Download - Cap1-4

Manual de neurologie – Volumul I

PREFAŢPREFAŢ

1. EXAMENUL NEUROLOGIC ÎN AFECŢIUNILE NEUROLOGIC1. EXAMENUL NEUROLOGIC ÎN AFECŢIUNILE NEUROLOGIC

Examenul anamnestic are în neurologie, ca şi în toate celelalte specialităţi medicale, o importanţă deosebită. După o anamneză luată în detaliu şi cu multă atenţie, medicul trebuie să fie orientat în ceea ce priveşte suferinţa bolnavului. Examenul obiectiv şi celelalte investigaţii ajutătoare rămân să confirme sau să decidă în favoarea uneia din posibilităţile diagnostice presupuse.

1.1 ANAMNEZA

Pentru precizarea unui diagnostic neurologic, înaintea examinării bolnavului, examinatorul va proceda la luarea anamnezei care decurge după schema clasică:

A. Date personale;B. Motivele internării;C. Antecedente personale; D. Antecedente familiale;E. Condiţii de viaţă şi muncă;F. Istoricul bolii.

Se va acorda atenţie, apoi, examenului general al pacientului, care poate oferii informaţii sugestive pentru anumite afecţiuni neurologice.

Diagnosticul neurologic clinic se bazează pe simptomele bolii relatate de pacient şi pe semnele clinice descoperite de examinator în timpul examenului neurologic.

Luarea anamnezei este o artă care poate oferi de la început cheia diagnosticului. Pentru aceasta examinatorul va adopta o atitudine prietenoasă faţă de pacient, care este lăsat să-şi descrie suferinţa cu propriile cuvinte. Examinatorul va pune întrebări doar pentru a dirija istoricul, a obţine detalii, a exclude informaţii nesemnificative, a preciza sensul exact al unor cuvinte folosite de pacient (exemplu: ”crize”).

În timpul discuţiei cu pacientul, îi vor fi observate: comportarea (agresivă, familială, agitată) atitudinea (fericit, trist, euforic, suspicios, perplex, deprimat) reacţiile emoţionale vocea şi vorbirea (latenţă în răspunsuri, răspunsuri monosilabice, guraliv, folosirea de

cuvinte inadecvate, neînţelegerea unor cuvinte) mimica gesticulaţia puterea de concentrare atenţia

Dacă pacientul nu poate vorbi (adult, comatos, confuz, senil sau copil) vor fi obţinute cât mai multe informaţii de la familie sau prieteni.

Informaţiile căutate în timpul luării anamnezei se vor referi la:

a) Simptome de hipertensiune intracranianăb) Simptome de meningism:c) Simptome din partea organelor de simţd) Simptome motorii:

putere: oboseala musculaturii, scăderea forţei musculare; coordonare: căderi, senzaţie de rotaţie a individului sau a mediului;

e) Simptome senzitive:1


Utilizând formula mnemotehnică P, Q, R, S, T, ne interesăm despre: P=factori care provoacă sau declanşează simptomele precum şi despre cei care le

atenuează: efortul, (mersul, urcatul scărilor etc.) poziţia, vărsăturile, medicaţia. Q= calitatea sau caracterul lor: durere, usturime, arsuri, furnicături, înţepături,

crampe, descărcare electrică, torsiune, lovitură de pumnal, compresiune. R = regiunea în care sunt localizate. S = intensitatea sau severitatea: uşoare, moderate, severe. T = timpul: debut, durata, recurenţa, orarul durerii (diurnă sau nocturnă), profilul

evolutiv al durerilor cronice: staţionare, agravare, ameliorare.

f) Simptome legate de tulburări de limbaj (exprimare şi înţelegere)

g) Simptome legate de tulburarea de conştiinţă-comportament-memorie:

h) Simptome ale altor sisteme, legate de boli ale sistemului nervos

1.4 ANTECEDENTELE PERSONALE:

La acest capitol atenţia examinatorului va fi concentrată asupra:1. Antecedentelor neurologice:

boli neurologice diagnosticate anterior şi medicaţia folosită ; traumatisme craniene traumatisme vertebro-medulare crize

postraumatice sau dobândite idiopatice legate de consumul de alcool

2. Antecedente psihiatrice: psihoze întârzieri în dezvoltarea psihică

3. Antecedente medicale: HTA boli cardiovasculare insuficienţă pulmonară boli renale boli hepatice sângerări gastro-intestinale coagulopatii diabet zaharat alergii medicamentoase vaccinări

4. Medicaţia folosită în mod cronic: antihipertensive anticonvulsive anticoagulante psihotrope

5. Antecedente chirurgicale: operaţii (data, spitalul, medicul) anestezia folosită

2


vindecarea plăgii operatorii fracturi

6. Ginecologice şi obstretricale data primei menstruaţii ciclu menstrual, durată, cantitate, dureri, data ultimei menstruaţii numărul de sarcini Greutatea la naştere a fiecărui copil Numărul de avorturi (spontane, provocate) Medicamente contraceptive (vechime, tip, toleranţă)

1.5 ANTECEDENTE FAMILIALE

Boli familiale: în caz că există astfel de boli (diabet, neurofibromatoză, gută, etc.) se va face un arbore genealogic.

