Transcript
  • CENTENARUL CINEMATOGRAFULUI ROMANESC..

    www.dacoromanica.ro

  • CALATORIEIN LUMEA ANIMATIEI ROMANEVI

    www.dacoromanica.ro

  • Multumim oamenilor de suflet din ARBIVANATIONALA DE FILME, Studioul ANIMAFILM siCENTRUL NATIONAL AL CINEMATOGRAFIELcare ne-au sustinut in realizarea acestei casti.

    Cartea a apetrut cu sprijinulMIMSTERULUI CULTURII

    Lucrare realizatd la initiativa si cu concursulUNIUNII CINEASTILOR DIN ROMANIA

    Redactor UCIN:VIORICA-ROZALIA MATEIwww.dacoromanica.ro

  • DINU-10AN NICULA

    CALATORIEIN LUMEA ANIMATIEI

    ROMANEFICu un cuvnt inainte de

    LIANA PETRUTIU

    EDITURA MERIDIANEBucureti 1997www.dacoromanica.ro

  • Coperta deLIANA PETRUTIU

    Imagine din genericul filmului Plimbare in Lunddupa. Marin Sorescu

    Pe pagina anterioard: cadru din filmul Mercide Dinu Serbescu

    Pe coperta IV: cadru din filmul Zvonita dureriide Ion Truicd

    ISBN 973-33-0365-8www.dacoromanica.ro

  • Cuvfint inainte

    L a inceput era cuvantul... Parafrazand am puteaspune c la inceput era ochiul... Arnold Gossel,specialist in psihologia copilului, afirma cu ani inurma ca: prehensiunea Dollard o precede pe ceamanuaki". El scria: Natura a dat prioritate simtuluiuederii. Cu vase luni inainte de navtere, ochii fdtuluifac micari usoare vi independente sub pleoapele li-pite...". Copilul apuca lumea cu ochii mult timpinainte de a o apuca cu mainile; lumea ca spectacol,omul actor si spectator in filmul vietii lui si acelorlalti.

    Un film este de fapt o poveste si, cum omul adordpovestile, acum o sutd de ani a reusit sa inventeze ojucarie minunata pe care a numit-o cinematograf.Ea a placut atat de mult, Inca a devenit jucriapreferata si arta cea mai popular a zilelor noastre.

    Povesti, povesti... Oamenii stau fascinati in fata.

    marilor .ecrane, ca si a celor mici, de cand televizi-unea a devenit concurentul de temut al cine-matografului, cea mai mare parte a scurtei lor vieti.Cea de-a saptea arta care este filmul are o ruda maiCanard: desenul animat. Oare? Este mai Canard ce-ade-a opta arta? Desenul animat am putea spunefard sa gresim cd este printre primele modalitati deexprimare artistica a omului.

    Deruland filmul", sd ne intoarcem o clipa. la

    5www.dacoromanica.ro

  • inceputul istoriei sale, cand artistii paleoliticului sineoliticului desenau pe peretii grotelor faze de mis-care ale animalelor pe care le vanau. Mai tarziuegiptenii, apoi grecii cu acele splendide vase pictatecu scene in care putem vedea personaje in miscaresi chiar descompunerea miscarii unora. Exemplelear putea continua, dar sa revenim din tunelul tim-pului in secolul pe care in curand il vom sfarsi si sane amintim de cativa din pionierii acestei arte,indragita deopotriva de copii si de adulti.

    Asadar, in 1906, J. Stuart Blackton a filmat pe otabl neagra portrete care isi schimbau expresiile.Apoi, in 1908, francezul Emile Cohl a realizat 2000 deimagini pentru un film de cloud minute numitFantasmagorie, in care un elefant se transformatreptat in dansatoare si apoi in diverse alte perso-naje. Ulterior, americanul Winsor McKay a creatprimul personaj de desen animat, pe care 1-a numitLittle Nemo.

    Dar marele mag al desenului animat a fost, estesi ramane, pentru milioane de oameni carora leintretine_ nestinsa in suflet flacara copilariei, WaltDisney. In 1923 el inflinteaza la Hollywood primulstudio de desen animat. Asa incepe de fapt minunataistorie a celei de-a opta arte, care antreneaza omuliime de artisti si tehnicieni intr-o munca com-plexa, imensa, pentru realizarea a ceea ce numimun film de desen animal..

