Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiCartea egipteani a morfilor / trad.,cuvint introd. note $i indicetematiq Maria Genescu. - Bucuregti: Herald, 2018
ISBN 978-973- I 1 1 -699-0
I. Genescu, Maria (trad. ; pref. ; note)29
Toate drepturlle gezervate. Nicio parte a acestel cirli nu poate
fi refrodusl sau ffansmisi sub nicio formi: gi prin niciun mijloc,electronic sau mecanic, inclusiv;!,qfocopierbl inregistrare sau prinorice sistem de b-tocare a inforinatrei firEq permisiunea editorului.Edilie in limba romani publicatl de Editura Herald. Copyright @ 20i8
CARTEAEGIPTEANAAMORTILOR,
PAPIRUSUL ANI
(EdiEia a IV-a)
Tladucere, cuvdnt introductiv, note gi indice tematic:MARIA GENESCU
EDITURAdbHERALD' Bucuregti,2018
Cuprins
Cuvint introductiv
Capitolul ICapitolul IICapitolul IIICapitolullVCapitolulVCapitolulVlCapitolulVIIcapitolulvlIICapitolul IXCapitolul XCapitolulXlCapitolulXIICapitolulXIIICapitolulXIVCapitolulXVCapitolulXVICapitolulXVIICapitolulXVIIICapitolulXIXCapitolulXXCapitolulXXICapitolutrXXIICapitolul XXIIICapitolulXXIVCapitolulXXVcapitolulxxvlCapitolulXXVIICapitolulXXVIICapitolulXXIXCapitolulXXXCapitolulXXXICapitolulXXXICapitolulXXXIICapitolulXXXIVCapitolulXXXVCapitolul)O(XVICapitolulXXXVIICapitolul X)OilIII
7274767782838484858585
8586868788888989909l9l9?929394
101
103
103103
105107107
110tt2rt2112113tL4115122124125t26INtzsl3lr33L34135
135r37
7
t423'24
2626n2829303031
32323434.)/374749525353545556575859606t
CapitolulXXXIXCapitolulXLCapitolulXLICapitolul XLIICapitolulXLIICapitolulXLIVCapitolulXLVcapitolulXLVICapitolulXLVIICapitolulXLVIICapitolulXLIXCapitolul LCapitolul LlCapitolul LIICapitolul LIIICapitolul LfVCapitolulLVcapitolulLVlCapitolulLVIICapitolul LVIIICapitolulLIXCapitolulLXCapitolul LXICapitolul LXIICapitolulLXIUCapitolulLXIVCapitolulLXVcapitolulLxvlCapitolulLXVIICapitolulLXVIIICapitolul LXIX
'
CapitolulLXXCapitoNLXXICapitolulLXXIICapitolul LXXIIICapitolulLXXIVCapitolulLXXVCapitolulLXXVICapitotul LXXVIICapitolul LXXVIIICapitolulLXXIXCapitolul LXXXCapitolul LXXXICapitolulLDOflICapitolulLXXXIICapitolul LXXXIVCapitolulLXOilICapitolulLXXXVIcapitolul LxxxvIIcapitolul LXXXVIICapitolulLXXXIXCapitolul XC
6465686868707070
CapitolulXCICapitolul XCIICapitolulXCIIICapitolulXCIVCapitolulXCVCapitolulXCVICapitolulXCVIICapitolulXCVIIICapitolulXCIXCapitolul CCapitolul CICapitolul CIICapitolul CIIICapitolul CIVCapitolul CVCapitolul CVICapitolul CVIICapitolul CVIIICapitolul CIXCapitolul CXCapitolul CXICapitolul CXIICapitolul CXIIICapitolul CXIVCapitolul CXVCapitolul CXVJCapitolul CXVICapitolul CXVilCapitolulCxIxCapitolul CXXCapitolul CXXICapitolul CXXIICapirolul CXXIICapirolul CXXfVCapitolul CXXVCapitolul CXXVICapitolul CXXVIICapitolul CXXVIICapitolul CXXIXCapitolul CXXXCapitolul cxxxlCapitolul CXXXIICapitolul CXXXIIICapitolul CXXXryCapitolul CXXXVCapitolul CXXXVICapitolul CXXXWICapitolul CXXXVIIICapitolul CXXXiXCapitolul CXLCapitolul CXLICapitolul CXLII
Capitolul CXLIIICapitolul CXLIVCapitolul CXLVCapitolul CXLVICapitolul CXLVIICapitolul CXLVIIICapitolul CXLIXCapirolul CLCapitolul CLICapitolul CLIICapitolul CLIIICapitolul CLIVCapitolul CLVCapitolul CLVICapitolul CLVIICapitolul CLVIIIcapitolul cl-xCapitolul CLXCapitolul CLXICapitolul CLXICapitolul CLXIIICapitolul CLXIVCapitolul CLXVCapitolul CLXVICapitolul CLXWICapitolul CLXVIIICapitolul CLXIXCapitolul CLXXCapitolul CLXXICapitolul CLXXIICapitolul CLXXIICapitolul CLXXIVCapitolul CLXXVCapitolul CLXXVICapitolul CLXXVIICapitolul CLXXVIIICapitolul CLXXIXCapitolul CLXXXCapitolul CLXXXICapitolul CLXXXIICapitolul CLX)OilIICapitolulCLXXXWCapitolul CXXXVCapitolul CLXXX\,'ICapitolul CLXXXVICapitolul CLXXXVIICapitolul CLXXXXCapitolul CXC
Indice tematic qi de termeniBibliografie selectivi
139t39t4tt42143IM145145147
l5l152t54155
l5s155156
ts7t57ls8159t6516616817017t172t73t74t74175175175175t76179l9s196198
19919920s2062n62092102tt2142142152ls217217
22J2292./'0
u0244245
2542552562562s72582612632662682692692702J52772782852872902932932942982993023043073ll3ll3ll3ll311
3t2312
314362
i':t,
Ii$(til
'.
