Download - Contabilitatea Marfurilor in Comert Cu Ridicata

7/23/2019 Contabilitatea Marfurilor in Comert Cu Ridicata

http://slidepdf.com/reader/full/contabilitatea-marfurilor-in-comert-cu-ridicata 1/52

Introducere…………………………………………………………………………….3

Capitolul I. Noţiuni generale privind evaluarea şi contabilitatea mărfurilor……..8

1.1 Caracterisrica actelor normative şi a surselor bibliografice privind contabilitatea

circulaţiei mărfurilor.......................................................................................................181.2 Evaluarea mărfurilor şi modul de formare a preţului în unităţile de

comerţ.............................................................................................................................22

Capitolul II. Contabilitatea mărfurilor în unităţile de comerţ cu ridicata………23

2.1 Organizarea răspunderii materiale în unităţile de comerţ cu ridicata.....................22.2 !ocumentarea şi contabilitatea aprovizionării mărfurilor şi ambala"elor în unităţile

de comerţ cu ridicata.......................................................................................................##2.# Contabilitatea vînzării mărfurilor şi în unităţile comerciale cu ridicata...........#8

Capitolul III. Controlul de gestiune al stocurilor de mărfuri şi ambalae.............3!#.1 $istemul de rapoarte al gestionarilor privind mişcarea şi e%istenţa mărfurilor şi

ambala"elor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.'#.2 Organizarea evidenţei analitice a mărfurilor şi ambala"elor în depozite şi

contabilitate&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&(

"nc#eiere………………………………………………………………………………$%&ibliografie……………………………………………………………………………$3'ne(e

Cuprins



I N ) * + , - C *

Circulaţia mărfurilor în comerţul cu ridicata reprezintă vînzarea mărfurilor de către

întreprindrile şi organizaţile de comerţ în vederea realizării lor în continuare nemi"locit

consumatorilor. Comerţul cu ridicata constituie veriga de legătură dintre industrie şi comerţul cuamănuntul.

)nitatea de comerţ cu ridicata reprezintă prima pîrg*ie a circulaţiei mărfurilor. $copul şi rolul

acestor unităţi constă în asigurarea unităţilor de comerţ cu amănuntul cu mărfuri în partidă variată.

)nităţile de comerţ cu ridicata nu aplică adaosuri prea mari+ iar volumul cifrei de afaceri e

compus din vînzări cu ridicata.

Comerţul este un sector de activitate precisă cu un ridicat grad de comple%itate+ structurat

pe domenii interioare multiple+ în cadrul cărora roluri importante revin distribuţiei cu amănuntul+depozitării mărfurilor şi aprovizionării cu ridicata+ precum şi activitaţilor de e%port,import. -ntr,o

asemenea accepţiune comerţul reprezintă una dintre cele mai importante laturi ale economiei

moderne+ devenind elementul principal al economiei de piaţă+ indifirent de forma acesteia. otrivit

conceptului de dezvoltare durabilă a societăţii+ comerţul are o importanţă strategică pentru

dezvoltarea ec*ilibrată şi viabilă a sistemelor economice şi sociale din orice ţară.

/oţiunea de comerţ are un conţinut comple%+ detrminînd o funcţie economică ce constă în a

cumpăra materii prime sau produse pentru a le revinde în acelaş stadiu fizic+ dar în condiţii

convenabile consumatorilor. -n acelaş timp+ aceeaşi noţiune defineşte profesiunea unui grup de

agenţi economici+ care acţionează în cadrul pieţei+ asigurînd actele de sc*imb. $ub aspect "uridic+

noţiunea de comerţ defineşte transferul titlurilor de proprietate asupra materialelor şi serviciilor+

precum şi prestaţiile de servicii realizate între diferite stadii ale producţiei sau direct între

producător şi consumator+ care+ deasemenea+ se consideră că reprezintă acte de comerţ.

Comerţul prin comple%a sa activitate realizată+ îndeplineşte numeroase funcţii+ destinate să

asigure un flu% normal al producţiei spre locurile de consum+ în cele mai bune condiţii posibile.

rincipala funcţie a comerţului+ care caracterizează însuşi conţinutul activităţii sale+ o constituie

cumpărarea mărfurilor de la producători sau colectori şi transferarea acetsora în depozite+ în

vederea pregătirii lor pentru vînzarea către utilizatorii finali sau internediari.

O a doua funcţie materializează activităţi derivate din prima+ dar foarte importante pentru actul

comercial. Este vorba de stocarea mprfurilor+ care ia forma unor preocupări permanente de a

asigura ec*ilibrul dintre cerere şi ofertă de mărfuri în cadrul pieţei. 0uncţia respectivă se datorează

locului de intermediar pe care comerţul cu ridcata îl ocupă între producţie şi consum.

#



• cercetarea doleanţelor utilizatorilor+ sugestiilor acestora+ a capacităţilor de cumpărare+ a

gradului de instruire+ a obiceiurilor de consum care stau la baza fundamentării politicilor

comerciale , funcţie generată de dezvoltarea societăţii contemporane.

-n conformitate cu 7egea epublicii 9oldova :Cu privire la comerţul interior; nr.<(

din 2#.'2.(=+ instituţiile care practică operaţiile comerciale şi volumul desfacerilor e alcătuit încea mai mare parte din comercializarea mărfurilor+ pot fi atribuite la unităţi de comerţ. entru a

determina ramura de activitate a unei unităţi comerciale e necesar de a respecta următoarele

principii

1. !acă marfa e însoţită de scrisoare de trăsură+ atunci tranzacţia se atribuie la comerţ cu

ridicata4

2. !acă realizarea mărfii se documentează prin cecul de casă+ atunci tranzacţia e determinată

drept vînzare cu amănuntul4#. E%istă cazuri cînd marfa este eliberată în baza facturii către instituţii cu menire socială+

atunci se atribuie tranzacţia la comerţ cu mica ridicata 5comerţ cu amănuntul6.

Contabilitatea atît din punct de vedere teoretic+ cît şi practic+ reprezintă un domeniu

important de cunoaştere. ceasta se e%plică prin obiective diverse pe care le urmăreşte în

asigurarea integrităţii patrimoniului şi a rezultatelor activităţii întreprinderii.

-n acest conte%t+ un domeniu de interes pentru mulţi agenţi economici îl constituie

contabilitatea mărfurilor şi a operaţiilor marfare+ în prizma reglarii relaţiilor marfă,bani,marfă în

interesul comun al partenerilor economici. !emersul logic al prelucrărilor contabile ce ţin de

operarea stocurilor de mărfuri reprezintă principalul obiectiv al departamentelor de specialitate

din cadrul fiecărei întreprinderi. entru aceasta+ se fac prelucrări succesive+ lună de lună+ în cadrul

aceluiaş e%erciţiu financiar+ respectîndu,se astfel micşorările şi creşterile de substanţă în cadrul

fiecărei grupe de mărfuri.

$copul lucrării se a%ează pe cercetarea şi prezentarea căilor de a"ustare a incertitudinelor

generate de ordinea contabilizării circulaţiei de mărfuri în cadrul activităţii comerciale din

epublica 9oldova+ în conformitate cu practica contabilă de peste *otare în acest domeniu şi

potrivit prevederilor $/C.

7ucrarea de faţă este elaborată pe prevederile 7egii contabilităţii a egulamentului

pentru aplicarea 7egii contabilităţii + a lanului de conturi general şi normelor de utilizare a

acestuia+ a legislaţiei în vigoare pînă la data elaborării ei+ a documentării făcute la întreprinderea

$ocietăţii cu ăspundere 7imitată ++>a*o, rod++ !ezvăluirea acestei teme se va face în baza

materialului practic a $ocietăţii cu ăspundere 7imitată :>a*o,rod; înregistrată la camera

?



înregistrării de stat cu numarul de identificare de stat 1''2='''?'=(1 5ane%a.nr.16 şi activează în

baza autorizatiei sanitare nr.8(1 din 2.'?.2''= 5ane%a nr.26

$..7 ++>a*o,rod; a fost creată în scopul măririi valorilor economice activelor

disponibile şi obţinerii de venituri. -ntreprinderea practică următorul gen de activitare , comertul cu amănuntul şi ridicata a produselor alimentare de larg consum + fructe şi

legume.

Cu un circuit anual în mărime de #<''''' lei. @olumul de producţie lunar este de

#<<=' lei. -n cadrul întreprinderii activează 1# anga"aţi. Evidenţa contabilă la întreprindere se

duce strict în corespundere cu olitica de contabilitate a $..7. :>a*o,rod; aprobată prin

ordinul întreprinderii şi conform 7egea contabilităţii nr. 11#,A@B din 2< aprilie 2''<+

$tandardelor /aţionale de Contabilitate+ lanului conturilor evidenţei contabile a activităţiifinanciar,gospodăreşti a întreprinderilor.

naliza indicilor financiari pe perioada anilor 2''<,2''8 arată+ că întreprinderea a

obţinut profituri din activitatea operatională 5ceea ce putem observa în tabelul nr.16. 5 ane%a

nr.26

>abelul 1

Principalii indicatori privind activitatea economico-financiară

în S.R.L «Taho-Prod»

Indicatori 'nul 2//0 'nul 2//8 'baterea

absolută

@înzări nete+ mii lei #<==82# #(#<8? 1<'==2

Costul vînzarilor+ mii lei #1=?'? #2(### 1'2828

rofit brut+ mii lei =2'#18 =881?2 =<8#

entabilitatea vînzărilor+ D 1=+<D 1<+8D 1+'1D

/umărul mediu scriptic de

lucrători+ persoane

1# 1# ,

$tocul iniţial al mărfurilor+

mii lei

== ='=2(< 1=1=?1

$tocul final al marfurilor+ ='=2(< 1'#1282 2(8?

=



mii lei

C*eltueli generale şi administrative ?11<< ?(8?# 8##<=

rofit net+ mii lei 8?( <(1 ,(=?#

Conform rezultatelor obţinute se poate constata ca activitatea economico, financiare a

întreprinderii $..7 :>a*o,rod; se bucură de o apreciere pozitivă+ reflectată prin prizma

indicatorilor economici + care au o tendinţă de ma"orare.

stfel + venitul net s,a ma"orat în 2''8 comparativ cu anul 2''< de la #<==82# lei la

#(#<8? lei sau cu 1<'==2 lei. cest fapt se apreciază pozitiv+ în primul rînd+ datorită faptului ca

această sporire duce la creşterea profitul brut al întreprinderii ma"orînduse faţă de anul 2''< cu

=<8# lei+ aceasta se e%plică prin depăşirea ritmului creşterii vînzărilor nete asupra creşterii

costului vînzărilor. 7a rîndul său rentabilitatea vînzărilor a crescut cu 1+'1D faţă de perioada

raportată. cest nivel determină o situaţie favorabilă pentru întreprindere.

erioada anului 2''8 profitul net sa micsorat cu (=?# lei din cauza ca sau marit c*eltuelile

administrative în anul 2''8.

stfel+ putem concluziona că $..7 :>a*o,rod; se află întrun proces de dezvoltare şi de

creştere+ fapt demostrat prin intermediu indicatorilor prezentaţi.

rin urmare + întreprinderea ar trebui să tindă pe viitor spre o e%tindere şi mai importantă a

activităţii sale.

<



CAPITOLL I

!o"i#ni $enerale privind eval#area %i conta&ilitatea

mărf#rilor

%.% Caracterisrica actelor normative şi a surselor bibliografice privind

contabilitatea circulaţiei mărfurilor

Economia de piaţă+ liberă şi democratică prin conţinutul său+ caracterizată prin proprietatea

privată+ autonomia subiecţilor economici+ orientarea activităţilor acestora spre satisfacerea

nevoilor pieţei într,un mediu concurenţial şi limitarea intervenţiei statului în economie doar la

menţinerea ec*ilibrelor macroeconomice şi la realizarea unor obiective de interes social,culturalgeneral+ se prezintă ca un mod de organizare în care raportul dintre cerere şi ofertă determină

principiile de proprietate în realizarea bunurilor şi serviciilor+ modele de producţie+ precum şi

persoanele au acces la aceste bunuri prin dinamica preţurilor. pariţia primelor elemente de

comercializare şi desfacere+ precum şi evoluţia ulterioară a acestora se încadrează organic în

procesul obiectiv al evoluţiei societăţii umane şi presupune e%istenţa unor condiţii indispensabile

manifestării lor ca relaţii sociale de natură economică.

Circulaţia mărfurilor se realizează prin legătura dintre producţie şi consum+ în prizmarelaţiilor reciproc avanta"oase+. stfel circulaţia mărfurilor reprezintă trecerea mărfurilor din sfera

producţiei în cea a consumului pe calea sc*imbului de mărfuri+ prin intermediul banilor. -n mediul

relaţiilor marfă,bani,marfă+ a apărut şi s,a dezvoltat comerţul ca sferă intermediară între

producător şi consumator.

roducătorii şi consumatorii în cadrul oricărei societăţi+ sunt separaţi prin distanţă+ prin

ignorarea reciprocă a mi"loacelor şi nevoilor+ prin disproporţii între cantităţi oferite de către

fiecare producător şi cele cerute de fiecare consumator+ precum şi dintre decala"ul dintre

perioadele de realizare a produselor şi momentul manifestării nevoilor. Comerţul+ ca fază

intermediară esenţială între funcţia producţiei şi cea a consumului sau a utilizării+ trebuie să

asigure ec*ilibrul necesar în cadrul pieţei şi fluiditatea actelor actelor de vînzare,cumpărare.

Cea mai mare parte dintre bunurile destinate consumului final sau intermediar parcurg în

prealabil şi o verigă aparţinînd comerţului cu ridicata+ căreia îi revine un rol important atît în

circulaţia mărfurilor+ cît şi în realizarea producţiei şi în satisfacerea nevoilor. Comerţul cu ridicata

include toate activităţile implicate în vînzarea de bunuri sau servicii către cei care le cumpără

pentru a le revinde sau pentru a le folosi în scopuri comerciale. 7a fel+ comerţul cu ridicata are

8



menirea de a oferi servicii şi siguranţă partenerilor de afaceri+ antrenaţi în circulaţia mărfurilor şi

de a asigura sistemul de facilităţi pentru realizarea unui înalt grad de profitabilitate pentru toţi

agenţii presupuşi de un circuit comercial care să cuprindă producătorul+ comerciantul cu ridicata+

comerciantul cu amănuntul şi utilizatorul final.

e măsura dezvoltării societăţii+ piaţa a cunoscut evoluţii spectaculoase+ trecînd de la stadiisuccesive+ de la forma sa tradiţională+ reprezentată de *alele publice+ la forma modernă+ bazată pe

reţele de cominicaţii şi de distribuţie+ care generează adevărate şocuri asupra organizării

s*imburilor din întreaga lume.

inînd cont de locul pe care îl ocupă comerţul cu ridicata în procesul mişcării mărfurilor+

activitatea ce se desfăsoară în cadrul acestei verigi prezintă cîteva trăsături specifice

F actele de vînzare,cumpărare au loc între întreprinderile economice+ spre deosebire de

activitatea ce se desfăsoară în cadrul comerţului cu amănuntul+ unde cumpărătorulmărfurilor este consumatorul+ iar în cadrul activităţii de comerţ cu ridicata atît cumpărătorul

cît şi vînzătorul mărfurilor sunt diferite organizaţii economice+ sociale+ sau din administraţia

publică4

F în cadrul activităţii de comerţ cu ridicata+ atît cumpărările cît şi vînzările de mărfuri se

realizează în partizi mari4

F activitatea de comerţ cu ridicata nu înc*eie circuitul economic al mărfurilor+ ci mi"loceşte

legătura dintre producţie şi veriga comercială cu amănuntul.

