Transcript
Page 1: Curs Istoria Farmaciei_An II

ISTORIA FARMACIEI - Tematica1. Introducere. Farmacia in Mesopotamia si Egiptul antic. 2. Istoria farmaciei chineze. Farmacia in India. Istoria farmaciei iudaice.3. Farmacia in Grecia antica. Farmacia in Dacia. Farmacia in Imperiul

Roman. 4. Farmacia in America precolumbiana. Farmacia in Bizant. 5. Istoria farmaciei arabe. Farmacia in Europa medievala. 6. Dezvoltarea farmaciei in perioada Renasterii. 7. Farmacia in secolul al XVII-lea: caracteristici, directii de dezvoltare. 8. Farmacia in secolul al XVIII-lea: caracteristici, dezvoltarea

invatamantului farmaceutic, primele publicatii periodice de specialitate si importanta acestora.

9. Farmacia in secolul al XIX-lea: dezvoltarea invatamantului superior farmaceutic, trecerea la productia industriala a medicamentelor.

10. Farmacia in secolul al XX-lea.11. Farmacia in secolul al XX-lea. 12. Farmacia in tarile romane in secolele XVII-XVIII.13. Farmacia in tarile romane in secolul al XIX-lea: dezvoltarea

invatamantului farmaceutic, aparitia primelor farmacopei. 14. Farmacia in Romania in secolul al XX-lea.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 2: Curs Istoria Farmaciei_An II

ISTORIA FARMACIEI - Bibliografiep SAMUEL IZSAK – Farmacia de-a lungul

secolelor, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979

p SORIN URSONIU – Istoria medicinei universale, Editura de Vest, Timişoara, 2000

p MIRUNA LUIZA SPRINŢEROIU, ROBERT DANIEL VASILE – Farmacia în civilizaţia omenirii, Editura Multi Press Internaţional, Bucureşti, 2003

p ION HORAŢIU CRIŞAN – Medicina în Dacia, Editura Dacica, Bucureşti, 2007

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 3: Curs Istoria Farmaciei_An II

INTRODUCERE

p Istoria descoperirilor utile omenirii nu poate să nu cuprindă şi pe cele din domeniul farmaceutic

p Descoperirile din domeniul farmaceutic au condus la prelungirea vieţii de la un secol la altul

p În civilizaţia omenirii farmacia înseamnă 7000 de ani de căutări, acumulări, de punere în valoare:n Produse naturale de origine

p Vegetalăp Animalăp Chimică

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 4: Curs Istoria Farmaciei_An II

INTRODUCERE

p Farmacia – artă care s-a născut odată cu existenţa omului

p Existenţa omului a dus la apariţia, încă din epoca primitivă, a unor forme de terapeuticăn Chirurgii preistorici – chirurgia craniană

p Africa, America de Sudn Utilizarea ierburilor

p Alimentaţiep Ritualuri secrete

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 5: Curs Istoria Farmaciei_An II

INTRODUCEREp Istoria farmaciei – nu se limitează la

consemnarea descoperirilor remediilor împotriva diferitelor boli

p Istoria farmaciei – istoria acumulării observaţiilor, studiilor şi descoperirilor privind modul de a reacţiona al organismului uman de-a lungul vieţii sale n Naştere → Moarte

p Ştiinţele farmaceutice au fost create de om pentru omn Uşurarea suferinţei n Redarea stării de sănătate

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 6: Curs Istoria Farmaciei_An II

INTRODUCEREp HEGEL – omul a dorit “să se cunoască pe el

însuşi în forma lucrurilor, să schimbe lumea exterioară şi să alcătuiască o lume nouă, o lume umană”

p EUGENE HUMBERT GUITARD – “Farmacia este o înmănunchiere de ştiinţe, o artă şi o profesie”

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 7: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p Grecii - “Ţara dintre fluvii” – situată în zona fluviilor Tigru şu Eufrat

p Existau 3 populaţii mileniul V î.H.n Sumerienii – sudul ţării de-a lungul coastei

Golfului Persicn Akkadienii de origine semită fondatorii Babilonului

– zona centralăn Asirienii – zona muntoasă din nord

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 8: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p Textele medicale cuneiforme din mileniile IV-III, î.H. Au dat posibilitatea reconstituirii “sistemului medico-farmaceutic” din Mesopotamiap Biblioteca regelui Assurbanipal din Ninive

(sec. VII, î.H.) oferă mărturii despre practicile medico-farmaceutice din mileniile anterioare

p Plantele medicinale constituiau baza terapeuticii şi erau cultivate sub îngrijirea unor grădinari specializaţi

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 9: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p Pe o tăbliţă semnată Nabű-Leű, există 3 coloanen În prima sunt numerotate 150 de specii vegetale,

cu indicarea părţii folosite şi a precauţilor la recoltare

n În a doua coloană este precizată afecţiunea în care se foloseşte o anumită plantă şi tratamentul

n În a treia se menţionează modul de preparare şi administrarea preparatului

p Assyrian Herbal (Londra 1924) – R. Campbell Thomson – babilonienii foloseau o farmacopee care cuprindea aproximativ 250 plante, minerale şi de origine animală

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 10: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p Plantele cele mai folositen Palmieruln Cedruln Pinuln Smochinuln Muştaruln Cicoarean Ceapan Usturoiuln Susanul

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 11: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p Produsele de origine animală (aprox 180)n Şerpin Şopârlen Lupin Câinin Lapte de vacă, caprăn Produsele apicolen Untura de leun Excrementele de castor n Urina de vite

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 12: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p Produsele de origine minerală (aprox 120)n Gipsul (sulfat de calciu)n Sulfuln Alaunul (sulfat dublu de aluminiu şi potasiu)n Oxizii metalicin Salpetru (azotat de potasiu, de soiu, de calciu)n Clorura de sodiun Săruri de sodiu şi potasiu

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 13: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p Tăbliţele de lut de la Nippurn Obţinerea prin ardere a cenuşei vegetale alcalinen Planta Salicornia fructicosa (Brânca lemnoasă)n Foarte des utilizat în reţetele Mesopotamiene

p Farmacopeea sumero-akkadianăn Seminţen Rădăcinin Tulpinan Frunzan Fructuln Seva vlăstarilor

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 14: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p Farmacopeea sumero-akkadianăn Maceraten Decocturin Cataplasmen Linimenten Supozitoare

p La administrarea medicamentelor se folosea berea şi vinul de palmier

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 15: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p Se foloseau un număr apreciabil de excipienţin Apan Berean Vinul de palmiern Pulberi alcaline vegetale, argiloase, calcaroasen Uleiuri

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 16: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p Formele în care se administrau preparatelen Soluţiin Unguenten Maceraten Supozitoaren Fumigaţiin Cataplasme

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 17: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p Stomac inflamatn Clisme cu Acorus calamus, Assa foetida, curmale,

terebentină de brad, macerate în bere

p “Dacă un om are stomacul inflamat, se pun laolaltă şi se macină muştar, spânz, brânca lemnoasă, obligeană, chimen, eucalipt, salpetru, terebentină de brad; acestea le bea în bere pe stomacul gol şi se face bine”

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 18: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p “Dacă un om are brusc dureri de stomac, dacă pulpele şi organele genitale îl dor, acesta va avea dureri în anus ori de câte ori va merge. Pentru a-l vindeca, se macină şi se amestecă Ammi (chimen indian), terebentină de pin, terebentină de brad şi trandafir; se amestecă cu o porţiune egală de grăsime; din asta se face un supozitor şi se unge cu ulei de chiparos, se bagă în anus şi bolnavul se va însănătoşi”