    Totul incepe cu o idee sau cu o imagine caregenereaza o idee. Cuvintele se insiruie pe hartie cons-truind o poveste, adica scenariul. In mintea sce-naristului, imaginile se imbracd in cuvinte pentru acobori pe hartie. Urmeaza intalnirea cu animatorul,regizorul, scenograful. Uneori cei trei artist' sunt de

    6www.dacoromanica.ro

  • fapt unul singur. Cu atat mai bine. Pot fi mai lesnede acord unul cu altul si astfel apare un ,,film deautor".

    Orice poveste are personajele sale. Daca in teatrusau in filmul cu actori regizorul ii selecteaza cuatentie pentru distribuirea in rolurile povestii, indesenul animat actorii trebuie inventati.

    Aici infra in scena.... ANIMATORUL. Cosul de har-tii se umple, ba da si pe afara! Linia alearga, seopreste, din nou alearga nervoasa pe hartia de calc,construieste. Apare guma care sterge, goana finiei incautarea unui personaj continua. In sfarsit perso-najul este gata sa-si intre in rol. El poate fi erou dedesen animat, de papusi sau de cartoane decupate.Tot ANIMATORUL il va insufleti dandu-i miscareacea mai expresiva. Cu decupajul alaturi, adicpovestea desenat cadru cu cadru, scend cu scena,cu indicatii de limp, miscare, decor, coloana sonora,regizorul, animatorii, scenograful, compozitorul,inginerul de sunet, muncesc de zor. Uneori un filmincepe cu muzica. Animatorul o cronometreaza sipersonajele se vor misca in ritmul cerut. Alteori,decorul este principalul personaj dac scenariul ocere. Dar sa continuam povestea aparitiei unui filmde animatie. Animatorul, intermediaristii, adicdesenatorii care preiau de la animatorul principalasa-numitele capete de miscare continuand sadescompuna miscarea, scenograful, au inceputmunca. Sutele, mile de desene In calc se aduna sitrec in atelierele de contur si de culoare. Desenelesunt copiate pe celuloid (acetofan) si apoi colorate.Din nou asistentul tehnic de regie, cu decupajul infata preia aceasta uriasa cantitate de munca,punand ordine in scene, controland desen cu desen,

    7www.dacoromanica.ro

  • adunand decorurile, intr-un cuvant, pregatindmapele pentru filmare. In intunericul platoului, sublumina reflectoarelor pe truka (masa de filmare) fil-mul incepe s prinda viat cu ajutorul operatorului.Imagine cu imagine, cadru cu cadru, scena cuscend, povestea capata contur. Laboratorul ia inprlinire pelicula care, odata developata, se intoarcela studio unde este preluata de regizor i monteur.Cum s-ar zice filmul intra in foarfecd". 0 masa demontaj, un cos urias pe ale carui cuie se asaza inflanc, facut bucati, bucatele, filmul. Cu decupajulaldturi, monteur i regizor recompun povestea fil-mata cu ajutorul foarfecii si a benzli de lipit, dndu-iritmul necesar.

    Compozitorul, inginerul de sunet sunt peaproape, pregatiti cu muzica Si efectele sonore.Muzica, dialagul, efectele sonore se inregistreazafiecare pe cate o band care se mixeaza pe coloanasonord. In final, imagine si coloand sonora devin unfilm care se reintoarce la laborator, se face copiastandard si el este gata sa ias in lume, unde des-tinul lui va fi stralucitor sau sters... ca si al oame-nlior.

    Oricum, intrat in circuitul marilor Si micilorecrane el reinvie in mintea si sufletul spectatorilor

    copilaria, despre care atat de frumos spuneaLucian Blaga: Copt Leiria este inima tuturorvrstelor".

    Am incercat pe scurt sa v istorisim cum ianastere un film de animatie in varianta clasica", dartehnicile animatiei s-au diversificat in limp ata inAmerica cat si in Europa. Astfel, animatia a devenitun teritoriu vast al fanteziei si creativitatii umane.Practic se anima orice: siluete articulate, umbre

    8

    sal.

    www.dacoromanica.ro

  • chinezesti (personaje in alb-negru in decorurifumurii), gravuri, fotografii combinate cu papusi,papusi animate imagine cu imagine, cu decor in treidimensiuni, sculpturd animatd, desen pe peliculd,cartoane decupate si animate multiplan (se filmeazape mai multe planuri de sticla obtinandu-se cu aju-torul luminii si efectelor de adancime o deosebitaexpresivitate plastica), animatie pe calculator.Perfectionarea procedeelor tehnice a facut posibil cadesenele animate sa se plimbe nestingherite printrelucruri si. fiinte in filme documentare sau cu actori,datorita trucajelor. Cu toata presiunea reclamei si acomertului asupra filmului in general si a filmuluide animatie in special, aceasta arta ramane unspatiu deschis fanteziei si creativitatii umane.