-n conformitate cu 7egea epublicii 9oldova nr.<(,ABB din 2# februarie 1((= GCu

privire la comerţul interior;+ :comerţul reprezintă genul de activitate economică desfăşurată de

persoane fizice şi "uridice+ constînd în vînzarea,cumpărarea mărfurilor+ fabricarea şi

comercializarea produselor de alimentaţie publică+ prestarea serviciilor suplimentare la

cumpărarea mărfurilor;.

stfel+ activitatea comercială se bazează pe releţiile sc*imburilor de mărfuri reglementate

de cerinţele legale şi con"unctura pieţii de desfacere+ iar obiectul acestor relaţii îl constituie marfa.

-n literatura romană se întîlnesc următoarele definiţii atribuite mărfurilor

1. ;9ărfurile sunt capitalul circulant al unităţilor patrimoniale destinat vînzării care au

vocaţia de a se transforma periodic în bani;

2. G9ărfurile sunt bunuri economice ac*iziţionate de întreprindere în vederea revînzării

ulterioare+ în scopul obţinerii profitului suficient pentru acoperirea c*eltuielilor suportate şi

desfăşurarea activităţii comerciale;

#. ;9ărfurile sunt bunuri materiale ac*iziţionate de la terţi+ în vederea revînzării lor ca

atare sau fabricate în unitate şi trecute în magazinul propriu de desfacere;.

(



Heneralizînd conceptul de marfă suntem de părerea că mărfurile reprezintă bunuri

comerciale ac*iziţionate de către agenţii economici în scopul revînzării în aceeaş stare+ indiferent

de forma de vînzare 5cu amănuntul sau cu ridicata6.

ctivitatea comercială se desfăşoară de agenţii economici care au statut de intermediere

între producători şi consumatori de bunuri materiale. Comerţul+ ca parte componentă a sectoruluiterţiar a economiei se poate defini ca ansamblul de activităţi prin care se asigură fluctuaţia marfă,

bani în ordine reciprocă între producători şi consumatori. Esenţa comerţului se impune prin

activitatea continuă de cumpărare a mărfurilor şi vînzare a acestora+ în scopul obţinerii de profit.

7egea GCu privire la comerţul interior; atribuie formelor de comercializare menţionate

următoarele definiţii

1. Comerţ cu ridicata , Gintermediere comercială+ precum şi livrare de mărfuri direct de la

producători+ care asigură vînzarea,cumpărarea mărfurilor în loturi pentru comercializarea lor ulterioară sau utilizarea în producţie şi prestarea serviciilor aferente;.

2. Comerţ cu amănuntul , Gcomercializarea mărfurilor şi prestarea serviciilor către

consumatori pentru folosinţă personală+ casnică şi familială precum şi către întreprinderile+

instituţiile şi organizaţiile din sfera socială pentru consum direct;.

#. Alimentaţie publică , Gfabricarea produselor alimentare+ comercializarea şi organizarea

consumului lor;.

rin înterpunerea sa în drumul mărfurilor de la producţie la consum+ comerţul cu ridicata

generează mobilizări de fonduri+ c*eltuielile suplimentare şi o încetinire a vitezei de circulaţie+

este recomandabil ca+ atunci cînd este posibil+ să se procedeze la o trecere a mărfurilor de la

producător direct în reţeaua comercială cu amănuntul+ ocolindu,se astfel veriga cu ridicata. -nsă+ o

astfel de circulaţie este fie imposibilă+ fie iraţională din punct de vedre economic. Or+ tocmai

asemenea situaţii+ care impun e%istenţa verigii cu ridicata ca intermediar în circulaţia mărfurilor+

scot în evidenţă rolul economic al acestui stadiu al activităţii comerciale.

!ată fiind comple%itatea relaţiilor generate de intervenţia comerţului cu ridicata în flu%ul

produselor+ rolul acestuia trebuie analizat pe ansamblul economiei+ văzut atît în raport cu

producătorii+ cît şi cu comerţ cu amănuntul.

'n raport c# prod#cătorii + sistemul de relaţii bazat pe prezenţa comerţului cu ridicata oferă

o serie de avanta"e+ care pe ansamblul pieţei+ e%ercită influienţe multiple+ asigurînd continuitatea

activităţii comerciale+ o mobilitate corespunzătoare în ceea ce priveşte orientarea mărfurilor în

raport cu cererea+ precum şi asigurarea unei forţe de ec*ilibru+ fără oscilaţii puternice de la un

sezon la altul sau de la o zonă la alta

1'



1. Comerţul cu ridicata îşi eşalonează comenzile în timp+ pornind de la informaţiile care le

obţine prin intermediul unităţilor cu amănuntul cu privire la evoluţia şi oscilaţiile consumului. O

asemenea eşalonare a comenzilor contribuie la regularizarea producţiei+ evitarea rupturilor de stoc

sau suprasolicitări bruşte ale producţiei4

2. $tocînd mari cantităţi de produse+ comerţul cu ridicata asigură producătorilor multipleservicii+ eliberîndu,i astfel de sarcina depozitării mărfurilor+ scutindu,i de c*eltuielile materiale+

financiare generate de procesul de stocare4

#. !atorită faptului că lansează şi plăteşte comenzi care le referă la partizi mari de marfuri+

comerţul cu ridicata permite producătorilor+ prin alimentarea constantă a flu%urilor financiare+ să,

şi continuie fără întrerupere activitatea+ evitîndu,se orice stagnare a producţiei+ ce s,ar putea

interpune între momentul realizării produselor şi momentul asigurării vînzării acestora.

olul economic al comerţului cu ridicata este dat de o serie de avanta"e care prezintăimportanţă atît pentru întreprinzătorii ce acţionează în domeniul respectiv+ cît şi pentru circuitul

economic general din cadrul pieţei

1. Hrositii+ care se aprovizionează vagonabil sau cu mi"loace auto la întreaga capacitate+

fracţionează respectivele partizi de mărfuri şi livrează spre comerţul cu amănuntul+ la

unităţile apropiate+ cantităţile e%acte pe care acestea le pot stoca sau vinde într,o unitate de

timp+ corespunzător posibilităţilor fibnanciare4 un asemenea procedeu permite o

armonizare rapidă în caz de nevoie.

2. Ca un corolar al capacităţii sale de stoca"+ comerţul cu ridicata permite+ în fregvente cazuri+

detailiştilor să beneficieze de preţuri mai "oase decît dacă s,ar aproviziona direct de la

producător+ ca urmare a sistemelor de remize care nu se acordă decît pentru ac*iziţionarea

unor cantităţi foarte mari.

#. Comerţul cu ridicata "oacă un rol foarte important în ceea ce priveşte informaţia

detailiştilor.

-n cazul unui comerţ decentralizat+ bazat pe mecanizmul pieţei+ numai comercianţii cu

amănuntul din afara marilor aglomeraţii sunt slab informaţi atît de producătorii indigeni+ cît şi de

străini de pe pieţele e%terne. rin documentaţiile realizate şi prin diversele cataloage elaborate+

grosiştii îi informează permanent şi îi a"ută în obţinerea partizilor de mărfuri necesare.

ntrenat într,un proces de distribuire+ care+ în mod progresiv+ a devenit un sector economic

foarte dinamic+ comerţul cu ridicata a cunoscut şi va cunoaşte multiple transformări+ apărînd astfel

o serie de trăsături bine conturate cu privire la viitoarea sa evoluţie. /umai aşa vor putea face faţă

solicitărilor noului conte%t în care urmează a desfăşura distribuţia mărfurilor. vînd în vedre că

volumul tranzacţiilor comerciale se referă la partizi mari de mărfuri+ iar eşalonarea comenzilor

11



cuprinde şi perioade afectate de sezonalitate+ cînd o parte din mărfuri ce formează obiectul

tranzacţiilor comerciale trebuie stocate un timp mai îndelungat+ intermediarul trebuind să dispună

atît de fonduri proprii+ cît şi de capacitatea de a contacta credite bancare pe termen mai mari+ prin

care să acopere plăţile către producţie şi multiplele c*eltuieli de stocare. 7a aceasta se adaugă

faptul că marile firme de comerţ cu ridicata îşi aleg mai facil modalităţile de colaborare cele maiadecvate+ uşor adaptabile+ stabilind+ de asamenea+ operativ căile de comunicare lingvistică şi

culturală necesare în orientarea comportamentului de cumpărare al diverşilor operatori de piaţă ce

acţionează în diverse zone ale lumii.

Circulaţia mărfurilor în comerţul cu ridicata reprezintă vInzarea mărfurilor de către întreprinderile

şi organizaţiile de comerţ şi alimentaţie publică în vederea realizării lor în continuare nemi"locit

consumatorilor.

Comerţul cu ridicata se înfăptuieşte de către diferite persoane "uridice licenţiate îndomeniu+ bazele comerciale ale !epartamentului Comerţului+ Cooperaţiei de consum+ bazele de

vInzare cu ridicata ale direcţiilor de comerţ ale primăriilor orăşeneşti 5regionale6 şi altele.

-ntreprinderea de comerţ cu ridicata constituie veriga de legătură dintre industrie şi

comerţul cu amănuntul. Ea acţionează asupra industriei+ stimulează ameliorarea calităţii+

producţiei fabricate şi lărgirea sortimentului acesteia.

entru desfăşurarea activităţii comerciale+ întreprinderile care sunt specializate în comerţul

cu ridicata trebuie obligatoriu să dispună de stocuri mărfuri şi materiale.

stfel+ studiul asupra mecanismului reglementării circulaţiei mărfurilor+ demonstrează că o

economie de piaţă este inimaginabilă fără o reglementare legislativă a tranzacţiilor comerciale+ a

cărei scop constă în asigurarea realizării în bune condiţii a activităţilor şi operaţiilor economico,

financiare aferente vInzării mărfurilor.

$tocurile de mărfuri ale unei unităţi comerciale reprezintă bunurile e%istente în patrimoniu

şi disponibile pentru vInzare către clienţi. 9arfa este un produs al muncii omeneşti care satisface

o nevoie socială şi care este destinat sc*imbului prin procesul de vInzare,cumpărare+ fiind

rezultatul unei activităţi economice+ destinată satisfacerii trebuinţelor altor persoane decIt

producătorii.

Economia politică studiază mărfurile la toate etapele dezvoltării economice a societăţii+

definindu,le ca :produsul muncii destinat vInzării; sau ca :produsul muncii care satisface

necesităţile obşteşti prin intermediul cumpărării,vInzării;.

otrivit Legii cu privire la comerţul interior nr. 749 din 23.02.96 + marfa reprezintă

:obiectele de uz personal+ produsele de alimentaţie publică+ produsele de menire te*nico,

12



productivă şi alte obiecte patrimoniale de consum+ destinate pentru vInzare,cumpărare cu

amănuntul;.

Conform paragrafului 6 al tandardului !aţional de Contabilitate ".!.C.# $% &'enitul(+

mărfurile sunt caracterizate ca :valori în mărfuri şi materiale+ ac*iziţionate pentru vInzare+

precum şi clădiri+ terenuri+ alte bunuri neutilizate conform destinaţiei directe şi predestinatevInzării altor persoane;. stfel+ la mărfuri sunt asimilate stocurile de materii prime+ obiecte de

inventar+ mi"loace fi%e şi alte active ac*iziţionate de la terţi+ care devin disponibile şi sunt

destinate vInzării sau revInzării în starea în care au intrat în patrimoniu.

!icţionarul e%plicativ al limbii romIne defineşte marfa ca :produs al muncii destinat

sc*imbului prin intermediul vînzării,cumpărării;. -n urma actului de vînzare,cumpărare+

sc*imbului realizat pe piaţă cu trecerea bunului de la producător la consumator+ bunul+ respectiv

produsul+ se transformă în marfă. O definiţie rezonabilă a mărfii ar fi orice bun economic apt săsatisfacă o trebuinţă socială reală şi disponibil pentru vInzare pe piaţă+ prin tranzacţii bilaterale.

>otodată+ marfa reprezintă un ansamblu de atribute materiale şi imateriale+ observabile+ care pot să

satisfacă dorinţele clienţilor efectivi şi potenţiali şi care este primită în sc*imbul banilor sau altui

ec*ivalent bănesc. !e regulă+ termenul marfă este utilizat la nivelul unei mulţimi identice+ finite şi

omogene 5după caz+ mai mult sau mai puţin omogene6+ care circulă sub forma unui lot de produse+

de la producător prin mai multe verigi de translaţie şi de adaptabilitate pInă la comerciantul

detailist. 9arfa este componentul material al unei necesităţi de consum determinată.

lte definiţii ce pot fi întIlnite în literatura de specialitate sunt

, :marfa este un produs materializat al activităţii economice+ obiectul relaţiilor de piaţă

între vInzători şi cumpărători;4

, :mărfurile sunt capitalul circulant al unităţii patrimoniale destinat vInzării+ care are

vocaţia de a se transforma periodic în bani;4

, :mărfurile sunt bunuri economice ac*iziţionate de întreprinderile patrimoniale în

vederea revInzării ulterioare+ în scopul obţinerii profitului suficient pentru acoperireac*eltuielilor suportate şi desfăşurarea activităţii comerciale;4

, :mărfurile sunt bunurile pe care întreprinderea le cumpără în vederea revInzării+ reieşind

din structura lor eterogenă produsele finite transferate de întreprinderile producătoare în

magazinele proprii de prezentare şi desfacere+ precum şi acele active circulante materiale

de natura materiilor prime+ materialelor consumabile+ obiectelor de inventar+

ambala"elor+ ş.a. care se vInd terţilor aşa cum au fost cumpărate;4

1#



, :mărfurile sunt bunuri materiale ac*iziţionate de la terţi în vederea revInzării lor ca atare

sau fabricate în unitate şi trecute în magazinul propriu de desfacere;.

!in definiţiile surselor de informaţii rezultă+ cIteva trăsături esenţiale ale mărfii+ şi anume

marfa este rezultatul muncii J activităţii omeneşti4

o marfă satisface o anumită trebuinţă de interes larg 5nevoie socială6+ cu alte cuvinte are

o finalitate preconizată4

marfa este destinată sc*imbului+ deci este gIndită şi realizată e%clusiv pentru consumul

e%tra,personal 5nepropriu64

sc*imbul mărfii se face prin vInzare,cumpărare+ adică prin fapte de comerţ.

cestei definiţii îi corespund o mare parte din mărfuri. >otodată+ realitatea

demonstrează că+ cel puţin în parte+ trăsăturile enunţate în definiţie nu sunt specifice unor mărfuri+ ori e%istenţa acestor trăsături este discutabilă. 9ărfurile sunt sc*imbate unele pe altele

datorită e%istenţei valorilor de consum individuale+ specifice lor. -n condiţiile concurenţei+

producătorii sunt nevoiţi să reducă costurile de producere+ să sporească sortimentul mărfurilor

şi calitatea acestora. 9ărfurile oferite spre vInzare trebuie să fie competitive+ să dispună de

calităţi de consum care le,ar da avanta"e la comercializare+ comparativ cu alte mărfuri similare.