"t
$i1l,)t
i
21922022422Jzn
250253254
Cenrpa pcrprrenl A MoRTILoR - Peprnusul Aur
Capttolul I
Iati, aici incep descdntecele
Din care aflagi cum si unde pleaci sufletul
inziuade luminl cdnd sfirgitul
Devine inceputul cel mai sigur.
in c6ntece de laudi voi preamdri
Intrarea sufletului in ginutul misteriosului Neter-Khertil,
Din frumosul tirdm Amenti2,
Renagterea sa intru spirit
$i Cll5toria3 sa rninunati
inspre Tirimul de Dincoloa.
t Vocabula neter induce ideea de divinitate gi deci, aici, textul se referi la Kherty,
un zeu-berbec ce poate fi, in func1ie de imprejuriri, ostil sau benefic, iar singurul care
ar putea sI inllture amenintarea acestei divinitili era Ra insusi. Kherti se mai afl[ in
legituri gi cu una dintre zonele dificil de stribltut din Lumea de Dincolo: spirite ma-
lefice care pAndesc gi ataci din pegterile sau din gropile in care triiesc. Termenul poa-
te denumi respectivele locuri sau spiritele ce le ocupi. Textele ce prezintl topografia
acestor locuri, precum qi descrierea pericolelor la care este expus sufletul postum,
sunt redate in Cartea pe;terilor.
' Cwdntnl Amenfi inseamni locuinia morlilor, dar 9i ,,apusul". La fel ca gi soarele la
sfirqitul zilei, la sfArgitul viegii, sufletul se indrepta spre apus. in textele noastre, Amenti
estb locul ideal de existenlS pentru sufletul postum in agteptarea reincarndrii: aici se
aflau Cimpiile Ferici$lor (Sekht-talu sar Sekht-Iaru), Cimpiile P-acii (Sekht-Hotep) 9i,in general, tot ceea ce egipteanul antic considera bun gi frumos in viaEa plmdnteani.
Cartea despre Amduat sifieazi, Amenti in cea de-a cincea orl a cilItoriei nocturne a lui
Ra. Stipin qi rege in Amenti era Osiris, numit gi Khentamenti, Domnul Apusului.3 ,,Clldtoria" mortului egiptean nu numai ci presupunea o iniEiere prealabili dar,
prin ea insiqi, era iniliatici. Scopul acestei inigieri era dobindirea vieEii vegnice, cu
tot confortul material din epoca istorici la care ne referim, convieluirea lui allturi de
zei qi, prin aceasta, participarea lui efectivd la miqcirile din spaEiul cosmic ce definesc
destinul lumii plmintene, in prezent qi in viitor etc.a ,,TdrAmul de Dincolo" sau ,,Lumea de Dincolo" reprezinti spagiul in care existau
sufletele morlilor egipteni, pini la reincarnare. Acest ,,tiram" avea o geografie com-
plexi cu o impirlire administrativi proprie, asemdnitoare cu cea din Egiptul Antic,
conformi cu etapele cilitoriei lui Ra ce se desfigura pe parcursul celor douisprezece
ore nocturne.
I4 15
Ceprror,ur- I
Iati cuvintele pe care eu, Osiris Anis,
Scribul Osiris Ani, am si le spun
in ziua cdnd voi pleca pentru ultima dat[,
Pe ultimul drum.
Cdnd sufletul meu de trup se va despirti,
Atunci eu, scribul Osiris Ani, astfel voi vorbi:
,,Bun gisit, Osiris6, Taur din AmentiT!
Acum, insugi Thot8, Domnul celor intelepgi,
5 incepe discursul propriu-zis al lui Osiris Ani, scrib qi preot aducitor de ofrande.
La inceput de ,,drum" spre Lumea de Dincolo, el igi definegte statutul moral qi etic ce
il indreptiEegte si aspire la viaga vegnici.6 Potrivit eneadei strtctttate de preolii de la Heliopolis, Osiris era cel dintii dintre
copiii concepuEi de cel de-al doilea cuplu divin, Geb (Fimintul) Ei Nut (Cerul). Din
legenda transmisi de Piutarh, aflim c5, ini$al, Osiris a fost om gi rege in lara Egiptu-
lui, un civilizator care i-a inviEat pe oameni agricultura, canalizirile etc., scogindu-i din
starea de silbiticie in care triiau. Stdrnind invidia fratelui slu Seth, devine eroul unei
drame de proporlii cosmice: va fi ucis de acesta, apoi va fi tdiat in buc[$ ce vor fi rispin-dite pe tot cuprinsul Egiptului. Prin magia lui Isis, prin iscusinga lui Anubis, prin inteli-
genla lui Thot qi prin voinga lui Ra, Osiris va fi readus la viali, respectiv la viala ve$nic[,
devenind regele Lumii de Dincolo, Domn in Amenti, Judecitorul suprem al mo4ilor.