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 19: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p “Pentru afecţiuni ale plămânilor se presară praf de catran peste crengi aprinse de arbuşti ţepoşi. Se lasă fumul să intre în anusul bolnavului, în gură şi nările lui şi el va începe să tuşească. Se freacă bolnavul cu o loţiune de apă şi oţet şi apoi se unge trupul de sus până jos cu unt purificat; se macină seminţe de in şi se pun în lapte. Din asta se face o cataplasmă şi se lasă trei zile. Limba bolnavului să guste miere şi ulei fin şi el se va vindeca”

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 20: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN MESOPOTAMIA

p “Dacă un om nu poate urina când simte nevoia, să bea bere în care să pună câteva seminţe de mac. Se fierbe răşină de Galbanum în ulei, se filtrează şi se suflă în ureter cu o ţeavă de bronz”

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 21: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN EGIPTUL ANTICp Civilizaţia egipteană n Cea mai veche civilizaţien Rezultatul unei gândiri politice sprijinită pe credinţa în zei

p Un medic din timpul domniei lui Ramses In “Incantaţiile sunt excelente cure, iar curele sunt

excelente pentru incantaţii”p Egiptenii foloseau un mare număr de formula

magice pentru a face leacurile mai eficientep Zeii binefăcători invocaţi pentru vindecaren Ra, Isis, Osiris, Horus

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 22: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN EGIPTUL ANTICp Zeul medicinei – Thot

n “Cel ce conferă siguranţă” = ph-ar-makin Grec. pharmakon = “ceea ce poartă pământul”

p Herodot:n “În Egipt, medicina, ca şi oracolele, era

specializată. Pentru fiecare boală era un doctor, şi nu exista ceva care să se numească medicină generală. Pretutindeni se găsea o supraabundenţă de doctori; în timp ce unii erau doctori de ochi, alţii erau specialişti în cap, dinţi, stomac şi boli interne. ”

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 23: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN EGIPTUL ANTICp Faraonii au dat Egiptului numele de chim =

“tărâmul negru”p Papirusul Ebers – lucrare medicală, aprox.

1580 î.H.n Conţine 877 remedii

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 24: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN EGIPTUL ANTICp În ciuda bogăţiei farmacopeei egipteene,

tratamentul începea cu o dietăp Medicamentele de uz extern erau foarte des

folositep Durerile de capn Alifii, masaje şi compresen Alifie: tulpini de trestie, ienupăr, fructe de dafin, terebentină, grăsime

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 25: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN EGIPTUL ANTICp Tratarea corizei

n Vin de palmier administrat nazalp Dureri de urechin Melilot şi răşină de Cistus ladamiferus

p Dureri de dinţin Spălături cu Colocynth, eucalipt, anason, Ficus

Aegyptiep Blefarităn Cremă cu Aloe, făină de Colocynth, fructe de

salcâm, coajă de abanos

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 26: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN EGIPTUL ANTICp Reţetele egiptenilor cuprindeau indicaţii cu

privire la modul de preparare şi forma de administrare a medicamentului prescris

p Tehnicile farmaceutice cuprindeaun Zdrobirean Măcinarean Fierberean Răcirean Strecurarean Amestecarea

p Origine vegetală , animală, minerală

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 27: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN EGIPTUL ANTICp Forme farmaceuticen Poţiunin Decocturin Maceraten Pilulen Cataplasmen Unguenten Cremen Inhalaţiin Supozitoaren Clisme

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 28: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN EGIPTUL ANTICp Ustensile farmaceuticen Mojaren Balanţen Lingurin Siten Cuţiten Greutăţin Recipiente

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 29: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN EGIPTUL ANTICp Cunoştinţele despre medicamente erau

transmise din tată în fiu sau maestru discipolp Materiile prime erau depozitate în vase de

teracotă, lăzi, cutii din lemn, coşuri împletitep Datorită relaţiilor comerciale şi culturale,

terapia egipteană s-a răspândit cu uşurinţă, regăsindu-se în civilizaţia greacă şi romană

p Multe din reţetele străvechi egiptene au trecut în farmacopeea greacă şi apoi în cea europeana din Evul Mediu.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 30: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN INDIAp După civilizaţia Indusului (3000-1400 î.H.)

n Civilizaţia indo-ariană (vedică) 1400 î.H.–VII d.H.n Civilizaţia medievală hindusă (hinduismul) →XIIIn Civilizaţia islamo-hindusă XIII-XVIII

p Odată cu renaşterea hinduismului artele şi gândirea ştiinţifică cunosc o perioadă de înflorire

p Cele mai vechi tratate medicale indienen Samitha sau Corpus → Ayurveda (ştiinţa vieţii)

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 31: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN INDIAp Ayurveda → cel mai vechi sistem indian de

medicină (peste 5000 ani)p Consideră că sănătatea şi boala sunt elementele

aceluiaşi sistemp Sănătatea → energiile corpului sunt în echilibrup Dr. Jivaka: “Pentru ca un leac să fie considerat un

adevărat pilon al medicinei, el ar trebui să fie compus din plante crescute într-un sol excelent, culese într-o zi bună şi ar trebui să fie administrate în doză corespunzătoare la timpul potrivit”

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 32: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN INDIAp Plante medicinale frecvent folositen Usturoiuln Piperul, Ghimbiruln Obligeanan Ricinul

p Medicamente de origine mineralăn Sulfatul de cuprun Boraxuln Sulful, mercurul

p Medicamente de origine animalăn Veninul de şarpen Laptele, mierea

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 33: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN INDIAp Susrutasamitha se descriu peste 700 specii

de plante medicinale folosite ca şi medicamente

p “Cel care cunoaşte virtuţile plantelor şi rădăcinilor este un om, cel care cunoaşte virtuţile apei este un demon, iar cel ce cunoaşte virtuţile mercurului este un zeu”

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 34: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN INDIAp Forme farmaceuticen Infuziin Maceraten Decocturin Pilulen Colirn Unguenten Soluţii

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 35: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN CHINAp Este cea mai mare porţiune din omenire şi

civilizaţie care rămâne şi astăzi un mister pentru lume

p Având în centrul atenţiei Omul, aici se făureşte de mii de ani o etică care nu va înceta să frământe contiinţa chineză

p Principalele preocupări ale gânditorilor chinezin Omul ca prezentă în Universn Omul în relaţia cu mediul înconjurătorn Omul şi starea lui de sănătate mentală şi fizică

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 36: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN CHINAp Încă din antichitate China avea legături cu:n Indian Persian Egiptuln Grecian Bizanţn Roma

p unde şi de unde făcea schimb de idei şi lucruri cu aceştia:n Porţelanurile chineze, creşterea viermilor de

mătase, maşinile deţesut, hârtia (105 d.H), specii de arbori, plante şi flori, ceaiul

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 37: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN CHINAp Tehnica imunizării are origini chineze

n Vaccinarea antivariolică (inocularea virusului din pustula variolică în nara bolnavului) era de uz curent încă din secolul XI

p Acupuncturap Lumea compusă din 5 elemente de bază:

apa, focul, metal, pământ şi lemnp Două principii fundamentalen Yangn Yin

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 38: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN CHINAp Tratatul lui Li She Cen (1518-1593), Pen-

Tsao-Kang-Mun 52 volumen 1074 vegetalen 443 animalen 354 mineralen 8161 reţeten 16000 prescripţiin Panax ginseng (tonic)n Ephedra vulgaris (antiasmatic)n Dichroa febrifuga (antimalaric)

