Download - Comert internat cu servicii

IServiciile icircn economia imaterialului

1Dinamica axelor relaţionale din economia mondialăEconomia agricola OM ndash NATURAEconomia industriala OM - MASINAEconomia imateriala OM - IDEI SERVICII IMAGINI

Ascensiunea imaterialuluibullInversarea relaţiei material-imaterial cuprinde cererea- consumul-activele- producţia ndash costurile comerţulbullSuportul economiei mondiale a basculat spre imaterial care cuprinde informaţii creaţii capital servicii resurse umanebullConsumul este determinat predominant de factorii subiectivi icircn detrimentul celor obiectivibullExternalizarea se substituie treptat delocalizării = firma reţea virtuală vidă (hollow) noul model de organizare gestiune şi management al firmeibullSTRATEGIA DEMATERIALIZĂRII catalizator şi suport al GLOBALIZĂRII icircn special prin intermediul serviciilor

Procesul Dematerializării ndash Economia imaterială S-a extins asupra tuturor sectoarelor economice şi asupra tuturor ţărilor A determinat apariţia unor noi tehnici comerciale soluţii de management Producţia imaterială nu are limite fizice Spaţiul icircşi pierde din semnificaţie Timpul reprezintă atacirct unitate de măsură cacirct şi resursă- factor limitativ Esenţa economiei imateriale este marcată de excesul de capacitate şi redundanţă Serviciile sunt reprezentantul perceptibil al economiei imateriale avacircnd toate

caracteristicile acesteia

Logica dematerializării sumar Cele 2 lumi

Industrială Resurse limitate Producţie Output palpabil Fiabilitate Eficienţă Stabilitate Anonimat Secvenţialitate

Imaterială Abundenţa de resurse Tranzacţii Obsolenţă Redundanţă Volatilitate Personalizare Suprapunere

Dimensiunile economiei imateriale-Active intangibileResurse şi factori de producţie- Activităţi imateriale cu deosebire activităţi de SERVICIILogica dematerializări- Artefacte Obiecte de consum finalSistemul imaterial func ţ ionează conform unor noi reguli ş i principii - De organizare a pieţelor- De comportament economic- De stabilire şi formare a valorii- De organizarea afacerilor

- De concurenţă- De stabilire a preţurilor3 A structura economiei imateriale1Active Intangibile-Brevete-Licenţe-Marca-Know-how-Cultura corporaţiei-Capital uman-Reputaţie-Clientelă

2Activităţi Imateriale- Cercetare- Programare- Proiectare- Publicitate- Intermediere- Turism- Consultanţă- Divertisment- Comunicaţii

3 Artefacte - Proiecte - Programe informatice- Schiţe rapoarte- Clip publicitar- Produse financiare- Programe turistice- Studii- Spectacole filme- Transmisiuni de informaţii11172007 cc 101Activele intangibile imaterialeDefini ţ ia contabilă Surse non-monetare de beneficii economice viitoare pentru entitatea ce le deţine

sunt separabile individualizabilenu au substanţă materialăau o existenţă limitată icircn timpau valoare de piaţă proprievaloarea se modifica in timp pana la anularesunt deţinute ori controlate de firmă ca rezultat al unor tranzacţii evenimente anterioare sau sunt dezvoltate icircn interiorul firmei avacircnd costuri uşor de determinat

Defini ţ ia managerială Surse imateriale de valoare ca rezultat al inovaţiei organizării afacerilor aptitudinilor şi cunoştinţelor capitalului uman

1Activele intangibile imaterialeo Marcao de produso de fabricăo Proprietatea intelectuală patente brevete knowhowo Drepturi de autoro Licenţeo Capitalul umano Cultura firmeio Informaţia

o Relaţiile cu clienţii şi furnizorii

1Activele intangibile imateriale ndash caracteristici

o foarte eterogene ndash icircntre categorii dar şi icircn interiorul aceleiaşi categoriio capacitatea de a genera venituri este mai incertă decacirct icircn cazul activelor

corporaleo dificil de identificat şi individualizato interacţionează icircntre eleo nu se supun regulilor clasice de amortizareo generează probleme specifice legate de proprietatea asupra lor

1Structura Activelor Intangibile Imateriale Drepturi icircnregistrate de proprietate intelectuală- PATENTE MARCĂ DESIGN

Protejate legal icircn mod explicit Active intelectuale-procedee soluţii baze de date formule schiţe desene etc Codificate cu caracter confidenţial dar ne-protejate legal icircn mod explicit Capital intelectual- calificare capital de cunoaştere cultura organizaţională

furnizorii şi clientela fidelizată reputaţia firmei imaginea etc Necodificate ne-protejate legal dar apărate de firmă cu mijloace specifice

Valoarea imaterială a companiei depinde icircn esen ţ ă de factori Companiile sunt cumpărate la un preţ care cuprinde valoarea lor de

bilanţ (valoarea trecută cumulată) la care se adaugă capacitatea estimată a firmei de a creea valoare icircn viitor laquo goodwill raquo

Valoarea companiei = Valoarea netă contabilă (13)+ valoarea imaterială (23)

1Situaţii care necesită evaluarea activelor imateriale Fuziuni achiziţii vacircnzări de companii Vacircnzarea cumpărarea licenţierea unor active intangibile

individualizabiledistincte Acţiuni judecătoreşti ca urmare a unor icircncălcări ale DPI Calculul taxelor şi impozitelor Alianţe strategice Managementul cercetării-dezvoltării

1Evaluarea activelor imateriale Costurile RampD ale posesorului Costurile de transfer ca o compensare a pierderii exclusivităţii Valoarea de piaţă surplusul de vacircnzări sau profit obtenabil Costurile de oportunitate compensarea unui alte modalităţi de valorificare Costurile de consecinţă decurg din deconspirarea informaţiei Normele industriale

11172007 cc 182Activităţi icircnscrise icircn economia imaterială

Creaţie idei informaţii imagine reputaţiesoluţii artă Prelucrare multiplicare stocare diseminareprestare evaluare Educare informare Prestare servicii comerciale Comunicare Media Manipulare a emoţionalului spectacole publicitate prin asocierea

spectacularului cu raţionalul

3 Artefactele imateriale

originalele create de autori compozitori arhitecţi ingineri designer-i programatori producători etc ndashintangibile lipsite de dimensiune fizică sau coordonate spaţiale

proprii şi icircn consecinţă icircnregistrate sau stocate pe suporturi fizice ( hacircrtie film casete discuri etc )

Devin mărfuri odată cu lansarea lor pe piaţă de către creatori prestatori sau comercianţi

Valoarea lor de piaţă este determinată de factori subiectivi asociaţi celor tradiţionali (co)

toate artefactele sunt produse combinate reunind conţinut intangibil şi suport fizic sau un set de

astfel de suporturiacelaşi conţinut poate fi uşor multiplicat cu costuri mici şi asociat unor suporturi

diferite dacircnd naşterela artefacte diferite

Disocierea icircntre conţinut şi suport a dus la proliferarea artefactelor imateriale ca efect al

eliminării constracircngerilor de capacitate ce limitau consumul diversificării şi multiplicării artefactelor grupate icircn ldquofamiliirdquo cu acelaşi conţinut

11172007 cc 213Artefactele imateriale - caracteristici - entită ţ i

asupra cărora poate fi stabilit un drept de proprietate cu valoare economică pentru deţinătorul lor intangibile ndash nu au dimensiuni fizice sau coordonate spaţiale pot fi copiate (multiplicate nelimitat) pot fi tranzacţionate similar cu bunurile pot fi transmise pe cale electronică - dreptul de proprietate poate fi transferat Este recunoscut juridic prin drept de autor sau patent (DPI)

Caracteristici ale consumului- se consumă icircmpreună cu alte produse tangibile sau intangibile - joint- acelaşi artefact poate fi consumat icircn mod repetat de către acelaşi consumator sau de consumatori diferiţi - non-destructive- consumul unei persoane nu diminuează consumul altei persoane - non-subtractive (or non-rival)

Stabilirea preţului ndash deobicei aleatorie Costurile de producţie sunt influenţate de următoarele Consumul de masă nu presupune producţia de masă Producţia de masă nu se regăseşte icircnreducerea costurilor Costurile factorilor şi valoarea transmisă de actul de creaţie Recuperarea costurilor marcată de Uşurinţa copierii partajării Amortizarea se produce la nivelul activelor imateriale şi are termene viteză şi

reguli specifice

TARISISTEMUL IMATERIALULUI 5 dimensiuni

1 Modalitatea de plată2 Contrapartida3 Principiul de formare şi dinamica preţurilor4 Frecvenţa variaţiilor tarifare5 Structura plăţii

Negocierea preţurilor la nivel planetar Preţ icircn timp real şi individualizare

11 MODALITATEA DE PLATĂ DIRECTĂ (UTILIZATOR -CONSUMATOR) INVERSĂ (DE CĂTRE PRODUCĂTOR)

INDIRECTĂ (DE CĂTRE UN TERŢ) DIFUZĂ (CONTRIBUABILI) COMBINATĂ

2 CONTRAPARTIDA VAcircNZARE (SUPORT FIZIC) DREPT DE ACCES UTILIZARE TEMPORARĂ A UNEI REŢELE TRANZACŢIE MIXTĂ

3 PRINCIPIUL DE FORMARE Ş I DINAMICAPRE Ţ URILOR DISCRETIONAR OPTIMIZAREA UTILIZĂRII UNEI REŢELE INTENSITATEA UTILIZĂRII (UNITĂŢI DE TIMP) FUNCŢIE DE RESURSELE UTILIZATE EFORTURILE ŞI CALIFICAREA PRESTATORULUI UTILITATE MIXT

4 FRECVEN Ţ A VARIA Ţ IEI TARIFARE NULĂ CONTINUĂ PERIODICĂ

5 STRUCTURA PLĂ Ţ II SINTETICĂ GLOBALĂ ANALITICĂDISOCIATĂ

11172007 cc 28Consecin ţ ele dematerializării economiei mondiale

Dominanta economică este abundenţasupraabundenţă hiper-abundenţă cu informaţie ndash ldquoinfoglutrdquo acumulări noi cerinţe şi noi modele de consum Zapping Surfing Browsing Noi oferte - produse care le icircnlocuiesc pe cele existente Canibalizare (proces continuu de icircnnoire a nomenclatorului)