    Revenind acasa" nu putem s nu spunem ca,din pacate, artistii animatiei romanesti sunt putincunoscuti pubficului din tara noastra, din cauze pecare nu ne-am propus sa le analizam. Cu toate a-cestea, animatia romaneasca s-a bucurat de-a lun-gul istoriei sale de numeroase recunoasteri inter-nationale, prin artisti apartinand tuturor genera-tfilor.

    La inceput a fost... Gopo. Cu Scurtat istorie, aptearte si Homo sapiens a cucerit Cannesul anilor1957, 1958, 1960, intrand pentru totdeauna in isto-ria animatiei mondiale. Era prima recunoastereinternationald a animatiei romanesti. Drumul eradeschis. Intr-o diversitate stilistica remarcabild,romanii si-au afirmat in continuare talentul lanumeroase competitii internationale de gen.

    Nu ne ramane decat s incercam sa va prezentamaceasta minunata familie a desenului animat roma-nesc. Animatori, desenatori, coloristi, papusari,

    .9www.dacoromanica.ro

  • asistenti de regie, scenografi, operatori, monteuri,sunetisti, compozitori de muzical de film deanimatie, tehnicieni de platou, fiecaruia, cei care aurealizat filme de-a lungul anilor in StudioulAnimafilm le datoreazd respectul si recunostinta lor,cAci filmul este o munc de echipd chiar dacd poartaamprenta inconfundabild a personalitdtii fiecaruiregizor. Drum bun, intr-o scurtd caldtorie in istoriadesenului animat romanesc, unde yeti fi calduziti deun tdnar cercetator al genului, acum cdnd filmulromanesc este la ceas aniversar, adicd a irnplinitvenerabila varstd de o sutd de ani.

    Cu drag pentru iubitorii filmului de animatie,Un membru al familiei desenului animat romanesc,

    LIANA MARIA PETRUTIU

    www.dacoromanica.ro

  • Argument

    Din moment ce v-ati ldsat tentati sa deschidetiaceasta carte inseamna c iubiti, ca si mine,

    fenomenul artistic care este animatia; tocmai deaceea va propun un itinerariu care disimuleazarigoarea sub invelisul unei cercetari subiective,modalitate impusa de restrictiile pe care le pre-supune formatul unei micromonografii. Incercandsa evit didacticismul si pistele batatorite, dorind sofer o imagine de ansamblu a animatiei romanesti,dar find nevoit sa operez si selectii uneori drastice,am ales aceasta formula, care sper sa se afie lacalma jumatate a distantei dintre scientism si lite-ratura de popularizare. In acest sens, as dori ca pen-tru initiati sa fiu suficient de personal in judecdtilemele ca sa le trezesc interesul, iar celor ce acum isiindreapta privirile spre acest acaparant gen sa leofer sistematice puncte de reper spre a-si construi oproprie viziune asupra temei in cauza.

    Dacd un minimum de date biografice sunt nece-sare pentru credibilitatea unui ghid, atunci consem-nez: In-am nascut la 7 ianuarie 1968 in Bucuresti,sunt licentiat al Academiei de Teatru si Film dinCapita la (dupd ce in 1992 am obtinut diploma deinginer constructor), iar acum lucrez ca redactorla Arhiva Nationald de Filme. E posibil ca, inaceasta prezentare, sa fie un plus de egocentrism,

    www.dacoromanica.ro

  • dar intentia ei se leaga de dorinta oricarui autor dea fi mai mult decdt o fiint de cuvinte.

    Invitatia va este, ca urmare, lansat si mi-arpldcea ca, la capdtul lucrarii mele, s traim impre-und sentimentul cd excursul, chiar dacd putea alegesi alte carari, a fost rodnic. Asadar, start!