9ărfurile reprezintă un element esenţial al activităţii întreprinderilor de comerţ cu

amănuntul+ deseori mărimea stocurilor de mărfuri fiind direct legată de volumul vInzărilor. -n

condiţiile actuale+ activitatea comercială depinde+ în mare măsură+ de interacţiunea a astfel de

factori+ ca cererea+ oferta+ preţul. Este bine cunoscută legătura dintre preţul cererii şi cantitatea

mărfurilor vIndute cu cIt este mai redus volumul de mărfuri oferit+ cu atIt mai mult

consumatorul estimează utilitatea acestora şi+ efectiv+ este gata să plătească pentru ele mai mult+

şi invers+ cInd preţul cererii este ridicat e%istă mai puţini cumpărători potenţiali+ iar volumul

vInzărilor este relativ redus. Odată cu reducerea preţului+ mărfurile devin mai accesibile+ iar

numărul consumatorilor creşte concomitent cu numărul mărfurilor vIndute.

-n epublica 9oldova contabilitatea mărfurilor este reglementată şi de alte acte

legislative şi normative cum ar fi

1. Legea contabilităţii nr.$$3)*+++ din 27.04.07 ,onitorul -ficial nr. 90)93399 aprobată

de arlamentul epublicii 9oldova la 2( iunie 2''< în care sunt stabilite reguli generale privind

contabilitatea operaţiunilor comerciale+ cerinţele privind evidenţa circulaţiei mărfurilor în diferite

etape din fazele de circuit aprovizionare 3 stocare 3 comercializare.

1



2. Legea cu privire la antreprenoriat /i ntreprinderi nr.%41)*++ din 03.0$.92 în articolul

#2,#= se prezintă regulile de înregistrare şi funcţionare a întreprinderilor+ precum şi condiţiile de

reorganizare şi lic*idare a acestora.

#. egulament cu privire la licenţierea comerţului cu ridicata "mica ridicată# cu mărfuri

de larg conum pe teritoriul epublicii ,oldova nr.$7 din $9.03.9% în care se indică cerinţele faţăde întreprinderii comerciale pentru desfăşurarea activităţilor de comerţ cu ridicata pentru a obţine

licenţa respectivă şi a desfăşura activităţile în mod reglementat.

. egulamentul cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii /i calităţii

aprobat prin KotărIrea Huvernului epublicii 9oldova nr.1'=8 din 2'.1'.2''' aici sunt

reglementate relaţiile privind recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi calităţii în epublica

9oldova pentru întreprinderile comerciale cu diverse forme de proprietate.

?. Legea cu privire la comerţul interior !r.749)*+++ din 23.02.96 + care stabileşte cadrul "uridic al desfăşurării comerţului interior ca tip de activitate de întreprinzător+ si principiile

reglementării+ susţinerii şi controlului de către stat a activităţii comerciale. $copul legii îl

constituie crearea de condiţii pentru activitate comercială eficientă desfăşurată de persoane fizice

şi "uridice pe piaţa mărfurilor de consum şi serviciilor.

=. Legea vn5ării mărfurilor nr.$34)*+++ din 03.06.94 în care sunt cuprinse prevederile

privind reglementarea relaţiilor contractuale+ înc*eierea contractului de vInzare a mărfurilor+

obligaţiile şi drepturile părţilor+ alte prevederi specifice relaţiilor comerciale.

<. otărrea uvernului epublicii ,oldova cu privire la aprobarea regulilor de

comercializare cu amănuntul a unor tipuri de mărfuri alimentare şi nealimentare nr.=? din

2=.'1.2''1 etc.

8. tandardele !aţionale de Contabilitate ".!.C.#8 din care pot fi enumerate

• .!.C. 2 &tocurile de mărfuri /i materiale( în care se descrie stabilirea regulilor de

evaluare a stocurilor de mărfuri şi materiale+ calculare a costului acestora şi de reflectare în

rapoartele financiare. Calcularea costului stă la baza contabilizării stocurilor de mărfuri şi

materiale+ care se consideră ca activ pInă la momentul calculării venitului din vInzări4

• .!.C. 3 &Componenţa conumurilor /i celtuielilor ntreprinderii( unde se prezintă

determinarea componenţei consumurilor întreprinderilor de producţie+ de comerţ şi de

prestări servicii+ a c*eltuielilor activităţii operaţionale+ de investiţii şi financiare+ precum şi

a pierderilor e%cepţionale4

• .!.C. $% &'enitul( prevede ca veniturile din vInzarea mărfurilor să fie constatate în baza

metodei specializării e%erciţiilor în cazul livrării şi transmiterii către cumpărător a

drepturilor de proprietate asupra acestora.

1?



(. -rdinul nr.27 din 2%.04.2004 cu privire la aprobarea si punerea in aplicare a

egulamentului privind inventarierea care constă în reglementarea procedurilor de stabilire a

situaţiei reale a patrimoniului întreprinderii prin verificarea permanentă şi periodică a stocurilor de

mărfuri e%istente în stoc.

1'. Codul fical !r.$$36)*++ din 24 aprilie $997 care reglementează modul de calcul aimpozitelor şi ta%elor+ în care se stabileşte cotele impozitelor şi ta%elor+ obiectul impozabil+

categoriile de contribuabili care trebuie să le ac*ite şi scutirile de care beneficiază. !e asemenea+

în Codul fiscal se definesc toate noţiunile impozitelor şi ta%elor+ regimul evidenţei stocurilor de

mărfuri şi materiale+ evidenţa mărfurilor supuse accizelor+ aplicarea şi decontarea ta%ei pe

valoarea adăugată+ etc.

11. Codul civil !r.$$07)*' din 6 iunie 20028 în care se prezintă noţiunea de societate

comercială+ constituirea şi formarea capitalului social al societăţii comerciale+ dispoziţii generaledespre societatea în nume colectiv în comandită+ cu răspundere limitată+ cooperativele+

întreprinderile de stat+ municipale şi necomerciale.

12. otărrea uvernului epublicii ,oldova cu privire la regulile de origine a

mărfurilor nr.$199 din $3.$2.2002 care arată cerinţele impuse către agenţii economici privind

documentarea mărfurilor disponibile cu acte de provenienţă după cantitate şi calitate şi

conformitatea standard privind originea acestora.

1#. otărre cu privire la aprobarea normelor periabilităţii naturale a mărfurilor

alimentare /i nealimentare la ntreprinderile de comerţ de toate formele de proprietate din

epublica ,oldova /i a intrucţiunii privind aplicarea lor8 nr. -: din 03.09.96 în care se

prezintă normele pierderilor de produse alimentare şi mărfuri industriale transportate cu mi"loace

de transport auto şi cu tracţiune animală+ în depozite+ la baze+ în unităţile de comerţ cu amănuntul+

la întreprinderile de alimentaţie publică+ precum şi normele pierderilor de pe urma spargerii şi

ştirbirii recipientelor de sticlă goale la recepţionarea+ păstrarea şi livrarea lor în depozitele de

ambala" ale organizaţiilor de comerţ cu ridicata+ în reţeaua de comerţ cu amănuntul+ întreprinderile

de alimentaţie publică+ la încărcarea în vagoanele feroviare+ transportarea cu mi"loace de transport

auto+ cu tracţiune animală şi instrucţiunea privind aplicarea acestor norme.

1. ;lanul de conturi contabile aprobat de 9inisterul 0inanţelor care este un act normativ

ce stabileşte nomenclatorul+ caracteristica conturilor contabile şi metodologia reflectării

principalelor tipuri de operaţiuni economice în conturile contabile.

Ca urmare+ comerţul ca parte componentă principală a sectorului terţiar al economiei se

poate defini ca ansamblu de activităţi prin care se stabilesc legături permanente între producători

1=



şi consumatori. -n esenţă+ el se defineşte ca o activitate continuă de cumpărare a mărfurilor şi

revInzare a lor+ în scopul obţinerii de profit.

naliza şi cercetarea contabilităţii mărfurilor a fost obiectul de studiu a unui număr

semnificativ de persoane cu activitate diferită şi grad de specializare variat+ care şi,au e%pus

părerea în diferite reviste şi manuale de specialitate despre noţiunea+ caracteristica+ constatarea şievaluarea mărfurilor e%istente în patrimoniul agenţilor economici.

-n continuare se vor prezenta principalele surse bibliografice analizate de către autor în

scopul prezentării tematicii şi elucidării mărfurilor ca element indispensabil al contabilităţii

contemporane.

-n manualul :Contabilitatea financiară(8 colectiv de autori+ coordonator le%andru

/ederiţă+ autorii studiază şi prezintă contabilitatea tuturor mărfurilor e%istente în patrimoniul

întreprinderii şi anume documentaţia utilizată în scopul înregistrării în contabilitate a mărfurilor şilivrării acestora+ contabilitatea lor sintetică şi analitică+ componenţa şi structura lor+ operaţiile

economice ce se întocmesc la contabilitatea mărfurilor .

-n manualul său &Contabilitatea operaţiunilor de comerţ( C*işinău+ 2'''+ autorul >udor

>u*ari descrie detaliat operaţiile comerciale privind decontările cu debitorii şi creditorii.

le%andru /ederiţă în :Corepondenţa conturilor contabile; C*işinău+ 2''< prezintă în

mod e%emplificat ordinea şi modul de contabilizare a mărfurilor prin diferite formule contabile în

dependenţa de natura operaţiilor economice .

-n lucrarea metodico didactică :Contabilitatea operaţiunilor comerciale;+ C*işinău+ 2''

autorul+ Karea uslan prezintă activitatea de comercializare în cadrul general al relaţiilor de piaţă+

contabilitatea operaţiunilor de ac*iziţie şi vInzare a mărfurilor+ contabilitatea c*eltuielilor aferente

operaţiunilor cu mărfuri+ inventarierea şi contabilitatea diferenţelor de inventar.

-n manualul &Contabilitatea impo5itelor ; autorii @asile Lucur+ @iorel urcanu şi natol

Hraur prezintă contabilitatea aferentă procurării şi livrării mărfurilor pornind de la calcularea şi

ac*itarea tuturor impozitelor şi ta%elor la buget provenite din activităţile comerciale ale

întreprinderii+ precum şi formulele contabile întocmite cu aceste ocazii.

-n manualul : !oul item contabil al agenţilor economici; C+ 1((8 prezintă analiza

organizării contabilităţii mărfurilor+ categoriile de preţuri utilizate în evaluarea mărfurilor precum

şi prezentarea stocurilor de mărfuri şi materiale în apoarte financiare

utorul >u*ari >udor în lucrarea &<videnţa contabilă n unităţile de comerţ(8 C*işinău

1((?+ prezintă principiile organizării contabilităţii în unităţile comerciale cu ridicata şi cu

amănuntul formarea preţurilor la mărfuri precum şi calcularea adaosului comercial la realizarea

mărfurilor etc.

1<



entru elucidarea cIt mai deplină şi variată a tematicii analizate+ drept surse bibliografice

vor fi utilizate şi prevederile din actele normative ale epublicii 9oldova Codul fiscal+ Codul

civil şi altele.

utorul /. 0eleaga+ în lucrarea &Contabilitate financiară= o abordare europeană /i

internaţională( prezintă informaţii succinte despre prevederile internaţionale privind stocurile cuidentificarea produselor drept active circulante a întreprinderii disponibile pentru a realiza

vInzarea lor şi a obţine profit.

istea 9i*ai caracterizează în :Contabilitatea financiară a întreprinderii; mărfurile ca

stocuri procurate de întreprindere destinate vInzării şi prezintă aspecte în documentarea şi

contabilizarea operaţiilor cu acestea pe toate fazele circuitului economic.

Koromnea Emil în &:ratat de contabilitate( prezintă definiţia mărfurilor ca stocuri

constituite în sfera circulaţiei şi evaluate în cuantum cu costurile suportate pentru procurarea lor şidestinate vInzării ulterioare în scopul obţinerii de profit.

%.2 valuarea mărfurilor şi modul de formare a preţului în unităţile

de comerţ

Contabilitatea reprezintă un sistem informaţional+ care cuantifică+ prelucrează şicomunică informaţii despre o entitate economică. Orice ştiinţă dispune de metodă de studiere

a obiectului său. Mi evidenţa contabilă+ de asemenea+ are metoda sa de cunoaştere. -n mod

general metoda evidenţei contabile poate fi definită ca ansamblul de procese cu a"utorul

cărora se studiază obiectul.

Evaluarea reprezintă transformarea pe bază de calcul a tuturor modificărilor

mi"loacelor economice din etaloane naturale şi de muncă în etalon bănesc. Etalonul bănesc

este unitatea monetară care permite măsurarea şi compararea valorii economice al elementuluirespectiv din patrimoniul întreprinderii. )nitatea monetară e%istă şi se aplică în practica activităţii

întreprinderii de rînd cu celelalte etaloane+ însă aceste etaloane+ indiferent de situaţia economică în

ţară+ rămîn stabile pentru totdeauna+ doar că unitatea monetară îşi modifică puterea de cumpărare

în funcţiei de situaţia economică şi alţi factori.

entru a da o imagine fidelă patrimoniului+ a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute+

trebuie respectate următoarele principii

-bligativitatea delimitării obiectului evaluării ) conform acestui principiu+ într,un mod se pune

problema evaluării mi"loacelor fi%e care trebuie e%primate în mod individual+ mi"loc cu mi"loc+ şi

18



altfel se evaluiază materialele+ produsele sau mărfurile la care se impune metoda sintetică+ care

presupune gruparea lor+ centralizat

;rincipiul cotului itoric, conform căruia elementele patrimoniale rămîn înregistrate la valoare

de intrare pe toată perioada cît se află la dispoziţia unităţii patrimoniale+ dacă legislaţia în vigoare

nu prevede altfel. ;rincipiul necompenării 3 potrivit cărui elementele de activ şi de pasiv trebuie să fie evaluate şi

înregistrate în contabilitate separat+ nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi cele de

pasiv ale bilanţului+ precum şi între veniturile şi c*eltuielile din contul de rezultate.

;rincipiul prudenţei, în conformitate cu care nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ

şi a aveniturilor+ respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a c*eltuielilor.

Evaluarea mărfurilor se efectuează în conformitate cu prevederile $tandardului

/aţional de Contabilitate nr.2. Conform acestui standard evaluarea stocurilor de mărfuri seface cu respectarea a două momente ale evaluării

• evaluarea stocurilor de mărfuri în rapoartele financiare

• evaluarea stocurilor de mărfuri în contabilitatea curentă

roblema evaluării reprezintă cel mai contraversat subiect din contabilitate pe de o parte

cifrele contabile sunt riguros e%acte şi precise4 pe de altă parte şi în acelaş timp valorile care

provin contabilităţii pot varia într,un interval deoarece fenomenele nu se pot măsura cu

certitudine+ ci doar estima.Evaluarea reprezintă transformarea pe bază de calcul a elementelor materiale ce compun

activul patrimonial în valori e%primate în etalon bănesc.

rincipiile contabile general acceptate afirmă că cea mai adecvată valoare de atribuit

stocurilor este cea a costului istoric sau valorii de intrare. Conform acestei concepţii+ scopul

contabilităţii este stabilirea costului sau valorii de intrare în momentul ac*iziţionării.

-n funcţie de modul de efectuare în timp a evaluării şi de scopul urmărit se disting două

forme principale de evaluare , evaluarea curentă+ cuprinde evaluarea e%istenţei şi modificării elementelor patrimoniale în

circuitul acestora intern şi e%tern. cesta se face la valoarea de intrare a bunurilor în patrimoniu.

, evaluarea periodică+ se efectuiază la inventarierea patrimoniului şi întocmirea bilanţului

contabil.

(aloarea de intrare include următoarele elemente preţul de cumpărare a mărfurilor4

ta%ele vamale aferente stocurilor importate4 c*eltuieli accesorii de ac*iziţionare.