1.6 CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ

Ocupaţia şi caracteristicile sale, noxe Orarul şi igiena alimentaţiei Cantitatea de alcool şi tutun consumate zilnic şi vechimea (în ani)

1.7 ISTORICUL BOLII ACTUALE

a) Debutul bolii: data (sau perioada aproximativă) simptomele pacientului circumstanţele de apariţie (ziua, noaptea, după efort, etc.) factori declanşatori, efortul, stresul psihic, consumul de alcool sau alte droguri,

accident examene complementare deja realizate tratamentele luate şi efectul lor

În cazul unui traumatizat cranio-cerebral sau vertebro-medular ne interesează: mecanismul de producere:

. Locul accidentulu timpul scurs între accident şi internare.

b) Localizarea anatomică a simptomelor şi caracteristicile evoluţiei simptomelor:

1.8 EXAMENUL GENERAL

Se va referi la: starea generală: valid, grabatar, conştient sau comatos înălţime greutatea actuală şi schimbarea recentă a greutăţii (cifrată în kg, şi în ce perioadă) tip constituţional ţesut musculo-adipos sistemul ganglionar limfatic. sistemul osteo-articular; aparat respirator

3


aparat cardio-vascular aparat digestiv aparat urogenital

EXAMENUL FIZIC PE SEGMENTE CORPORALEEXAMENUL FIZIC PE SEGMENTE CORPORALE

Deoarece traumatismele cranio-cerebrale şi politraumatismele cu implicaţii neurochirurgicale, în continuă creştere a frecvenţei şi gravităţii, constituie urgenţe neurochirurgicale, vom prezenta examinarea pe segmente corporale cu referire specială la pacientul traumatizat.

3.1 EXAMINAREA PIELII

Candidatul va observa culoarea, temperatura şi umezeala pielii.Culoarea:

roşie febră reacţie alergică intoxicaţie cu monoxid de carbon

paloare frică pierdere sangvină excesivă, anemie

cianoză hipoxemie vasoconstricţie periferică (frig, şoc)

marmorată şoc

La persoanele de rasă neagră sau galbenă, informaţii asemănătoare se obţin prin examinarea mucoaselor.

Temperatura şi umezeala: caldă şi uscată: încălzire excesivă a corpului caldă şi umedă: febră rece şi uscată: expunere la frig rece şi umedă: şoc

3.2 EXAMINAREA CAPULUI

scalpul: plăgi, cicatrici; craniul:

depresiuni în caz de fracturi lipsă de substanţă osoasă zone sensibile bosă craniană (meningiom, osteom) depresiuni (fracturi intrusive) artere temporale vizibil mai largi în arterita Horton la ascultaţie, se percepe un zgomot, suflu intracranian, în malformaţii arterio-

venoase urechile:

sânge în conduct auditiv extern (CAE) (otoragie) lichid care drenează prin CAE (otoliquoree) echimoză retroauriculară (semnul Batle: fractura bazei craniului) echimoze, plăgi ale pavilionului urechii;

nasul deformat

4


rinoragie rinoliquoree

ochii echimoză în jurul ochilor (ochi de raton): fractură craniană sclere gălbui (icterice): boli hepatice sau ale colecistului pupile

inegale- normale la 2-4% din populaţie- cataractă operată

mici- supradozaj de narcotice- lumină puternică

dilatate- frică- atropină- durere- hipoxemie

pleoapele apropiate în blefarospasm fotofobie edemaţiate în

- leziuni inflamatorii- leziuni traumatice- hipersensibilitate la substanţe cosmetice

globii oculari strabism nistagmus ascultarea cu stetoscopul aşezat deasupra globilor oculari, decelează

zgomote produse de malformaţii vasculare intracraniene faţa

oasele faciale şi zigomatice adenoame sebacee scleroză tuberală ( o cauză a epilepsiei) facies inexpresiv: parkinsonism grimase faciale:diskinezii, ticuri pareză facială centrală sau periferică facies miastenic

gura buzele

cianoză sau paloare cavitatea bucală

sânge dinţi rupţi sau lipsă corpi străini gingii hipertrofiate: în tratament cu fenitoină

instabilitatea mandibulei

3.3 EXAMINAREA GÂTULUI

pielea echimoze, plăgi, cicatrici rash

muşchii suprasternali dacă se retractă în inspiraţie, semn de insuficienţă respiratorie