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 39: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN CHINAp Farmacia avea 2 compartimente

n Unul pentru primirea clienţilorn Unul pentru farmacist şi elevii săi

p Substanţele medicale uscate sunt închise în sertare îmbrăcate în lemn şi dispuse unul sub altul

p Vase de porţelan sau sticlă p Pe fiecare sertar sunt lipite etichete roşii sau

galbene pentru indicarea conţinutului lorp Infuzii, decocturi, vinuri medicinale, pilule

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 40: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN CHINAp Ulcerele venerice erau tratate cu calomelp Guşa era tratată cu alge (iodoterapie)p Ephedra sinica (Ma huang) era folosită în

tratarea tulburărilor respiratorii încă din sec. II î.H (în Europa efedrina este descoperită abia la sfârşitul sec. XIX)

p Produse de origine animalăn Placentan Urinan Sperman Laptele de femeie

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 41: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN CHINAp Medicamente de origine minerală

n Sulful în tratarea scabiein Sulfatul de zinc ca diureticn Auruln Argintuln Preparate cu arsenn Preparate cu mercur

p Forme farmaceuticen Soluţiin Decocturin Unguenten Pilulen Pasten Prafuri n Sucuri

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 42: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA IUDAICĂp O parte din cunoştinţele evreilor au fost preluate de

la vechile culturi mesopotamienep Convingerea că boala este o pedeapsă dată de zeip Spre deosebire de mesopotamieni, chiar dacă

credeau în etiologia supranaturală a bolilor, evreii nu acordau atâta importanţă demonilor şi spiritelorn Pentru ei esenţial era Dumnezeu, cel care dădea sau lua

sănătatea oamenilorn Contaminarea era privită ca un semn de impuritate

spiritualăn Regulile de igienă trebuiau respectate mai degrabă din

motive religioase şi disciplinare, decât din motive medicale

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 43: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA IUDAICĂp Existau reglementări legate de numeroase

activităţi:n Izolarea bolnavilorn Stabilirea locului şi momentului unde se făceau

incinerărilen Frecvenţa actului sexualn Spălarea înainte de fiecare masăn Îmbăierea după actul sexual sau după

menstruaţien Tăierea animalelorn Prepararea alimentelor

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 44: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA IUDAICĂp Interzicerea unor alimente nu avea la bază

doar motive medicale:n Interzicerea consumului de carne de porc

p Mare consumator de apă potabilă şi grânen Permiterea consumului de carne de vită şi oaie

p Comsum mic de apă, consumator de ierburi şi furaje necomestibile pentru om

p Numeroase boli şi epidemii sunt menţionate în Biblie:n Atenţie specială era acordată leprei, ciumei,

holera

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 45: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA IUDAICĂp Medici îşi aveau originea în familia Leviţilorp Era interzisă practicarea medicinei celor cu

acuitate vizuală scăzutăp Nu era permisă examinare bolnavului la

asfinţitul soarelui, în zilele înnorate sau într-o cameră întunecoasă

p În Biblie sunt menţionate unele medicamente:n Balsamurile, mătrăguna, condimentele, uleiurile

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 46: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA IUDAICĂp Numeroase cunoştinţe medicale sunt

menţionate în enciclopedia numită Talmudp În manuscrisele de la Marea Moartă sunt

menţionate arta vindecării practicată de esenieni cu ajutorul plantelor şi al pietrelor preţioase (litoterapie)

p Evreii au făcut parte dintre cei care au urmat cursurile şcolii medicale greceşti din Alexandria în sec. IV î.Hn Şi-au însuşit cunoştinţe de anatomie şi fiziologie

dar şi de alimentaţie, medicamente şi masaj

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 47: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA IUDAICĂp Medicii se numeau “rophe” şi se ocupau atât

de partea medicală cât şi de cea chirurgicalăp Sunt amintiţi şi “făcătorii de aromate”, adică

farmaciştii de mai târziu, dar se pare că aceştia nu preparau medicamente, ci mir pentru ritualurile religioase

p Medicina şi farmacia iudaică nu au adus nici o concepţie nouă, nu au dat nici o mare personalitate medicală, dar au avut meritul de a fi ridicat deprinderile de viaţă igienică la rangul de reglementare sanitară

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 48: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂp Ţările lumii antice, situate în regiunea Mării

Mediterane, în special Grecia şi Roma, au influenţat considerabil dezvoltarea ulterioară a civilizaţiei umane.

p Istoria Greciei Antice reprezintă istoria destrămării relaţiilor gentilice şi constituirii relaţiilor sclavagiste. Din punct de vedere conceptual şi cronologic ea se împarte în 5 perioade:

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 49: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂp1.Cretano-miceniană sau egeică –

mileniile III – II î.Chr.;p2.Prepolistică – sec. XI – IX î.Chr.;p3.Polistică sau arhaică – sec. VIII – VI

î.Chr.;p4.Clasică – sec. V – IV î.Chr.;p5.Elenistă – a II jum. a sec. IV î.Chr. –

prima jum. a sec. I d.Chr.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 50: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpO altă divizare pe etape este:n1. Vechea medicină greacă;n2. Medicina homerică;n3. Filozofii-medici;n4. Hippocratică;n5. Medicina posthippocratică sau

elenistă.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 51: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpSurse de informare pentru medicina

greacă sunt:n a) Literare – „Iliada” şi „Odisea” de

Homer; „Corpus Hippocraticum”; „Historiile” lui Herodot, „Theogonia” de Hesiod, operele filosofilor.

n b) Arheologice – descoperirea Troei (H. Schliemann, 1870), palatului Cnossos (A. Evans, 1900), asclepeionului din Epidaur (1881-1887).

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 52: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂp Medicina şi farmacia din perioada

cretano-miceniană. Medicina empirică.n Pe teritoriul palatului Cnossos urmare săpăturilor

arheologice au fost descoperite construcţii sanitaro-tehnice: un sistem de canalizare, minunate încăperi de baie, sistem de ventilaţie.

n Grecii practicau o chirurgie simplă, eficientă. Săgeţile erau extrase, plăgile tratate raţional. Atât cretanii, cât şi grecii antici ştiau că praful de rocă calcaroasă este hemostatic. Spălau plăgile cu vin vechi (alcool-tanin), le oblojeau cu plante aromatice hemostatice şi cicatrizante, adesea cu lapte şi miere – acţiune trofică şi antiseptică.

n Se utilizau frecţiile cu ulei şi vin, iar exerciţiile fizice erau considerate izvor al sănătăţii

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 53: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂp Medicina şi farmacia mitică. Zeii

vindecători.n Printre zeii panteonului olimpic mulţi aveau

tangenţe cu vindecarea şi păstrarea sănătăţii. Un zeu vindecător prin excelenţă era APOLO – zeul soarelui. Apolo era considerat vindecătorul zeilor şi zeul vindecătorilor, fiind supranumit şi Apolo prophylax (salvatorul sănătăţii, purificatorul). Observând că o plagă expusă la soare se vindecă mai repede, grecii vechi au tras concluzia că vindecarea se datoreşte intervenţiei sale. Apolo însă, era acuzat şi de provocarea bolilor şi epidemiilor prin intermediul săgeţilor sale otrăvite.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 54: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂn Între zeii invocaţi de cei sănătoşi sau

bolnavi se afla: n HERA – protectoarea familiei, casei, a

gravidelor, a naşterilor, a lăuzelor; n PALAS ATENA – zeiţa încelepciunii; n HIPNOS – întruchiparea somnului; n ARTEMIS – zeiţa vînătorii; n AFRODITA – zeiţa dragostei şi frumuseţei.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 55: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂn Cel mai ilustru reprezentant medical al

panteonului olimpic a fost ASKLEPIOS (ESCULAP la romani), fiul lui APOLO.

n Conform miturilor greceşti Asklepios era semizeu, fiind născut din legătura lui Apolo cu o muritoare. Ulterior Asklepios a fost încredinţat centaurului KIRON, care l-a învăţat astronomia, botanica, medicina. În curând elevul şi-a întrecut profesorul şi a însuşit nu numai măestria vindecării bolnavilor, ci şi readucerii la veaţă pe cei morţi, prin ce provoca furia zeului regatului morţilor Aid.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 56: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpAsklepios s-a căsătorit la rându-i cu o

muritoare, cu care a avut trei fii şi trei fiice: n Fii erau: Machaon (patronul chirurgiei),

Podalir (patronul dieteticii şi medicinei interne) şi Telesphor (ocrotitorul convalescenţei).

n Fiicele erau: Hygeia (Igiena), Panakeea (cunoscătoarea leacurilor) şi Epione (alinătoarea durerilor).