Noi şi multiple forme de relaţii intra şi inter

adacircncirea concurenţei ndash adoptarea de noi strategii diferenţiere ritm crescut de icircnnoire personalizare

icircn procesul de producţie ndash fazele intensive icircn cunoştinţe devin cele mai importante

la nivelul firmei ndash noi forme de organizare ndash firma reţea ndash relaţii inter-reţele

Relevantă pentru competitivitatea firmei ndashanaliza reţelei din care aceasta face parteirm

Ă Re ţ eaua Strategie de micşorare a costurilor Ansamblu de infrastructuri destinate comunicării şi distribuţiei fluxurilor Sistem relaţional icircntre entităţi cu origine sau interese comune Icircndeplinesc 3 funcţii icircn economia imaterialului distribuţie comunicare funcţionare Componentele reţelei infrastructura fizică conţinut tangibilintangibil reguli de funcţionare sistem de control

Nou concept economic relaţia material ndash imaterial la nivelul mărfii (compacksjoints)

Consultanţă Servicii bancare Servicii educaţionale Transport aerian Servicii tehnice Turism Soft Drinks Cosmetice Confecţii Cafea

Transformarea unor valori materiale icircn suporturi ale valorilor imateriale35Serviciile

Activităţi ale unor agenţi economici(prestatori) icircn interacţiune cu beneficiari sau consumatori(BC) şi la cererea acestora de modificare a stării (S) a unor obiecte sau persoane cu scopul de a crea o nouă valoare sau o nouă utilitate (VU) Prezintă o mare eterogenitate

Serviciile ndash defini ţ ie 3 aspecte esen ţ iale

prestaţia se realizează prin relaţia directă icircntre prestator şi consumator activitatea vizează transformarearemediereamenţinerea unei stări serviciul există numai prin efectul său asupra unei realităţi (persoană bun

informaţie)ceea ce face imposibilă reproducerea sa icircn mod identic din punctul de vedere al rezultatelor prestaţiei

Serviciile ndash caracteristici

INTANGIBILITATEA RELAŢIONALITATEA IMPOSIBILITATEA

APROPRIERII ETEROGENITATEA VARIABILITATEA PERISABILITATEA

A Intangibilitatea (1)Ponderea elementelor materiale şi imateriale - combinaţii- Prestaţia serviciului lt- consum intermediar material sau utilizarea unor componente materiale ndash cadru de desfăşurare a unei activităţi de servicii- Activitatea cu dominantă imaterială -gt rezultat un produs material uşor reproductibil ndash carte dischetă- Serviciul este standardizat dimensiunea imaterială tinde să se estompeze transport- Produsul material icircncorporează cunoştinţe sau informaţii specifice garanţii service- Produsul material necesită pe lacircngă cunoştinţe legate de producerea lui consumuri intermediare imateriale ndash cazul producţiei industriale

11172007 cc 40Intangibilitatea (2) Consumatorii ndash au dificultăţi in evaluarea serviciilor concurente

sesizează ca se confrunta cu un risc acorda o importanţă deosebită surselor de informare folosesc preţul ca reper pentru definirea calităţii Producătorii - tind să diminueze complexitatea serviciilor oferite pun accentul pe reperele tangibile ale mijloacelor de producere a serviciilor dezvoltă comunicarea directă cu consumatorul

se preocupa de diferenţierea calităţii serviciilor faţă de concurenţă

11172007 cc 42B Relaţionalitatea (1)

Consumatorii - conştientizează rolul lor de co-producători devin uneori şi co-consumatori pentru acelaşi serviciu alături de alţi consumatori dezvoltă o reacţie de dependenţă faţă de anumiţi producători Producătorii - depun eforturi pentru a decala consumul faţă de producţie controlează calitatea relaţionalităţii ameliorează sistemul de livrare pentru a-şi micşora dependenţa faţă de

consumatori

C Variabilitatea Consecinţă a relaţionalităţii calitatea relaţionalităţi Diferenţe calitative de la un ciclu de producţie la altul Icircntre ofertanţi - comparativitate redusă opacitatea ofertei pe plan calitativ factor

de risc Standardizarea dificilă sau imposibilă nu se poate adopta strategia de masă

D Perisabilitatea amp imposibilitatea aproprierii

Factorii de producţie nu produc valoare decacirct prin şi odată cu consumul Consumul ndash prima etapă a procesului de valorizare Efectul util nu exista decacirct icircn prezenţa consumatorului Perisabilitatea ndash se referă icircn mod special la factorii de producţie si NU la rezultatul

procesului de producţie

Consecinţă a celor 4 particularităţi E Imposibilitatea aproprierii nu poate fi demonstrat dreptul de proprietate asupra unui serviciu nici de către prestator şi nici de către beneficiar

Concluzii Factorii care determină integrarea industriei cu serviciile (1) Creşterea economică- creşterea profiturilor companiilorndash creşterea veniturilor

individuale Progresul tehnic dezvoltarea tehnicii de calcul creşterea productivităţii icircn

industrie creşterea timpului destinat creativităţii Elasticitatea supraunitară a cererii de servicii icircn raport cu veniturile Deplasarea consumului individual de la consumul de produse spre cel de servicii şi

de la acoperirea necesităţilor la generarea de satisfacţii

1Concluzii (2) Creşterea ponderii activelor intangibile generate de sectorul de servicii icircn

produsele industriale Specializarea companiilor icircn activităţi ce ldquoproducrdquoactive intangibile Stabilirea de relaţii fundamentate juridic şi organizatoric icircntre companiile

industriale şi cele de servicii Fragmentarea producţiei este icircnsoţită de fragmentarea icircn servicii Noua diviziune a muncii ldquointraserviciirdquo

Tendin ţ e tehnice ldquoFragmentareardquo- descompunerea serviciilor

De ex Fragmentarea serviciilor medicale Servicii de programare a clientelei etc Servicii de investigare Servicii de diagnosticare Servicii de prescriere a reţetelor medicale Servicii de procurare a medicamentelor

Servicii de plată Servicii de afişare Web

Bunuri vs servicii

BUNURI

BUNUL ESTE FABRICAT INAINTE DE A INTRA PE PIATA PERFORMANTA SI CALITATEA SUNT CONTROLATE DE PRODUCATOR PRODUCATORUL CONTROLEAZA REZULTATUL SI ESTE RESPONSABIL DE ACESTA VALOAREA DE SCHIMB ESTE DETERMINANTUL UTILITATII BUNURILE SE SCHIMBA PE PIATA CE ARE ROL DE A REGLA C-O

SERVICII

SERVICIUL NU EXISTA INAINTE ESTE CREAT PE MASURA DERULARII PRESTATIEI PERFORMANTA SI CALITATEA SUNT RESPONSABILITATEA PRODUCATORULUI SI

CONSUMATORULUI NU SE POATE VORBI DESPRE UN VERITABIL CONTROL AL CALITATII PRODUCATORUL NU POATE GARANTA REZULTATUL UTILITATEA ESTE DETERMINANTUL VALORII DE SCHIMB PIATA ISI PIERDE ROLUL DE REGLATOR AL PRETURILOR (mana invizibila) NEGOCIEREA SI INFORMATIA SUNT INSTRUMENTELE DE FORMARE A PRETURILOR

Produs ndash serviciu

Intensiv icircn informaţiiDificil de stocat şi transportatImaterialintangibilDiversitate marePerfect adaptat cerinţelor consumatoruluiValoarea este dată de input-ul de forţă de muncăNu se concurează reciprocCalitatea produsului depinde şi de calitatea consumatoruluiProcesele şi produsele sunt dificil de diferenţiatProprietatea intelectuală este dificil de protejat sunt uşor de imitatReputaţia este crucială

Produc ţ ia de servicii

ImaterialăAsemănătoare celei artizanaleIntensivă icircn muncăbdquoLa comandărdquoEconomii de scară reduseInput-uri materiale intermediare foarte multe sau foarte puţineInclusă icircn alte producţiiAparent fără motivaţii de schimbaretransformareImplicarea intensă a utilizatorului ndash eterogenitate

Pie ţ e de servicii

Serviciile au valoare de utilizare dar nu de schimbCo-producţie producător-consumator tranzacţionarea şi consumul nu se pot separaDistribuţie icircn reţele icircnchiseNu se pot transportaDificultatea aproprieriiPerisabile

Copiere facilă costul marginal al producţiei neglijabilFără preţ de piaţăPreţul este compensarea directă a input-ului de forţă de muncăReglementare publică şi profesională

Consumul de servicii

Icircncredere icircn relaţia utilizator-producătorProducţia şi consumul simultaneConsumul şi producţia icircn acelaşi locUtilitate specifică consumatoruluiSatisfac dorinţe de ordin psihologic

CLASIFICAREA SERVICIILOR

Abordare tradi ţ ională Clasificarea Internaţională Standard a activităţilor economice elaborată de Comisiade Statistică a Naţiunilor Unite ndash gruparea activităţilor economice pentru a se obţine clase omogene

comerţ cu ridicata şi cu amănuntul hoteluri şi restaurante (HORECA) transport depozitare şi comunicaţii intermediere financiară servicii de afaceri imobiliare şi icircnchirieri administraţie publică şi apărare asigurări sociale obligatorii educaţie sănătate şi servicii icircn folosul comunităţii alte servicii sociale comunitare şi personale activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personale activităţi ale organelor şi organismelor extrateritoriale

Criterii de clasificare Specificul procesului de prestare bancare turistice distribuţie Funcţia serviciilor financiare de producţie de consum Categoria de informaţii juridice medicale tehnice Utilitatea de prevenire a riscurilor de plată confort personal icircntreţinere tehnică Relaţia cu utilizatorul final intermediare şi finale Gradul de prelucrare sau complexitatea lor sistemul ISIC 138 servicii pure grupate icircn 6 categorii sistemul CPC icircnregistrează ldquoproduse serviciirdquo- (600 de categorii) folosit la negocierile Rundei Uruguay pentru liberalizarea tranzacţiilor