5


traheea normal este pe linia mediană dacă în timpul respiraţiei se deplasează într-o parte sau alta

pneumotorax sau obstrucţia unei bronhii

venele jugulare aprecierea înălţimii coloanei de sânge prin venele jugulare reflectă presiunea

din inima dreaptă. Pacientul în poziţie semişezândă (la 45); se îndreaptă o lumină spre gâtul pacientului şi se apreciază distanţa dintre unghiul sternal şi vârful coloanei de sânge din jugulară.

distensia marcată a jugularelor; insuficienţă cardiacă dreaptă tamponadă pericardică pneumotorax în tensiune

ascultaţie la nivelul unghiului mandibulei: suflu carotidian în stenoze în fosa supraclaviculară: zgomote produse de stenoza arterelor subclaviculare

sau vertebrale. coloana cervicală

deformaţii zone dureroase

3.4 EXAMINAREA TORACELUI

Necesită expunerea lui completă prin descheierea sau îndepărtarea cămăşii.Se urmăreşte prin:

INSPECŢIE echimoze, plăgi dacă toracele are formă de butoi: emfizem pulmonar dacă coloana toracală prezintă curburi sau deformări anormale dacă toracele se mişcă simetric în timpul ciclului respirator în mod normal,

inspiraţia este activă, iar expiraţia este pasivă. expiraţia devine activă prin folosirea muşchilor respiratori accesori în:

emfizem obstrucţia căilor aeriene volet costal – care proemină în afară în expiraţie

retracţia spaţiilor intercostale şi suprasternal, în inspiraţie: insuficienţă respiratorie; în această afecţiune vorbirea se face prin fraze

scurte, cu pauze după fiecare câteva cuvinte pentru “a-şi trage respiraţia”.

Dacă pacientul tuşeşte şi are tusea productivă, se va observa culoarea, consistenţa, cantitatea şi mirosul sputei.

PALPARE emfizem subcutanat puncte dureroase şi cracmente în fracturi costale palparea sânului; la femei, este obligatorie, asociată cu palparea ganglionilor

limfatici din axilă, pemtru determinarea tumorilor de sân. ASCULTAŢIA se face cu stetoscopul, pentru a detecta:

zgomotele pulmonare murmurul vezicular:

absenţa murmurului vezicular într-o parte:- pneumotorax- hemotorax

6


- la un pacient intubat, alunecarea sondei în bronhia principală a celuilalt plămân

raluri: prezenţa de lichid în alveole wheezing: trecerea aerului prin zone înguste ale căilor aeriene (astm) zgomote cardiace: rată, ritm, zgomote suplimentare

3.5 EXAMINAREA ABDOMENULUI

Pacientul este în poziţie supină, cu abdomenul complet expus şi cu membrele inferioare flectate

INSPECŢIE echimoze ombilicale sau pe flancuri plăgi ale peretelui abdominal distensia abdominală prin:

hemoragie internă (şoc hipovolemic) paralizia musculaturii (şoc spinal)

musculatura abdominală participă la respiraţie în insuficienţă respiratorie PALPARE

zona presupusă dureroasă sau traumatizată se palpează ultima se cercetează dacă abdomenul este

moale dacă există apărare abdominală rigid ca o scândură se conturează existenţa unei mase tumorale

pulsaţii anormale: anevrism de aortă ASCULTAŢIA sunetelor intestinale (Normal: 1-2 min)

linişte abdominală în peritonie frecvente – la debutul unei obstrucţii intestinale

3.6 EXAMINAREA PELVISULUI ŞI A ORGANELOR GENITALE

Se comprimă cu mâinile crestele iliace. Dacă manevra provoacă durere se suspectează o fractură de bazin.

Se cercetează organele genitale pentru a evidenţia plăgi, tumefacţii.

3.7. EXAMINAREA SPATELUI

Se trece uşor cu mâna peste spate palpând orice deformitate sau zonă dureroasă, iar la retragerea ei se inspectează, în traumatisme, dacă s-a acoperit cu sânge.

Pacientul netraumatizat se ridică în şezut şi se loveşte cu marginea cubitală a mâinii regiunea lombară, în unghiul costovertebral – manevra Giordano – care, în afecţiuni renale provoacă durere.