$înt cazuri cînd c*eltuielile de ac*iziţionare includ şi diferenţe de curs valutar+ survenite

din procurările recente a mărfurilor facturate în valută străină 5$/C 21 GEfectele variaţiilor

1(



cursului valutare;6. -n perioada unor deprecieri a valutei care nu poate fi prevenită+ apare această

diferenţă specificată+ generînd creşterea datoriilor care nu pot fi ac*itate din cauza ac*iziţionării

recente a mărfurilor.

E%istă c*eltuieli suplimentare apărute în procesul ac*iziţionării şi care conform

$tandardului /aţional de Contabilitate 2 ;$tocuri de mărfuri şi materiale; paragraful 1,1? suntatribuite la alte c*eltuieli. cestea se subdivizează în c*eltuieli incluse şi neincluse în costul

mărfurilor.

7a cele incuse în costul mărfurilor se raportă c*eltuielile aferente comenzilor individuale

sau c*eltuielile suplimentare pentru transportare legate de efectuarea acestor operaţii.

!rept c*eltuieală a perioadei de gestiune+ referitoare la alte c*eltuieli neincluse în costul

mărfurilor+ în care acestea au fost suportate se raportă c*eltuieli de desfacere4 c*eltuieli

administrative+ care nu sînt ocazionate de aducerea mărfurilor la locul păstrării la solicitareacumpărătorilor în prezent.

-n unele cazuri prevăzute de $/C 2# GC*eltuielile privind împrumuturile; c*eltuielile

privind creditele şi împrumuturile se include în costul stocurilor de mărfuri.

!esfăsurarea eficientă a activităţii comerciale necesită utilizarea potenţialului te*nic în

armonie cu asigurarea regulată cu mărfuri+ în vederea desfăşurării continuie a activităţii+ precum şi

stocarea pe anumite intervale de timp a acestora+ în scopul realizării ritmicităţii livrărilor către

beneficiari.

Odată cu aceasta se pretinde a menţine un control asupra valorii de cumpărare+ de evidenţă

şi de vînzare a mărfurilor stocate+ în aspectul asigurării eficacităţii economice a activităţii.

naliza contabilităţii+ ca modalitate de prezentare a activităţii comerciale a întreprinderii+

impune redarea principalelor momente ce implică contabilitatea mărfurilor şi anume

provizionarea cu mărfuri pe durata perioadei de gestiune4

@înzarea de mărfuri în timpul perioadei4

!eterminarea soldului de mărfuri la sfîrşitul perioadei4

Efectuarea inventarierii şi calculul diferenţilor de inventar4

$tabilirea deprecierii sau ma"orării valorii mărfurilor4

Cuprinderea în raportul financiar a informaţiei privind soldul mărfurilor.

7a fel ca celelalte categorii de bunuri cuprinse în stocuri+ mărfurile se evaluiază conform

paragrafelor 21,2? ale $/C 2 ;$tocuri de mărfuri şi materiale;. 9ărfurile întrate în patrimoniu şi

aflate în stoc se evaluiază şi se înregistrează în contabilitate astfel

2'



9ărfurile procurate se evaluiază la costul de ac*iziţie+ care cuprinde preţul de cumpărare+

ta%ele nerecuperabile 5ta%ele vamale şi accizele6+ c*eltuieli de transport,aprovizionare şi alte

c*eltuieli accesorii necesare pentru intrarea lor în gestiune4

7a inventariere mărfurile se evaluiază la valoarea venală sau actuală care poate fi denumită şi

valoarea de inventar+ stabilită în funcţie de starea acestora şi preţul pieţei47a iesirea din patrimoniu mărfurile se evaluiază şi se înregistrează în contabilitate prin

aplicarea uneia din următoarele metode ;Bdentificării specifice; 5B$6+ ;Costul mediu ponderat;

5C96+ ;rima intrare,prima ieşire; 50B0O6+ 7a aceasta se suplimentează adaosul comercial

stabilit de agentul economic şi se obţine preţul de vînzare cu ridicata+ care se înregistrează în

contul specific de evidenţă a mişcării şi stocului de marfă.

Costul unităţilor de mărfuri care nu sunt reciproc substituibile se determină prin metoda de

identificare. 9etoda 0B0O+ C9 se utilizează în cazul unui sortiment variat al stocurilor demărfuri reciproc substituibile.

Costul stocurilor de mărfuri ieşite şi rămase la sîrşitul perioadei de gestiune+ conform

metodei costului mediu ponderat+ este determinat în baza costului mediu ponderat al untăţilor

similare+ aflate în stoc la începutul perioadei de gestiune şi cumpărate în cursul acestei perioade.

e măsura intrării loturilor suplimentare de mărfuri sau pe o perioadă anumită de timp poate fi

calculat costul mediu ponderat.

Conform metodei 0B0O+ stocurile de mărfuri intrate primele sunt şi primele ieşite. Costul

soldului la sfîrşitul perioadei de gestiune se determină conform valorii de ac*iziţie a ultimelor

loturi de stocuri de mărfuri intrate.

)tilizarea metodei 0B0O+ în condiţiile creşterii costurilor de ac*iziţie conduce la

înregistrarea unor costuri minime la obţinearea unui profit ma%im+ însă valoarea stocului ce

rămîne disponibil pentru operare în perioada următoare este stabilită la costul cel mai mare+ ceea

ce va e%ercita o influenţă nefavorabilă asupra ratei rentabilităţii.

7a sfîrşitul perioadei de gestiune la înc*eierea e%erciţiului financiar stocurile de mărfuri

sunt evaluate şi reflectate în rapoartele financiare la valoarea realizabilă netă în cazul cînd acesta

este mai "os decît costul.

Calcularea valorii realizabile nete a stocurilor de mărfuri se efectuiază în baza

reţurilor de piaţă în vigoare la momentul calculării sumei ce urmează a fi primită din

vînzarea stocurilor4

@ariaţiilor preţurilor de piaţă sau costul stocurilor de mărfuri legate nemi"locit de evenimentele

activităţii economice care au survenit după perioada de gestiune în măsura în care aceste

evenimente confirmă condiţiile e%istente la sfîrsitul perioadei de gestiune4

21



!estinaţiei stocurilor de mărfuri aflate în stoc la sfîrşitul perioadei de gestiune pentru vînzare.

@aloarea realizabilă netă a stocurilor de mărfuri aflate în stoc la sfîrsitul perioadei de gestiune se

determină în baza

1. reţurilor contractuale+ în cazul în care acestea sunt destinate vînzării conform contractelor

garantate42. reţurilor de piaţă curente în cazul în care acestea nu sint confirmate de contracte+ dar sunt

destinate vînzării.

-n unităţile de comerţ cu ridicata este utilizată pentru ac*iziţionarea mărfurilor valoarea de

intrare 5valoarea iniţială6 care include

reţul de cumpărare a mărfurilor

C*eltuielile accesorii de ac*iziţionare

>a%e vamale aferente stocurilor importate-n baza condiţiilor stipulate în contract şi a facturilor de transport+ nomenclatorului+ etc. la

vamă se calculă valoarea în vamă şi se completează declaraţia vamală. -n baza valorii în vamă

calculată la cursul Lăncii /aţionale în ziua devamării se calculează ta%ele vamale şi >@ la

import.

>oate mărfurile importate în epublica 9oldova sunt supuse ta%ei pe valoare adăugată 5>@6+ cu

e%cepţia mărfurilor scutite de impozit conform prevederilor articolului 1# al Codului 0iscal+ sau

mărfurilor a căror valoare nu depăşeşte plafonul stabilit prin legea bugetului pe anul respectiv şisunt importate de persoane fizice pentru folosinţă proprie.

entru importator valoarea mărfurilor pe baza căreia se calculează ta%a pe valoare

adăugată 5>@6 este costul mărfurilor la momentul intării în republică+ inclusiv toate ta%ele legate

de import+ ta%e vamale+ impozit+ asigurare+ fra*t+ c*eltuieli de transport care urmează a fi plătite

de importator.

$ubiecţii impozabili care importă mărfuri în scopuri de întreprinzător au dreptul de a trece

în cont ta%a pe valoare adăugată 5>@6 ac*itată la import conform regulamentului cu privire laaplicarea ta%ei pe valoare adăugată 5>@6 elaborat în baza Codului 0iscal >itlul BBB ;>a%a pe

valoare adăugată 5>@6; nr. 11,ABBB din 1<.12.1((<+ ţinînd cont de modificările efectuate prin

7egea nr.112,AB@ din 2(.'<.1((8.

!eoarece societatea e înregistrată ca contribuabil al ta%ei pe valoare adăugată 5>@6+ toate

livrările de mărfuri şi servicii livrate subiectului impozabil pentru desfăşurarea activităţii de

întreprinzător sunt considerate impozabile.

22



Capitol#l II. Conta&ilitatea mărf#rilor în #nită"ile de comer"

c# ridicata

2.% +rgani1area răspunderii materiale în unităţile de comerţ cu ridicata

)nităţile comerciale dispun de un mare volum de stocuri de marfă şi mi"loace băneşti. rin

urmare este necesar un control strict a integrităţii lor.

-ndeplinind funcţia de informare evidenţa contabilă crează condiţii pentru a diri"a cu

obiecte şi oameni.

$ub obiecte se subînţeleg mai întîi mărfurile+ bunurile materiale+ mi"loace băneşti+ care sunt

necesare pentru efectuarea unui proces normal de activitate.

!iri"area cu oameni înseamnă răspunderea materială asupra bunurilor de care dispune

unitatea comercială.

Contabilul nu numai fi%ează+ înregistrează mărfurile şi alte bunuri materiale+ ci şi fi%ează

dreptul legal ce apare asupra acestor bunuri. şa dar+ pentru contabil e principal să cunoască nu

numai volumul bunurilor de care dispune unitatea comercială ci şi care din anga"aţi poartă

răspundearea asupra acestor bunuri.

eieşind din cele e%puse putem constata că organizarea răspunderii materiale "oacă un rol

important în unităţile comerciale.

Conform legii despre comerţ în mod obligatoriu se înc*eie un contract de răspundere

materială cu fiecare gestionar .

-n conformitate cu legea despre comerţ e%istă două forme de răspundere materială

Bndividuală

Colectivă 5de brigadă6

ăspunderea materială individuală este atunci cînd responsabilitatea asupra bunurilor

economice aflate în gestiune o poartă o singură persoană 5şeful de depozit+ magazionerul+

casierul6.

ăspunderea materială colectivă este atunci cînd responsabilitatea o poartă mai multe

persoane+ iar pierderile cauzate în urma iresponsabilităţii se repartizează proporţional fiecărui

membru al colectivului. ceastă formă de răspundere se utilizează în mod special la unităţile de

comerţ cu amănuntul unde e%istă în secţie mai mulţi vînzători.

2#



-n conformitate cu formele de răspundere e%istă şi două contracte privind răspunderea

materială

Contract de răspundere materială individuală

Contract de răspundere materială colectivă

mbele conţin obiectul de gestiune+ responsabilitatea părţilor+ forma de ga"are+semnăturile persoanelor. Contactul se întocmeşte în două e%emplare+ în scris. Este semnat de către

administraţie 5director6 şi persoana de răspundere materială 5magazioner+ vînzători+ casier6.

-nainte de a semna e necesar ca administraţia să,l informeze pe gestoinar despre obligaţiile ce

trebuie să le îndeplinească+ care îi sunt drepturile+ cum restituie pagubele materiale etc.

7a întreprinderea e%aminata $..7 :>a*o,rod; răspunderea materială este individuală +

în baza contractului :Cu privire la răspunderea materială individuală deplină+ aprobat prin

Kotărîrea Huvernului epublicii 9oldova nr.( din 2( aprilie 2'' 5 ane%a nr.6Controlul asupra integrităţii mărfurilor la depozite+ formării stocurilor de mărfuri+ precum

şi diri"area operativă a stocurilor de mărfuri se realizează prin organizarea sistemului de dare de

seama a persoanelor responsabile pentru bunurile materiale.

!area de seamă primară privind intrarea+ ieşirea şi soldul de mărfuri+ care se prezintă în

contabilitate în termeni stabiliţi+ consolidează disciplina şi veridicitatea evidenţei. >oate

documentele ce se referă la intrarea şi ieşirea mărfurilor ce vin la contabilitate se ane%ează la

darea de seamă sau borderoul de documente de intrare şi ieşire.!e regulă+ darea de seamă se întocmeşte în fiecare zi. tunci cînd mişcarea mărfurilor

este neînsemnată+ poate fi întocmită darea de seamă o dată în lună.

7a întocmirea+ completarea unei dări de seamă despre mărfuri se indică soldul la începutul

zilei+ intrarea şi ieşirea şi se calculează soldul la sfîrşitul zilei. -n acest fel se ţine sub control

activitatea persoanei responsabile pentru bunurile materiale. rimul e%emplar al dării de seamă se

predă la contabilitate contra unei recipise+ iar copia 5al doilea6+ rămîne la gestionar. -n

contabilitate se controlează darea de seamă+ scoate la iveală erorile posibile şi se fac corectările

necesare.

-n dependenţă de depozit de mărfuri alimentare sau nealimentare este diferită şi forma

dării de seamă. 7a depozitele de mărfuri nealimentare în darea de seamă se reflectă numai datele

valorice referitoare la mărfuri. -n ceea ce priveşte produsele alimentare+ în darea de seamă se

indică cantitatea după sortiment. $ecţia comercială poate folosi un e%emplar al unei asemenea

dări de seamă în calitate de bilanţ pe mărfuri. Concomitent se mai reflectă şi mişcarea ambala"elor

după valoare şi cantitate.

2



2.2. ,ocumentarea şi contabilitatea aprovi1ionării mărfurilor

Orice operaţie efectuată de unităţile de comerţ trebuie să fie însoţită de un documentconfirmativ. -n conformitae cu articolul 21 al legii contabilităţii+ fiecare document trebuie să

conţină denumirea documentului şi forma tip4 data întocmirii4 conţinutul operaţiei economice4

unitatea de măsură4 denumirea întreprinderii4 funcţiile şi numele peroanei responsabile pentru

efectuarea operaţiei4 semnăturile personale şi ştampila.

provizionarea cu mărfuri a unităţilor comerciale cu ridicata este efectuată în baza

contractelor de livrare înc*eiate între furnizor şi unitatea comercială cu ridicata şi conform

documentului legislativ contractul presupune că furnizorul trebuie să transmită cumpărătorului în proprietate+ iar cumpărătorul se obligă să primească şi să ac*ite. @olumul de mărfuri+ termenul de

furnizare se indică la fel în contract.

7a aprovizionarea cu marfuri se utilizează două seturi de documente

1. !ocumete marfare

2. !ocumente de decontare

!ocumentele marfare includ

>ocumente locale , la recepţionarea mărfurilor pe teritoriul republicii se întocmeştefactura de e%pediţie+ bonul+ cont factură.

>ocumente la import , include setul documentelor pentru mărfurile de import ca

declaraţia vamală+ certificatul de calitate+ conosamentul+ fractul etc.

)act#ra de e*pedi"ie reprezintă formular tipizat cu regim special şi este documentul care

stă la baza vînzărilor şi cumpărărilor de mărfuri. entru furnizor+ este un document de vînzare a

mărfurilor+ pentru client , de cumpărare. 0actura de e%pediţie se utilizează în cazul transportului

auto. $e întocmeşte în #,? e%emplare B e%emplar rămîne la furnizor4 BB,BBB e%emplar , la

cumpărător4 B@,@ e%emplar , la punctele de trecere. Elementele facturii sunt

reţul unitar al mărfurilor

Cantitatea încărcăturii

@aloarea încărcăturii fară ta%a pe valoare adăugată 5>@6

$uma ta%ei pe valoare adăugată

@aloarea încărcăturii inclusiv ta%a pe valoare adăugată 5>@6.