Serviciile icircn cadrul ciclului de produc ţ ie

un input de servicii e necesar la fiecare stadiu al procesului de producţie serviciile au devenit o sursă majoră de valoare adăugată contribuţia serviciilor la competitivitatea produselor este generală şi se aplică la

icircntreg ciclul de producţie pe măsură ce ciclul de producţie se extinde serviciile sunt responsabile de o

proporţie din ce icircn ce mai mare din valoarea adăugată a produsului

Criteriul rela ţ iei cu activitatea principală

SERVICII IcircN AMONTELE PROCESULUI DE PRODUCŢIE

Input-uri de servicii anterioare procesului de producţie (studii de fezabilitate capital de risc concepţia şi design-ul produsului cercetare de piaţă)

SERVICII PRESTATE IcircN CADRUL PROCESULUI DE PRODUCŢIE Input-uri de servicii integrate icircn procesul de producţie (controlul calităţii al echipamentelor

leasing logistica contractării de materiale icircntreţinere şi reparaţii)

SERVICII IcircN AVALUL PROCESULUI DE PRODUCŢIE Input-uri se servicii post-producţie necesare definitivării vacircnzărilor (publicitate distribuţie

transport) icircn cele mai multe cazuri mare parte a profiturilor se obţin din servicii suplimentare asociate produsului (icircntreţinere reparaţiipregătirea personalului)

SERVICII PRESTATE IcircN PARALEL CU PROCESUL DE PRODUCŢIE Input-uri de servicii necesare operării unei firme (contabilitate consiliere juridica managementul

resurselor umane telecomunicaţii soft asigurare finanţe servicii imobiliare securitate cateringcurăţenie)


Sisteme alternative servicii de producţie de consum servicii comercializabile necomercializabile servicii standardizate individualizate servicii PPS LDS servicii fizice centrate pe persoane informaţionale servicii B2B B2C clasificare OCDE clasificare GATS

Cele 12 categorii de servicii conform clasificarii GATS

Sectorul de servicii - Activitati de servicii

1Servicii de afaceri Servicii profesionale Servicii informationale Servicii de cercetare-dezvoltare Servicii imobiliare Servicii de inchiriere si leasing Alte servicii de afaceri

2Servicii de comunicatii

Servicii postale Servicii de curierat Servicii de telecomunicatii Servicii audiovizuale Alte servicii

3Servicii de constructii si engineering

4Servicii de distributie Servicii ale agentilorcomisionarilor Servicii de comercializare en-gros Servicii de comercializare en-detail Servicii de fransiza Alte servicii

5Servicii educationale

6Servicii de mediu

7Servicii financiare Servicii de asigurari Servicii bancare Alte servicii financiare

8Servicii medicale

9Servicii turistice Servicii hoteliere Servicii ale agentilor de turism si touroperatorilor Servicii ale ghizilor turistici Alte servicii turistice

10Servicii recreative culturale si sportive Servicii de divertisment (inclusiv teatre concerte circ) Servicii ale agentiilor de stiri Servicii ale librariilor arhivelor muzeelor si alte servicii culturale Servicii sportive Alte servicii de divertisment

11Servicii de transport Servicii de transport maritim Servicii de transport pe ape interioare Servicii de transport aerian Servicii de transport in spatiu Servicii de transport feroviar Servicii de transport rutier Servicii de transport prin conducte Servicii auxiliare transportului Alte servicii de transport

12Alte servicii

II Pătrunderea firmei de servicii pe piaţă

ANTRENAREA UNEI FIRME PE PIAŢA SERVICIILORPrin internalizarea prestaţiilor necesare (cercetare publictate etc)icircn calitate de prestator şi eventual vacircnzătorPrin externalizarea prestaţiilor = acoperirea necesarului de pe piaţă icircn calitate de cumpărătorPrin ambele căi icircn diferite proporţii diferenţiat pe categorii de prestaţiiPrin INTERNAŢIONALIZAREA FIRMEI icircn calitate de exportator specializat sau de intermediar icircn comerţul cu servicii

Variante ale externalizării

- utilizarea de forţa de munca din exterior- activităţi desfăşurate in mod tradiţional in interiorul firmei ce sunt subcontractate unor prestatori externi- utilizarea unor resurse din exterior pentru a completa necesarul de resurse al companiei- utilizarea icircn scop strategic a unor resurse din exteriorul firmei pentru a putea continua activităţilecurente şi tradiţionale icircn care srsquoa specializat şi pentru care deţine resurse şisau un avantaj competitiv

A nu se confunda cu subcontractarea externalizarea implică restructurarea icircntregii corporaţii icircn jurul competenţelor strategice şi reţelei de contractanţi externi

Avantajele optiunii de externalizare sunt1specializarea intreprinderii pe principalul sau obiectiv de activitate cel care ii asigura si cel mai ridicat profit si degrevarea de activitati in care nu obtinea profituri2adoptarea unei structuri organizatorice mai functionale adaptate unei anumite optiuni de intgrare aparitia asa numitelor companii modularem companii retea companii cognitive companii virtuale3flexibilitate in acoperirea necesitatilor de servicii ndash micii furnizori firmele-sursa ale serviciilor se pot adapta mai usor la modificarea necesitatilor de servicii ale intreprinderii consumatoare de servicii4redirectionarea resurselor intreprinderii spre activitati mai importante5reducerea costurilor (Anderson raporteaza chiar o reducere de la 10 la 30

Dezacantajele optiunii de externalizare (se pot formula ca fiind costuri ale externalizarii )1pierderea in timp a competentelor calificarii si renumelui in prestarea anumitor servicii iar prin dependenta fata de sursele externe firma devine mai vulnerabila2slabirea capacitatii inovatoare creative3costurile economice propriu-zise ale tranzactiilor4costuri sociale- disponibilizarea personalului5in cazul unei externalizari excesive riscul de bdquodrenarerdquo a activitatilor economice delocalizate (bdquohollowing-uprdquo) compania reducandu-si functiileDe ex BMW General Motors Benetton Amoco Nike Mark amp Spencer

Avantajele optiunii de internationalizare1scuteste intreprinderea de costurile tranzactiei2micsoreaza efortul si riscul alegerii unui partener3exclude riscul obtinerii unui serviciu standard ne-adecvat necesitatilor sale4firma detine a priori dreptul de proprietate asupra serviciului 5serviciile devin active specifice ale intreprinderii si se adauga activelor imateriale ) ca servicii informationale de publicitate de cercetare consultanta)6serviciile sunt personalizate pe baza informatiilor detinute de firma si pot fi continuu imbogatite7avantajele de cost amplificate de internalizarea pe verticala au ca sursa reducerea costurilor tehnice sisau a celor de tranzactie Firma va internaliza acele activitati al caror cost de productie este inferior celui de tranzactie

In concluzie1Intreprinderile isi externalizeaza o parte a activitatilor de servicii din motive care tin de caracterisiticile profesiilor si natura informatiilor necesare2Prestarea serviciilor poate fi realizata si prin co-productie sau sub-contractare fiind dificil de departajat solutia internalizarii de cea a externalizarii serviciilor3Pentru a eficienta coproductia presupune dezvoltarea in cadrul intreprinderii a propriilor competente necesare adaptarii serviciilor obtinute pe piata la necesitatile intreprinderii Distinctia intre bdquoa facerdquo si a cere altuia bdquosa facardquo dispare sau cele doua actiune sunt combinate intr-o a treia cale In acest fel relatia de serviciu tinde sa semneze cu relatia de cooperare4Pentru a fi eficienta solutia sub-contractariii trebuie sa genereze economii de costuri in raport cu solutia internalizarii In aceeasi idee trebuie optat intre sub-contractarea de capacitate ultima fiind mai des utilizata in cazul serviciilor la comanda5In masura in care aportul firmei la realizarea serviciului permite constituirea unor active imateriale proprii trebuie evitata achizitionarea acestora de pe piata (total sau partial) dat fiind riscurile privind drepturile de proprietate asupra activelor imateriale achizitionate de pe piata Drept urmare solutia internalizarii pare mai lipsita de riscuri in conditiile unei piete opace si labile cum este cea a serviciilor

Premise ale internaţionalizării firmelor de serviciia) intensificarea utilizării tehnicii de calcul şi extinderea tehnologiei informaţionale ca modalitate de internaţionalizare a servicilor considerate necomercializabile

b) facilitarea accesului prestatorilor de servicii spre telecomunicaţii ca modalitate de distribuţie la distanţăc) asimilarea progresului tehnic pentru atenuarea riscurilor icircn comercializared) asocierea serviciilor la bunurile exportate şi tranzacţionarea acestora icircn acelaşi pachet comercial

Premize ale internaţionalizării firmelor de serviciie) includerea informaţiilor ca resurse strategice icircn grupul valorilor comercializabile şi intenscomercializatef) focalizarea interesului producătorilor spre lărgirea evantaiului de servicii creatoare de valoare adăugată şi exportul acestora ca mărfuri per seg) posibilitatea companiilor producătoare de a opta fie pentru aprovizionarea pe piaţă cu serviciile necesare (externalizare) fie să presteze acele servicii de care compania nu sepoate dispensa (internalizare) icircn condiţiile creşterii necesarului de serviciiAmbele situaţii atrag stabilirea de contacte cu piaţa internaţională a serviciilor

Specializarea icircn exportul de servicii (firmă)

ARE CA SUPORT SPECIALIZAREA LA NIVELUL ŢĂRII ŞI ALIMENTEAZĂ ACEASTĂ SPECIALIZARE DETERMINĂRIMaximizarea profiturilor din exporturi prin modernizarea şi diversificarea nomenclatorului de bunuri şi servicii produse prin producţia serviciilor intensive icircn informaţii optimizarea valorificării capitalului uman stimularea cererii de servicii intensive icircn muncă şi informaţiiPosibilitatea cacircştigării autonomiei icircn producţia şi consumul de servicii care nu necesită consum de resurseExistenţa unor dotări factoriale care permit specializarea pe seama avantajului oferit de anumite resurse (de exgeografice)La specializarea icircn exportul de servicii se aplică modelul HOS (diferenţe tehnologice ca grad de dezvoltarea sau tipologiediferenţe icircn preţurile relative ale forţei de muncă)