Izvoarele egiptene prezinti numai fragmentar aminunte din viaga lui p[minteani gi
postumd. Singura versiune coerentl a acestui mit este cea oferiti de Plutarh in scrierea
intittiatd Despre Isk 9i Osiris (vezi, Prefala), insi coerenga acestui autor este in ,,spirit"
grec, ce nu coincide intotdeauna cu sofisticata mentalitate ,,metafizici" egipteanl. Spre
exemplu, este prezentat, impreuni cu soqia qi sora lui, Isis, despirlit de restul zeilor din
panteonul egiptean cind, in realitate, elii reprezintd petogizeii gi, la rindul lui, este
inclus, pini la substituire, in oricare dinue diviniti,ti. Esenlialul, sesizat qi de Plutarh,
cste ci Osiris reprezenta pentru egipteni rezolvarea misterului invierii, al revenirii la
viald: aqa cum Soarele reapare pe cer in fiecare dimineaEi, aqa cum plantele incolgesc,
tlin nou, dupi fiecare revirsare a Nilului, primdvara.7 Taurul din Amenti este unul dintre numele ce i se dldeau lui Osiris. in capitolele
nrmltoare vom intilni gi alte nume ale lui: Zeul-cu-inima-opriti (vezi infra), Fiin-
ta-Buni, Domnul-celor-dou[-coroane, Zeul-bun-din-Abydos etc.8 Thot, zeu lunar gi sapienEial, de o mare complexitate, ce a fost adorat pe tot
cuprinsul Egiptului. Era reprezentat ca un birbat cu cap de ibis sau de babuin; din
rlccasti cauzi, in unele texte este numit,,Cel-cu-nasul-lung" sau,,Ndsosul". Din tim-
puri strivechi, a fost zeu al oraEului numit de greci Hermopolis, in textele noastre,
'lhot este sogul zeigei Maat Adevir-gi-Dreptate dar, in sanctuarul de la llermopolis,
sogia lui era Seshat, o zeigd a scrierilor epistolare. Mai intii, el a fost scribul lui Osi-
lis, in regatul pimintean al acestuia, iar in Lumea de Dincolo, in calitate de scrib, la
ludecata osirian[, linea evidenla p[catelor celor mor1i, notandu-le pe o tiblit[. Era
considerat patron gi inventator al activitiEilor intelectuale: scrierea, calculul matema-
Cenrpe BcrproerrrA A MoRTTLoR - Peprnusur, Arvr
Vorbegte prin gura mea!
intr-adevIr, sunt Marele Zeue
Care insoqeEte, in plutirea sa, Barca cereascdlo,
Sunt zeu cu adevdrat, unul dintre acei fe$-frumogi
Care, laJudecata de Apoi a Cuvintelorlr, au fost norocosi,
Unul dintre acei prinliCe se bat pentru ca dugmanii lui Osiris sI fie invingi.
Sunt unul dintre zeii ndsculi de zeiga Nut12,
tic al sirbitorilor, separarea limbilor, istoria, iegile etc.; nu in ultimul rind, el era qi
plstritorul calendarului. in mitul lui Osiris, Thot este un mediator impa4ial al lup-
telor dintre Horus gi Seth: i-a redat ochiul lui Horus, smuls de Seth, iar lui Seth i-a
vindecat testiculele vIt[mate de Horus. Uneori, ca urmare a speculaliilor teologice,
s-a spus ci Thot reprezinti .limba lui Ptah" gi ,,inima lui Ra"; el insugi mare magician,
s-a impus ca patron al magicienilor gi al vrdjitorilor cunoscdnd ,,cuvintele de putere"
si stipdnind qtiinEa vindecirii prin formule magice. Mitul lui Thot, numit de Platon
Theut, asimiiat zeului grec Hermes, in epoca ptolemaici a cunoscut o nou[ configu-
rare, explozivi, din care a rezultat Hermes Trismegistul.
' in calitolele Cd.rlii se vorbe;te mereu despre ,,Marele Zeu", saLl,Marea Divini-tate", dar al cirui nume nu este spus niciodat5. in afard de acesta, titulatura de ,,Mare
Zeu" le este acordatd zeilorAtum, Ra, Horus, Khnum, Ptah, Amon, Osiris, precum gi
sufletelor rlposalilor ce se identificau cu unul dintre aceqtia.to Aqa cum, la alte popoare, vehiculul in care Soarele iEi face cursa zilnic[ este un
car, la egipteni, legali vital de fluviul Nil, vehiculul solar este barca. in capitolele ce
urmeazi, se vorbegte gi despre bdrcile altor zei care il insogesc pe Ra in drumurile
lui cereqti. Importanla ce se dddea acestui miiloc de transport in viala postumi este
dovediti de bircile, uneori in mdrime naturald iar alteori sub form[ de miniaturi, ce
s-au gdsit ingropate in morminte sau in apropierea mormintelor.
" Judecata de Apoi a Cuvintelor eraJudecata osirian[ ce se linea in Dubla Sali a
lui Maat Adevir-gi-Dreptate. in prezenga celor 42 de judecdtori, reprezentand cele
42 de nome ale Egiptului, sufletul riposatului trebuia sd-gi suslini nevinovilia prinaga-numita .Mirturisire negativl" sau spovedanie. Felul in care el igi rostea pledoaria,
negdnd toate faptele incriminate de lege, influenla,,Cintarul" in favoarea sa.