2?



actura fiscală !ocument care certifica o vînzareJcumpărare de mărfuri sau prestarea unui

serviciu.ct "ustificativ întocmit de catre compartimentul comercial al agentului economic în care

se consemnează cu e%actitate cantitatea+ calitatea si felul mărfurilor+ preţul unitar+ valoarea totală

etc.+ şi care stă la baza operaţiunilor de vînzare , cumpărare sau serveste ca document de

informare fiscală+ vamală etc.!ocument emis de vanzător cumpărătorului+ prin care se facedovada proprietaţii bunului cumpărat şi a preţului plătit. 0actura se emite pe formulare tip+

înregistrate la organele financiare. Bn situaţia cumpărăturilor de mică valoare+ regula generală este

ca nu se emite factura+ ci numai un bon .

reţul unitar al fiecărui produs înmulţit cu cantitatea de marfă vîndutăJcumpărată pentru

fiecare sortiment în parte permite stabilirea valorilor parţiale. cestea însumate dau valoarea

totală a mărfii. -n condiţiile aplicării ta%ei pe valoare adăugată 5>@6+ factura cuprinde şi acest

element cu caracter fiscal. Ca urmare în factură apare distinct preţul mărfurilor şi serviciilor 5fără>@6 şi separat suma >@.

Cont fact#ră , este un document care se eliberează cumpărătorului în caz cînd acesta e

obligat să efectuieze o plată prealabilă.

+on#l 3 documentul care confirmă eliberarea mărfurilor în cadrul întreprindeii.

)ract#l 3 se întocmeşte în cazul transportului feroviar.

7a factura de e%pediţie în mod obligatoriu se ane%ează şi factura fiscală. !acă

nomenclatorul mărfurilor e mare se mai adaugă ane%a la factura de e%pediţie. 0actura de

e%pediţie+ ane%a ei+ factura fiscală sunt documente cu regim special.

-n cazul e%portului Jimportului de mărfuri se întocmeşte factura de e%pediţie

internaţională+ care se confirmă prin declaraţia vamală .

!ocumentele de decontare includ

• Lonul de încasare 5c*itanţa de la orderul de casă6

• ccreditivul

•

Bncassoul• Cecul de plată

provizionarea cu mărfuri+ în general+ se face de la agenţii economici şi persoanele fizice

cu activitate industrială şi agricolă+ prin importul direct sau prin intermediatori şi de la alte

întreprinderi comerciale. -n prezent se cunosc multiple forme de aprovizionare cu mărfuri+ din

care putem menţiona următoarele

. Aprovi5ionarea cu marfă fără delegat propriu "pe răpunderea furni5orului# + în cadrul

cărora transportul mărfurilor revine furnizorilor+ care poate folosi transportul propriu saualte organizaţii specializate 5Calea 0erată+ Bntreprinderi de transport auto+ etc.6.

2=

http://www.supermasini.ro/





Considerăm că peroana care însoţeste este responsabilă de integritatea mărfurilor pînă la

predarea lor beneficiarului este numit 3Gcărăuş;+ dar nu e%peditor sau însoţitor.

L. Aprovi5ionarea cu mărfuri prin delegat propriu+ care constă în ridicarea mărfurilor de la

furnizori de către delegatul propriu al întreprinderii.

)na din problemele de bază în cadrul aprovizionării cu marfă este perfectarea "ustă adocumentelor contabile ce vizează specificul intrării mărfurilor în gestiune.

-n acest conte%t+ de menţionat că orice operaţie economică se costată e%ecutată doar în

cazul înregistrării acesteia într,un suport special numit document+ conţinutul+ forma şi ordinea de

întocmire fiind elucudate în articolul 21 al 7egii nr.1#,A@B din 2<.'.2''< G7egea

contabilităţii;.

rocesul de aprovizionare cu mărfuri comportă mai mute operaţii şi generează apariţia de

documente care diferă+ într,o oarecare măsură+ în funcţie de formele de aprovizionare practicate.ctualmente+ reieşind din specificul activităţii comerciale+ etapa de aprovizionare presupune

recepţia şi documentarea intrării mărfurilor în următoarea ordine

, )aa de e*pedi"ie

-nainte de e%pedierea mărfurilor+ furnizorul în lipsa delegatuli propriu al beneficiarului ar

trebui să procedeze la recepţia unilaterală a mărfurilor ce urmează a fi livrate+ denumită în acest

caz 3 autorecepţie. Ea trebiue să se consemneze într,un Groces,verbal de autorecepţie; şi constă

în identificarea şi verificarea cantitativă şi calitativă a mărfurilor ce se livrează în raport cu

prevedrile contractuli de livrare.

-n acest document pot fi indicate unele date specifice despre marfă care nu se înregistrează

în documentele de livrare+ cum ar fi codul special al mărfii+ simbolul grupei de mărfuri+ diverse

abreviaturi utilizate. entru evidenţa operativă sau automatizată+ care sunt necesare în decontarea

ulterioară a mărfurilor vîndute. cest proces,verbal se va ane%a la raportul gestionarului+

furnizorului drept document ce confirmă descărcarea gestiunii împreună cu documentul de

însoţire a mărfurilor livrate.

7a această etapă+ de asemenea+ furnizorul ambalează în mod corespunzător mărfurile pe

care le predă spre transport+ potrivit cu natura lor şi cu prevederile standardelor şi normelor

interne sau internaţoinale în vigoare se transmite gestiunea către cărăuş.

>otodată se întocmeşte documentul de transport şi de livrare coresăpunzător în dependenţă

de necesitate

vizul de e%pediţie

0actura de e%pediţie

2<



0actură fscală

$pecificaţia de conţinut

Certificatul de calitate etc. 5ane%a nr.?6.

Cărăuşul asigură integritatea mărfurilor în timpul transportării pînă la destinaţie şi anunţă

destinatarul despre sosirea bunurilor la depozit. -n calitate de cărăuş poate fi atît un reprezentantal furnizorului+ cît şi un reprezentant al întreprinderii specializate de transport sau intermediere.

Bnformaţii despre persoana 3 cărăuş se cosemnează în Grocesul 3verbal de autorecepţie; un

e%emplar al căruia se va înmîna persoanei respective.

-n cazul aprovizionării cu mărfuri prin delegat+ acestuia i se înmînează o G!elegaţie; cu

care se prezintă la furnizor pentru primirea şi recepţionarea mărfurilor. !elegaţia este un

document de strictă evidenţă şi valabilă timp de 1? zile. Evidenţa lor se duce într,un registru

special+ iar în cazul cînd acestea sunt prevăzute cu cotor nu este nevoie de registru. !elegaţia seînc*ide cu numărul facturii de e%pediţie adusă de către delegat de la întreprinderea,furnizor.

/. )aa de recep"ie

Ordinea primirii mărfurilor şi documentarea ac*iziţionării lor depinde de

7ocul recepţionării 5la depozitul furnizorului4 de la întreprinderea de transport sau

intermediere4 la depozitul cumpărătorului64

Caracterul recepţiei 5după cantitate+ după calitate sau componenţă64 Corespunderea în raport cu condiţiile contactuale sau documentele de însoţire4

E%istenţa sau lipsa documentelor de însoţire.

rimirea mărfurilor în gestiune se e%ecută de o comisie specială care funcţionează

permanent în cadrul întreprinderii. -n conformitate cu prevederile articolului 2' a 7egii nr.1#,

ABBB din # iunie 1(( G7egea vînzării de mărfuri; cumpărătorul e obligat să verifice cantitatea şi

calitatea mărfurilor primite în conformitate cu prevederile contractului sau a legislaţiei în vigoare.

ecepţionarea mărfurilor se e%ecută prina6 @erificarea cantităţii mărfurilor+ cînd se stabileşte masa netă cantitatea unităţii marfare

furnizate în stare neambalată sau conform masei brute sau poziţiei de marfă în cazul

mărfurilor ambalate4

b6precierea calităţii mărfurilor+ cînd se verifică indicatorii calitativi+ corespunderea cu

cerinţele standardelor te*nice+ recetelor de preparare+ condiţiilor te*nice etc.4

c6 Considerăm că la recepţionarea mărfurilor odată cu diversificarea sortimentelor de mărfuri

şi a structurii grupelor marfare trebuie să fie e%ecutată primirea după componenţă.E%istenţa acestui tip de recepţionare constă în verificarea tipului de mărfuri+ a aspectului

28



comercial+ a structurii eterogene a mărfurilor de aceiaş grupă+ precum şi a altor momente

cum ar fi culoarea şi nuanţa cerută4 parametrii de volum şi aspectul de disign solicitate

etc. >ot aici pot fi atribuite şi abaterile constatate în vederea utilizării altor preţuri decît

cele stabilite în condiţiile contractuale+ precum şi erorile costatate în calcularea sumelor

şi ta%elor aferente.entru mărfurile corespunzătoare cantitativ+ calitativ şi după componenţă+ comisia de

primire 5recepţie6 întocmeşte G0işa de recepţie , calculaţie; în care se înregistrează intrarea

mărfurilor în gestiune.

-n cazul stabilirii unor abateri cum ar fi deteriorarea ambala"ului sau urme de violare a

sigiliului încărcăturii4 lipsuri de cantitate a mărfurilor4 defecte de fabricaţie4 nerespectarea

termenilor de livrare sau regimului de păstrare în timpul transportării produselor alimentate+

comisia întocmeşte un Groces,verbal comercial; în care se vor înregistra abaterile stabilite pentrufiecare poziţie de mărfuri. !acă abaterile în cantitate şi deficienţele calitative s,au constatat în

cazul aprovizionării cu mărfuri pe răspunderea furnizorului+ atunci acestea se impun furnizorului

pentru restituire sau sc*imb prin G$crisoare de reclamaţie;.

celaş document se utilizează şi în cazul abaterii costante din vina întreprinderii de

transport. !acă se costată diferenţe faţă de actele însoţitoare care nu atrag răspunderea

furnizorului+ ele se imputează delegatului+ prealabil reducîndu,se diferenţele ce se încadrează în

normele de perisabilitate naturală.

-n caz cînd la recepţia mărfurilor nu e%istă documente de însoţire sau lipsesc unele acte

distincte+ comisia de recepţie întocmeşte Grocesul,verbal de recepţie unilaterală; în care trebuie

să se conţină informaţie privind cantitatea+ calitatea şi componenţa detaliată a mărfurilor. entru

aprecierea preţului mărfurilor nefacturate poate fi utilizată informaţia conţinută în contractul de

livrare sau preţurile ultimilor intrări a aceluiaş tip de mărfuri. Grocesul,verbal; se va perfecta în

două e%emplare+ unul din care se va trimite furnizorului cu indicaţia de a transmite în ordine de

urgenţă documentele însoţitoare.

-n situaţia cînd cumpărătorul refuză recepţia mărfurilor+ reieşind din următoarele

circumstanţe

$,au primit mărfuri fară acordul beneficiarului+ neprevăzute de condiţiile contractuale

9ărfurile ce nu se încadrează în normele de calitate

!emodate sau cu defect.

cesta e obligat să asigure integritatea lor şi să anunţe furnizorul despre aceasta.

2(



)nităţile marfare primite în aşa caz se vor recepţiona conform Grocesului,verbal de

primire a mărfurilor în custodie;+ vor fi depozitate analogic cu transmiterea c*eltuielilor suportate

ulterior către furnizor.

0. )aa de 1tocare

Odată cu recepţia mărfurilor+ acestea se trasmit în gestiune+ adică către locul de păstrare

sau persoana cu răspundere materială. Hestionarul consemnează informaţia privind mărfurile

primite desc*izînd pentru fiecare tip de marfă o G0işă de magazie;+ centralizînd datele despre

intrări într,un registru numit Gecapitularea sau borderoul mărfurilor intrate; care vor conţine

următoarele elemente denumirea mărfurilor4 grupa de mărfuri4 cantitatea şi valoarea mărfurilor

primite. !ocumentul menţionat va permite e%ecutarea operativă a controlului asupra stocurilor de

mărfuri la orice moment de timp. Concomitent+ în conformitate cu prevederile legislaţiei fiscale+

orice operaţie de ac*iziţie care se documentează prin factura privind >@+ se înregistrează în

Gegistrul de evidenţă a procurărilor; 5ane%a nr =6.

-n cadrul etapei de stocare mărfurile se regrupează conform regimului intern de activitate a

întreprinderii comerciale şi pot fi supuse unei prelucrări suplimentatre privind redarea aspectului

comercial reambalarea în cantităţi mai mici+ asamblarea şi reambalarea etc.+ c*eltuielile suportate

fiind înregistrate într,o fişă specială de calcul şi atribuite la c*eltuielile perioadei.

2)aa de conta&iliare

spectul distinct al contabilizării procesului de aprovizionare cu mărfuri ţine de aprecierea

preţului de cumpărare a mărfurilor şi calcularea preţului de vînzare a lor+ precum şi reflectarea

acestor elemente în registrele contabile. stfel contabilitatea aprovizionării presupune

înregistrarea mărfurilor aprovizionate în conturile contabile reieşind din elementele adăugate la

preţul de cumpărare conform metodei de formare a preţurilor elucidate în paragraful 1.2 al

capitolului B. Bn baza datelor din "urnal order a contului 21<: 9ărfuri; al intreprinderii >a*o,

rod in trimestru B@ a anului 2''8 sau procurat mărfuri în baza facturilor fiscale 5ane%a nr.<6 în

valoare de 1##1'8+2' lei 5ane%a nr.86 întocminduse formula contabilă

1. !ebit contul 21<:9ărfuri; 1##1'8+2' lei

Credit contul ?21 :!atorii pe termen scurt privind facturile comerciale; 1##1'8+2'

lei

>ot în baza "urnalului order pe contul 21<: 9ărfuri; 5ane%a nr.86 este documentat calcululadaosului comercial pentru mărfurile ac*iziţionate prin formula contabilă

#'



2. !ebit contul 21< :9ărfuri;3 22(#+ ?1 lei

Credit contul 821 ++daos comercial++, 22(#+ ?1 lei

!e asemenea întreprinderea practică calculul >@ inclus în preţul de vînzare a mărfurilor+ acest

fapt este înregistrat în "urnalul order pe contul 21<: 9ărfuri; 5ane%a nr.86 prin formula contabilă

#. !ebit contul 21< : 9ărfuri; 2(=28+#8 leiCredit contul 82? ++ >@ inclus în preţul de vînzare cu amănuntul++, 2(=28+#( lei

-n cursul anului 2''8 în trimesrul B@ la întreprindere sau înregistrat returnări de mărfuri în

baza facturilor 5ane%a nr.(6către furnizorii de bază a $7 :>a*o, rod; fiind în "urnal order pe

contul 21<: 9ărfuri; 5ane%a nr.86 prin formula contabilă

. !ebit contul ?21 :!atorii pe termen scurt privind facturile comerciale; 3 ??=2#+#2 lei

Credit contul 21< : 9ărfuri; 3 ??=2#+#2 lei

@înzările de mărfuri sunt reflectate în "urnalul order pe cont 21<: 9ărfuri; 5ane%a nr.86 lavoloarea de bilanţ a acestora prin formula contabilă

?. !ebit contul <11 : Costul vînzărilor; 3 12#=1('+=1 lei

Credit contul 21< : 9ărfuri;, 12#=1('+=1 lei

aralel cu aceste eşiri de mărfuri se documentează în acelasi "urnal order 5ane%a nr.86 decontarea

adaosului comercial la mărfurile vîndute prin formula contabilă

=. !ebit contul 821 :daos comercial; , 22?(+< lei

Credit contul 21< : 9ărfuri;, 2?(+< lei

!e asemenea se debitează şi contul 82? prin formula contabilă

<. !ebit contul 82? ++ >@ înclus în preţul de vînzare cu amănuntul++ ,2(=28+#( lei

Creditul contul 21< : 9ărfuri;, 2(=28+ #( lei

ealizarea integrală a valorii unei mărfi e condiţionată de păstrarea tuturor calităţilor sale

şi de înlăturare totală sau reducerea la ma%imum a pierderilor în stadiul circulaţiei.