Strategii de internaţionalizare a firmelor de servicii

Strategii de exportndash export directndash export conjugatStrategii de pătrundere pe piaţăndash pătrundere directă pe piaţăndash pătrundere indirectă pe piaţăStrategii electronice

ndash marketing electronic

Modalităţi de pătrundere pe pieţele externe proprii firmelor de servicii urmărirea clientului (SUC) (client-following mode) atragerea pieţei (SAP) (market-seeking mode) marketing electronic (electronic marketing mode)

Specializarea icircn exportul de servicii (fimăţară)

La specializarea icircn serviciile diferenţiate (SD) se aplică prioritar principiul avantajului absolut (se cereo pregatire foarte specializata sau factori naturali cu caracter de unicat)

La specializarea icircn serviciile standardizate (SS) se aplică prioritar principiul avantajului comparativ(bazat pe costurile mai mici ale factorilor de productie de exresurse umane)Pe piaţa serviciilor AVANTAJUL ABSOLUT stabileşte specializarea icircn servicii iar AVANTAJULCOMPARATIV stabileşte categoriile de servicii icircn care are loc specializareaGradul de specializare se poate determina prin INDICELE AVANTAJULUI COMPARATIV APARENT (Revealed Comparative Advantage Index)

Factori de influenţă pe piaţa serviciilor Rolul strategic al serviciilor icircn conexiune cu exporturile de bunuri Creşterea responsabilităţii firmelor faţă de consumatori- instituţii ndashmediu Creşterea proporţiei DPI icircn valoarea bunurilor şi serviciilor Sporirea complexităţii tehnice a bunurilor comercializate Diminuarea distanţei economice şi culturale dintre state Accentuarea comerciabilităţii serviciilor Extinderea conceptului de serviciu global Dereglementarea şi liberalizarea comerţului cu servicii

III Judecăţi şiPrejudecăţi

1) SUNT SERVICIILE NEPRODUCTIVEPERSONAL ACTIV= PERSONAL PRODUCTIV ACTIVITATEA DE PRODUCTIE = REZULTAT MATERIAL = ACTIVITATE UTILĂ VALOAREA-MUNCĂ NIVELUL SI DINAMICA PRODUCTIVITĂTII ATESTĂ CARACTERUL PRODUCTIV AL

UNEI ACTIVITĂŢI ANGAJATII DIN SERVICII = PERSONAL NEPRODUCTIV SERVICIILE NU SUNT UTILE SERVICIILE NU AU VALOARESECTORUL DE SERVICII = SECTOR NEPRODUCTIV

2) CORELAŢIA POZITIVA SERVICIIDEZVOLTARE= APARENŢĂ PRETURILE MARI ALE SERVICIILOR DEFORMEAZĂ APORTUL LOR IN PIB ŞI DINAMICA

ACESTUIA SERVICIILE NU SE DEZVOLTĂ CREŞTE NUMAI PREŢUL LOR NU SE VERIFICĂ O CORELATIE POZITIVĂ INTRE DEZVOLTAREA SERVICIILOR ŞI

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ APORTUL RIDICAT AL SERVICIILOR IN ECONOMIA TARILOR DEZVOLTATE ESTE

CONSECINŢA DEZVOLTĂRII ŞI IcircN NICIUN CAZ CAUZA ACESTEIA

3) SERVICIILE NU ACOPERĂ NECESITĂTI REALE

CONSUMATORUL DE SERVICII IcircŞI DESCOPERĂ NOI NECESITĂTI FIIND MANIPULAT DE OFERTANŢII DE SERVICII

NECESITATEA DE CONSUM PENTRU SERVICII ESTE DE TIP IRATIONAL FIECARE NOU SERVICIU OFERIT GENEREAZĂ O CERERE PENTRU UN ALT SERVICIU PRIN NATURA LOR SERVICIILE GENEREAZĂ O PIAŢĂ OPACĂ =gt CONSUMATORII SE

POT IcircNŞELA ASUPRA CAPACITĂŢII UNUI SERVICIU DE A LE SATISFACE O ANUMITĂ NECESITATE

4) DETERMINĂ DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII CREŞTEREA CHELTUIELILOR DE ADMINISTRARE

DEZVOLTAREA SERVICIILOR = BIROCRATIZARE CREŞTE NECESARUL DE RESURSE PENTRU SĂNĂTATEEDUCAŢIE COMUNICAŢII

TRANSPORT CONTROL ORGANIZARE SCADE CALITATEA ŞI FIABILITATEA SERVICIILOR INFORMATIZAREA COMPENSEAZĂ CREŞTEREA COSTURILOR DAR GENEREAZĂ NOI

SERVICII

5) SUNT SERVICIILE CAUZA ldquoDEZINDUSTRIALIZĂRIIrdquo sauhellip PONDEREA SERVICIILOR IcircN PIB ŞI IcircN UTILIZAREA FORŢEI DE MUNCĂ CREŞTE IN

DEFAVOAREA INDUSTRIEI DINAMICA INDUSTRIALIZĂRII ESTE IcircN REGRES ŞI RITMUL EVOLUŢIEI SERVICIILOR

SE ACCELEREAZĂ ESTE OARE VORBA DESPRE FAZE DIFERITE ALE CICLULUI DE VIAŢĂ A CELOR

DOUĂ SECTOARE ESTE ldquoDEZINDUSTRIALIZAREArdquo UN MOTIV DE IcircNGRIJORARE

helliphellipSIMPTOM AL ldquoDEZINDUSTRIALIZĂRIIrdquo DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR NECOMERCIALE CREŞTEREA ANGAJAŢILOR PUBLICI INCETINIREA DINAMICII PRODUCTIVITĂŢII SCADEREA COMPETITIVITĂŢII NAŢIONALE PE PIAŢA MONDIALĂ INDUSTRIA A PIERDUT POZIŢIA DE MOTOR AL CREŞTERII ECONOMICE

6) SERVICIILE ndash CAUZA A ldquoMALADIEI COSTURILORrdquo PRODUCTIVITATE SCĂZUTĂ= FORŢĂ DE MUNCĂ COSTISITOARE = PREŢURI

RIDICATE (ldquoCOST DISEASErdquo) =gt TENSIUNI INFLAŢIONISTE CUM SE FORMEAZA PREŢUL FORŢEI DE MUNCĂ DIN SERVICII STRUCTURA NOMENCLATORULUI DE SERVICII SERVICII STAGNANTE (crestere

lenta a productivitatii asociate calităţii vieţii- servicii medicale leisure) SERVICII ldquoBURETErdquo (calificare scăzută rol social de diminuare a şomajului) SERVICII PROGRESIVE (intensive in munca de calificare inalta contribuie la cresterea productivitatii din economiecercetare informaţionale)

SPIRALA ASCENDENTĂ A CERERII SE REGĂSEŞTE IcircN SPIRALA PREŢURILOR

7) Serviciile cauză a diminuării competitivităţii naţionale

Deteriorarea soldului balanţei comerciale prin scădere a exporturilor de produse industriale (balanţe comerciale deficitare)

Marile puteri industrializate icircşi pierd poziţiile dominante icircn comerţul cu bunuri industriale (SUA Franţa)

In acelaşi timp creşte excedentul balanţei serviciilor Este o corelaţie negativă icircntre competitivitatea industrială şi cea a serviciilor

(Germania Japoniacu deficit icircn balanţa serviciilor) Concluzie eronată

- Specializarea industrială se bazează pe valoarea adăugată de servicile tehnice- Competitivitatea unei grupe de produse nu se poate aprecia NUMAI prin trimitere la poziţia acesteia icircn balanţa comercială

8) ldquoPARADOXUL PRODUCTIVITĂŢIIrdquo

bull Formulat prin silogismul1 Productivitatea creşte lent icircn activităţile de servicii2 Activităţiile de producţie utilizează tot mai multe servicii3 Productivitatea icircşi icircncetineşte creşterea icircn activităţile de producţiebull CREŞTEREA INVESTIŢIILOR IN CERCETARE ŞI INFORMATIZARE NU SE REGĂSEŞTE IN EFECTE FAVORABILE VIZIBILE ASUPRA PRODUCTIVITĂŢIIbull INVESTIŢIILE IN ldquohard-ulrdquo INFORMATIZĂRII SUNT MAI MARI DECAcircT CELE PENTRU CREAREA DE ldquosoftrdquobull RISIPĂ DE HARD NEUTILIZAT LA PERFORMANŢELE PROIECTATEbull RANDAMENTUL ECHIPAMENTULUI IT ESTE ANULAT DE RANDAMENTUL SCĂZUT AL SERVICIILOR INFORMAŢIONALEbull NU DEZVOLTAREA SECTORULUI DE SERVICII CI ORGANIZAREA ŞI STRUCTURA DEFICITARE SUNT CAUZA PARADOXULUI PRODUCTIVITĂŢII

IV ISD- Internaţionalizarea serviciilor prin prezenţă comercială M3

DefiniţiiISD reprezintă investiţiile efectuate icircn scopul obţinerii unui avantaj pe termen lung icircntr-o altă ţară decacirct cea a investitorului (FMI) de obicei prin STN SMNSTNSMN sunt firme care se angajează cu capital marcă sau renume icircn organizarea coordonarea şi controlul unor activităţi economice icircn mai multe ţări fiind motivate de avantajele competitive ce pot fi obţinute icircn ţara gazdă

Tendinţe Mutarea centrului de greutate a stocului mondial de ISD şi a fluxurilor

globale de ISD spre servicii (512 şi 634) Distribuţia ISD icircn servicii urmăreşte ISD icircn producţia materială Scopurile ISD icircn servicii urmărirea clientelei (CF) pentru servicii intensive

icircn informaţii şi atragerea pieţelor (MS) pentru servicii intensive icircn capital