'2 in eneada heliopolitani, Nut (Cerul) este fiica primului cuplu divin, Shu (Ae-
rul) gi Tefnut (Umezeala). Clsitoriti cu fratele ei Geb (Pdmintul), a fost despirgitide acesta de citre tatll ei, Shu. Jucind cu Thot un joc de noroc, Nut a caEtigat gi,
in revang[, perdantul a creat pentru ea incd cinci zile carc, la fiecare patru ani, s-au
addugat anului de 360 de zile, in aceste zile, numite epagonene, Nut i-a ndscut pe cei
patru copii ai ei: Osiris, Isis, Seth qi Nephtys; acestora, li s-a adlugat Harueris (Horus
cel Bitrin). Este reprezentati ca o femeie cu trupul curbat peste Geb, avdnd mdinile
sprijinite la risirit si picioarele la apus; uneori apare gi sub aspectul unei vaci, sprijini-ti de Shu gi de alte divinit5li. in cosmogoniile mai vechi, Nut era tot solia lui Geb, dar
ea este aceea care il naste pe Ra: in fiecare zi, la apus, ea inghilea Soarele gi, adouazi,
t6 17
Ceprror,ur, I
Zei care se luptau cu vr[imagii, in numele lui Horus,
Aducdndu-l pe demonul Sebaul3 legat si bitut.Acum, o, Osiris, iati-md!Vin printre ai tii,Egal cu ceilalli zei nlsculi de zeiga Nut.
Cu ei impreunl igi spulber dugmanii,
Nimicindu-i pe demonii rii,Cdci eu insumi fac parte din ceata lui Horusra,
in zori, il ndgtea din nou. Pe tavanul inciperii funerare a lui Ramses al IVJea, Nut este
reprezentati ca fiind pe punctul de a inghigi Soarele.13 De cele mai multe ori, numele demonilor sunt aleatorii sau sunt alte nume ce se
dau lui Apopis, lui Seth, altor creaturi malefice.ra Originea acestui zeu este foarte indepdrtatd in timp, iar mitul lui il precede pe
cel al lui Osiris. incd din epoca predinasticl, a existat un zeu Horus, numit Marele
Zeu, stipin al cerului, al cdrui simbol era goimul. in perioada sincretismului de la
Heliopolis, Horus a fost identificat cu Ra, numit Ra-Harachti (Horus al orizontului),
reprezentat ca un birbat cu cap de goim. Plutarh, in Despre Isis ;i Oslrls, spune ci a mai
existat un Horus, fiu al lui Geb qi Nut, al doilea nlscut, dupd Osiris, numit Horus cel
Bdtrdn (in egipteani Harwer) sau Horus din Behedet, pe care, spune el, egiptenii ilnumesc Arueris, iar grecii, Apolo. Acest Horus ar fi intemeietorul regatului din Deltd.
Horus cel Bdtrdn a fost confundat, uneori, cu Horus cel TdnIr sau Horus copil (Har-
pocrate), Horus din Chemnis, fiul lui Isis qi Osiris, reprezentat, cel mai adesea, ca unprunc in pielea goal5, ce std in bralele mamei sale, sugindu-qi un deget. Grecii de mai
tirziu au interpretat gestul copilului ca pe un indemn la ticere. in cea mai veche ver-
siune a legendei nagterii lui Horus, din Textele piramidelor, se spune cI Isis, ludndu-gi
infitisare de vultur, s-a asezat peste trupul mort al lui Osiris gi l-a conceput astfel.
Dup[ ce a devenit birbat, dorind si-qi rlzbune tatil, Horus l-a provocat la lupti pe
Seth. Despre Horus cel Tinir se crede c[, invingindu-l pe Seth gi pe adeplii acestuia,
ce-gi impuseseri dominaEia in DeltI, a infdptuit unificarea Egiptului de Sus cu Egiptul
de Jos qi a instituit cultul lui Osiris pe toati Valea Nilului. in luptele care s-au dat, Ho-
rus a fost sprijinit de partizanii lui, din ,,ceata lui Horus", mtmigi Shemsu Hor. Se mai
spune, intr-unul difiie Tetctele piramidelor, cE,inaceste confrunt[ri Horus ar fi dat do-
vadi de o cruzime firl seamin: celor prinqi, le smulgea mlruntaiele gi le bea singele.
Chiar dacd rezultatul acestor lupte era de multe ori incert, la intervengia zeilor, Horus
este a$ezat pe tronul tatdlui siu, ca ,,mostenitor" al acestuia. Herodot spune ci Horus
,,a fost cel din urmi zeu care a domnit in Egipt" (Istorii Il, 144). De atunci incolo,
orice rege al Egiptului se considera o intrupare a lui Horus qi ,,moqtenitor" legitim al
tronului. Principalul slu centru de cult se afla in oragul Nekhen (Hierakonpolis) din
Egiptul de Sus. in schimb, la Edfu, tot in Egiptul de Sus, era celebrat si un alt Horus,
fiul lui Horus de mai sus, rezultat din cdsltoria lui cu zeiEa Hathor, cum ar veni, nepot
al lui Isis $i Osiris, numit Horus Semataui (Unificator al celor Doud Piminturi). IJn alt
Horus era patron al oraqului Letopolis, numit Hor-Khenti-Irti (Hotns ce stipanegte
cei doi ochi, respectiv, Soarele !i Luna) gi tot un Horw, Hor-Khenti-Khaf (Horus care
domnegte asupra trupurilor), era divinitatea protectoare a oragului Athribis.