3.8 EXAMINAREA EXTREMITĂŢILOR

Prin inspecţie şi palpare se examinează: culoarea, temperatura pielii existenţa unor echimoze, sângerări, tumefacţii, edeme deformităţi care să sugereze o fractură sau entorsa pulsul periferic la artera radială, artera pedioasă, artera tibială posterioară,

comparându-se cu celălalt membru

7


umplerea capilară: exercitarea unei presiuni pe vârful unghiei face ca patul unghial să se albească. La retragerea presiunii el devine roz imediat, în timpul necesar pronunţării “umplere capilară normală”.

puncţii: venoase la antebraţ: la cei ce se droghează pe faţa anterioară a coapsei – diabetic ce se tratează cu insulină.

3.9 EXAMENUL LOCAL

Se poate face la sfârşitul examenului obiectiv pe aparate şi sisteme sau la sfârşitul examenului neurologic, precizându-se:

a) în cazul unei afecţiuni neurologice sau neurochirurgicale localizate la nivelul extremităţii cefalice, cu semne vizibile sau palpabile la acest nivel:

localizarea dimensiunile, forma starea tegumentelor supraiacente şi adiacente, consistenţa, mobilitatea faţă de planul osos, dacă osul este erodat la periferia formaţiunii palpabile, dacă se percep pulsaţiile cerebrale, în unele afecţiuni cerebrale vasculare, ascultaţia va decela sufluri intracraniene sau

zgomote intracraniene la baza gâtului, iar prin palparea arterelor carotide şi temporale se va aprecia amplitudinea undei de puls sau îngroşarea arterei temporale.

b) în cazul unei afecţiuni vertebro-medulare:Inspecţia va releva existenţa unor:

malformaţii (meningomielocel) deformaţii ale coloanei

angulaţii scolioze cifoze

Aceasta din urmă (scolioze şi cifoze) vor fi examinate static şi în dinamică, invitând bolnavul să execute mişcări de flexie a coloanei.

Va fi precizată starea tegumentelor din regiunea patologică (subţiate, ulcerate, existenţa unui orificiu care se continuă în profunzime cu un traiect, modificarea coloraţiei, a pilozităţii).

Contractura musculară paravertebrală poate fi palpată atunci când bolnavul execută mişcări de flexie, extensie a coloanei.

Se vor percuta apoi apofizele spinoase pentru a descoperi zona dureroasă.

În cazul herniilor de disc lombare examinarea constă în:

1.Postura şi mersul postura

camptocormică – anteflexia trunchiului până la 90 corpul aplecat în faţă, coapsa piciorului afectat în flexie, piciorul în flexie

plantară, sprijinindu-se pe degete Mersul – lent, sprijinindu-şi cu mâna şoldul sau spatele, cu piciorul afectat mergând

pe vârf.

2.Inspecţia spateluiPacientul în ortostatism, este privit din spate şi din profil, constatându-se:

a) Ştergerea lordozei lombare8


b) Contructarea musculară paravertebrală, mai marcată de partea herniei. Poate fi palpată.

c) Scolioza lombară

3.PalpareaPresiunea fermă, cu policele, între apofizele spinoase lombare, agravează durerea, când este

aplicată la nivelul herniei = semnul soneriei.

4.PercuţiaPercuţia coloanei lombare, cu ciocanul de reflexe, determină, la nivelul herniei, o durere

locală iradiată de-a lungul sciaticului.

5. Flexia ventrală – este limitatăSe măsoară prin marcarea pe piele a joncţiunii lombosacrate a coloanei. Un alt semn se face la

10 cm deasupra.Normal, în flexia coloanei cu genunchii extinşi, distanţa dintre semne creşte cu 5-7 cm.

6. Extensia coloanei – este dureroasă.

7. Flexia laterală – se măsoară prin distanţa dintre degete şi sol, sau dintre sol şi punctul de pe membrul inferior atins de degete.

8. Testul Kemp: bolnavul este în decubit dorsal cu coapsele flectate şi unul din picioare încrucişat peste celălalt. I se cere să-şi rotească corpul spre dreapta şi spre stânga. Mişcarea este dureroasă.

9. Semnul Lassègue:Flectarea coapsei pe bazin, urmată de extensia gambei pe coapsă, este dureroasă.

10. Semnul Lassègue-FrostRidicarea pasivă a membrului inferior extins, la bolnavul în decubit dorsal, este dureroasă, la

un unghi faţă de orizontal, cu atât mai mic cu cât hernia este mai mare.

11. Semnul BechterewÎn herniile mediane sau paramediane mari, apariţia durerii în membrul controlateral celui

extins prin manevra precedentă.