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 57: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpMedicina şi farmacia din perioada

prepolistică.n Perioada prepolistică se mai numeşte

homerică, deoarece până în secolul XIX, când pe teritoriul Greciei au demarat săpăturile arheologice, informaţia de bază despre ea se conţinea doar în poemele epice „Iliada” şi „Odisea” de Homer.

n Referirile medicale din aceste opere reflectă nivelul anilor 1000-850 î.Chr.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 58: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpConform datelor oferite de Daremberg,

în poemele lui Homer sînt descrise 141 de feluri de leziuni ale trunchiului şi extremităţilor – plăgi superficiale, penetrante, luxaţii, fracturi, procese purulente.

pTratamentul se reducea la extragerea săgeţilor şi altor obiecte de luptă, scurgeri de sânge, utilizarea pulberilor analgetice şi hemostatice vegetale cu aplicarea ulterioară a pansamentelor.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 59: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpMedicina şi farmacia din perioada

polistică.pPerioada polistică a istoriei Greciei

Antice se evidenţiază prin două fenomene importante pentru istoria medicinei:n 1. Constituirea filosofiei materialiste;n 2. Constituirea medicinei sacerdotale.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 60: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂp Medicina sacerdotală se dezvolta pe fondul celei

empirice, care exista din timpuri străvechi. Formarea şi fortificarea cultului lui Asclepios s-a manifestat prin construcţia a peste 300 de temple în cinstea lui – asklepioane.

p Asclepionul de la Epidaur este cel mai cunoscut şi considerat cel mai măreţ.

p La Epidaur existau izvoare minerale şi termale, zone împădurite, un teatru şi astăzi celebru, cu o acustică ce umileşte multe teatre moderne. În plus, existau băi, bibliotecă, stadion.

p Peste tot se înălţau numeroase statui ale zeilor şi ziduri pe care se incrustau texte

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 61: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpTotuşi, principalele forme de tratament

erau hidroterapia, procedurile de călire, masajul şi gimnastica.

pDespre utilizarea medicamentelor nu se menţionează.

p În cazuri de evoluţie gravă a maladiei preoţii medici apelau la serviciile medicilor laici.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 62: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpMedicina şi farmacia din perioada

clasică. Şcolile medicalenMedicina în Grecia Antică timp îndelungat

s-a păstrat ca o tradiţie familială. La începutul perioadei clasice limitele şcolilor de familie s-au extins: în ele se admiteau la studii şi persoane ce nu aveau legături de rudenie.

n Aşa au luat naştere primele şcoli de medicină, care în perioada clasică se găseau cu predilecţie după hotarele Greciei propriu-zise.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 63: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpDintre şcolile medicale primare se

menţionează şcoala din Rhodos (insulă în partea estică a Mării Egee), din Kyrene (oraş în Africa de Nord), din Sicilia. Ambele şcoli au dispărut rapid.

pApărute mai târziu şcoala din Krotona (oraş în sudul Italiei de astăzi), din Knidos (oraş de pe litoralul estic al Asiei Mici) şi din Kos (insulă în partea estică a Mării Egee) au constituit faima medicinei greceşti antice.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 64: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpSănătatea este rezultatul echilibrului

forţelor antagoniste – uscat şi umed, cald şi rece, dulce şi amar etc. – iar predominarea uneia din ele este cauza bolii.

pTratamentul se efectua conform principiului „contraria contrariis curantur”.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 65: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpS-a pus bazele teoriei umorale

(„humores” - lichid), conform căreia sănătatea este amestecul proporţional (eucrasia) a 4 umori – sânge, bila galbenă, bila neagră şi flegma.

pKnidienii descriu 7 boli ale bilei, 12 ale sângelui, 5 boli de splină, 5 tipuri de tifos, 4 boli de rinichi, 5 hidroptizii, 7 ftizii şi numeroase boli ale creerului

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 66: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpElaborarea principiului de observare şi

tratament a bolnavului la patul acestuia – baza direcţiei clinice în medicină.

pDezvoltarea principiilor etice în medicină.

pŞcoala din Kos este asociată cu numele lui Hippocrate al II-lea cel Mare (460 –377 î.Chr.), care a intrat în istorie sub numele de Hippocrate.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 67: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpLucrările lui Hippocrate şi a

contemporanilor săi sunt adunate în „Corpus Hippocraticum”, care cuprinde 67 de cărţi şi e considerat enciclopedia perioadei clasice a medicinii greceşti.

p „Viaţa e scurtă, arta e lungă, ocazia favorabilă trecătoare, experienţa înşelătoare, judecata dificilă.”

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 68: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂp În lucrarea „Despre aer, ape şi

locuri” sunt analizate influenţa formelor de relief, a climei, tipului de apă potabilă, stării aerului asupra stării de sănătate şi de boală. Medicul este sfătuit să analizeze atent relaţiile cald-rece; umed-uscat; să studieze în ce măsură plasamentul unui oraş sau al casei; modul de viaţă sunt favorabili sănătăţii.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 69: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpPrincipiile tratamentului hippocratic:n 1. Primum non nocere;n 2. „contraria contrariis curantur”;n 3. reechilibrarea umorilor prin eliminarea a

ceea ce era în plus (sângerări, vomismente, clisme, purgaţii);

n 4. Stimularea forţei naturale de vindecare a organismului.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 70: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpMedicina în perioada elenistă. Şcoala medicală din Alexandrian După ocuparea Greciei de către armatele

macedonene (337 î.Chr.), centrele de activitate politică, economică şi culturală din cetăţile greceşti se deplasează spre Asia Mică, Mesopotamia şi Egipt şi îndeosebi spre oraşul Alexandria (fondat în 333 î.Chr.).

n Aici viaţa ştiinţifică şi medicală era organizată într-un fel de academie ştiinţifică, întreţinută de stat.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 71: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpTermeni medicali de origine grecească:n Chirurgie, n Pediatrie, n Psihiatrie, n Dermatologie, n Oftalmologie, n Hematologie

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 72: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂpEtica medicală în Grecia Anticăp În „Corpus Hippocraticum” sînt incluse

5 cărţi, dedicate eticii medicale şi normelor ce reglementează activitatea medicală profesională: „Despre comportarea cuvenită”, „Jurământul”, „Despre lege”, „Despre medic”, „Îndrumări”.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 73: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA GREACĂp Farmacia nMedicamente din plantenMedicamente din animalenMedicamente din minerale

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 74: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

pMedicina şi farmacia în Roma Antică

pPeriodizare:n 1. Perioada regală (sec. VIII – VI î.Chr.);n 2. Perioada republicii (510 – 31 î.Chr);n 3. Perioada imperiului (31 î.Chr – 476

d.Chr).