Caracteristici ale ISD icircn servicii Independenţă faţă de localizarea resurselor naturale Nu exprimă necesitatea tehnică geografică de fragmentare a producţiei Reprezintă una din cele mai uzitate căi de internaţionalizare a firmei de servicii Sunt precedate icircn general de ISD icircn producţia materială sau ca vacircrf de lance

pilotează STN din producţia materială Sursa valorii nou create poate fi informaţia sau alt activ imaterial procesul de

capitalizare este lent sau nu se manifestă Avantajul de proprietate obţinut este mai nuanţat de la un subsector la altul

Motivarea ISD Aprovizionare cu factori de producţie icircn condiţii mai avantajoase (FM resurse etc) Substituirea exporturilor clasice prin metode mai eficiente de vacircnzare externă

(defensivă sau agresivă)rarrindividualizare relaţionalitate flexibilitate Logica organizării ISD ca suport al unei noi diviziuni internaţionale a muncii bazată

peavantaje competitive

Achiziţionarea unor avantaje competitive suplimentare prin fuziuni achiziţii alianţe

Avantajele ISD avantaje OLI icircn serviciiAvantajul de proprietate (O) firma icircşi poate valorifica proprietatea asupra unor active mai avantajos icircn exterior Avantajul de localizare (L) firma obţine din ţara gazdă a investiţiei acele avantaje care decurg din politica ţării poziţia geografică costurile factorilor de producţiecondiţiile locale Avantajul de internalizare (I) pe baza celor de mai sus şi a noilor informaţii şi competenţe obţinute prin ISD icircn ţara gazdă firma icircşi poate internaliza noi activităţi extinzacircnd nomenclatorul său de servicii

Consecinţele avantajelor OLI Valorificarea O prin ISD menţinerea calităţii imaginii şi a diferenţierii serviciilor

strategie de diversificare (prin adaptare la piaţă) producţie de masă (prin adaptarea pieţei) controlul diseminării informaţiei accesul la resurse şi debuşee

Valorificarea L prin ISD condiţiile favorabile din ţara gazdă (dimensiunea poziţia logistica

resursele umane reglementările etc ) care pot fi cuantificate şi comparate Valorificarea I micşorarea riscurilor şi incertitudinilor operării la distanţă icircn cazul

prestării serviciilor

Fundamentarea deciziei de internaţionalizare prin ISD1048707 Teoria ciclului de producţie (Vernon) valorificarea diferenţelor icircn ciclul de viaţă al produsului rarr prelungirea vieţii produsului prin delocalizare1048707 Teoria tipologiei activelor (Hymer) valorificarea diferenţelor icircn tipologia activelor deţinute de firmele străine faţă de cele autohtone1048707 Teorii asociate strategiilor (Knickerbocker Rugman Aliber Kojima Kogut) urmărirea firmeileader (pe piaţă oligopol) dispersarea riscurilor avantajul valutar dezavantajul comparativ al ţării gazdă posibiltatea de capitalizare pentruserviciile intensive icircn capital (financiarelogistice)

V Tranzacţii internaţionale cu servicii NOMENCLATORUL TRANZACŢIILOR CU SERVICII

1048707 Abordare tradiţională Clasificarea Internaţională Standard a activităţilor economice elaborată de Comisia de Statistică a Naţiunilor Unite -gruparea activităţilor economice pentru a se obţine clase omogene1048707 comerţ cu ridicata şi cu amănuntul1048707 hoteluri şi restaurante (HORECA)1048707 transport depozitare şi comunicaţii1048707 intermediere financiară1048707 servicii de afaceri imobiliare şi icircnchirieri1048707 administraţie publică şi apărare1048707 asigurări sociale obligatorii1048707 educaţie1048707 sănătate şi servicii icircn folosul comunităţii1048707 alte servicii sociale comunitare şi personale1048707 activităţi ale personalului angajat icircn gospodării personale1048707 activităţi ale organelor şi organismelor extrateritoriale

Specificul tranzacţiilor cu servicii1048707 Au la bază factori comuni şi specifici şi se definesc printr-o dinamică superioară celui cu bunuri1048707 Natura tranzacţiilor se modifică frecvent1048707 Serviciile pot fi percepute ca activităţi ca performanţe şi ca avantaje deci au determinări subiective calitativ1048707 De regulă sunt considerate nestocabile şi presupun proximitatea furnizorilor şi beneficiarilor

Criterii de definire calitativă a serviciului din nomenclatorul firmei1 Accesibilitate serviciul este accesibil şi oferit la timp2 Credibilitate prestatorul este credibil şi de icircncredere3 Adaptare prestatorul cunoaşte cu adevatilderat nevoile utilizatorilor4 Icircncredere serviciul este demn de icircncredere şi fiabil5 Siguranţatilde serviciul este sigur6 Competenţatilde prestatorul posedă competenţa şi know-how-ul pentru a presta un serviciu de calitate7 Comunicare cacirct de corect sunt transmise recepţionate informaţiile pe parcursul relaţiei prestator- utilizator8 Receptivitate prestatorul are suficientă răbdare atenţie politeţe icircn relaţia cu utilizatorul9 Implicare prestatorul este cooperant bine intenţionat şi operativ pe parcursul prestării serviciului

10 Atractivitate atributele mediului icircn care se derulează prestarea serviciului precum şi personalul crează o atmosferă agreabilă selectă care reflectatilde o calitate ridicatatilde a serviciului

ETAPELE STRATEGIEI DE PIAŢĂ A UNEI COMPANII1Culegerea prelucrarea analiza informaţiilor de mediu evaluarea şi definirea mediului de acţiune compus din actorii şi forţele exterioare organizaţiei care icirci influenteazatilde activitatea şi permit stimulează derularea unor tranzacţii avantajoaseEl include

Mediul economic Mediul politic Mediul social si cultural Mediul demografic Mediul tehnologic

2stabilirea obiectivelor pe baza informaţiilor obţinuteObiectivele trebuie satilde fie

Motivante Unitare si coerente Verificabile Realiste Cuantificabile Determinate ca termen Compatibile icircntre ele

3 Elaborarea mixului strategic Mixul strategic cuprinde un set de instrumente la dispozitia managerului pentru a adapta oferta firmei la specificul pietei tintatilde Ingredientele mixului la fel cu cele de marketing sunt

Products (service) pricing promotion place people physical evidence process perception

ExObiectiv 1- Revizuirea strategiei serviciuluiRatildespunde urmatildetoarelor icircntrebatilderi Care sunt avantajele catildeutate de consumator Care sunt posibilitatildetile firmei de a le oferiCe cunostiinte si know-how tehnic sunt necesare In ce constatilde superioritatea fatatilde de concurentatilde Care sunt avantajele concurentei care ar putea prejudicia firma Care este cacircstigul suplimentar Presupune urmatildetoarele variante -Penetrarea pe piatatilde - produs si piatatilde existente-Extinderea pe piatatilde - produs existent piatatilde nouatilde-Dezvoltarea serviciului - produs nou piatatilde existentatilde-Diversificarea - produs si piete noi

Ex Obiectiv 2- Crearea unui nou serviciuICe se icircntelege printr-un ldquoserviciu nourdquoRServiciul care are noi caracteristici o nouatilde prezentare componente suplimentare satisface o nouatilde necesitate se bazeazatilde pe o nouatilde conceptieICum se creeazatilde unrdquoserviciu nourdquoR Pe parcursul unui proces de creatie care cuprinde1048707 aparitia ideii1048707 evaluarea si ldquoscreening-ulrdquo ideii

1048707 transformarea ideii icircn proect1048707 testarea proectului pentru obtinerea reactiei1048707 analiza comercialatilde si financiaratilde a proectului1048707 transformarea proectului icircn ldquonoul serviciurdquo1048707 comercializarea ldquonoului serviciurdquo

Nou concept - practică veche CI1048707 Competitive Intelligence (CI) este un proces dar si un produs1048707 Procesul de Competitive Intelligence este format din o suita de actiuni legate de obtinerea culegerea analiza si aplicarea informatiilor privind produse elemente si componente din diferite domenii clienti concurenti in scopul utilizarii si valorificarii acestor informatii in functie de necesitatile pe termen scurt sau de perspectiva ale unei companii1048707 Produsul Competitive Intelligence este rezultatul procesului mentionat realizat in conformitate cu necesitatile exprimate ale unei Competitive Intelligence este o activitate de cercetare economică care nu poate fi asimilata cu spionajul industrial care este atat ne-etic cacirct si ilegalCercetarea este indreptata asupra mediului extern de afaceri a membrilor acestuia si actiunilor lorProcesul descris are drept rezultat culegerea informatiilor si convertirea lor in ldquointelligencerdquo (utilitati informationale) ca apoi sa poata fi valorificate in adoptarea deciziilor de afaceriDin punctul de vedere al profesionistilor CI daca o informatie obtinuta nu este utilizabila sau functionala atunci aceea nu este de fapt o informatie

Noi axe de abordare1048707 Astăzi consumatorii pretind mai degrabă soluţii la problemele lor decacirct bunuri şi servicii icircn sine1048707 Se modifică semnificativ determinanţii competitivităţii1048707 Obiectivele firmei nu se mai exprimă sub formă de costuri mai reduse calificare superioară a forţeide muncă şi management mai performant ci prin satisfacţia consumatorilor1048707 Eficienţa semnifică folosire adecvată lanţ al valorii protecţia mediului1048707 Icircn fluxurile comerciale cercetarea- dezvoltarea designul distribuţia promovarea garantarea calităţii funcţionalitatea bunurilor serviciile postvacircnzare capătă o pondere tot mai mare

STRATEGIA PRODUSULUI

1048707 Succesul pe pieţele externe depinde de capacitatea de a gestiona la nivel naţional şi internaţional pachete de servicii specifice traseului logistic pe care icircl parcurg bunurile1048707 O trăsătură de bază a comerţului internaţional cu servicii este binomul standardizare-diversificare1048707 Cererea de servicii creşte continuu pentru că are o elasticitate mai mare icircn raport cu veniturile