    DINU-IOAN NICULA

    www.dacoromanica.ro

  • Aniversari, ambitii, aventuri... Serbarn 100 ani decinematografie romaneasca cu ace e asinonsalanta cu care am uitat ca. in 1995 animatianoastra a implinit trei sferturi de veac; investim mi-liarde in proiecte crepusculare, dar suntem surzi lacantecul de lebada al studioului Animal' lm"; pe raftse inmultesc culegerile de cronici, acoperind cu totulunicul volum autohton dedicat, acum douazeci deani, celei de-a ,,opta arte". Refacem, iata, povesteaunei Cenuarese care, dupa ce iese o clip& in lumepentru a primi vreun premiu, se reintoarce in pos-tura-i umila fara a spera venirea unui print, saupleacd peste marl si tari spre a-1 cauta in zadar.

    Ffind creatia unor oameni care, de multe ori, auemis veleitati intinse pe domeniul mai multor arte,animatia s-a supus in atatea randuri vicisitudinilorrelatfilor dintre ei sau ale atitudinilor lor fata depublic i critica; uneori ea a iesit catigatoare, alte-mi au avut de pierdut cu totii. 0 examinare afenomenului in cauza prin prisma personalitatilorlui ar crea, poate, impresia unei excelente, pe cando privire exclusiv diacronica ar cobori subiectul peterenul unui cotidian de multe ori neartistic. Caurmare, imbinarea celor cloud criterii pare modali-tatea cea mai fertila de explorare a acestei lumi pecare o reprezinta filmul de animatie romanesccare, ca orice fapt supus devenirii istorice, isi areinceputul lui (si un sfarsit pe care-I speram a fi catmai indepartat...)

    13www.dacoromanica.ro

  • Dacd, pentru a contrabalansa caracterul certumoristic al primelor fame de anirnatie romdnesti,ne vom adresa patetica intrebare Ubi suntr,rdspunsul ar veni abia murmurat... E glasul discretal albumului cu fotograme Si capete de planapartinand lui Aurel Petrescu, e vocea stinsd abobinei din unica cutie a filmului Hap lea de MarinIorda; cele cloud vibratii se intretaie in colectiile depubficatii ale Bibliotecii Academiei, cdci acolo trebuiecdutate premisele inceputului animatiei romdnesti:in grafica de revistd si de ziar a celor doi deschiza-tori de drum.

    Paralelismul dintre personalittile lui AurelPetrescu (n. 1897-m.1948) si Marin Iorda (n.1901-rn. 1972) este, de altfel, evident si poate fiextins asupra intregii lor activitati cinematografice.Cu o pasiune care rnerita un context social-econo-mic superior celui de care au avut parte, cei doi s-auperindat pe toata gama oferitd de inventia fratilorLumiere: au facut regie de film jucat (PetrescuPcal si Temdald la Bucurefti, 1926; Iorda Agae viata, 1928; Focuri sub zeipadd, 1941; Cetateafermecatd, 1945), imagine (Petrescu lades, 1926:Iorda - Hap lea, 1928), actorie (Petrescu Fflmulfamilial, 1915-1933; Iorda aparitie in Hap lea),conferind astfel un plus de valoare optionaldpreferintei lor pentru desenul animat. Apropiereamerge, din pdcate, pand la capdt, aripa grea a neim-plinirii umbrind vietile amandurora: Aurel Petrescumoare in 1948, la numai 51 ani, in pragul unui posi-

    14www.dacoromanica.ro

  • bil nou inceput, iar Marin Iorda se sinucide in 1972,dup ce, printre tinerii lupi ce misunau in stu-diourile cinematografice infiintate in anii socialis-mului, nu reusise sa realizeze nici macar cele cate-va sute de metri de desen animat pe care-i izbutisein perioada interbelica..

    Sa. revenim, insa, pe taramul animatiei, undemoartea este atat de putin prezenta si sa inlaturampraful de pe ziarele si revistele deceniilor 2 si 3,unde stau in asteptare personajele filmelor lui AurelPetrescu si Marin Iorda. Primul incepuse incadinainte de razboi colaborarea la ,,Rampa", atat cucronica cinematograficd, cat mai ales cu portretis-tica de actori. Ulterior, el va aborda grafica pentrucopii in Revista copiilor si tinerimir, ca si caricaturapolitica. in Universur; acest din urma gen va fi unadintre primele si constantele preocupari alecineastului, dacd ar fi sa ne gandim numai la ciclulde desene animate D-ale zilei (1923-1927). Anul1920, considerat borna zero a animatiei romanesti,va aduce debutul in film al lui Aurel Petrescu, eveni-ment direct legat de casa de productie Soarele"(condus de germanul Erich Pommer) si de cine-matograful Militar din Bucuresti, unde in lunaaprilie a acelui an se prezinta Inica l in lund.