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 75: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

pSurse de informaţie:p Literare: n „De rerum natura” – Titus Lucreţius Carus n „De arte medica” – Aulus Cornelius Celsus n „Historia naturalis” de Pliniu cel bătrânn „De usu partium corporis humani” –

Galenus n Surse interesante de informaţie referitor la

medicina timpului sunt şi epigramele greceşti şi latine

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 76: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

pDescoperirile arheologice au completat esenţial datele refritor la dezvoltarea medicinii romane.

pSeturi de instrumente medicale au fost găsite în oraşul Pompeia (1771), Baden (1893), Bingen (1925).

p Importante pentru istoria medicinii sunt construcţiile hidrotehnice: n Apeducturi, terme, sisteme de canalizare,

care s-au păstrat până în prezent în Europa, Asia şi Africa

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 77: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

p În lucrarea „De arte medica” scrisă de Aulus Cornelius Celsus: n Se află preocupări de dietetică, se

proclamă importanţa climei şi a constituţiei bolnavului ca factor de diagnostic, terapie şi prognostic, se dau indicaţii terapeutice concrete: sângerare, purgaţie, aplicarea ventuzelor.

pCelsus a introdus în medicină caracterele inflamaţiei: rubor et tumor cum calo ret dolor

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 78: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

p În perioada regală şi până în sec. II î.Hr. medici calificaţi nu existau.

pTratamentul se făcea la domiciliu, utilizând remediile medicinei populare: ierburi, rădăcini, fructe, decocturi şi infuzii din acestea, combinate cu remedii magice.

pUnul din cele mai populare remedii curative era considerată varza

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 79: Curs Istoria Farmaciei_An II

„Varza este prima între toate legumele.Consum-o fiartă şi crudă... Ea ajută miraculos ladigestie, restabileşte funcţia stomacului, iarurina celuia care o consumă este unmedicament eficace contra tuturor bolilor...Fărâmiţând-o, trebuie aplicată pe orice plagă şisupuraţie... Ea va vindeca orice, va alinadurerea din cap şi ochi ”.

Page 80: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

p Medicina şi farmacia în perioada republicii

p Anul 510 î.Chr – anul răsculării romanilor –este considerat hotar convenţional între perioadele regală şi a republicii.

p În domeniul medicinei această perioadă se remarcă prin dezvoltarea legislaţiei sanitare şi construcţia ediificiilor sanitaro-tehnice; apariţia medicilor specialişti; constituirea şi dezvoltarea activităţii medicale şi a elementelor reglementării statale a acesteia.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 81: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

p Confirmare a atenţiei acordate măsurilor sanitar-igienice sunt: n Legile celor Douăsprezece tăbliţe (Leges XII

tabularum, 451-450 î.Chr.), concizia şi simplitatea cărora şi astăzi este admirată de jurişti.

p Postulatele imprimate pe plăci de cupru, erau fixate pe coloanele Senatului Roman.

p Fiind compuse în perioada republicii timpurii sub presiunea plebeilor, ele au devenit un exemplu caracteristic al unui cod de legi într-o societate de clasă timpurie.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 82: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

pPentru înlăturarea deşeurilor organice, începând cu secolul VI î.Chr, în Roma se construiau numeroase canale subterane de scurgere – cloaca.

pCea mai cunoscută – cloaca maxima, funcţionează până în prezent, fiind inclusă în sistemul de canalizare a capitalei Italiei.

pToate canalele se deschideau în rîul Tibru, prin ce se explică interdicţia referitor la folosirea apei de râu.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 83: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

p În secolul IV î. Chr. a demarat construcţia apeductelor terestre şi subterane („aqua”-apă; „duco”- a duce), deoarece izvoarele subterane nu mai puteau asigura oraşul cu apă potabilă.

p Primul apeduct, cu lungimea de 16,5 km, a fost construit în anul 312 î.Chr. Cu 40 de ani mai târziu a fost construit următorul cu lungimea de 70 km.

p În anul 144 î.Chr. a fost construit al treilea apeduct, care funcţionează până în prezent. Lungimea acestuia constituia 61 km.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 84: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMANp Primii medici profesionişti au fost medicii sclavi

(servus medicus), din numărul ostaticilor militari, în special greci. Sclavul trata familia stăpânului său şi rudele acestuia. Nivelul înalt al culturii şi cunoştinţele vaste în domeniu cu timpul au promovat imaginea medicului sclav, şi stăpânii le-au oferit dreptul de liberă practică.

p Medicul liber era obligat să trateze fără taxă fostul stăpân, familia, rudele, prietenii, sclavii acestuia şi să-i ofere o anumită parte din venituri. Au trebuit câteva secole pentru ca medicina greacă să fie acceptată în Republica Romană.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 85: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

p Un nivel înalt de organizare şi dezvoltare l-a atins medicina militară. Armata permanentă necesita prezenţa medicilor.

p Fiecare cohortă (1000 de ostaşi) era asigurată cu 4 medici chirurgi.

p Pe fiecare corabie militară se afla în serviciu câte un medic.

p Fiecare ostaş era obligat să aibă cu sine materialul de pansament pentru acordarea primului ajutor şi ajutorului reciproc.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 86: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

pPersonalităţi marcante ale medicinii romanen Asclepiade din Bitinia. Iniţiatorul curentului

metodic în medicinăn Considera că starea de sănătate sau de

boală depinde de starea în care se găsesc porii din piele şi mucoase. Când porii sânt prea închişi (stenoză) sau prea deschişi (areoză) apare boala, deoarece se periclitează intrarea sau ieşirea liberă a atomilor din natură în corp şi invers.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 87: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

pPrincipiul de bază al tratamentului, conform opiniei lui Asclepiade, era următorul: tuto, celeriter et incunde curare (tratează cu siguranţă, repede şi plăcut).

pPentru restabilirea stării porilor Asclepiad recomanda dieta, respectarea igienei personale, hidroterapia, masaj, băi, exerciţii fizice etc.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 88: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

pClaudius Galenus. Cel mai celebru medic al antichităţii romane.n Născut la Pergam, Asia Mică. Studiază

medicina la Pergam, Smirna, Korinf, Atena şi Alexandria.

n După finisarea studiilor călătoreşte mult, iar după revenire în oraşul natal activează medic în şcoala de gladiatori.

n După răscoala gladiatorilor se stabileşte la Roma unde a devenit medicul personal al împăratului Marcus Aurelius şi al fiului acestuia Commodus.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 89: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

pEste recunoscut autor al circa 125 lucrări dedicate mediciniei, dintre care s-au păstrat circa 80.

pCele mai ilustre sînt: n „De usu partium corporis humani”; n „De simplicium medicamentorum”; n „Despre anatomie”; n „Metode terapeutice”; n „Anatomia muşchilor”.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 90: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

p Terapeutica lui Galen se baza pe mii de reţete, care includeau plante, minerale, opoterapice – leacuri preparate din produse animale – splină, ficat, creier, carne de viperă, excremente etc.

p El este acel care a introdus în practica medicală Teriacul, un preparat ce conţinea 70 de ingrediente între care şi carnea de viperă şi care, pe parcursul perioadei Medievale şi a Renaşterii era prescris ca panaceu universal indiferent de cauza bolii sau semnele bolii respective.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 91: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

p Principala lucrare farmaceutică a lui Galen este „De simplicium medicamentorum”, care conţinea descrierea a 473 de droguri vegetale.