-n scopul menţinerii şi îmbunătăţirii aspectului comercial şi reducerii peirderilor în

procesul de manipulare a mărfurilor îşi găsesc valorificarea ambala"ele. -n cadrul activităţii

comerciale ambala"ele sunt obiectul secundar al operaţiilor ce ţin de contabilizarea circulaţiei

mărfurilor şi constituie un domeniu de cercetare deosebit de important.

-n literatura de specialitate+ noţiunea ambala"elor se prezintă prin definiţii comune diferitor

şcoli de cercetare. stfel+ conform opiniei specialiştilor din omania ambala"ele sunt+ materiale

sau obiecteal căror rol constă în păstrarea calităţii mărfurilor şi asigurarea integrităţii pe timpul

păstrării+ transportului şi al desfacerii .

#1



-n literatura de specialitate din 0ranţa+ ambala"ele se definesc ca Gobiecte destinate a

conţine produse sau mărfuri şi livrate clienţilor în acelaş timp cu conţinutul lor; NGContabilite

Henerale;+ .9iPol 3 aris+ Editura 1((1Q.

-n epublica 9oldova pentru ambala"e este atestată următoarea definiţie

;Obiecte de împac*etare+ transportare şi păstrare a mărfurilor+ produselor finite+ materii prime+materialelor+ combustibil+ şi altor valori în diverse ramuri ale economiei naţionale; N>u*ari;)cet

tarîJJ Contabilitate şi audit 2''<+ nr.<+ Q.

Heneralizînd noţiunea despre ambala"e merită atenţie faptul că o trăsătură specifică a

acestuia în cadrul activităţii comerciale+ o reprezintă funcţia de îmbunătăţire a aspectului

comercial a mărfurilor şi astfel+ ambala"ele sunt materiale sau obiecte destinate păstrării calităţii

iniţiale ale mărfurilor şi altor bunuri economice care contribuie la prelungirea duratei de păstrare+

la îmbunătăţirea aspectului comercial şi la asigurarea integrităţii mărfurilor în timpultranşportării+ stocării şi desfacerii.

Conform prevederilor paragrafului nr. = al $/C 2 ;$tocuri de mărfuri şi materiale;

ambala"ele sunt calificate drept elemente patrimoniale atribuite în componenţa stocurilor+ în

ordinea evaluării şi contabilizării este+ într,o oarecare măsură+ similară mărfurilor.

-n unitatea de comerţ intrarea în patrimoniu a ambala"elor se efectuiază împreună cu

mărfurile şi se recepţionează în baza documentelor de însoţire eliberate de furnizori. Hestionarul

acceptă ambala"ele prin verificarea cantităţii+ calităţii şi componenţei acestora. -n cazul stabilirii

unor abateri între datele reale şi cele consemnate în documente+ se stabilesc procesele, verbale în

conformitate cu regulile de recepţie a mărfurilor. !e obicei+ informaţia privind ambala"ele primite

se generează în aceleaşi registre cu mărfurile în situaţia cînd volumul circulaţiei ambala"elor este

esenţial+ şi aparte în scopul delimitării răspunderii materiale.

reţul de ac*iziţie a ambala"elor primite împreună cu mărfurile+ se negociază şi se

stipulează în contract.

-n cazul cînd recepţionarea ambala"elor nu au fost prevăzute prin condiţiile contractuale+

cînd valoarea lor nu se include în suma spre decontare+ nu sunt reclamate de către furnizori dar pot

fi utilizate în continuare+ se recepţionează la valoarea venală a acestora conform unui proces,

verbal separat.

entru evaluarea şi decontarea aceluiaş tip de ambala"e primite de la diferiţi furnizori cu

diverse preţuri de ac*iziţie sunt valabile prevederile paragrafului 21,2? ale $/C 2 G$tocuri de

mărfuri şi materiale;care prevăd

1. /otiunile generale privind metodele de evaluare 0B0O+ C94

2. Cazurile de folosire a metodei de identificare 5destinate unor proecte speciale64

#2



#. Cazurile de folosire a metodei 0B0O 5în cazul sortimentului variat al stocurilor64

entru contabilitatea operaţiunilor cu ambala"ele se utilizează contul 21< G9ărfuri;+

subcontul 21<.# Gmbala"e cu marfă şi gol;. Cu a"utorul acestui cont se ţine evidenţa e%istenţei şi

mişcării ambala"elor goale şi a celor cu marfă+ neincluse în preţul mărfii.

-n aşa fel intrarea ambala"elor în patrimoniu la valoarea de ac*iziţie fără ta%a pe valoareadăugată se înregistrează în următoarea formulă contabilă

!ebit 21< G9ărfuri;+ subcontul 21<.# Gmbala"e cu marfă şi gol;

Credit ?21 G!atorii pe termen scurt privind facturile comerciale;

-n mod similar cu mărfurile+ ta%a pe valoare adăugată inclusă în valoarea ambala"elor

devine deductibilă pentru suma înscrisă în factura privind ta%a pe valoare adăugată primită de la

furnizorul plătitor de ta%ă pe valoare adăugată+ cerinţă impusă de articolul 1'2 Codul 0iscal+ >itlul

BBB G>a%a pe valoare adăugată;+ nr.11?3ABBB din 1< aprilie 1((8+ N9onitorul Oficial 1((8+ nr.',1Q.

7a ieşirea din patrimoniu a ambala"elor cu mărfurile eliberate cumpărătorilor evaluarea se

e%ecută prin aplicarea uneia din metodele e%istente C9+ 0B0O+

!ocumentarea ieşirii din patrimoniu a ambala"elor se efectuiază în mod distinct pentru

comerţ cu amănuntul şi cel cu ridicata. -ntreprindearea de comerţ cu ridicata+ de obicei+

comercializează mărfuri în ambala"ele primite de la producători.

mbala"ele se includ în documentele de însoţire a ieşirilor cu specificaţia sumei de ta%ă pe

valoare adăugată.

mbala"ele deteriorate sau nefuncţionabile sunt apreciate drept pierderi din operaţiile cu

ambala"ele într,un proces,verbal. C*eltuielile ce ţin de repararea+ întreţinerea şi operarea

ambala"elor+ în conformitate cu prevederile $/C # GComponenţa consumurilor şi c*eltuielilor

întreprinderii; se atribuie la alte c*eltuieli operaţionale şi se evidenţiază la contul <1 Glte

c*eltuieli operaţionale;.

stfel în componenţa acestor pierderi se atribuie

entru saci 3 diferenţe de preţ condiţionate de diminuarea calităţii şi categoriei acestora4

entru ambala"ele de lemn 3 c*eltuielile legate de repararea acestora.

entru ambala"ele de natura mi"loacelor fi%e 3 uzura calculată pentru ambala"e+

c*eltuielile privind reparaţia şi întreţinerea acestora+ precum şi c*eltuielile de manipulare

la recuperarea lor.

-n comerţ cu ridicata evidenţa ambala"elor se ţine în baza fişelor de magazie pentru fiecare

tip în parte.

##



!e menţionat+ că ordinea de calculare a ta%ei pe valoare adăugată pentru operaţiile cu

marfă este valabilă şi pentru operaţiile cu ambala"ele. stfel la livrarea acestora se înscrie factura

de e%pediţie la care se ane%ează factura fiscală cu suma calculată.

2.3.Contabilitatea vîn1ării mărfurilor în unităţile comerciale cu

ridicata

!imensionarea stocurilor de mărfuri necesare desfăşurării continuie a activităţii comerciale+

în condiţiile de utilizare "udicioasă a capitalurilor disponibile costituite din surse interne sau din

afară+ este o etapă *otărîtoare în aprecierea activităţii de comerţ.

stfel crearea lotului comercial prin aprovizionare şi stocare+ determină culegerea

informaţiei primare atribuite întîmplător+ le prelucrează şi produce informaţii elaborate pentru faza

de finalizare a circulaţiei mărfurilor , vînzarea.

-n obiectiv financiar stocurile de mărfuri e%istente şi propuse spre desfacere se valorifică

în cadrul unui ciclu de e%ploatare+ în care se conţine şi faza de comercializare a acestora.

ealizarea neîntreruptă a ciclului de e%ploatare comercial+ determină obţinerea disponibilităţilor

băneşti necesare atît reluării aprovizionărilor+ cît şi asigurării profitului.

-n formă sc*ematică+ ciclul de e%ploatare al unei întreprinderi comerciale se reprezintă în

figura nr. 1

0ig. 1 0lu%ul comple% al circulaţiei mărfurilor

@înzarea de mărfuri este scopul activităţii comerciale şi doar veniturile din vînzăriinfluienţiază rezultatul financiar al activităţii întreprinderii. -n aşa mod+ contul de rezultate al unei

:-C >< ,?2@2+ AC6+B+++ @2!+B-2+

'0n5ări 0n ;lăţicredit Dn numerar prin virament

C,;?2?:-2+ !umerar CA+<2+< >epuneri EA!C? la cont

Dnca3ări 'irament

#



întreprineri comerciale cuprinde trei părţi componente venit din vînzări4 costul mărfurilor

vîndute4 c*eltuielile aferente operaţiilor cu mărfuri.

7a etapa actuală+ problema de bază a contabilităţii operaţiilor comerciale se a%ează asupra

opiniei de înregistrare contabilă a operaţiunilor de comercializare+ a venitului din vînzărea

mărfurilor şi a ta%elor calculate la aceste operaţii în registrele contabile şi rapoartele financiare.7a vînzarea mărfurilor en gros se presupune eliberarea mărfurilor către cumpărători în

baza următoarelor documente de însoţire factura de e%pediţie4 contul factură4 certificatul de

calitate etc. entru totalizarea informaţiei privind cantităţile de mărfuri eliberate cumpărătorilor se

vor e%ecuta în Gegistrul de evidenţă a vînzărilor; 5ane%a nr.1'6 privind informaţia despre ta%a pe

valoare adăugată.

)tilizarea registrelor de evidenţă a procurărilor şi vînzărilor 5ane%a nr.=6 si 5ane%a nr.1'6

permite facilitarea evidenţei ta%ei pe valoare adăugată aferente mărfurilor procurate şi vîndute cucote diferite a ta%ei pe valoare adăugată 52'D+ 8D6. -n cazul uleiurilor te*nice e stabilită mărimea

ta%ei pe valoare adăugată , 2'D+ prin 7egea bugetului pe anul 2''8.

7a baza contractelor şi dispoziţiilor+ înştiinţărilor despre fondurile alocate conform

înţelegerilor dintre furnizori şi clienţi privind repartizarea mărfurilor+ secţia de comerţ a bazei dă

dispoziţie la depozit cu privire la eliberarea mărfurilor. e baza ordinilor şi dispoziţiilor se

întocmesc documentele referitoare la eliberarea mărfurilor. -n ele se indică cantitatea şi calitatea

mărfii.

-ntocmirea documentelor este diferită la eliberarea mărfurilor alimentare şi a celor

nealimentare. !upă alegerea mărfurilor factura împreună cu ane%ele se transmite în contabilitate

pentru ta%are.

Eliberarea mărfurilor nemi"locit recepţionarilor 5transportare proprie6 se realizează pe baza

unor procuri şi buletinului de identitate a reprezentantului recepţionarului. cest reprezentant

semnează documentele direct la depozirtul bazei de comerţ cu ridicata.

Contabilizarea operaţiunilor de vînzare a mărfurilor cu ridicata se realizează prin

următoarele înregistrări contabile

-n cursul trimestrului B@ al anului 2''8 la întreprinderea $..7 G>a*o,rod; sau înregistrat

livrări de mărfuri la preţ de vînzare în valoare de 1#'(1(<+#? lei + fiind documentate aceste

mărfuri prin facturi fiscale 5ane%a nr.116 + a căror sume sunt înregistrate în "urnal order a contului

221 5ne%a nr.126 prin formulele contabile

1. !ebit contul 221 :Creanţe pe termen scurt aferente facucturilor comerciale; 3

1#'(1(<+#? lei

#?



Credit contul =11 ++ @enituri din vînzări ++, 1#'(1(<+#? lei

inînd cont de cotele procentuale ale >@ în acelaş "urnal order pe contul 221 5ane%a nr.86 este

reflectată valoarea >@ calculată la mărfurile vîndute prin formula contabilă

2. !ebit contul 221:Creanţe pe termen scurt aferente facucturilor comerciale;

,2?<22<+'# lei Credit contul ?# :!atorii privind decontările cu bugetul;, 2?<22<+'# lei

-n baza facturilor fiscale comerciale emise au fost înregistrate vînzări de mărfuri la întreprinderea

$7 >a*o, rod . c*itarea acestor facturi de către clienţi a fost efectuată prin virament bancar în

baza ordinului de plată 5ane%a nr.1#6care au fost înregistrate în contabilitate în "urnal order

contului 221 5ane%a nr.126 .

#. !ebit contul 22 : Conturi în valută naţională;,12(81+< lei

Credit contul 221:Creanţe pe termen scurt aferente facucturilor comerciale;,12(81+< lei

O parte din creanţele comerciale au fost decontate în baza avansurilor anterior primite de la

clienţii $7 >a*o,rod cum ar fi !E>$ sec. $ec Centru şi 9olcom $7 pentru care în "urnal

order 5ane%a nr.126 este contabilizată decontarea reciprocă prin formula contabilă

eflectarea avansului reflectat de către clienţi

. !ebit contul 22 : Conturi în valută naţională;, 18'?=+1 lei

Creditul contul ?2# :vansuri pe termen scurt primite;, 18'?=+1 lei

Concomitent >@ aferentă avansului încasat

!ebit contul 22? ++ Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul++, #''(+' lei

Credit contul ?# :!atorii privind decontările cu bugetul;, #''(+' lei

.1 !ebit contul 221:Creanţe pe termen scurt aferente facucturilor comerciale;,

1#'(1(<+#? lei

Credit contul =11 ++ @enituri din vînzări ++, 1#'(1(<+#? lei

!ebit contul 221:Creanţe pe termen scurt aferente facucturilor comerciale;,

2?<22<+'# lei

Credit contul ?# :!atorii privind decontările cu bugetul;, 2?<22<+'# lei

7a valoarea de bilaţ a mărfurilor vîndute.

.2 !ebit contul <11 ++Costul vînzărilor++, 12#=1('+=1 lei

Credit contul 21< G9ărfuri;+, 12#=1('+=1 lei

>recerea în cont a avansului primit de către clienţii $..7 ++>a*a,rod++ !irecţia de învăţămînt şi

sport sector Centru şi 9oldcom $..7.

.# !edit contul ?2# :vansuri pe termen scurt primite; 3 18'?=+1 lei

#=



Credit contul 221:Creanţe pe termen scurt aferente facucturilor comerciale;, 18'?=+1

lei

>recerea în cont a sumei >@ aferente avansului.