    Tanarul care deprinsese tehnica desenului ani-mat in laboratoarele din Bucuresti ale firmei Pathe,ca si in cel al Societatii Filmul de arta. LeonPopescu" va continua in anii urmdtori pe un diapa-zon divers, ce merge de la desenul zoomorf (Motanulin lund, 1926), satird (Beirbatul de la Adam pemiiazi, Femeia de la Eva parai in zilele noastre,ambele din 1927), pand la zecile de filme publicitare

    I 5www.dacoromanica.ro

  • din anii '20-'30. Amintitul album, afiat in bibliotecaArhivei Nationale de Filme, dovedeste prolificitateaacestui artist, dar si eclectismul sau (urmare vaditaa influentelor lui Max Fleischer sau Pat Sullivan)care ar putea constitui o explicatie a perpetuei can-tonari in zona artizanalului.

    Marin Iorda s-a aratat a fi de o productivitatemult mai redusa, in primul rand datorita unorresurse materiale inferioare (era fiul unui factor po--tal, in timp ce tatal Aurel Petrescu detinea unmagazin de bacanie Si coloniale in Piata Buzesti).Pasiunea lui pentru cinematograf n-a fost deloc maimica Lajunsesem sel uad viata numai prin caleidos-copul plin de lures al filmelor lui Chaplin si aldesenelor animate"1, asa 'Inca la mijlocul anilor '20cumpara de la Aurel Petrescu un vechi aparat deluat vederi marca Urban, cu care trece la realizareafilmului (ce intentiona sa deschida o serie) cu per-sonajul Hap lea", pe care il lansase in ,,Dimineatacopiilor". La acea ora, Iorda era un grafician cunos-cut, cad dupa studii de Belle Arte (neterminate) acolaborat la Adevarul literar", ,,Rampa", Dimineata",expunand in 1923 la Salonul umoristilor.

    De la desenele pentru copii la animatie, calea -afost directa: Cum era si ftresc, alutatrile spre filmulanimat se afirmau. inca prin executia scenelor dinaceste glume si povesti ilustrate. Studiul miscariloral expresiei ma pasiona indeobste in fixarea pe hartiea etapelor unei atitudini, trecerea de la o stare la alta,(...), infeiti*area fizionomiilor la om sau la animale,toate, toate ueneau s imbogateasc numetrul pre-

    1 Marin Iorda - Cede ceva despre activitatea rnea cine-rnatografica, pg. 8, 1966, dactilograma exIstent in colectia bi-bliotecii A.N.F.

    16

    lui

    si

    www.dacoromanica.ro

  • ocupeirilor izvoreite dirt dorinta de a mei dedicadesenului pentru film, filmului"2. Hap lea, autointi-tulat comedie grotesal in 2 parti, realizatei dindesene animate de desenatorul Iordache" e o mostra..graitoare pentru eforturile, dar i pentru limitele pecare un om lucrand de unul singur le prezinta.Exista un dinamism incontestabil al lui Hap lea si alFrosei, al l'autarilor Ma.tragund i Boroboatd, alcdtelului, rod al unei mai bune insusiri a tehniciidesenelor intermediare (ceea ce pare s'a justificeafirmatia exprimatal de Marianne in revistaCinema" nr. 75/1928, ca avem de-a face cu primalfilm rometnesc in desene animate", cele de pandatunci, desi Incercetri foarte erau maimult desene articulate"). Sunt prezente si pre-ocupari privind lirnbajul cinematografic (utilizareairisurilor) dar, peste toate acestea, pluteste atmos-fera benzii desenate, de care autorul pare s nu sepoate desprinde prea usor. Propria aparitie a cineas-tului in acest film (novator, iat, si in domeniulfolosirii mixte a actorilor si a animatiei) anunta dejaintentia sa de a trece la scurt-metrajul de fictiune, alcarui titlu va fi anticipat de replica pe care desena-torul i-o da pe peliculd, lui Hap lea: Aqa e viata.Comicul mecanic experimentat, aldturi de JeanGeorgescu, in acest film arunc o punte spiritualdspre desenul animat, la care Iorda va mai reveni in1936, cand realizeala o serie de desene pentru fil-mul sociologic Locuinta taraneasca in Romania,al echipei profesorului Dimitrie Gusti.