p Galen are meritul de a fi clasificat medicamentele după origine, aspect exterior şi acţiune; de a diferenţia medicamentul de aliment.

p Tot el a dat indicaţii în ce măsură un medicament poate să-l înlocuiască pe altul.

p Termenul de farmacie galenică are legătură directă cu numele lui Galen.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 92: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN IMPERIUL ROMAN

pDioscoride din Anazarban S-a distins în special în botanica

farmaceutică. n Opera sa principală este De materia

medica în care sunt descrise 600 de medicamente vegetale, minerale, opoterapice.

n El descrie obţinerea mercurului, a lanolinei şi altor remedii.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 93: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN DACIA

pHerodotn “cei mai viteji şi mai drepţi din marele

neam al tracilor”pDacii aveau o medicină care se situa la

un nivel superior celei popularep La curtea regilor geto-daci se găseu

preoţi care aveau în subordine un anumit număr de sacerdoţin Chiar şi despre legendarul Zamolxes se

spune că a fost medic

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 94: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN DACIApSacerdoţii făceu experimente, studiind

însuşirile tămăduitoare ale diverselor planten Concomitent ei aveau şi preocupări

astronomice, urmărind mişcarea astrelorpConcepţia integralistă a medicinei geto-

dacice a fost foarte bine descrisă de Platonn Acesta scrie că Socrates a cunoscut în

armată un medic trac care fusese elev al lui Zamolxes

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 95: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN DACIAp A învăţat să îngrijească omul în întregime

(concepţie întâlnită şi la Hippocrate)n “Zamolxes, regele nostru, care este şi Zeu,

spune că precum nu trebuie să încercăm a vindeca ochii fără a fi vindecat întâi capul, ori capul fără trup, tot aşa nu se poate să încercăm a vindeca trupul fără să ne îngrijim şi de suflet, şi că tocmai de aceea sunt boli la care nu se pricep doctorii greci, fiindcă nu cunosc întregul de care ar trebui să se ocupe, căci dacă acesta merge rău, este cu neputinţă ca partea să meargă bine”

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 96: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN DACIApUn rol fundamental în practica medicală

la geto-daci l-au avut plantele.pPlantele medicinale din Dacia erau

căutate şi în lumea greco-romanăpDioscoride menţionează plante din

DaciapPseudo-Apuleius (400 d.H)n “Herbarius” plante preluate de la

Dioscoride şi plante reactualizate din acestă zonă

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 97: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN DACIApErau cunoscute plante cu acţiune:n Calmant-anestezicăn Cicatrizantăn Antiinflamatoaren Expectorantăn Antihelminticăn Purgativă

pDespre medicamentele de origine animală şi minerală izvoarele nu spun nimic

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 98: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN DACIA

pTrusă medicală descoperită la Grădişte Muncelului:n Pensăn Lamă de bisturiun Placă de cenuşă vulcanică cu acţiune

cicatrizantăn Alifii pe bază de grăsime animală

p În scop terapeutic erau folosite apele termale şi minerale (Geoagiu Băi)

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 99: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN AMERICA PRECOLUMBIANĂ

pCivilizaţia aztecăpCivilizaţia incaşăpCivilizaţia mayaşăpÎn domeniul medicinei incaşii îi

întreceau pe azteci şi pe mayaşinCunoşteau metoda sterilizării în

terapia rănilornErau pricepuţi la fitoterapienŞtiau să plombeze dinţii

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 100: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN AMERICA PRECOLUMBIANĂ

pVechile idei şi practici cu privire la boală şi medicină pot fi interpretate ca un maestec inseparabil de religie, magie şi ştiinţă

pUtilizau intensiv drogurile halucinogenepMedicamentele erau din plantep Lumea minerală nu a fost nici ea

absentă din farmacopeea perioadei precolumbiene

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 101: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN AMERICA PRECOLUMBIANĂ

pSeva frunzelor de porumb accelera vindecarea rănilor

pGrâul măcinat, fiert şi amestecat cu o băutură alcoolică fermantată era folosit la preapararea cataplasmelor calmante

pCataplasmele pe bază de cartofi erau utilizate în gută

p Făina de fasole era utilizată în dizenterie

pSeva frunzelor de coca opre voma şi săngerările din nas şi usca ulcerele

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 102: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN BIZANŢ

p În Imperiul Roman de rasarit, cu capitala la Bizant (apoi Constantinopol)

pDespre medicina bizantina s-a scris putin

pAu dezvoltat o noua organizare medicala.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 103: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN BIZANŢp Actius din Amida a scris un tratat de medicina in 4

volume, in care vorbeste si despre difterie si unele medicamente noi din India.

p Pavel din Egina (sec. VII)n a fost cel mai mare chirurg al Bizantuluin a folosit bisturiul, metode chirurgicale noin lucrari despre tumorile maligne, cancerul de san, hemoroizi

p În anul 325 la Niceea, la primul sinod, biserica crestina s-a decis sa preia grija ingrijirilor medicale umane. S-au inchis templele dedicate zeilor vindecatori, deschizandu-se institutii de caritate creştina, pe specialitati si tipuri de boli.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 104: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ARABĂ

pSe disting 3 perioade in evolutia culturii si civilizatiei arabe medievale:n 1. etapa de asimilare (mijlocul sec. VII -

sfarsitul sec. IX)p - este o perioada a traducerilorp - sunt traduse principalele opere din cultura

greco-romana si orientalan 2. perioada de inflorire (sec. X-XI)n 3. perioada de declin (dupa 1100)

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 105: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ARABĂ

p In etapa de asimilare, mai ales la Bagdad, dar si la Damasc (initial), apoi la Cairo; se realizeaza o veritabila scoala de traduceri in limba araba a lui Hipocrate, Oribazius, Galen, Dioscoride.

pTraditia bizantina a spitalului (intemeiat de Vasile cel Mare - 370) a fost preluata, cel mai celebru fiind spitalul din Bagdad.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 106: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ARABĂ

pArabii au fost primii mari chimisti ai lumii, ducând la aparitia farmacistului

pMedicul trebuia sa delege aceasta functie cuiva cu o pregatire specifica, cu responsabilitate morala si intelectuala, permitand astfel dedicarea unui timp mai mare activitatii medicale propriu-zise.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 107: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ARABĂ

p „Cartea lui Mansur” (numele califului) este o lucrare originală, scrisă cu o atitudine conservatoare („dacă poti, foloseste dieta şi nu medicamente sau daca folosesti medicamente, alege unele simple si nu complicate”); n nu se admite decat ceea ce se poate

deomonstra la patul bolnavului

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 108: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ARABĂ

pCel mai important ramane însă Avicena, din ale carui lucrari amintim:

p „Canonul medicinei” (ultima mare sinteza a întregului câmp al medicinei, realizata de o singura persoană; cea mai limpede şi clară dintre sintezele Evului Mediu)

p „Poemul medicinei” - o colectie de 5 carti

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 109: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN EUROPA MEDIEVALĂ

pPrimele elemente de medicina apar in manastiri.

pOdata cu crestinarea popoarelor germanice, ei adopta punctul de vedere crestin al medicinei.

pAu existat calugari specializati la nivelul medicinei populare.

pPrima scoala de medicina propriu-zisa laica din Europa Occidetala este Şcoala medicala din Salermo

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 110: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN EUROPA MEDIEVALĂ

p Igiena precara a oraselor a permis producerea marilor epidemii al Evului Mediu (lepra, ciuma, variola, sifilis)

pAre loc o decadere a chirurgiei, nu erau permise manevre sangerande, pentru ca medicii erau si preoti

pPrimele orase cu facultate de medicina au fost Montpellier (1220), apoi Padova si Salermo