!ebit contul ?# :!atorii privind decontările cu bugetul;,#''(+' lei

Credit contul 22? ++ Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul++,#''(+'lei

$e trece la c*eltueli suma de #?#1+'# lei din motiv ca firma :9oldcom $7; sa înc*is

întocminduse următoarea formulă contabilă

?. !edit <1# ++C*eltuieli generale şi administrative++ ,#?#1+'# lei

Credit contul 221:Creanţe pe termen scurt aferente facucturilor comerciale;3#?#1+'#

lei

entru aprecierea costului mărfurilor vîndute de către unităţile de comerţ+ în conformitatecu prevederile paragrafului 232? ale $/C 2 G$tocuri de mărfuri şi materiale; sunt utilizate în

funcţie de specificul şi interesele agenţilor economici+ se poate adopta una din metodele de

evaluare metoda costului mediu ponderat 5C96+ metoda primei intrări 3 primei ieşiri 50B0O6+

metoda ultimei intrări care au fost descrise detaliat în întrebarea 1.2. CapitolulB.

7a $..7. :>a*a,rod; se foloseşte metoda de evaluarea a costului mediu ponderat

5C96. 5ane%a nr.16

!ebit contul <11++Costul vînzărilor++,#?11'+#' lei

Credit contul 21< :9ărfuri;, #?11'+#' lei

Conform metodei 0B0O+ marfa ieşită din depozitul întreprinderii este evaluată la costul de

ac*iziţie a primei intrări.

!eoarece la unitatea de comerţ analizată se foloseşte metoda C9 aratam ca e%emplu

cum se foloseşte metoda 0B0O E%emplu

rimele ieşiri au fost evaluate la preţul de #+8= leiJunitate+ aparţinînd lotului de marfă din luna

trecută+ fiind totodată stoc iniţial pentru luna curentă. e măsura epuizării lotului mărfurile ieşite

se evaluiază la preţ de ac*iziţie a lotului următor pînă la completarea cantităţii ieşite.

#<



Calculul cotului mărfurilor vndute prin metoda @+@-8

!ata Bntrări Besiri $tocCantit

5Pg6

reţ

5lei6

$uma

5lei6

Cantit

5Pg6

reţ

5lei6

$uma

5lei6

Cantit

5Pg6

reţ

5lei6

$uma

5lei6

'1.11 #1(1 #+8= 12#1<+2 #1(1 #+8= 12#1<+2'2.11 =#22' #+<( 2#(='# #1(1

=#22'

#+8=

#+<(

12#1<+2

2#(='#'=.11 88+ #+=? 1<82+== #1(1

=#22'

88+

#+8=

#+<(

#+=?

12#1<+2

2#(='#

1<82+=='=.11 =#< #+8= 2?8+8'=.11 821 #+8= #1=('=.11 1<## #+8= ==8(+#'=.11 1'''' #+<( #<('''=.11 =? #+<( 1<=''=.11 88+ #+=? 1<82+=$old

'=.11

8?<? #+<( 18'((

7a formarea preţului de vînzare întreprinderea poate aplica un adaos comercial negociabil cu

fiecare client în parte şi nu poate fi unic pentru toţi.

Capitol#l III. Control#l de $e1ti#ne al 1toc#rilor de marf#ri %i

am&ala3e

#8



3.%. istemul de rapoarte al gestionarilor privind mişcarea şi e(istenţa

mărfurilor şi ambalaelor

Evidenţa operativ valorică a stocului şi mişcării mărfurilor se ţine de regulă cu a"utorul

Gaportului de gestiune; 5ane%a nr.1?6. aportul de gestiune cuprinde informaţii valorice privind

stocurile intrăriJieşire de mărfuri şi ambala"e. !upă întocmirea acestora se predă în contabilitate

unde se verifică şi se efectuiază contabilizarea înregistrărilor.

-n unităţile de comerţ cu ridicata raportarea gestionarilor se e%ecută de cel puţin o dată în

1? zile+ ce nu e cerut. Hestionarul prezintă în contabilitate două tipuri de rapoarte de gestiune

1. aportul privind e%istenţa şi circulaţia mărfurilor la depozit4

2. aportul privind circulaţia ambala"elor416. aportul privind e%istenţa şi circulaţia mărfurilor la depozit este întocmit de către gestionar

pentru fiecare sector în parte în două e%emplare şi conţine elementele

a6 !enumirea unităţii

b6 !enumireaJcodul sectorului+ secţiei

c6 /umele gestionarului

d6 /umărul de ordine

e6 !urata de raportare 51 31?+1= 3#16.

)n e%emplar+ împreună cu documentele "ustificative+ se predă la compartimentul gestiunii

stocurilor. -n cadrul acestui compartiment se verifică legalitatea şi realitatea documentelor+

precum şi modul de evaluare a stocurilor înregistrate în Gaportul de gestiune

$oldul iniţial este preluat din raportul de gestiune a perioadei precedente. Bntrările de mărfuri

prevăd includerea următoarei informaţii

/umărul şi data documentului de însoţire

!enumirea furnizorului

@aloarea totală a mărfurilor

@aloarea totală a ambala"elor

$uma totală a adaosului calculat la aceste mărfuri.

Beşirile includ informaţia privind vînzările de mărfuri

/umărul şi data documentului de livrare

!enumirea cumpărătorului

@aloarea mărfurilor la preţ de vînzare

@aloarea ambala"elor.

#(



-ntr,o coloană aparte contabilul indică contul corespondent aferent formulei contabile unde

debitul contului este 21< G9ărfuri; şi respectiv contul corespondent în care 21< G9ărfuri; este în

creditul.

-n partea de "os a primei părţi se calculă totalul pentru intrările de mărfuri+ iar pe partea a

doua se calculă suma de totalizare şi se înscrie soldul final al mărfurilor la sfîrşitul perioadei degestiune.

!easemenea se mai înscrie numărul documentului ce caracterizează intrarea şi ieşirea de

mărfă precum şi soldul mărfurilor la sfîrşitul lunii în litere.

$oldul la sfîrşitul perioadei se stabileşte prin calcul 5$old iniţial >otalul intrărilor ,

>otalul ieşirilor6 e%primînd valoric stocul de mărfuri e%istent în gestiune la sfîrşitul zilei.

Bntrările şi ieşirile sunt înregitrate în raportul gestionarului în baza documentelor primare.

aportul întocmit 5e%emplarul original6 împreună cu actele "ustificative ale operaţiilor de intrări şiieşiri+ cu aprobarea conducătorului+ este transmis contabilului3şef+ sau a"utorul contabilului.

Contabilul verifică şi analiziază documentele ane%ate din punct de vedere a corespunderii

perioadei de gestiune+ prezenţa semnăturilor necesare ş.a.

!upă efectuarea controlului preventiv se purcede la prelucrarea raportului. entru fiecare

document inclus în raportul gestionarului contabilul întocmeşte formula contabilă referitoare la

intrarea şi ieşirea 5vînzarea6 mărfurilor.

entru reflectarea operaţiilor în registrul contabil al contului 21<.1 G9ărfuri în depozit;

operaţiile economice sunt grupate în dependenţă de conturile utilizate.

-n registrul contului 21<.1 G9ărfuri în depozit; sunt reflectate operaţiile prezentate în

debitul contului 21<.1 G9ărfuri în depozit; şi creditul conturilor în dependeţă de calea de

aprovizionare 5furnizori+ persoane fizice6 şi separat operaţiile creditului contului 21<.1 G9ărfuri în

depozit; conform vînzărilor.

26. aportul privind circulaţia ambala"elor e format din două părţi

rima parte este utilizată pentru înregistrarea intrării şi vînzării de ambala"e cu indicarea

denumirii vînzătorului şi cumpărătorului.

doua parte este utilizată pentru înregistrarea valorii ambala"elor rămase în stoc. Este

descifrată pe tipuri de ambala"e în dependenţă de tipul acestora.

3.2. +rgani1area evidenţei analitice a mărfurilor şi ambalaelor în depo1ite şi

contabilitate

'



Organizarea evidenţei analitice a mărfurilor şi ambala"elor s,a împletit tot mai mult cu

evidenţa operativă la subunităţi tocmai ca urmare a creşterii comple%ităţii flu%urilor de mărfuri+ a

numărului de unităţi+ a formelor de aprovizionare+ a fluctuaţiei permanente a preţurilor şi multe

altele.

ractica financiar,contabilă ne oferă numeroase variante de organizare a evidenţei analiticeşi operative a mărfurilor şi ambala"elor+ cum ar fi

a6 9etoda operativ contabilă

b6 9etoda pe partide

c6 9etoda cantitativ,valorică

d6 9etoda global,valorică

4etoda inventar#l#i permanent se utilizează la întreprinderile mari. $pecificul acesteimetode constă în următoarele

$tocul final de la sfîrşitul perioadei precedente devine stocul iniţial al perioadei curente 4

-n cursul perioadei de gestiune conturile de stocuri de mărfuri se debitează cu toate

intrările de mărfuri evaluate la cost de ac*iziţie şi se creditează cu toate ieşirile de mărfuri

evaluate după una din metode costul mediu ponderat+ 0B0O.

$tocul final stabilit după punerea de acord a datelor din contabilitate cu cele constatate în

urma inventarierii este raportat ca sold iniţial la începutul perioadei următoare.

elaţia de calcul a acestei metode este

$old final R $old iniţial Bntrări 3 Beşiri

ceastă metodă prezintă avanta"ul că datorită înregistrărilor tuturor intrărilor şi ieşirilor în

conturile de mărfuri dă posibilitatea de a cunoaşte în orice moment e%istenţa mărfurilor atît din

punct de vedere cantitativ cît şi valoric.

a6 ,etoda operativ)contabilă 5metoda pe solduri6

,etoda operativ)contabilă 5pe solduri6 implică ţinerea la locul de depozitare a evidenţei

operative cantitativ pe categorii. 7a contabilitate se ţine evidenţa valorică desfăşurată pe gestiuni+

iar în cadrul gestiunilor+ pe grupe sau subgrupe de bunuri.

1



Hestionarul înregistrează documentele "ustificative cu privire la stocuri în G0işa de magazie;

care este vizată de contabilul şef. stfel+ după fiecare operaţiune se poate determina stocul

cantitativ. $erviciul contabilitate verifică înregistrările din G0işele de magazie; şi preia

documentele respective împreună cu borderourile întocmite de către gestionar+ separat pentru

bunurile intrate şi pentru cele ieşite+ înscriind preţul şi calculInd valoarea lor.

>otalurile valorice stabilite sunt înscrise în G0işa centralizatoare a mişcărilor valorice pe

grupe de stocuri; întocmită separat pentru intrări şi pentru ieşiri. Concordanţa dintre stocurile

înregistrate cantitativ în G0işele de magazie; şi datele valorice din G0işa centralizatoare a

mişcărilor valorice pe grupe de mărfuri; se realizează cu a"utorul documentului denumit

Gegistrul stocurilor;. cest registru se desc*ide anual la compartimentul contabilităţii gestiunii

stocurilor. 7a sfIrşitul fiecărei luni+ stocurile din G0işele de magazie; se înscriu în Gegistrul

stocurilor;. ceste stocuri se evaluează în conformitate cu metodele de evaluare adoptate de

unitatea patrimonială la intrarea şi la ieşirea din patrimoniu a stocurilor. entru fiecare grupă de

elemente stocate+ stocul valoric din Gegistrul stocurilor; trebuie să fie egal cu soldul din G0işa

centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de stocuri;. -n caz de neconcordanţă+ se verifică

operaţiile la grupa respectivă de bunuri.

9etoda operativ,contabilă prezintă avanta"ul că se poate utiliza în cazul aplicaţiilor

computerizate în cadrul cărora e%istenţa şi mişcările cantitative ale stocurilor sunt urmăriteoperativ+ iar cele valorice sunt urmărite periodic+ cu ocazia înregistrărilor în contabilitatea

gestiunii stocurilor.

b6 ,etoda pe partide

ceastă metodă presupune evidenţa mărfurilor şi ambala"elor+ în care se duce evidenţa

separată+ reieşind din partida în care s,au inclus şi perioada de aprovizionare.

Ea permite utilizarea metodei 0B0O la înregistrarea costului mărfurilor vîndute.

-n cadrul metodei pe partide se înregistrează mărfurile într,o carte de evidenţă analitică a

mărfurilor la depozit în care se efectuează înregistrările privind intrările şi vînzările pe anumite

perioade 5luni6.

d# ,etoda de evidenţă cantitativ)valorică

,etoda cantitativ)valorică 5pe fişe de conturi analitice6+ în forma sa clasică+ constă în ţinereaevidenţei cantitative pe categorii de bunuri materiale la locul de depozitare+ iar la contabilitate a

2



evidenţei cantitativ,valorice.

7a locul de depozitare a bunurilor se primesc documentele privind intrările şi ieşirile de

bunuri. ceste documente se înregistrează cantitativ în G0işa de magazie;. )lterior documentele

sunt predate la contabilitate pe bază de borderou semnat de gestionar şi de reprezentantul

compartimentului de contabilitate.

7a compartimentul contabilităţii gestiunii stocurilor se realizează o verificare a e%actităţii şi

oportunităţii înregistrărilor din fişele de magazie. poi se realizează evaluarea cantităţilor

consemnate de gestionar ţinInd cont de metodele de evaluare acceptate de legislaţie şi adaptate de

unitatea patrimonială. entru fiecare element stocabil se desc*ide cIte o G0işă de cont analitic

pentru valori materiale; în care se face înregistrarea cantitativ şi valoric pentru fiecare intrare sau

ieşire din stoc.

Concomitent cu înregistrarea fiecărui document de intrare sau ieşire+ în G0işa de cont

analitic pentru valori materiale; se pot întocmi situaţii centralizatoare+ cum sunt G$ituaţia

stocurilor intrate; şi G$ituaţia stocurilor ieşite;. ceste situaţii stau la baza înregistrărilor în

contabilitate deoarece în documente intrările şi ieşirile sunt grupate pe conturi corespondente ale

conturilor de stocuri.

Controlul gestionar,contabil al stocurilor+ în situaţia metodei cantitativ,valorice+ se realizează

prin

• confruntarea datelor cantitative din G0işele de magazie; cu datele similare din G0işele de

cont analitic pentru valori materiale;4

• concordanţa datelor valorice din G0işele de cont analitic pentru valori materiale; cu

totalurile balanţelor analitice de verificare a conturilor de stocuri.

9etoda cantitativ,valorică prezintă avanta"ul că poate furniza în orice moment date cu privire

la e%istenţa şi mişcarea stocurilor. re însă dezavanta"ul că necesită un volum mare de muncă pin

faptul că înregistrarea mişcărilor cantitative de mărfuri se face pentru necesităţi de control în

vederea asigurării integrităţilor lor+ atît în fişele de depozit cît şi în fişele de cont analitic de la

contabilitatea gestiunii stocurilor. rincipalul inconvenient al acestei metode este volumul mare de

muncă deoarece înregistrarea mişcărilor cantitative de bunuri se face atIt la locurile de depozitare+

cIt şi la contabilita.

#



@ersiunea simplificată a metodei cantitativ,valorice constă în comasarea evidenţei

operative de la locurile de depozitare cu evidenţa analitică a elementelor stocabile de la

compartimentul contabilitate. stfel+ G0işa de magazie; este înlocuită la locul de depozitare cu

G0işa de cont analitic pentru valori materiale; pentru fiecare element stocabil în parte. ceastă

versiune este denumită metoda valorică la locul de depozitare. rincipalul avanta" al acesteiversiuni este faptul că furnizează operativ date cu privire la situaţia stocurilor concomitent cu

reducerea volumului de muncă.

e# ,etoda de evidenţă global)valorică

,etoda global)valorică se realizează prin ţinerea evidenţei stocurilor numai valoric+ atIt la

nivelul gestiunii operative+ cIt şi în contabilitate. ceastă metodă este utilizată pentru evidenţa

mărfurilor şi ambala"elor aflate în unităţile de desfacere cu amănuntul.