12. Testul lui CharnleyRidicarea activă a piciorului extins, provoacă durere la un unghi sub 30.

13. Semnul lui NèriFlexia ventrală a capului asociată cu ridicarea pasivă a membrului inferior extins provoacă

durere.

14.Semnul NaffrigerCompresiunea jugularelor declanşează durere.

15. Manevra Bonnet:Pacientul are gamba flectată pe coapsă şi aceasta pe bazin. Aducţia coapsei declanşează

durerea.

16. Manevra Wasserman:Pacientul este în decubit ventral. Extensia coapsei pe bazin provoacă durere în herniile de disc

lombare înalte.9


17. Semnul corzii de arcEste util în diagnosticarea pacienţilor care simulează durerea din hernia de disc. Se ridică membrul inferior extins, atât cât este posibil până când pacientul acuză durere. În

acel moment este flectat genunchiul, ceea ce reduce tensiunea pe rădăcinile sciaticului şi permite continuitatea flexiei coapsei. Genunchiul este din nou extins până la apariţia durerilor radiculare. Nivelul tibial posterior este întins în spaţiul popliteu, ca o coardă de arc.

Se exercită o presiune pe tendoanele care delimitează, intern şi extern spaţiul popliteu, cât şi în mijlocul acestui spaţiu, înrebându-se pacientul unde resimte durerea.

Testul este pozitiv pentru hernia de disc atunci când durerea este simţită la apăsarea în spaţiul popliteu şi când radiază de aici spre spate şi spre picior.

18.Testul aplecării pe spateSe efectuează atunci când se suspectează simularea unei dureri radiculare.Pacientul stă în şezut pe marginea unei canapele. Se testează reflexul rotulian, apoi membrul

inferior este extins pentru a testa reflexului ahilian.Într-o durere radiculară provocată de o hernie distală lombară, pacientul se va aplica pe spate,

automat, odată cu extinderea membrului inferior, pentru a reduce tensiunea radiculară.Pacientul simulant va permite testarea refluxului ahilian, cu membrul inferior extins, fără a

reclama durere.d) În cazul unei afecţiuni a nervilor periferici, atitudinea segmentului afectat, tulburarea

de sensibilitate, motilitate, reflexivitate, tonus, vor fi cercetate în cazul examenului neurologic care se va concentra asupra nervului lezat.

4.SCHEMA EXAMENULUI NEUROLOGIC4.SCHEMA EXAMENULUI NEUROLOGIC

ATITUDINI PARTICULARE

În boli neurologice: Parkinson Hemiplegie spastică Paraplegie spastică Coree Boala Little Hemiplegie infantilă

În boli neurochirurgicale: Discopatii vertebrale Torticolis spasmodic Tumori de fosă posterioară Rigiditate decerebrare Rigiditate de decorticare Leziuni de nervi periferici Traumatisme vertebro medulocervicale

În meningite

SEMNE MENINGIENE (ÎN IRITAŢII MENINGEALE)

Redoarea de ceafă Semnoul Kernig I şi II Semnul Brudzinski (al cefei) Semnul trepiedului

10


NERVII CRANIENI

OLFACTIV Acuitate olfactivă

OPTIC Acuitate vizuală

Vederea de aproape Vederea la distanţă Diferenţierea cromatică

Câmpul vizual Reacţia hemianopsică Fundul de ochi

NERVII OCULOMOTORI Poziţia globilor oculari

Exoftalmia Enoftalmia

Fanta palpebrală Motilitatea globilor oculari

Voluntară La comandă Automată-urmăreşte un obiect în mişcare Reflexă-fixează cu privirea o ţintă apoi i se mişcă pasiv capul Strabismul şi diplopia Mişcări patologice: nistagmusul

Pupilele: Mărimea: mioză, midriază, hipus Forma Poziţia

Reflexe pupilare Reflex fotomotor

Direct Consensual

Reflex de acomodare şi convergenţă; Reflex ciliospinal.

TRIGEMEN Funcţia motorie

Palparea contracţiei muşchiului maseter şi temporal notându-se tonusul, volumul şi existenţa fasciculaţiilor.

Mişcări ale mandibulei: lateral, de coborâre, ridicare, proiecţie anterioară.

Funcţia senzitivă Sensibilitatea superficială (tactilă, termică, dureroasă) pe piele şi

mucoase. Se palpează punctele de emergenţă a ramurilor trigeminale Sensibilitatea proprioceptivă: identificarea unor cifre scrise pe pielea

feţei. Reflexe: maseterin, zigomatic, cornean, corneo-mandibular Funcţia vegetativă:

Reflexul pilomotor, Reflexul sudoral.