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 111: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN PERIOADA RENAŞTERII

p Renasterea (sec. XV-XVI) a readus in prim-plan valorile antichitatii.

p Pe plan laic se dezvolta doctrina umanista, care considera ca Dumnezeu l-a creat pe om liber si omul trebuie sa aiba demnitate („Despre demnitatea omului” - Pico della Mirandelo).

p Pana atunci, disectiile fusesera interzise, dar odata cu aparitia facultatilor de medicina, au inceput sa se permita (prin bule papale) disectii in scop didactic

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 112: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN PERIOADA RENAŞTERII

pAndreas Vesalius (Vesal) - belgian, fiu de farmacist, a studiat la Paris (universitatea era de tip Galenic), dar a terminat studiile la Padova, unde a devenit mai tarziu profesor de anatomie.

pEste considerat intemeietorul medicinei moderne.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 113: Curs Istoria Farmaciei_An II

FARMACIA ÎN PERIOADA RENAŞTERII

pParacelsius (Philipus Theophrastus Bombast von Hohenheim)n considera ca medicina trebuie sa se invete

din practica, nu din cartin a facut si chirurgie, chiar daca din punct

de vedere religios îi era interzisn precursor în balneologie şi patologie

profesionalan Tratate despre medicamente

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 114: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în secolul al XVII-leap În acest secol se consolidează şi se adâncesc

epocalele cuceriri ale Renaşterii. p În special, se afirmă cu tărie acele principii

metodologice care vor conduce la constituirea ştiinţei medicale moderne.

p Newton, Leibniz şi Galilei au promovat şi au consfinţit pentru totdeauna metoda ştiinţifică.

p De aici înainte, la baza cercetării medicale observaţia, experimentul şi raţionamentul.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 115: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în secolul al XVIII-leap Secolul “luminilor”, se caracterizeaza prin

ofensiva irezistibila a rationalismului promovat de mari scriitori, filozofi si personalitati stiintifice care au pus bazele stiintei moderne : Laplace, Lavoisier, Galvani, Lomonosov, Gauss

p - se stabilesc legaturi indispensabile intre medicina/farmacie si alte stiinte

p - se intensifica procesul de scindare pe ramuri a medicinei si apar discipline noi.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 116: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în secolul al XIX-leap Începând cu secolul al XIX-lea s-au pus bazele

chimiei moderne.p Numeroase principii active erau extrase din

produse vegetale si ulterior li se verifica structura prin sinteza. În 1804 Seguin izola morfina, în 1820 se descoperea chinina si cinconina, în 1833 Robiquet extragea codeina din opiu, etc.

p De asemenea s-au obtinut prin sinteza diversi compusi organici, unii utilizati în medicina: cloroformul (1831), acidul barbituric - capul deserie a numerosilor derivati folositi ca medicatie hipnotica, sedativa si anticonvulsivanta, a fost sintetizat de Bayer în 1864, antipirina (1893), etc

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 117: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în secolul al XX-leap Abbott Laboratories este o companie

multinaţională, care activează în proiectarea, cercetarea, dezvoltarea, productia şi distribuţia de produse medicale şi farmaceutice, inclusiv produse nutriţionale, de diagnostic şi aparatură.

p Compania are peste 60,000 de angajaţi în toată lumea şi distribuie produsele proprii în peste 130 de ţări.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 118: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în secolul al XX-leap Bayer este un concern cu sediul la Leverkusen,

Germania cu activitate internaţională în industria chimică şi farmaceutică.

p Bayer există ca firmă din anul 1863 în Barmen, care în prezent este un sector al oraşului Wuppertal, Bayer este preluat în anul 1925 de firma IG Farben.

p În anul 1951 va fi întemeiată din nou firma Bayer. La sfârşitul anului 2006, compania avea 106.000 de angajaţi. Concernul Bayer are azi peste 350 de societăţi, 110.200 de angajaţi făcând vânzări în valoare de 28,956 miliarde de euro cu un câştig net în anul 2006 de 3,479 miliarde de euro.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 119: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în secolul al XX-leap Hoechst AG cu sediul în Frankfurt am Main, a fost

unul dintre cele trei mari producători de articole farmacologice, chimice din Germania.

p Firma a fost întemeiată în anul 1863, fuzionează în anul 1925 cu „I.G. Farbenindustrie AG”.

p Prin anii 1980 asociaţia are 170.000 angajaţi cu un volum de desfacere de 46 miliarde de mărci germane.

p Din anul 2004 numele asociaţiei Hoechst dispare prin fuziune cu „Aventis S.A” care are sediul în Strasbourg, Franţa.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 120: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în secolul al XX-leap Merck KGaA este o companie germană din sectorul

farmaceutic şi chimic, listată pe Frankfurt Stock Exchange.

p Merck KGaA este o companie distinctă de Merck & Co., Inc., o fostă subsidiară din Statele Unite.

p Merck este cel mai mare furnizor mondial de componente în alcătuirea cărora intră cristalele lichide, folosite pentru televizoare, telefoane mobile şi laptopuri.

p Merck este şi cea mai mare companie europeană de biotehnologie, după achiziţia, în schimbul sumei de 10,3 miliarde euro, a firmei elveţiene Serono, în anul 2006.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 121: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în secolul al XX-leap Sandoz a fost întemeiată ca fabrică de anilină în

anul 1866 de către Dr. Alfred Kern şi Edouard Sandoz in Basel (Elveţia).

p In anul 1895 se produce deja primul produs farmaceutic „antipirina” care are efectul de a reduce febra.

p In anul 1917 firma se extinde şi se începe şi o activitate în domeniul cercetărilor ştiinţifice, astfel că pe mijlocul anilor 60 firma are peste 40 de filiale pe glob.

p Pe data de 20 decembrie 1996 Sandoz fuzionează cu Ciba-Geigy, luând naştere concernul Novartis.

p În anii 2004 şi 2005, Sandoz a achiziţionat companiile Hexal şi Eon Laboratories în Germania, Lek în Croaţia, Sabex în Canada şi Durascan în Danemarca

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 122: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în secolul al XX-leap Sandoz a fost întemeiată ca fabrică de anilină în

anul 1866 de către Dr. Alfred Kern şi Edouard Sandoz in Basel (Elveţia).

p In anul 1895 se produce deja primul produs farmaceutic „antipirina” care are efectul de a reduce febra.

p In anul 1917 firma se extinde şi se începe şi o activitate în domeniul cercetărilor ştiinţifice, astfel că pe mijlocul anilor 60 firma are peste 40 de filiale pe glob.

p Pe data de 20 decembrie 1996 Sandoz fuzionează cu Ciba-Geigy, luând naştere concernul Novartis.

p În anii 2004 şi 2005, Sandoz a achiziţionat companiile Hexal şi Eon Laboratories în Germania, Lek în Croaţia, Sabex în Canada şi Durascan în Danemarca

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 123: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în ţările române în secolele XVII-XVIII

p În România, farmacia de oficină a apărut mai târziu decât în Occident şi a progresat mai lent.

p Prima atestare documentară se găseşte din anul 1494, la Sibiu, după care s-au înfiinţat farmacii la Bistriţa, Braşov, Făgăraş etc.

p În Principatele Române dunărene farmacii apar în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, deşi negoţul cu droguri medicamentoase (camfor, teriacă, piper, etc.) datează cu trei secole mai devreme.