VI Politici comerciale icircn tranzacţiile internaţionale cu servicii

Logica specializării icircn servicii (firmăţară)1048707 Maximizarea profiturilor din exporturi prin modernizarea şi diversificarea nomenclatorului de bunuri şi servicii produse prin producţia serviciilor intensive icircn informaţii optimizarea valorificării capitalului uman stimularea cererii de servicii intensive icircn muncă şi informaţii1048707 Posibilitatea cacircştigării autonomiei icircn producţia şi consumul de servicii care nu necesită consum de resurse

1048707 Existenţa unor dotări factoriale care permit specializarea pe seama avantajului oferit de anumite resurse (de exgeografice)1048707 Icircn specializarea la exportul de servicii se aplică modelul HOS (diferenţe tehnologice ca grad de dezvoltarea sau tipologiediferenţe icircn preţurile relative ale forţei de muncă)

Logica specializării icircn servicii (fimăţară )

La specializarea icircn serviciile diferenţiate (SD) se aplică prioritar principiul avantajului absolut (se cere o pregatire foarte specializata sau factori naturali cu caracter de unicat)

La specializarea icircn serviciile standardizate (SS) se aplică prioritar principiul avantajului comparativ (bazat pe costurile mai mici ale factorilor de productie de exresurse umane)

Pe piaţa serviciilor AVANTAJUL ABSOLUT stabileşte specializarea icircn servicii iar AVANTAJUL COMPARATIV stabileşte categoriile de servicii icircn care are loc specializarea

Gradul de specializare se poate determina prin INDICELE AVANTAJULUI COMPARATIV APARENT (Revealed Comparative Advantage Index)

Cuantificarea specializării icircn servicii (1)Balassa (1965) Yeats (1985)1048707 RCA = (Xij Xit) (Xnj Xnt) = (Xij Xnj ) (Xit Xnt)X= exporturi i= ţară j= serviciu-marfă t= un grup de mărfurin= un grup de ţăriRCAgt1 un avantaj comparativRCA lt 1 un dezavantaj comparativRCA = (Xij - Mij) (Xij + Mij) exporturi si importuri simultaneale aceluiasi serviciu-marfa (-1hellip+1)Brender (1984) a calculat RCA pentru servicii factor si servicii non-factor in diferitele tari cu grad diferit de dezvoltare economica Vollrath (1991)RTA (relative trade advantage)1048707 In RXA(the logarithm of the relative export advantage)1048707 RC(revealed competitiveness

Cuantificarea specializării icircn servicii (2)RTA= RXA ndash RMA (cu trimitere la Balassa) unde RXA = (Xij Xit) (Xnj Xnt) şi1048707 RMA = (Mij Mit) (Mnj Mnt)1048707 In RXA= In RTA- In RMAUnde M notează importurileIn consecinţă de exemplu icircn relatiile cu UE1048707 RCAUE = RTAUE = RXA - RMA = (XijXit) (Xnj Xnt) - (Mij Mit) (Mnj Mnt)Specializarea icircn servicii este stabilă icircn timp

De la benign neglect la overprotection1048707 Serviciile nu sunt soluţia pentru obţinerea echilibrului general ci mai curacircnd un efect al acestuia1048707 Nu corectează distorsiuni economice sau sociale ci mai curacircnd le generează NECESITATEA REGLEMENTĂRII SECTORULUI si IMPORTULUI1048707 Creşterea economică trebuie să satisfacă condiţiile echilibrului general NUMAI prin acţiunea forţelor de piaţă1048707 ECHILIBRUL DE TIP ldquoFIRST BESTrdquo FĂRĂ CA STATUL SĂ INTERVINĂ şi FĂRĂ COSTURI SUPLIMENTARE UTOPIE

1048707 Statele şi centrele de putere regionale caută varianta optimă de reglementare a importurilor de servicii prin instrumentele specifice pe baza negocierilor bi şi multilaterale

Calitatea protecţiei costul protecţiei1048707 Nash Echilibrul economic Pareto Optimulhellip EdgeworthhellipBox1048707 Reglementarea imperfecţiunilor pieţei prin negociere (bi sau multi)cu respectarea condiţiei ca avantajele primite de una dintre părţi să nu provoace prejudicierea celorlalte părţi sau acestea să primească un avantaj compensator al prejudiciului creatDe exemplu In tranzactiile internationale cu servicii se considera că1048707 Subvenţia (second best) stimulează prestatorii promovează activităţile nu afectează consumatorii1048707 Taxa vamală (third best) ndash limitează importurile stimulează prestatorii dar afecteză consumatorii1048707 Contingentarea helliphellippresupune obţinerea unei licenţe de import deţinătorii licenţei icircşi icircnsuşesc o rentărdquo generată de reducerea concurenţei renta este inclusă icircn tarifele de pe piaţă consumatorii sunt afectaţi de tarifele mărite efect similar cu cel tarifar Expatrierea rentei măreşte costul protecţiei

Reglementările cu caracter general incluse icircn politica comercială cuprind icircn funcţie de scopul urmărit1048707 păstrareaameliorarea competitivităţii sectorului de servicii1048707impunerea de reguli prudenţiale pentru sectoare cheie icircn vederea protejării interesului public1048707măsuri de politică economică internă menite să icircncurajeze concurenţa să desfiinţeze exclusivitatea sectorială şiBARIERELE la intrarea pe piaţă1048707deschiderea pieţei şi accesul practicilor internaţionale1048707 reforma instituţională icircn scopul reglementării şi supravegherii independente1048707măsuri privind costurile sociale ale producţiei şi investiţiilor

Iniţiative de politică economică de ordin general(a) măsuri de politică economică internă menite să icircncurajeze concurenţa să elimine drepturile tradiţionale de exclusivitate pentru anumite sectoare şi barierele la intrarea pe piaţă(b) deschiderea pieţei icircn vederea expunerii pieţei interne la practicile internaţionale(c) impunerea de reguli prudenţiale pentru sectoare cheie icircn vederea protejării interesului public(d) reforma instituţională icircn vederea unei reglementări şi supravegheri independente(e) măsuri ce au icircn vedere reducerea costurilor sociale legate de producţie şi investiţii

Istoricul reglementării serviciilor1048707 sectoarele cheie de servicii au fost mult timp puternic reglementate sugeracircnd faptul că potenţialul lor de liberalizare şi beneficiile economice asociate acesteia sunt mari1048707 cadrul tradiţional al reglementărilor de ordin administrativ icircn multe sectoare de servicii nu corespunde unui mediu caracterizat de schimbări rapide de ordin economic şi tehnologic1048707 icircn absenţa unor reforme interne dezvoltarea sectoarelor de servicii va duce la extinderea incidenţei reglementărilor guvernamentale şi a controlului1048707 dată fiind natura anumitor servicii (de reţea) reformele instituţionale şi ale reglementărilor interne vor contribui la promovarea competitivităţii activităţilor din aval ducacircnd astfel la icircmbunătăţirea performanţelor icircntregii economii

Bariere ndashdefiniţii cu valoare practică (GATS-UE)Joe Bains un avantaj oferit firmelor de pe piaţă faţă de potenţialii concurenţi Acest avantaj ar putea fi cuantificat prin posibilitatea firmelor stabilite pe piaţă să icircşi menţină nivelul de preţuri eventual peste cele ale concurenţilor fără ca să icircşi pericliteze poziţia pe

piaţă De fapt Baines echivalează avantajul absolut la costuri cu o barieră la intrarea pe piaţă Faţă de evoluţiile şi realităţile pieţei serviciilor esteo definiţie mult prea icircngustăStigler costurile pe care le suportă firmele care vor să intre pe o piaţă comparativ cu firmele existente pe piaţă care sunt scutite de aceste costuri Ie adoptarea strategiei de masă de către firmele existente pe piaţă nu ()reprezintă o barieră comercială atunci cacircnd şi firmele care vor să pătrundă pe piaţă au acces la tehnologia care stă la baza acestei opţiuni strategice cu efecte asupra reducerii costurilor unitareFerguson o situaţie din cauza căreia intrarea pe o piaţă devineneprofitabilă permiţacircnd firmelor existente pe piaţă să obţină profituride monopolFisher o situaţie creată pentru a icircmpiedica intrarea pe o piaţă atunci cacircnd aceasta ar fi fost benefică societăţii (preţurile ridicate pe care trebuie să le suporte consumatorii prin limitarea concurenţei pe piaţă precum şi la limitarea gamei de servicii oferite pe piaţă dacă nu chiar şi la limitareacreşterii numărului de locuri de muncă icircn servicii)McAfee Mialon and Williams ldquobarierele la intrare pe piaţărdquo 2 categorii bariere care au ca efect crearea de costuri suplimentare pentru firmele care doresc să intre pe piaţă comparativ cu celedeja stabilite şi bariere de tip antitrust care generează costuri de natură să icircntacircrzie intrarea pe piaţă a unor noi firme cu efect asupra micşorării avantajului social ce s-ar fi putut obţine din aplicarea barierelor din categoria anterioară

GATS1048707 Set de obligaţii de ordin general aplicabile tuturor masurilor ce privesc tranzacţiile internaţionale cu servicii ale tuturor statelor membre OMC1048707 Lista angajamentelor specifice asumate de fiecare stat membru si agenda liberalizării progresive1048707 Anexe ce fac referire la unele ramuri si subramuri ale serviciilor si lista excepţiilor de la acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate12 sectoare de servicii servicii de afaceri servicii de comunicaţii construcţii si servicii de engineering servicii de distribuţie servicii educaţionale servicii de mediu servicii financiare servicii medicale si sociale servicii turistice servicii culturale recreative si sportive servicii de transport alte servicii4 modalităţi de livrare a serviciilor2 direcţii de liberalizare accesul pe piaţătratamentul naţional

Bariere icircn calea TIS (categorii)1048707 Aaditya Mattoo - măsuri de protecţie aplicabile tranzacţiilor internaţionale cu servicii1048707 taxe vamale1048707 restricţii cantitative ndash foarte răspacircndite şi reprezentative pentru sectorul serviciilor1048707 măsuri interne discriminatorii cu rol1048707 de a favoriza prestatorii naţionali prin oferirea unui avantaj de cost ndash subvenţiile1048707 de a impune un cost suplimentar sau de a crea un dezavantaj concurenţial prestatorilor externi ndash măsuri fiscale acces la facilităţile esenţiale (porturi aeroporturi reţele de telecomunicaţii)reglementările interne ndash nu discriminează explicit faţă de prestatorii externi dar au rol de restricţionare a tranzacţiilor internaţionale fiind potenţiale bariere comerciale