Cenrne BcrprnaxA e rvronTrr.on - Peprnusur, Arrrr
in numele tdu, lupt gi mi zbat alergdnd peste tot.
Sunt insugi Thot
in ziua Cintdririi Cuvintelorls. De acum,
ln Marea Casi a Celui Vechi gi Puternicr6 din lunurT,
Sunt Djedirs, fiul lui Djedi.
Dupd ce m-a nigcut, mama mea, Nut,
M-a trimis in lume si locuiesc in oragul Djedute.
$i sunt unul dintre aceia care, pe drept,
rs Este vorba despreJudecata postuml, in faga Tribunalului osirian.16 Se referi la primul templu funerar de pe tot cuprinsul Egiptului, dedicat lui Ra,
aflat la Heliopolis. Templele din Egipt au inceput sd apari in timpul Dinastiei a V-a
heliopolitani (c .2498-2345 i.Hr.). Oricare dintre templele solare, in limba egipteand,
se ntrnea hut-aaf, insemnind Marele Templu.t7 Iunu este str[vechea denumire a oragului pe care grecii l-au numit Heliopolis,
capitali a celei de a 13-a nome; in egipteani, oragul se numealannu-meh,insemndnd
Stilp al Egiptului de Jos. Situat pe malul rlsiritean al Nilului, inci de la inceputuri-
le Regatului Vechi, din timpul Dinastiei a III-a (c. 2686-2613 i.Hr.), in anii domniei
regelui Dioser, oraqul s-a impus pe plan religios, devenind centrul cultului lui Ra,
zeul Soarelui. Preoiii din Heliopolis aveau reputalie de filosofi qi de astronomi; ei
au conceput o teologie ce a jucat un rol foarte important in istoria Egiptului. intr-oinscriplie din frumosul templu dedicat lui Hathor, in Denderah (numit de greci Ten-
tyris), unde Hathor era adoratl ca solie a lui Horus, se spune c[ Ra-Harachte, tatilacestei zei1e, ar fi creat ora$ul Iunet (denumirea egipteand a oraqului Denderah) ca pe
o replici feminind a oragului Iunu.t8 Dfedi pare dfi, aici, un nume propriu pe care gi l-a luat un preot ceparticipa la ri-tualul,,de ridicare a Djed-ului", inegipteand saha-djed. Autorulse declarl "Diedi
fiullui Djedi" pentru a arita ci a mogtenit aceastd funclie sacerdotali. Simbol prin exce-
Len1tr osirian, djed-ul, inilial, era un simbol solar ce i se alltura zeului Ptah. Mai tdrziu,
a fost preluat de zeul Sokaris, de la care, prin asimilare, a trecut la Osiris . Djed-d era
un stilp, coloand sau trunchi de copac, ale cirui crengi fuseserl curdgate. Ritualul de
,inllEare a Djed-ului" in pozilie verticali semnifica, in principal, invierea lui Osiris:
in textele din aceasti carte pozigia verticali gi posibilitatea de a-gi folosi picioarele la
mers ii dau rlposatului certitudinea cd a intrat intr-o alti viagd. Ca amulet[ norocoasd,
reprezentarea miniaturalS t djed-ului a fost unul dintre cele mai populare talismane
din Egiptul Antic.te Djedu este denumirea pe care egiptenii o dideau oraqului Busiris, situat in Delti.in egipteani, orasul se numea Per-ousir, insemndnd Casa lui Osiris; se credea cd este
local de naqtere al lui Osiris si, din aceast[ cauzd, localnicii, asociindul pe Osiris cu
stiipul djed,l-au numit gi Djedu. De altminteri, in Egiptul Antic, existau cel puEin
doui orage ce iqi derivau numele de la numele stdlpului sacn, djed. De pildi, oragul
Mendez, situat in partea de risirit a Deltei Nilului, era numit de e$pteni Djedet, iar
divinitatea ocrotitoare era Band.ebdjed, o reincarnare a lui Osiris criocefal.
18
Ceprror,ur, I
Jelesc qi-l pling pe Osiris
in cele DouI Jiri din Rekhet2o,
AjutdnduJ s6-gi infringi dusmanii.
Pentru ca Osiris si-gi infrdngi duEmanii de peste tot,
Ra21 i l-a trimis in aiutor pe Thot.
Si, iatI, Thot, cel trimis de zei,
Pe mine insumi m-a {Acut si triumf asupra duqmanilor mei.
in ziua in care mumia regall^lui Osiris este infi;ati22,
Sunt allturi de Horus, in a lui ceat5.