11


FACIAL Funcţia motorie:

Examen statistic: Examen dinamic:

Încreţirea frunţii Închiderea ochilor Proba arătării dinţilor Proba umflării obrajilor Proba fluieratului Proba “platismei” Semnul Chwostek Se provoacă bolnavului emoţii pentru a surâde.

Funcţia senzitivă: În conductul auditiv extern Timpan Retroauricular Suprafaţa laterală a pavilionului urechii

Reflexe Reflexul nazo-palpebral Reflexul orbicularului ochiului Reflexul cornean Reflexul orbicularului gurii Reflexul palmo-mentonier

Funcţia senzorială: gustul în 2/3 anterioare ale limbii; Funcţia vegetativă:

Lacrimaţia Salivaţia Vasomotricitatea

Mişcări involuntare, fasciculaţii, mioclonii.

ACUSTICO-VESTIBULAR

ACUSTIC Acumetrie fonică

Examinarea vocii şoptite – de la 5 m – transmiterea aeriană Examinarea vocii vorbite tare – de la 50 m – transmitere:

Aeriană Osoasă

Acumetrie instrumentală Ceasornicul Diapazonul Proba Weber Proba Schwabach Proba Rinné

Reflexe: Cohleo-palpebral Auditiv oculogir

VESTIBULAR Probe statice:

Deviaţia posturală: Romberg labirintic Romberg sensibilizat Proba braţelor întinse

Probe dinamice12


Indicaţiei (Baranz) Mersul înainte cu ochii închişi Mersul în stea

Nistagmusul vestibular Probe instrumentale în nistagmus:

Rotatorie Calorică Galvanică

GLOSOFARINGIAN Funcţia motorie;

Semnul cortinei Deglutiţia alimentelor solide

Funcţia senzitivă: 1/3 posterioară a limbii, loja amigdaliană peretele posterior al faringelui.

Funcţia senzorială: Gustul amar înapoia V-ului lingual.

Funcţia salivară: secreţia parotidei Reflexe:

Faringian Sinusului carotidian

VAG Funcţia motorie

Vălul palatului Deglutiţia lichidelor Laringele:

Voce Respiraţie Tuse

Funcţia senzitivă: Cutanată:

Peretele posterior al CAE (conduct auditiv extern) Zona retroauriculară

Mucoasă Baza luetei 1/3 superioară a pilierilor vălului faringe

reflexe: velopalatin faringian oculo-cardiac de tuse.

Funcţia vegetativă (afectată în leziuni bilaterale) Sufocare Bronhoplegie Tahicardie Paralizie intestinală.

SPINAL Ramul intern

Se intrigă cu vagul şi se examinează împreună cu acestea.13


Ramul extern Muşchiul sternocleidomastoidan Muşchiul trapez

HIPOGLOS Funcţia motorie:

Poziţia limbii în situ Mişcările limbii Troficitatea limbii Fasciculaţii.

MOTILITATEA

1. Ortostaţiune: semnul Romberg2. Mersul: Pornire, oprire, întoarcere, Mers pe vârfuri şi pe călcâie Mers într-un picior Alergare Urcat şi coborât scări3. Dreptaci-Stângaci-Ambidextru4. Motilitatea activă Se cere pacientului să execute mişcări împotriva unei rezistenţe opuse de examinator Se notează

Amplitudinea mişcării Viteza Forţa musculară

Se cercetează anumite mişcări şi anumiţi muşchi; Probe de pareză:

La membrele superioare: Semnul Raimiste Semnul Klippel-Feil Semnul Leri Semnul Mayer

La membrele inferioare: Proba Barrè Proba Grasset Proba Mingazzini Proba Vasilescu

5. Tonusul muscular: Palparea muşchilor:

Consistenţă Elasticitatea Fermitatea

Percuţia: contracţia idiomusculară Mişcarea pasivă:

Amplitudinea mişcării Extensibilitatea

Teste speciale: Testul Babinski Pendularismul membrelor inferioare Testul scuturării umărului Testul căderii braţului

14


Testul pronaţiei. Testul pentru hipertonia extrapiramidală:

Semnul roţii dinţate Semnul Noica Contracţia gambierului anterior

6. Mişcări involuntare Tremor

Proba închiderii mâinilor cu degetele răsfirate; Ducerea paharului la gură;

Fasciculaţii: percuţia muşchilor Coree

Testul limbii scoase Testul Kreindler

Torticolis: semnul lui Dimitri

ECHILIBRUL ŞI COORDONAREA MIŞCĂRILOR

Coordonarea echilibrului În repaus Tremurătura de repaus a capului Ridicare din decubit dorsal În ortostaţiune

Proba Garcin şi Rademaker În mers

În zig-zag, cu baza lărgită Coordonarea neechilibratorie

Pentru membrele superioare: Probe de dismetrie:

Indice-nas Indice-indice Indice-nas-indice Proba sticlei Proba asimetriei tonice dinamice Proba Holmes-Steward Proba devierii braţelor

Probe de disdiadocokinezie Proba marionetelor Proba moriştii Proba baterii tactului Proba închiderii şi deschiderii alternative a pumnului.