-n aplicarea metodei global,valorice+ evidenţa operativă la locurile de depozitare nu se face cua"utorul G0işelor de magazie;+ ci se realizează cu a"utorul Gaportului de gestiune;. -n acesta sunt

înregistrate valoric intrările şi ieşirile din fiecare zi+ pe baza documentelor "ustificative. 7a

sfIrşitul fiecărei zile se stabileşte soldul valoric.

!e obicei se utilizează la întreprinderi mici. 9etoda prezintă avanta"e semnificative deoarece se

reduce volumul de muncă.



$c*ematic realizarea evidenţei operative şi analitice a gestiunilor de mărfuri potrivit

metodei operativ,contabile sau pe solduri este prezentată în figura nr.2

DOCUMENTE DOCUMENTEPRIVIND PRIVINDINTRĂRILE DE IEŞIRILE DE

MĂRFURI MĂRFURI

FIŞA DE DEPOZIT

REGISTRUL STOCURILOR

FIŞA CENTRALIZATOARE A

MIŞCĂRIIMĂRFURILOR PE GRUPE

BALANŢA DE VERIFICARE

SITUAŢIA SITUAŢIAMĂRFURILOR MĂRFURILOR

INTRATE IEŞITE

REGISTRU CONTABIL

0ig.2. ealizarea evidenţei operative şi analitice a gestiunilor de mărfuri

conform metodei operativ,contabile.

$c*ematic realizarea evidenţei operative şi analitice a gestiunilor de mărfuri+ potrivit

metodei cantitativ,valorice se prezintă în figura nr.#.

DOCUMENTE DOCUMENTEPRIVIND PRIVINDINTRĂRILE DE IEŞIRILE DE

?



MĂRFURI MĂRFURI

FIŞA DE CONT ANALITICPENTRU MĂRFURI

BORDEROU DE PREDAREA DOCUMENTELOR

BALANŢA DE VERIFICAREANALITICĂ

SITUAŢIA SITUAŢIAMĂRFURILOR MĂRFURILOR

INTRATE IEŞITE

REGISTRU CONTABIL

0ig.#. ealizarea evidenţei operative şi analitice a gestiunilor de mărfuri

potrivit metodei cantitativ,valorice.

$c*ematic realizarea evidenţei operative şi analitice a gestiunii de mărfuri potrivit metodei

global,valorice se prezintă astfel în figura nr.

DOCUMENTE DOCUMENTEPRIVIND PRIVIND

INTRĂRILE DE IEŞIRILE DEMĂRFURI MĂRFURI

FIŞA DE DEPOZIT

FIŞE DE CONT PENTRUOPERAŢIUNI DIVERSE

BALANŢA DE VERIFICARE

SITUAŢIA SITUAŢIA

=



MĂRFURILOR MĂRFURILORINTRATE IEŞITE

REGISTRU CONTABIL

0ig. . ealizarea evidenţei operative şi analitice a gestiunilor de mărfuri

potrivit metodei global,valorice.

-n cazul folosirii metodei de evidenţă permanentă+ conturile de mărfuri se debitează şi se

creditează cu intrările şi ieşirile de valori marfare pentru fiecare operaţie în parte. !atorită acesteimodalităţi se poate uşor determina cantitatea rămasă în stoc şi valoarea mărfurilor stocate.

/. 4etoda de eviden"ă periodică

ceastă metodă poate fi utilizată la întreprinderi mici şi în cazul mărfurilor. Ea poate fi

utilizată la unităţile de vînzare cu amănuntul+ farmacii ş.a. ceastă metodă nu prevede evidenţa

sistematică a mişcării stocurilor din cursul unei perioade de gestiune. Ea presupune stabilirea

ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate la finele fiecărei luni.

$pecificul metodei constă în următoarele

$tocul de la începutul perioadei de gestiune este stabilit prin inventariere la sfîrşitul

perioadei de gestiune precedentă 4

e parcursul perioadei de gestiune în conturile de stocuri nu se înregistrează nici o ieşire

de elemente stocabile+ aftfel pentru intrarea mărfurilor+ evidenţa se duce într,un cont

distinct prevăzut de a fi utilizat doar de întreprinderile care şi,au ales metoda periodică de

evidenţă a stocurilor.

7a sfîrşitul perioadei de gestiune se efectuează inventarierea pe feluri şi tipuri de elemente

stocabile+ astfel stocul final stabilit în urma inventarierii se evaluează conform

metodologiei 5baza de evaluare este metoda costului ponderat total6 şi se reflectă în

conturile de mărfuri+ totodată are loc anularea soldului iniţial 4

!upă evaluarea soldului final se stabileşte cantitatea de mărfuri ieşite în baza următoarelor

relaţii

<



Beşiri R $old inişial Bntrări 3 $old final

-n cazul utilizării acestei metode se renunţă la utilizarea în cursul lunii a conturilor de

mărfuri pentru evidenţa intrărilor şi respectiv a recalculării după fiecare intrare. rin urmare

conturile de mărfuri sunt utilizate numai la începutul şi sfîrşitul lunii.7a sfîrşitul fiecărei luni se stabilesc stocurile de mărfuri şi se înregistrează în conturile de

stocuri de mărfuri cu micşorarea c*eltuielilor. ceste stocuri de mărfuri vor deveni stocuri iniţiale

ale lunii următoare şi ele se vor anula prin includerea lor pe c*eltuieli la începutul lunii următoare.

!ezavanta"ele acestei metode sunt

• Orice eroare sau o misiune de înregistrare comisă la efectuarea inventarierii duce la

informaţii false în documentele de sinteză.

•

Orice pierdere sau furt din depozitele întreprinderii este tratată ca o ieşire amărfurilor fiind incluse în c*eltuielile operaţionale.

Evidenţa analitică a ambala"elor se şine în mod analogic cu cea a mărfurilor. legerea

metodei sau a combinaţiei acestora este iarăşi o problemă de opţiune a conducerii agenţilor

economici+ dar cel puţin mutaţiile comerciale+ ceea ce primează este posibilitatea individualizării

perfecte a fiecărei gestiuni 5unigestionară sau în responsabilitate colectivă6+ ca şi a determinării

stocului sau soldului valoric supus controlului cu uşurinţă şi la orice moment dorit.

rivită pe ansamblu problematica organizării evidenţei analitice a stocurilor înconcordanţă cu datele din contabilitatea sintetică+ are rolul de a răspunde unor cerinţe de mare

importanţă în economia societăţii comerciale+ cum ar fi

-ndeplinirea obligaţiilor contractuale de aprovizionare şi desfacere 4

E%istenţa în cantităţi necesare a sortimentelor de mărfuri solicitate de clienţi

!epistarea imobilizărilor sau stocurilor fără mişcare+ cu mişcare lentă+ e%cedentare+

nesolicitate de clienţi+ asezoniere+ degradate sau cu termenele de garanţie e%pirate.

espectarea regulilor generale de consemnare în documente a intrărilor şi ieşirilor+

de gestionare a elementelor patrimoniale4 inventarierea periodică şi controlul faptic al

stocurilor+ asigurîndu,se astfel încadrarea într,o disciplină economică strict necesară

funcţionării agenţilor economici în condiţiile rentabilităţii şi eficienţă.

-n acest conte%t se remarcă funcţionarea pac*etului conturilor de :stocuri; şi a

desfăşurătoarelor lor în analitic de aşa manieră încît organele de decizie şi control să poată obţine

şi alte informaţii detaliate privitoare la ritmul şi sursele de aprovizionare+ mărimea şi natura

c*eltuielilor de transport,aprovizionare sau de circulaţie etc.+ ceea ce permite noi strategii în

8



aprovizionare+ alegerea partenerilor 5furnizorii+ clienţi6 corespunzător intereselor firmei+ dar şi

disciplinei acestora.

Evidenţa operativă şi controlul faptic al stocurilor permit luarea la timp a măsurilor

necesare pentru asigurarea condiţiilor optime de depozitare+ a siguranţei şi evitării deprecierilor+

toate avînd drept scop gestionarea pe baze eficiente a celei mai importante componente a patrimoniului fiecărui agent economic. Bar toate acestea sunt apriori un important pas înainte spre

consolidarea economică şi creşterea eficienţei oricărei firme.

(



" N C 4 I *

0iecarea unitate economică necesită un stil nou a activităţii sale bazate pe fle%ibilitate+

dinamism şi previziune. -ntreprinderea+ pe de o parte . are necesitatea de a dispune de informaţie

completă pentru luarea decizilor de gestiune şi pentru aprecierea rezultatelor activităţii sale+ ia pe

de altă parte+ ea trebue să prezinte informaţia respectivă celor care si,au investit sau careintenţionează sa,şi investească în ea mi"loacele.

-n teza prezentă se precaută contabilitatea circulaţiei mărfurilor în baza materialului

practic al $7 :>a*o,rod;.

7ucrarea a inclus cele mai importante probleme din domeniul organizării

contabilităţii în unităţile de comerţ cu ridicata.

$tudierea temei respective oferă posibilitatea de a reliefa rolul organizării

contabilităţii în comerţul cu ridicata , verigă importantă atît în circulaţia mărfurilor+ cît şiîn realizarea producţiei şi satisfacerea nevoilor+ sistemul de evidenţă contabil , fiabil şi

adecvat cu sarcinele şi obiectivele sale+ asigură prote"area activelor întreprinderii şi

e%actitatea evidenţei sintetice şi analitice. 9ai mult ca atît activele fiind categoriea cea

mai vulnerabilă la delapidări şi furturi+ evidenţa contabilă asigură procedee şi te*nici de

control contabile să asigure prevenirea acestora.

nalizînd materialul practic $7 :>a*o,rod; privind contabilitatea circulaţiei

mărfurilor în unităţile de comerţ cu ridicata la putem menţiona faptul că evidenţa

aprovizionărilor+ e%istenţei şi vînzărilor de mărfuri se ţine în conformitate cu $tandardele

/aţionale de Contabilitate+ lanul conturilor evidenţei contabile a activităţii financiar,

gospodăreşti a întrerinderilor şi regulamentele în vigoare.

!e menţionat că contabilitatea se ţine este cea în mod automatizat+ în pac*etul de

programe :1C;.

Efectuarea analizei materialului teoretic privind analiza circulaţiei mărfurilor în

unităţile de comerţ cu ridicata a sistematizat+ aprofundat şi lărgit cunoştinţele în acest

domeniu. stfel pe perioada anului 2''8 întreprinderea a înregistrat o ma"orare a venitul net

comparativ cu anul 2''< de la #<==82# lei la #(#<8? lei sau cu 1<'==2 lei. cest fapt se

apreciază pozitiv+ în primul rînd+ datorită faptului ca această sporire duce la creşterea profitul brut

al întreprinderii ma"orînduse faţă de anul 2''< cu =<8# lei+ aceasta se e%plică prin depăşirea

ritmului creşterii vînzărilor nete asupra creşterii costului vînzărilor. 7a rîndul său rentabilitatea

vînzărilor a crescut cu 1+'1D faţă de perioada raportată. cest nivel determină o situaţie

favorabilă pentru întreprindere.

?'



-n înc*eiere putem conclude că factorii forţei de muncă în ansamblu au contribuit la

creşterea volumului de vînzări. Cu toate aceste pe viitor întreprinderea dispunde de rezerve

de creştere a volumului de vînzări din contul utilizării mai efective a timpului de lucru.

?1



& I & 5 I + 6 * ' I

I Acte le$i1lative 1i normative5

1.1 Codul fiscal al epublicii 9oldova şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor

acestuia. JJ9onitorul Oficial al epublicii 9oldova nr. 82,8= din '8.'2.2''<.1.2 7egea contabilităţii nr. 11#,A@B din 2< aprilie 2''< JJ 9onitorul Oficial al

epublicii 9oldova nr. (',(# din 2(.'=.2''<.

1.# 7egea cu privire la comerţul interior nr.<( din 2#.'2.1((= JJ 9onitorul Oficial /r.

'#1 din 2#.'?.1((=

1. 7egea cu privire la tariful vamal nr.1#8<,AB@ din 2'.11.(<

1.?7egea vînzării de mărfuri nr.1# din #.'=.(JJ 9onitorul Oficial /r. 1< din

'8.12.1((1.= lanul de conturi contabile al activităţii economico,financiare a întreprinderilor+

aprobat prin ordinul 9inisterului 0inanţelor al epublicii 9oldova nr. 2? decembrie

1((< JJ 9onitorul Oficial al epublicii 9oldova nr.(#,(= din #'.12.1((<4

1.< $./.C. # :Componenţa consumurilor şi c*eltuielilor întreprinderii;+ aprobat prin

ordinul 9inisterului 0inanţelor al epublicii 9oldova nr. 1< din 2? decembrie 1((< JJ

9onitorul Oficial al epublicii 9oldova nr. 88,(1 din #' decembrie 1((<.

1.8 $./.C. ? :rezentarea apoartelor 0inanciare;+ aprobat prin ordinul 9inisterului

0inanţelor al epublicii 9oldova nr. 1< din 2? decembrie 1((< JJ 9onitorul Oficial al

epublicii 9oldova nr. 88,(1 din #' decembrie 1((<

1.( Lazele conceptuale ale pregătirii şi prezentării rapoartelor financiare+ aprobate prin

ordinul 9inisterului 0inanţelor al epublicii 9oldova nr.1< din 2? decembrie

1((< JJ 9onitorul Oficial al epublicii 9oldova nr. 88,(1 din #'.12.1((<4

BB 4an#ale6 mono$rafii6 căr"i6 &ro%#ri

2.1 9i*aiela !umitrana. Contabilitatea în comerţ şi turism. Lucureşti+ 1((=4 pag 5 1816

2.2 ./ederiţă şi alţii. Contabilitate financiară+ C*işinău+ 1((( 4 pag 51(?,2##6

2.# >.>u*ari. Evidenţa contabilă în unităţile comerciale+ C*işinău+ 1((? 4 pag 5 1,

1816

2. 9.arasc*ivescu+ @.ăvaloaie. 9etode de contabilitate şi analiză financiară. Editura

/eurom+ 0ocşani+ 1(( 4

2.? l.H*eorgiu. naliza activităţii economice a întreprinderilor. Editura

didactică şi pedagogică. Lucureşti+ 1(82 4

?2



2.= B.9. Cadula. naliza activităţii economice în comerţ. Lucureşti+ 1(82 4

2.< 9.Cristea+ 9./iculescu. naliza activităţii şi eficienţei economice a

comerţului. Lucureşti+ 1(8(4

2.8 etre Merban. naliza activităţii economico,financiare. Lucureşti+ 1((? 4

2.( !umitru 9ărgulescu. naliza economico,financiară a întreprinderii. >ribunaeconomică. Lucureşti+ 1(( 4

2.1' C.$tănescu. .Bşfăţescu+ .Lăicuşi. naliza economico,financiară 5cu aplicaţii în

societăţile comerciale+ industriale de construcţie şi de transport6+ Editura economică+

Lucureşti+ 1((= 4

2.11 B. Lărtîncea. naliza economică şi financiară a societăţilor comerciale. Editura

E>+ Clu",/apoca+ 1((=.

2.12 CSTSUSV W.X. YZ[\]U^_`T Z_^ V ^S`\SVU_+ STV]+TSShT]+1(8=42.1# Y]T] j.k.+ ]`_TS X.. YZ[\]U^_`T Z_^ V ^S`\SV[ S`\]][

q`_q`^[. STV]+ 1(8 4

Download - Contabilitatea Marfurilor in Comert Cu Ridicata

Top Related