'" Cele Doui Jiri erau Egiptul de Sus qi Egiptul deJos.rr Ra, la origini, era Soarele vizibil pe cer, adorat in mai multe locuri de pe cu-
prinsul Egiptului. incepind cu dinastia a IV-a (c. 2613-U98) devine zeu suprem intleliopolis. Pentru ci, anterior, gi Horus era zeu solar, cu infiEis,are de soim, aceste
doui divinit[gi au fuzionat cu numele de Ra-Harachte. $i, deoarece mai existau incialte doui divinitigi solare, preogii din Heliopolis au imaginat un compromis in urma
ciruia, dimineaga, Soarele se ivea sub forma unui copil rdslrind dintr-un lotus, fi-
ind Khepra, reprezentat gi printr-un scarabeu; laprdnz, era el insugi, Ra, adult gi indeplinltatea puterilor, iar seara, cu infigigarea unui mogneag obosit, era Atum. intimpul zilei, Ra strlbltea Oceanul ceresc in barca diurnl, insotit de Hu (divinitatea
ce personifici puterea Cuvdntului), de Sia (Clarvederea) gi de Heka (Magia). in barca
nocturni, Ra strib[tea Lumea de Dincolo; pe parcursul acestei cilitorii, se confruntacu numeroase primejdii, printre care gi cu atacurile demonului Apopis. Dupi teologiidin Heliopolis, in timpuri imemoriale, Ra a fost rege pimdntean, domnind peste zeii
;i oamenii din Egipt. Supus vicisitudinilor omenegti, Ra a imbltrinit. Nemulgumit
din cauzi ci oamenii se inrliseri, profitind de sllbiciunea lui, Ra si-a trimis Ochiulsdu divin pentru a-i pedepsi. Ochiul divin, personificat in zeiga Sekhmet, cu infigiqare
de leoaici, i-a executat ordinele, dar cu atata furie incit Ra insugi s-a simgit in pericol.
tntr-o alti legendd, se spune cd prdpddul pus la cale de Ra a fost impiedicat de Isis,
prin faptul cd ii cunogtea ,numele ascuns"; cu acest prilej, zeila i-ar fi rdpit gi puterile
magice. Pdni la urmi, Ra, Soarele, restabileqte ,,ordinea" in lume, dar, scdrbit, preferit:a, in continuare, si triiascl numai in cer, Pe parcursul istoriei Egiptului, Ra a avut
mereu un ascendent in cadrul panteonului egiptean; gi-a menlinut prestigiul chiar si
in timpul ,reformei" impuse de Akhenaton qi, in capitala acestuia, ia Amarna, aldturi
de Ptah gi de Amon, era considerat unul dintre marii zei creatori ai lumii. Tot astfel,
pentru a-gi legitima statutul de divinitdgi solare, marii zei ai Egiptului vor fi asociagi cu
numele lui Ra: Amon-Ra,'Montu-Ra, Khnum-Ra, Sobek-Ra, culminind cu sufletultlublu, Djafi, rezultat din unirea complementarl cu Osiris. IniEial, Ra era qi stipanulLumii de Dincolo dar, ulterior, a fost inlocuit, Osiris devenind regele qi judecitorul
suprem al morgilor egipteni. Simbolul lui Ra era obeliscul.22 DupI ce Seth a tranqat trupul lui Osiris in mai multe bucdli, pe care le-a impris-tiat pe tot cuprinsul Egiptului, Isis pornegte in clutarea acestor buciti si, gisindu-le,
zeul Anubis va reface trupul zeului cu aiutorul unor fege din pdnzi.
L9
Centpe ucrprBeni e rvronTrr,on - Peprnusur. ANr
Deschid plmintul gi fac si gigneasc[ guvoaie de ap5
Pentru purifi cirile nesfdrgite
Ale << Zeului-cu-inima-opriti>>.
IatI, acum tagzdvoarele Porlilof3. Odatd descuiate,
Pitrund in Taina Tdrdmului de dupi Moarte.
Sunt alituri de Horus
Atunci cdnd, in oragul Sekhen2a,
Smulge de la dugmani bragul stdng al lui Osiris.
Intru qi ies, firi si mi tem,
in vipiile sacre din ziua nimicirii demonilor
Acolo, in oragul Sekhen...
Acum, pigesc mdndru gi demn
Printre divinitigile strilucitoare...
in ziua in care, la Sekhen, dugmanul este invins
Merg cu Horus la serbirile in cinstea lui Osiris'
in cea de-a qasea zi a sirbltorii Nadit2s,
Aduc ofrande in templul din Heliopolis26.
Acum, sunt preot in Djedu gi aduc libaEii,
Iar cind Plmintul intrd in culminagie,
in faga mea se dezviluie pe gleau
Panorama misteriilor din Rosetau27...
'z3 Textele qi inscripEiile egiptene menlioneazi o mullime de porEi prin care trebuia
sd treaci sufletul postum. Ele au fost reunite sub titlul Cartea Porlilor.2a Sekhen era vechea denumire, egipteani, a oragului Letopolis. in textele CdQii
apare gi vocabula sechem (khem sechem) desemndnd ,,sfinta sfintelor" din templele
egiptene, in care aveau acces numai regele gi preolii cu rang inalt,
'zs Egiptenii aveau foarte multe sirbitori, pe tot parcursul anului: socotite, din trei
zile, una era nelucrltoare. Dintre sirbitorile religioase, mai cunoscute sunt sdrbi-
toare Opet, s[rbltoarea Sed, sdrbdtoarea Wii preatm si zilele de nas,tere ale zeilor.
Nadit era o localitate din Egiptul de Jos, unde se desfigurau ceremoniile de misterii
ce comemorau uciderea lui Osiris.