Probe de scris şi desen Să scrie o propoziţie Proba liniilor orizontale

Pentru membrele inferioare: Probe de dismetrie:

Călcâi-genunchi Călcâi-creasta tibiei

Probe de disdiadocokinezie: Flexia plantară şi dorsiflexia piciorului

Probe de asinergie Haluce-index Călcâi-fesă

Probe de hipotonie:15


Proba Andre Thomas: balansarea antebraţului Vorbirea: sacadată şi dizartrică

REFLEXELE

Reflexe osteotendinoase: amplitudine, difuziune, bruscheţe, polikinetice. Reflexe cutanate: abdominale, cremasterian, fesier, anal, bulbo-cavernos, cutanat-

plantar, pilomotor. Reflexe patologice:

- La membre Reflex de apucare forţată Semnul Hoffman Semnul Troemner Semnul Rossolimo Semnul Gordon Reflexul palmo-mentonier Semnul Babinski Semnul Oppenhein Semnul Chadock, etc.

- Alte reflexe patologice: Reflexe tonice ale gâtului Reflexul mână-gură (Babkin) Semnul Chwostek Semnul Tousseau, etc.

- Clonusul Patelar Piciorului

- Sincinezii- Reflexe patologice în leziuni medulare

Mişcare de triplă flexie Reflexul de masă

Reflexe idiomusculare

SENSIBILITATEA

Subiectivă Factori care o provoacă Calitatea: amorţeli, furnicături, arsură, durere Regiunea în care sunt localizate Intensitatea: uşoară, medie, severă Durata

Obiectivă Superficială

Tactilă Discriminarea tactilă Dermolexia Stereognozia Somatognozia Inatenţia senzitivă

Termică

16


Dureroasă

- Proprioceptivă Mio-artrokinetică Vibratorie Barestezia Durerea profundă

SFINCTERELE ŞI FUNCŢIA GENEZICĂ

Reflexul rectal sau de defecaţie Reflexul sfincterului anal intern Reflexul vezical Reflexul scrotal Reflexul bulbo-cavernos.

TULBURĂRILE TROFICE ŞI VASOMOTRICITATEA

Escara de decubit Mal perforant Mâna suculentă Edemul pielii Modificări de coloraţie şi pigmentaţie Glossy-skin Modificări ale fanerelor Tulburări sudorale – proba Minor Eritemul reflex Atrofii musculare Hipertrofii musculare

TULBURĂRILE DE LIMBAJ

AFAZIAAFAZIA EXPRESIVĂ

ORALĂ (MOTORIE)

Teste: I se cer bolnavului răspunsuri spontane la întrebări simple:

Cum te cheamă ? Câţi ani ai ?

I se cere să repete: litere, cuvinte, propoziţii (exemplu: treizeci şi trei cocostârci pe casa lui Kogălniceanu).

I se cere să citească cu voce tare litere, cuvinte, propoziţii, cifre. Aceste probe pacientul nu le poate executa corect. I se cere să spună

Zilele săptămânii (înainte şi înapoi) Lunile anului (înainte şi înapoi) Să numere până la 10 şi înapoi

Această probă o execută mai corect decât precedentele. AGRAFIA

I se cere să scrie cu litere de mână sau de tipar cuvinte, propoziţii;

17


AFAZIA RECEPTIVĂ VIZUALĂ

Teste: Să arate un obiectul, culoarea, desemnată printr-un cuvânt scris Să recunoască persoanele dintr-o fotografie, tablou Să execute ordine scrise: închide ochii Să reprezinte gestual cuvintele citite: pieptene, batistă, etc.