Categorii de Bariere

(1)Restricţii cantitative (RC)Sub formaCotelor (contingentelor) (acorduri de sharing icircn transportul aerian)Prohibiţiilor la import (transportul intern telecomunicaţii de bază servicii juridice servicii de asigurări servicii educaţionale servicii de prospectare de consultanţă icircn investiţii etc)

Restricţionarea fluxurilor transfrontaliere de informaţii pentru a limita intrarea furnizorilor externi de servicii(2)Restricţii prin preţ (RP) micşorează competitivitatea la preţ a furnizorilor externi Sub forma taxelor de viză la intrarea sau ieşire din ţarătarifelor portuare sau aeroportuare discriminatoriicontrolului public asupra tarifelor de acces la anumite servicii (telecomunicaţii transport servicii financiaretarifelor vamale aplicate la importul unor bunuri careicircnglobează servicii (cazul serviciilor audiovizuale informaţionale etc) sau la importul unor produse cu ajutorul cărora sunt prestate servicii ( cum ar fi tehnică de calcul echipamente de telecomunicaţii material publicitar)subvenţiilor acordate de stat (cazul serviciilor de construcţii de comunicaţii de transport rutier şi feroviar)

3)Restricţii administrative (RA) presupun condiţionarea prestării de servicii de către furnizoriiexterni de- prezentarea de documente administrative (licenţe certificate) sau- respectarea unor norme şi standarde cum ar fi cele de mediu (cazul turismului şi transportului)- obţinerea de comenzi guvernamentale utilizate cu scopul de a favoriza furnizorii interni de servicii şi bunuri in raport cu cei externi prin intermediul marjelor preferenţiale sau chiar a unor interdicţii explicite(4)Restricţii de reţea (RR)- accesul discriminator la sistemele de distribuţie şi comunicaţii (ptr serviciile de telecomunicaţii transport aerian publicitate asigurări reţea de intermediere)

Cadrul Instituţional Internaţional WTO prin

GATS(serviciile ca obiect de tranzacţii căi de comercializare CNMF OS APCTN Comerţul liber Listele de liberalizări)1048707 Acorduri preferenţialeUE-Directiva serviciilor 2006 NAFTA ECOWAS GCC1048707 Acorduri sectoriale ICAO Comitetul Basel ITU UNWTO etc

Viziunea GATSMăsurile de politică comercială aplicate icircn comerţul internaţional cu servicii se pot grupa pe trei nivele icircn funcţie de scopul urmărit o accesul pe piaţă (AP) o accesul la clauza tratamentului naţional(TN)o altemăsuri (AM)Corelacircnd cu cele patru modalităţi de livrare a serviciilor obţinem 12 categorii mari de reglementări cuprinse icircn politica comercială externă1048707 Accesul pe piaţă (MA) se referă la angajamentul asumat de statele membre de a NU adopta măsuri ce restricţionează1048707 numărul de prestatori de servicii1048707 valoarea tranzacţiilor sau activelor1048707 cantitatea totală a producţiei de servicii sau numărul de firme1048707 numărul persoanelor ce pot fi angajate pentru prestarea unui serviciu1048707 forma juridică a firmelor prestatoare de servicii1048707 nivelul participării capitalului străin icircntr-o firmă sau pe piaţă icircn ansamblu

Tratamentul naţional (NT) se refera la angajamentul asumat de statele membre de a NU aplica un tratament mai puţin favorabil prestatorilor externi de servicii fata de cei interni

1048707 Listele de angajamente specifice ndash liste pozitive ndash numai sectoarele listate sunt supuse disciplinelor cu privire la MA si NT1048707 Listele de excepţii de la acordarea MFN ndash liste negative ndash clauza se aplica numai daca nu este icircnscrisă excepţia1048707 Listele de angajamente cuprind două părţi o primă secţiune de măsuri orizontale ce se aplică tuturor sectoarelor icircnscrise pentru liberalizare şi o a doua de angajamente specifice anumitor sectoare

Gradul de accesibilitate a pieţei (GAP) ca o consecinţă a angajamentelor asumate la importurile de servicii

bull o pentru situaţiile in care un membru a fost de acord să icircnscrie un anumit subsector fără limitări sau adeclarat un anumit mod de prestare al serviciului ca fiind bdquonerestrictionat ca urmare a unei imposibilitati tehnicerdquo s-a atribuit valoarea 1 care reprezintă maximum de deschidere a pieţei serviciului respectivbullo icircn situaţiile icircn care un membru a acceptat să icircnscrie icircn angajamentele de liberalizare un subsector de servicii sau mod de livrare stabilind icircnsă anumite limite s-a atribuit pentru nivelul de deschidere ala pieţei valoarea 05bullo icircn situaţiile icircn care un membru a exceptat un subsector sau mod de livrare de la angajamentele de liberalizare sau nu l-a inscris declarandu-l unbound s-a considerat ca gradul de liberalizare aferent este 0

Cuantificrea nivelului relativ de restricţionare a unui instrument netarifar aplicat la intrarea pe piaţă1048707 prin transformarea icircn cote care exprimă restricţii tarifare (taxa vamală)1048707 Hoekman a stabilit un nivel tarifar convenţional (NTC) pentru fiecare sector20-50 pentru sectoarele slab restricţionate 200 pentru sectoarele icircn care importul este prohibitIRAP (indicele de restricţionare la accesul pe piaţă)= GAP X NTC

Bariere la ISDbdquo orice măsuri de politică guvernamentală care alterează sau influenţeazădecizia privind locul domeniul şi forma investiţiei cum ar fi limitarea volumului de investiţii străine sau obligarea investitorului de a se confrunta cu un sistem excesiv de birocratic de selecţie pentru a convinge autorităţile icircn legătură cu avantajele naţionale ale unei ISD sunt considerate bariererdquo

Bariere la fluxul de ISD icircn serviciiRestricţii la intrarea pe piaţă - Interdicţie de a investi icircn anumite sectoare- Restricţii cantitative (limitarea dreptului de proprietate)- Proceduri de verificare si aprobare (bdquoeconomic needs testrdquo)- Restricţii privind forma juridică a firmei străine-Capital minim obligatoriu-Condiţionarea investiţiilor ulterioare-Condiţionarea localizării-Taxe de acces

Restricţii de proprietate şi control- Obligativitatea de a forma societăţi mixte cu investitoriinaţionali- Limitarea numărului de reprezentanţi străini icircn CA- Numirea membrilor din CA de către guvern- Aprobarea de către guvern a anumitor decizii- Restricţionarea drepturilor acţionarilor străini

- Transferul obligatoriu al unor drepturi de proprietate cătreorganisme locale (de ex după 15 ani)

Restricţii de funcţionare- Condiţii de performanţă ( la export)- Restricţii privind conţinutul factorilor de producţie locali- Restricţii la importul de muncă materiale şisau capital- Permis sau licenţă de funcţionare- Plafonarea redevenţelor- Restricţii la repatrierea capitalului şi profiturilor

RI Indicele de restricţionare a ISDbull Limitele participarii ISD icircn companiile existente Interdicţie- 05 lt 50 - 05 gt 50 025bull Limitele ISD icircn companiile existente nu si pentru noile companii Interdicţie- 05 lt 50-025 gt 50 0125bull Screening şi autorizaţii Demonstrarea efectului benefic- 01 Autorizare condiţionată (daca nu contravine interesului naţional)- 0075 Notificare prealabilă- 005bull Restricţii la management şi control Toate firmele-02 Firme existente dar nu şi noile firme-01bull Restricţii de aprovizionare şi funcţionare Toate firmele- 02Firmele existente dar nu şi noile firme- 01

LiberalizareAcţiuni menite să elimine şi sau să atenueze efectele barierelor cu care se confruntă pe pieţele externe furnizorii de servicii1048707 Premisa liberalizării externe = liberalizarea pieţei şi privatizarea serviciilor = reforma politicii economice interne şi externe1048707 Direcţiile de acţiune ale reformei pe orizontală (instrumente generale OW FX LM) pe verticală (instrumente sectoriale)1048707 Instrumente care deschid accesul pe piaţă1048707 Instrumente care extind acordarea tratamentului naţional1048707 Instrumente reziduale

Avantajele liberalizării tranzacţiilor cu servicii1048707 Dezvoltarea unei economii performante pe baza inputurilor obţinute prin serviciile strategice1048707 Dezvoltarea sectorului de servicii prin capitalizarea avantajelor competitive ale fiecărei ţări1048707 Avantajarea consumatorilor prin preţurile calitatea şi varietatea serviciilor oferte pe piaţă1048707 Modernizarea şi inovarea produselor şi proceselor de producţie1048707 Creşterea gradului de transparenţă a pieţei şi micşorarea riscurilor pentru furnizori consumatoriinvestitori Predictibilitate1048707 Stimularea transferului de tehnologie prin liberalizarea ISD

VII Directiva UE privind tranzacţiile cu servicii

Taxonomia serviciilor icircn UECategoria A consumatorul (M) şi prestatorul (X) sunt icircn ţări diferite şi folosesc reţelele decomunicare - ex Servicii bancare Categoria B consumatorul se deplaseaza spre prestator- exdistribuţie aeroporturi transport turism Categoria C prestatorul se deplaseaza spre ţaraconsumatorului ndash ex Serv Profesionale de construcţii de transport

Categoria D prestatorii icircşi stabilesc o filială icircn ţara consumatorului MODALITATE DOMINANTĂ

Proiectul de Directivă

Icircn forma sa iniţială proiectul de Directivă conţinea ldquoregula ţării de originerdquo potrivit căreiafurnizorii de servicii ar fi putut să icircşi ofere serviciile icircn alte ţări membre decacirct cea de origine fără a fi obligaţi să se supună altor cerinţe administrative şi legale decacirct cele impuse de ţara de origine Icircn plus prerogativa de a supraveghea şi controla icircndeplinirea cerinţelor administrative şi legale reveneaexclusiv ţării de origine Regula ţării de origine fost eliminată din textul Directivei