'?6 Oragul Heliopolis, Cetatea Soarelui, cum l-au numit grecii, strdvechiul oraq Iunu
(vezi nota l7), amintit qi in Biblie cu numele On. Zeul tutelar al oragului era Soarele,
Ra, asimilat lui Atum, el intrupindu-se in pasirea Fenix Ei in taurul Mnevis.27 Rosetau era,,o zoni cu tuneluri", dificil de traversat, prin care se intra in Lumea
de Dincolo. inainte de sosirea in Amenti, sufletul trebuia sd stribatl ginutul Rosetau,
strijuit de o poarti de foc gi unde se afla Lacul de foc, pizit de un crocodil cu cap
de berbec, inarmat cu un cu,tit. Rosetau era gi denumirea locului, din apropiere de
Memfis, unde se credea cd s-a niscut Osiris.
20
Ceprror-ur, I
Sunt Sem, preotul lui Ptah,28
$i la Djedu, in templu, din Cartea slrbitorii sufletului,
Ruglciuni pentru Osiris citesc:
Cici sunt preot pentru morli 9i de ei mI ingrijesc.
Iar cind este tras[ la api, pe butuci, de pe paiiqte,
Corabia mare, Henu2e, a zeului Sokaris30,
Devin mare Maestru al Operei Magice
Si, mai mult, chiarin timpul ceremoniilor sacre,
Prirnesc o cazmaqi fac pimdntul si crape3r
La Herakleopolis32, pentru nevoia de ape'
28 Ptah era zeul ocrotitor al oragului Memfis, unde, spre sfdrgitul Dinastiei a IV-a (c.
2613-2498i.Hr.) i s-a ridicat un templu. La fel ca zeii Min gi Osiris, este reprezentat c
o mumie, avind pe cap o calot[ strimt[. Are mdinile libere gi, in mina dreapt[ $ne o
cheie ankh (lieroglifa viegii), iar in mina stdngd un sceptru uas (combnagie a unw djed
cu un animal sethian). Mai tarziu, i se va ataga o barbl ondulati, insemn al divinitdgii
sale. La Memfis, era socotit soEul zeigei Sekhmet qi tatll lui Nefertum. Teologii memfi1i
spuneau cd Ptah a creat lumea prin cuvdntul materializat. IniEial, divinitate a meste-
lugarilor (legendarul arhitect Imhotep, creatorul piramidei in trepte, era numit,fiul
lui Ptah"), in timpul Regatului Nou era considerat pirintele zeilor 9i cel mai puternic
dintre ei, aflat la originea a tot ce existi: a oragelor, a impirlirii administrative in nome,
l construcgiilor de temple qi sanctuare pentru zei etc. Era socotit 9i egalul lui Atum. A
fost asociat gi cu Sokaris, ca zeu funerar gi, prin acesta, cu Osiris, cu Hathor, Doamna
sicomorului, dar gi cu Amon thebanul sau cu boul Apis; despre Ptah, se mai spunea ciputea oricdnd sd-gi ia infiliqare de pitic. Ca zeu al megte;ugarilor, grecii l-au identificat
cu Hefaistos. clerul lui Ptah era unul dintre cele mai influente din Egipt. Preotul lui
Ptah, numit sem, avind un rang inalt in rindul preoEilor din temple, indeplinea un rol
important in cadrul ceremonialului funerar, el fiind cel care proceda la ,deschiderea
gurii" riposatului gi a ochilor, pentru ca riposatul si se poatl folosi de acestea in Lumea
rle f)incolo. Pentru sdvdrgirea acestui ritual, preotul ssn purta masca lui Anubis 9i era
irrvegmintat intr-o piele de panteri.
"' \t Textele sarcofagelar, plutirea blrcii,Henu" este suprevegheatd de zeul Anti, un
zeu-qoim din Egiptul de Sus (vezi gi nota 313). Se crede si ci Henu era un nume mai
vcchi al zeului Sokaris.
"' Sokaris era zeul funerar al necropolei de la Memfis, in aceastl posturifiindiden-
tificat cu Osiris gi zeu al megtegugurilor, identificat cu Ptah. Era reprezentat cu infi1i-
qrre de goim sau ca un birbat, bandaiat in fege de mumie, avdnd cap de qoim.
'r ldentificindu-se cu Thot, Marele maestru al magiei, Osiris Ani se referi la un
cpisod in care Thot, pentru a-i desplrEi pe cei doi luptitori, Horus qi Seth, a ficut ca
intre ei si liqneasci un guvoi de apd puternic.
'/ Heracleopolis este numele dat de greci oragului Khenennesut' insemnind
,,liortdreala copilului regal", capitali a nomei a 20-a din Egiptul de Sus. Divinita-
tca oragului era numiti de greci Harsaphes, forml greceascl a numelui egiptean
2l
CenrBe BcrprBeul e nronTrr,on - Peprnusur, ANr
O, voi, Spirite sfinte, care ldsati s[ intre
Sufletele desivArgite in lScagul sfdnt al lui Osiris,
ingiduigi ca scribul Ani, o, voi, Desivdrgili,
Si intre alSturi de voi in sanctuarul lui Osiris.
SI intre si sI iasd, in libertate,
in dubla SalS a lui Maat Adev5r-gi-Dreptate33.