p Obiecte din evul mediu românesc s-au păstrat şi se mai păstrează pe alocuri, în virtutea obişnuinţei, dar din necunoştinţă de cauză se împuţinează an de an.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 124: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în ţările române în secolele XVII-XVIII

p Cele mai vechi colecţii de istoria farmaciei organizate după primul război mondial aparţin cadrelor didactice din Cluj şi anume prof. dr. Jules Guiart şi Valeriu Bologa şi separat a medicului-farmacist Iuliu Orient a cărei colecţie se pare ar fi ceva mai veche.

p O mică şi veche colecţie de istoria farmaciei se află la Muzeul de Istorie din Sighişoara. Numeroase piese de farmacie se folosesc ca balanţe de mână, cutii cu ponderi, mojare, etc. se găsesc în mod frecvent in multe muzee de istorie din ţară, dar sunt puţin studiate.

p O veche colecţie se află la Muzeul de medicină şi farmacie din Roman, jud. Neamţ, studiată şi expusă de dr. Căzărescu.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 125: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în ţările române în secolele XVII-XVIII

p La începutul secolului al XVIII-lea găsim indicate în majoritatea cazurilor, produsele naturale ca atare şi numai puţine forme ca unsori, fierturi sau plămădeli,

p In secolul următor întâlnim forme foarte variate, unele necesitând o preparare complexă: pulberi, soluţii alcoolice uleioase, oţeturi, vinuri, fierturi (infuzii şi decocturi) macerate, hapuri (pilule); pentru uzul extern: unguente (unsori, alifii, frecţii), coline, emplastre (blasture), fumigaţii, băi (feredee) etc. denumirea era dată fie de consistenţa preparatului (praf, marmeladă) fie de prelucrarea suferită (felurită, plămădeală etc., fie chiar de destinaţie (unsoare, frecţie etc.).

p Ca vehicul se foloseau apa, ţuica, vinul, untdelemnul, oţetul, făina, pâinea şi altele.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 126: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în ţările române în secolele XVII-XVIII

p „untul de sunătoare, adică balsamul este bun de răni de tot felul”.

p „cuişoarele sunt bune de dorul măselei” (în prezent sunt folosite – oleum – în stomatologie).

p florile de nalbă, rădăcina de nalbă fierbându-se un ceas sunt bune de tuse” (şi în prezent se recomandă Flores malvaes în bronşite, laringite, inflamaţii ale mucoaselor).

p „pelinul verde pisându-se şi zeama lui bându-se este bună de friguri” (cu oarecare modificări ale indicaţiilor terapeutice, pelinul face parte şi azi din arsenalul medicamentos).

p „pătlagina este bună la răni”. p „revent plămădindu-se în rachiu şi bându-se la

prânz şi seara câte un păhărel face ieşire afară”.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 127: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în ţările române în secolele XVII-XVIII

p Se recomandă foarte des ca procedeu de extracţie fierberea plantei în vin, oţet, apă sau simpla macerare într-unul din aceste produse extractive; exemplu: „când face omul bube la gură coaja de rodie să se piseze bine, să o fiarbă în vin şi apoi să o bea” sau „unsoare de prăsade (pere): să iei o oca de prăsade nu prea coapte, o oca de untdelemn, să şadă la căldură trei zile şi trei nopţi”.

p Se recomandă apoi fierberea amestecului pentru obţinerea unei unsori care „potoleşte treapădele cu sânge (diareele) în acelaşi fel şi din alte poame din livezi să se facă unsori”.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 128: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în ţările române în secolele XVII-XVIII

p Reţine atenţia macerarea şi extracţia cu ulei la cald, operaţie pe care o întâlnim şi în Farmacopeea Română ediţia I din 1862.

p În afară de unele substanţe chimice, mai par în manuscrise şi ingrediente vegetale ca frunza de măslin, siminochie, mana etc., care cresc prin alte ţări. fel şi din alte poame din livezi să se facă unsori”.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 129: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în ţările române în secolul al XIX-lea

p Prepararea în cantitati mai mari a unor formule medicamentoase originale si tehnicizarea activitatii în farmacie au constituit primele forme ale micii industrii.

p Astfel „Laboratorul chimico-farmaceutic” înfiintat de Al. Iteanu în Bucuresti, la sfârsitul secolului al XIX-lea producea diverse formefarmaceutice, printre care si: „fiole injectabile riguros dozate si perfectsterilizate”, dupa cum se mentiona într-o reclama.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 130: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în ţările române în secolul al XIX-leap In prima parte a secolului al XIX-lea încep să apară

o serie de lucrări care cuprind referiri la utilitatea plantelor medicinale.

p Astfel, „Cărticica tipărită întâi de pe limba leşească pe limba românească” (1806) recomandă podbalul şi năvalnicul pentru tuse, isopul în amestec cu oţetul pentru dureri de dinţi, fiertura de pelin pentru gargară şi altele.

p Într-un formular manuscris intitulat „Manual farmaceutic” al uneia dintre cele mai vechi farmacii ieşene (înfiinţată la Iaşi în 1820 prin hrisov domnesc sub numele de „Paracelsus”) se găsesc enumerate 164 de specii de plante medicinale indigene, făcând parte din 60 de familii.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 131: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în ţările române în secolul al XIX-leap În 1846 apare la Bucureşti lucrarea doctorului Vasile

Episcopeanu „Practica doctorului de casă” în care printre alte recomandări găsim că „rădăcina de păpădie, cicoare şi buruiana de fumariţă, se iau câte trei pentru splină, ficat şi gălbănare”, întrebuinţare confirmată azi ştiinţific.

p Concomitent cu valoarea lor medicală, alimentară, aromatică şi ornamentală, numeroase plante au avut şi o utilizare specifică în desfăşurarea unor momente tradiţionale, mai ales în contextul unor obiceiuri tradiţionale şi ritualuri.

p Dintre acestea cele mai citate au fost: busuiocul, pentru exprimarea mesajelor dintre fata de măritat şi flăcăul de însurat; frunza de iederă avea un rol similar în contextul şezătorilor de iarnă; cu sânzienele marca timpul florilor, culesul celor mai multe plante de leac; ramurile de salcie vesteau reînvierea naturii primăvara şi erau folosite la Florii pentru încingerea oamenilor şi decorul locuinţelor.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 132: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în România în secolul al XX-lea

p În 1920 se înfiinta la Cluj, pe lânga farmacia „Unicorn”, „Laboratorul Terapia” profilat pe productia de medicamente opoterapice. În 1923 acesta devenea „Fabrica Egger & Co” prin fuziunea cu firma vieneza omonima care în 1931 si-a vândut actiunile.

p Noul consiliu de administratie a schimbat numele fabricii care devenea „Ufarom” - Uzinele Farmaceutice Române - si a înfiintat o filiala la Bucuresti. În perioada 1933-1937 s-a marit spatiul de productie prin construirea de noi imobile si s-au cumpara brevete straine.

p Ulterior întreprinderea devenea ”Napochemia” iar dupa nationalizare si unirea cu alte mici laboratoare se revenea la numele initial de „Terapia” (1957).

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010

Page 133: Curs Istoria Farmaciei_An II

Farmacia în România în secolul al XX-lea

p La Bucuresti s-au constituit în 1924 „Laboratoarele Farmaceutice Réne Dunod” prin asocierea reprezentantelor a 11 firme franceze care din 1928 s-au organizat ca societate pe actiuni sub denumirea de „Lutetia”.

p Dupa 1948, aceasta avea sa se numeasca fabrica de medicamente ”Galenica” si mai târziu „Biofarm”.

CURS DE ISTORIA FARMACIEI - Specializarea Farmacie, An II, 2009 - 2010


Top Related