Indicatori sectoriali (1)1048715 Dezvoltarea serviciilor este icircnscrisă icircn strategia dezvoltării durabile Subsectoarele relevante1048707 Distribuţia comercială (peste 20 din populaţia ocupată VA cca 650 mld Euro aportul icircn PIB diferă de la o ţară la alta (8-16) productivitate redusă Germania Franţa şi UK pe primele locuri1048707 HORECA reprezintă 75 din totalul firmelor neagricole firme mici contribuţie importantă icircn PIB icircn Spania Portugalia Austria Italia

Transporturi mărfuri şi persoane acţiuni directe complementare este icircn mare parte internalizat influenţat de extinderea UE modificări tehnologice sistemul de livrare just-in-time deregularizarea transporturilor UK pe primul loc Germania Cea mai mare contribuţie icircn PIB icircn Danemarca Belgia Finlanda Productivitate relativ ridicată (aport PIB mai mare decacirct icircn atragerea fm)

Subsectoare relevante (2)Comunicaţiile- companii poştale şi de telecomunicaţii Tradiţional monopol de stat piaţaa devenit concurenţială dar are un grad icircnalt de concentrare a capitalului şi forţei de muncă Trei mari categorii de ţări icircn funcţie de aportul icircn PIB Luxemburg Grecia- ridicat (peste 3) Belgia Danemarca Italia ndash sub medie UE (2) Restul ţărilor (2-25) Alte servicii imobiliare leasing informaţionale RC servicii profesionale Cea mai rapidă creştere industria a externalizat o parte a serviciilor intelectuale s-a icircncadrat icircn dinamica icircntregului sector reflectă creşterea nomenclatorului de servicii icircnnoirea produselor diversificarea necesităţilor

Sectorul financiar a icircnregistrat modificări structurale absoarbe mutaţiile economicetehnice sociale politice A beneficiat de reglementarea liberalizării icircn interiorul UEs-a redus necesarul de fm frecvente fuziuni şi achiziţii scade numărul de firma creşte dimensiunea medie a companiei 13 societăţi de asigurare restul intermediere financiară ritmuri diferite de la o ţară la alta aportul icircn PIB diferit (Luxemburg- 17 Austria ndash 8 Portugalia Irlanda Spania- 7)

Reglementarea serviciilorImperfecţiunile pieţei1 Concurenţă imperfectă (monopoluri naturale publice pieţe monopolistice şi ologopolistice)2 Fluxuri asimetrice de informaţii privind calitatea cererea preţurilor Concurenţa se manifestă pe planul reputaţiei prestatorilor Autorităţile publice icircntervin pe piaţă prin sistemul de licenţiere3 La externalizarea firmelor autorităţile

Accesibilitatea pieţeiNomenclatorul de servicii cuprinde 9 subsectoare

1 Distribuţie2 Horeca3 Transport depozitare şi comunicaţii4 Intermediere financiară5 Servicii imobiliare renting servicii profesionale6 Administraţie publică7 Educaţie8 Sănătate şi asistenţă socială9 Alte servicii sociale şi obşteşti

CaracteristiciIntensitate diferită a concurenţei structura pieţei sub influenţa determinanţilor ldquonaturalirdquo (condiţiile icircncare se formează cererea şi oferta) şi a celor strategici (politica economică) Determinanţii strategici = 3 categorii de sectoare a)puternic b) moderat şi c) minim reglementate

Reglementări instrumentea) bancar asigurări transport aerian telecomunicaţiib) transport rutier distribuţie construcţii c) hotelier servicii profesionalePatru categorii de situaţii icircn care se icircncadrează cele 9 subsectoare1 Grad ridicat de reglementare organizatorică şi comportamentală2 Grad scăzut de reglementare organizatorică şi comportamentală (servicii profesionale)3 Reglementare organizatorică parţială (distribuţie)4 Reglementare comportamentală pronunţată (transport rutier)

Conţinutul Directivei (1)Obligativitatea Statelor Membre de a respecta dreptul furnizorilor de servicii de a icircşi oferi serviciile icircn alt stat membru decacirct cel de reşedinţă fără a fi obligaţi icircn acest scop să icircşi icircnfiinţeze sedii pe teritoriile altor state membre Derogări de la această regulă sunt icircnsă admise pentru anumite tipuri de servicii şi anume servicii poştale electricitate apă tratamentul deşeurilor gaze2drepturile consumatorilor de servicii de a se ldquoaprovizionardquo din alte state membre fără a fi limitaţi de măsuri restrictive sau discriminatorii aplicate de propriile autorităţi sau de către autorităţile din ţara de origine a prestatorului de servicii3aplicarea unui mecanism inovator de examinare de către fiecare stat a propriei legislaţii icircn domeniu cu scopul de a identifica situaţii icircn care regulile aplicate contravin jurisprudenţei Curţii şi de a le remedia

Conţinutul Directivei (2)Cu privire la dreptul de stabilire Directiva introduce reguli importante dintre care unele nu au precedente icircn jurisprudenţa CEJ reprezentacircnd progrese absolute icircn direcţia asigurării liberei circulaţii a serviciilor5 Condiţii ca naţionalitatea sau locul de reşedinţă al acţionarilor şi membrilor conducerii executive privitoare la acordarea dreptului de stabilire sunt explicit eliminate6 Criteriile de autorizare care nu vor fi eliminate vor trebui să satisfacă anumite principii generice de bună practică transparenţa (informarea prealabilă a criteriilor de acordare a autorizaţiilor) proporţionalitatea şi nediscriminarea7 Statele membre nu pot impune obligaţia autorizării decacirct icircn cazul icircn care acestea sunt necesare interesului general şi se recomandă icircnlocuirea sistemelor de autorizare cu simple notificări

Conţinutul Directivei (3)8 Simplificarea administrativă de mari proporţii plecacircnd de la icircnfiinţarea de puncte unice de contact icircn fiecare ţară membră care să ofere informaţii şi să permită icircndeplinirea formalităţilor administrativelegate de stabilirea unei prezenţe comerciale permanente pe teritoriul ţării respective şi continuacircnd cu icircndeplinirea electronică a formalităţilor

9 Nu există icircn Directivă prevederi care să oblige vreun Stat membru să privatizeze anumite activităţisau să permită accesul neicircngrădit pe piaţă icircn orice domeniu (pentru serviciile poştale şi pentru o serie de servicii de gospodărie locală - distribuţia apei colectarea deşeurilor- )nu există obligaţia acordării dreptului de stabilire pentru operatorii din alte State Membre

Conţinutul Directivei (4)De la bun icircnceput Directiva nu urma să se aplice serviciilor aflate icircn două situaţii particularea) servicii pentru care reglementarea la nivel comunitar este realizată prin instrumente speciale (servicii financiare transporturi telecomunicaţii energie)b) servicii publice oferite de stat fără plată icircn virtutea funcţiilor sale icircn domenii precum educaţie cultură social justiţie precum şi pentru servicii considerate a fi ldquode interes generalrdquo (icircngrijirii sănătăţii audiovizual jocurilor de noroc şi al activităţii notariale şi juridic agenţii de plasare a angajaţilor temporari servicii de securitate privată locuinţe sociale)

Sfera de aplicabilitate a prevederilorDirectivei UE privind serviciile

Servicii de afaceri consultanta reclama ndash publicitate recrutare personal certificare si testare reparatiindashintretinereServicii destinate icircntreprinderilor şi consumatorilor consultatii juridice si fiscale constructiiintermediere imobiliara comert organizare targuri si expozitii inchiriere computere autovehiculeServici de consum turism sprijin domestic (eg pentru varsta 3- probleme speciale etc) servicii de divertisment centre sportive parcuri de distractie

- De concurenţă- De stabilire a preţurilor3 A structura economiei imateriale1Active Intangibile-Brevete-Licenţe-Marca-Know-how-Cultura corporaţiei-Capital uman-Reputaţie-Clientelă

2Activităţi Imateriale- Cercetare- Programare- Proiectare- Publicitate- Intermediere- Turism- Consultanţă- Divertisment- Comunicaţii

3 Artefacte - Proiecte - Programe informatice- Schiţe rapoarte- Clip publicitar- Produse financiare- Programe turistice- Studii- Spectacole filme- Transmisiuni de informaţii11172007 cc 101Activele intangibile imaterialeDefini ţ ia contabilă Surse non-monetare de beneficii economice viitoare pentru entitatea ce le deţine

sunt separabile individualizabilenu au substanţă materialăau o existenţă limitată icircn timpau valoare de piaţă proprievaloarea se modifica in timp pana la anularesunt deţinute ori controlate de firmă ca rezultat al unor tranzacţii evenimente anterioare sau sunt dezvoltate icircn interiorul firmei avacircnd costuri uşor de determinat

Defini ţ ia managerială Surse imateriale de valoare ca rezultat al inovaţiei organizării afacerilor aptitudinilor şi cunoştinţelor capitalului uman

1Activele intangibile imaterialeo Marcao de produso de fabricăo Proprietatea intelectuală patente brevete knowhowo Drepturi de autoro Licenţeo Capitalul umano Cultura firmeio Informaţia































reguli specifice


































consumatori

















Bunuri vs servicii

BUNURI


SERVICII







































6Servicii de mediu


8Servicii medicale




12Alte servicii





































SERVICII


















































































































































reguli specifice


































consumatori

















Bunuri vs servicii

BUNURI


SERVICII







































6Servicii de mediu


8Servicii medicale




12Alte servicii





































SERVICII

















































































































































consumatori

















Bunuri vs servicii

BUNURI


SERVICII







































6Servicii de mediu


8Servicii medicale




12Alte servicii





































SERVICII





















































































































Bunuri vs servicii

BUNURI


SERVICII







































6Servicii de mediu


8Servicii medicale




12Alte servicii





































SERVICII


















































































































































6Servicii de mediu


8Servicii medicale




12Alte servicii





































SERVICII




















































































































































SERVICII




















































































































Download - Comert internat cu servicii

Top Related