AUDITIVĂTeste:

Să execute ordine verbale: Simple:

Închide ochii Complicate:

Du mâna dreaptă la urechea stângă Proba Pierre-Marie

AMUZIA

Nu recunoaşte o melodie sau nu recunoaşte limbajul muzical scris Nu poate cânta sau transcrie o arie muzicală

AGNOZIA

AUDITIVĂTeste:

Să recunoască cu ochii închişi: Zgomotul produs de o legătură de chei Vocile diferitelor persoane apropiate (rude, medic) Sunetele produse de diferite instrumente muzicale

VIZUALĂ Pentru obiecte. Teste:

Să arate un obiect, denumit de examinator, dintr-un grup de obiecte prezentate Să citească numele unui obiect apoi să-l arate Să scrie numele obiectului arătat Să descrie cum se foloseşte obiectul

Pentru imagini. Teste: Să identifice figuri geometrice, imagini simple de obiecte sau fiinţe: pisică, gâscă

sau imagini complexe Să descrie din memorie obiecte (casa) sau diferite animale (zebra)

Pentru culori. Teste: Să numească culoarea obiectelor din salon Să arate culoarea cerută de examinator Să sorteze un lot de culori separând eşantioanele negre de cele roşii.

Pentru simbolul grafic: Teste: Să recunoască litere dintr-un text Să citească un text

Vizuo-spaţială. Teste: Să copieze o figură geometrică Să construiască un pătrat din beţe de chibrit Să meargă prin salon (se loveşte de obiecte)

18


Pentru fizionomii. Teste: Să recunoască persoanele apropiate existente lângă el, în fotografie

Pentru paralizia psihică a privirii. Teste: I se prezintă un obiect, apoi obiectul este deplasat. I se cere bolnavului să-l

găsească fără a întoarce capul, doar prin deplasarea voluntară a privirii. Să prindă cu mâna un obiect pe care îl fixează cu privirea. Să marcheze centrul unui cerc.

Pentru cecitatea psihică. Teste: Să recunoască un obiect la care se uită. Dacă nu-l recunoaşte i se permite să-l pipăie, miroase, etc.

TACTILĂ - Teste: I se prezintă bolnavului un obiect pe care acesta îl examinează prin pipăit, apoi i

se cere să descrie obiectul, mărimea, forma, materialul din care este făcutSe face cu fiecare mână în parte.

SPAŢIALĂ - Teste Să figureze pe harta României oraşele principale Să figureze un ceasornic (cadranul) Să execute stânga-împrejur

SOMATOGNOZIA - Teste: Să identifice părţile corpului prin numire sau indicare pe propriul corp sau pe

imaginea unui corp omenesc Să recunoască degetele, inclusiv în poziţia de “iluzie chinezească” Să descrie părţile corpului

ASIMBOLII - Teste: Să recunoască semnificaţia unor semne rutiere, semne matematice, formule

chimice

APRAXIA

MELOCINETICA - Teste: Să facă un “V” cu 2 degete sau un inel din police şi inelar.

FACIO-BUCO-LINGUALĂ:Teste:

Să facă gestul sărutului Să surâdă Să strâmbe din nas.

TRUNCHIULUI - Teste: Să se culce în pat Să treacă din decubit dorsal în decubit lateral

MERSUL - Test: Să meargă prin salon

IDEOMOTORIE - Teste: Să execute salutul militar Să facă adio Să mimeze baterea unui cui cu ciocanul

19


Să aprindă un chibrit

IDEATORIE - Test: Se aşează în faţa bolnavului un ciocan, o perie de dinţi, un lacăt cu o cheie. I se

cere să ia obiectele pe rând, cu mâna şi prin cuvinte şi gesturi să arate cum le întrebuinţează

CONSTRUCTIVĂ - Teste: Să deseneze figuri geometrice Să copieze un desen Să facă schiţa unei roţi Să deseneze din memorie o casă Să construiască din chibrituri un pătrat, un turn

DE ÎMBRĂCARETeste:

Să-şi lege şireturile. Să-şi îmbrace bluza de pijama.

EXAMINAREA PSIHICĂ

Starea de conştienţă (conştient, tulburări de conştiinţă) Comportamentul general: cooperant, prietenos, introvertit Mobilitatea activităţii mintale: fugă de idei, negativism, mutism, vorbire

incoerentă Statusul emoţional: euforic, exaltat, descurajat, suspicios, apatic, moriatic, râs, şi

plâns nemotivat Conţinutul gândirii: atitudinea faţă de medic, de boală, scopul vieţii Senzorul şi resursele intelectuale

Orientarea: temporală, spaţială Identitatea proprie Atenţia: să repete o serie de numere Intuiţia şi flexibilitatea gândirii Memoria: imediată, de scurtă/lungă durată Judecata şi gândirea abstractă: să interpreteze proverbe Cunoştinţe generale Capacitatea intelectuală

Performanţe şcolare Teste psihometrice

20

Download - Cap1-4

Top Related