Fie, dar, ca el sI pitrundl peste tot, frri grij5!
Fie ca el, oricdnd, sI poati pleca in pace!
Fie ca el s[ asculte ceea ce voi auzigi !
Fie ca el si vad[ ceea ce voi privigi!
La rdndul lui, si poatd sta, netulburat,
in picioare sau asezat!
Fie ca sufletul scribului Osiris Ani
Si nu fie imbrdncit de la intrare
Si silit si stea pe dinafari.
Dali-i ofrande de carne, piine gi bere3a,
Si poati intra si iesi3s dupi vrere;
Heryshaf, insemndnd ,,Acela care se arati pe lacul s[u", zeu primordial ce igi ficeaaparigia pe floarea de lotus; a fost identificat de greci ca fiind Heracles. Era repre-zentat cu cap de berbec. Spre sfArgitul Regatului Vechi este asimilat de Osiris, apoi
de Ra gi, la sfdrgit, de Amon.13 Dubla Sal[ a lui MaatAdevir-si-Dreptate era locul unde se desflguraJudecata osi-
riani, allati in Lumea de Dincolo, probabil, inainte de intrarea in Amenti. Zeig^M^ tAdevlr-Ei-Dreptate este reprezentatd ca o femeie micuti, tAnirl si frumoasi, avdnd ca-
pul impodobit cu una sau cu doui pene de strug. Ea avea un rol determinant in sentinga
Tribunaiului osirian, dar firi a participa efectiv la "judecata"
mortului: daci inima ri-posatului, pusi pe cintat se dovedea a fi mai grea decit una dintre penele din plrul ei,
sufletul prea plin de pdcate era azvirlit pentru a fi devorat de citre demonul ce aqtepta
sub cintar. Fiicd a lui Ra;i so,tie a lui Thot, Maat este o naturi greu de definit, ea fiindmai curind o substan$, inleleasl la modul filosofic, un concept din gdndirea prefiloso-fici egiptean[, o energie qi un principiu constructiv. in capitolele ce urmeazi, ea apare
ca un dar de la zei, avAnd o valoare morall generali. Maat este oferiti gi ca ofrandizeilor, ea intrunind, virtual, toate calitilile pentru a fi hranl spiritualS.3o Aducerea de ofrande alimentare, solide sau lichide, era o condiqie necesarl su-
pravieguirii sufl erului postum.3s A putea intra;i ie;i din 9i in Tirimul de Dincolo este una dintre obsesiile de pe
tot parcursul Cdrlll. Se considera ci, in timpul noptii, riposatul cilitoregte in Lumea
de Dincolo, alituri de Ra, iar in timpul zilei revenea in mormint.
22 23
Ceprror,ur, II
Cuvintul lui de Putere36 si poati fi aazit
Pentru a imp[rgi porunci in Amenti, casa lui Osiris.
O, voi, Spirite, care deschideli drumuri gi piedici netezili,
Ldsagi liberi calea pentru Osiris Ani,
Scrib qi aducitor al ofrandelor divine.
O, voi, Spirite sfinte, privili!Iat5, Sufletul meu std alituri de voi izblvit
Si vi vorbegte: la fel ca qi voi, el este sfin1it37
Pentru ci Talerul Cdntarului asa a hotirdt".
Rubrici38
Daci rdposatul a inv6gat acest descantec in timpul vieEii gi a
scris textul lui pe peregii sarcofagului siu, el va putea si-qi piriseasci
silagul de veci sau si se intoarc[ in el oricind doregte, firi si
intdmpine nici cea mai micl rezisten!6. Pe de alti parte, painea,
berea si carnea ii vor fi mereu la indemdnS, asezate pe altarul lui Ra;
va locui in CAmpiile Sekht-Ialu, ale ciror recolte de griu qi de orz iivor fi date in cea mai mare parte; va trli acolo viguros Ei prosper, la
fel ca atunci cdnd era pe Pdmdnt.
Capnolul lIPentru a trdi duPd Mo arte
O, tu, singurul ce ne privesti din luni3e,
Zeu al astrului rotund ce noaptea incunun5,
ro Cuvintul de putere sau Verbul puterii este un loc comun in capitolele ce urmea-
zd, ,,parold" sau,,formull magicl" ce concentreazi energii nebinuite' Egiptenii il mai
aveau qi pe Ptah, ce isi exercita activitatea demiurgici prin iniml, ca centru al gindi-
rii, qi prin emisia sonord, cuvantul, ce se materializa.37 Spiritele sfinEite isi aveau silagul, aldturi de zei, in Sekht-Ialu, Cimpiile FericiEilor
sau in Sekht-Hotep, Cimpiile Picii. Se acorda acest statut alesilor, inilialilor, suflete-
lor desdvirgite. Spiritele sfinEite erau scutite de cea de-a doua moarte.i8 Rubricile ce preced sauincheie unele capitole se numesc astfel deoarece, in textele
originale, erau scrise cu cerneald roqie. Ele cuprind recomandiri de ordin liturgic, indi-
caqii de magie sau, uneori, oferi informalii istorice privitoare la Capitolul respectiv'y Zeulcepriveqte dinlunieste Thot; cazeulunar, elpatronaqiceremoniile demiste-
rii. Egiptenii mai aveau un zeu lunar, pe Khonsu din Theba, fiul lui Amon 9i al lui Mut.