se întoarce împotriva actualilor aliaţi, iar statul putându-se întoarce împotriva actualilor aliaţi, iar statul în cauză va rămâne descoperit în faţa ameninţării.în cauză va rămâne descoperit în faţa ameninţării.

Operaţia balansării indică abilitatea sistemului internaţional de Operaţia balansării indică abilitatea sistemului internaţional de a prevala asupra personalităţilor diverşilor oameni de stat, a a prevala asupra personalităţilor diverşilor oameni de stat, a tehnologiilor transnaţionale, a diferitelor climate de opinie şi tehnologiilor transnaţionale, a diferitelor climate de opinie şi asupra caracteristicilor interne ale statelor.asupra caracteristicilor interne ale statelor.

““Politica externă trebuie plănuită Politica externă trebuie plănuită pe baza capacităţilor celeilalte pe baza capacităţilor celeilalte părţi şi nu în special pe baza părţi şi nu în special pe baza

intenţiilor ei.”intenţiilor ei.”

Henry KissingerHenry Kissinger

Teoria RealistăTeoria Realistă

Barry Buzan, Ole Waever şi Jaap de Barry Buzan, Ole Waever şi Jaap de Wilde Wilde

sunt adepţii lărgirii sunt adepţii lărgirii sferei de definire a sferei de definire a securităţii şi a securităţii şi a relaţiilor relaţiilor internaţionaleinternaţionale

rrăspunzând acuzaţiilor ăspunzând acuzaţiilor aduse de tradiţionaliştiaduse de tradiţionalişti care afirmau că acestcare afirmau că acest

nou model este incoerentnou model este incoerent

……Şcoala de la CopenhagaŞcoala de la Copenhaga oferă o metodăoferă o metodă operaţională constructivistăoperaţională constructivistă prin prin încorporarea încorporarea principiilor tradiţionalisteprincipiilor tradiţionaliste iar, pe de altă parte, iar, pe de altă parte, eliminarea frontierei artificiale dintre securitate eliminarea frontierei artificiale dintre securitate

şi economie şi propunereaşi economie şi propunerea unor noi modalităţi de studiu a unor noi modalităţi de studiu a

interrelaţionării domeniilor vieţii sociale.interrelaţionării domeniilor vieţii sociale.

Şcoala de la CopenhagaŞcoala de la Copenhaga

ÎN CONSECINŢĂÎN CONSECINŢĂ

În concepţia şcolii de la În concepţia şcolii de la CCopenhaga, ameninţările se openhaga, ameninţările se pot manifesta într-o varietate de contexte politice pot manifesta într-o varietate de contexte politice sau domenii ale vieţii: politic, economic, militar, sau domenii ale vieţii: politic, economic, militar,

cultural, demografic, ecologic etc. cultural, demografic, ecologic etc.

studiile ar trebui să fie centrate pe identificarea, studiile ar trebui să fie centrate pe identificarea, localizarea şi evaluarea celor mai importante localizarea şi evaluarea celor mai importante

măsuri de „securizare” iniţiate de actorii măsuri de „securizare” iniţiate de actorii principali ai vieţii socialeprincipali ai vieţii sociale

ÎN OPINIA SPECIALIŞTILOR DANEZIÎN OPINIA SPECIALIŞTILOR DANEZI

Şcoala de la CopenhagaŞcoala de la Copenhaga

Acest cadru de analiză este aplicabil atât în domeniul militar, cât şi în domeniile nenmilitare ale relaţiilor internaţionale, iar rezultatul constă într-o „hartă” a problemelor contemporane de risc, fiecare fiind identificată în funcţie de patru variabile:

4. 4. natura obiectului de referinţă natura obiectului de referinţă (state, naţiuni, principii, mediul înconjurător).(state, naţiuni, principii, mediul înconjurător).

1.1.caracteristica spaţială caracteristica spaţială (local, regional, global),(local, regional, global),

2. 2. localizarea sectorială localizarea sectorială (militar, politic, economic, cultural, (militar, politic, economic, cultural,

ecologic)ecologic)

3. 3. identitatea principalului actor identitatea principalului actor (state, actori societali, organizaţii internaţionale)(state, actori societali, organizaţii internaţionale)

Şcoala de la CopenhagaŞcoala de la Copenhaga

Şcoala de la CopenhagaŞcoala de la Copenhaga

ExistExistă o logică a ă o logică a disputelordisputelor îîn relaţiile internaţionale?n relaţiile internaţionale?