    Extinzandu-si preocuparile, Iorda abordeaz li-teratura pentru copii (Mesterui Strica, 1937), proza

    2 Ibidem, p. 11.

    17

    laudabile",

    www.dacoromanica.ro

  • satirica (Ftmeralii nationale, 1937) cocheteaz culung-metrajul cu actori (cele cloud experiente ratatearnintite mai inainte), pentru a se stabili in zonaregiei de teatru (va si conduce teatrul Munca silumina", ca si pe cele din Iasi si Craiova). Pentru el,desenul animat va ramane mereu o virtualitate, omarca a unei vocatii pe care, poate n-a stiut s-ourmeze consecvent pana la capat.

    De la mijlocul anilor '30 (cand Iorda si Petrescuisi diminueazd substantial activitatea) si pand spre1950, peisajul desenului animat romanesc devinetot mai sarac, in aceasta perioada aprand, practic,un singur film de sine stalator Patania lui Ion,realizat de Jean Moraru (n. 1915) in 1946,productie satirica cu caracter electoral, situata gra-fic in linia lui Iorda si o incercare nefinalizata a luiDem Demetrescu (Romania etnografica, inceputain 1939 si abandonata. in 1943). La pragul dintredeceniile 4 si 5 se ridica, insa, pe firmamentul liberal animatiei romanesti, steaua norocoasa a luiGopo.

    Posedand stiinta iesirilor in arena si a unei binecant5rite utilizAri a arsenalului de argurnentatii,personalitatea lui Ion Popescu Gopo (n. 1923-m.1989) lasa impresia unei aparitii prin generatiespontanee, dar in spatele ei se afla o filiatie si oechipa. Tatal sau, artistul plastic ConstantinPopescu (n. 1895-m. 1965), cel care i-a indrumatinceputurile, a realizat si el filme de animatie, dintrecare Caciulita cu ciuc rosu (1964) dovedeste atatvirtuti cromatice, cat si de imbinare a actorilor cupersonajele animaliere desenate (Cocosul va reveniani la rand prin alte productii de gen). Apoi, a exis-tat un nucleu constant de colaboratori ai lui Gopo

    18www.dacoromanica.ro

  • (printre care animatorii Liviu Ghigort., RolandPupaza, Constantin Crahmarel, pictorul de decoruriNicolae Hizan, compozitorul Dumitru Capoianu,sunetistul Dan Ionescu, operatorul Rad Codrean),care au avut contributii decisive la reusita filmelorregizorului.

    Omuletul cu care numele lui Gopo a ramassinonim trebuie vazut atat pe fundalul cautarilor incolectiv, cat si pe traseul personal al incercarilorartistului, care aparent nu pareau sa anunte acestinedit personaj. Ideea unui film cu un erou solitarGopo o avusese, insa, inca din 1939 cand realizasecei cativa metri de film care-1 aveau drept protago-nist pe Loboda. Dupd ucenicia la ONC, in anii '40,cand realizeaza desene pentru filme documentare,Gopo porneste in cautarea Pungutei cu doi bani(de fapt, un proiect al lui Aurel Petrescu) si in 1949se exerseala pe acest subiect, impreuna. cu MattyAs lan si Constantin Popescu. Odata cu anul 1950,cand se infiinteaza o sectie de animatie in cadrulstudioului ,,Bucuresti", Gopo paseste hotarat pecdrarile batatorite de Disney, prin Albina siporumbelul si Reitoiul neascultiltor (ambele1951), urmate de Doi iepurasi (1952) si de altefilme de aceeasi factura in anii 1954-1955. Toateaceste filme pacatuiesc in primul rand prin miza lormica si abia apoi prin epigonism (i fond, pe urmelemaestrului american calca apasat si Ferma ani-malelor a lui John Ha las si Joy Batchelor, dar cu ointruziune mai rafmata a teiei). Ca 'of-ilia miscarilor,decorurile supraincamate, fauna abundenta siinabil antropomorfizata (iepuroaica fredonand muzi-cd populara ramane un reper sugestiv) il vor face pe

    19www.dacoromanica.ro

  • Gopo s schimbe atmosfera, pentru a-si prevenisufocarea.

    Erau anii cand scoala de la Zagreb isi faceasimtite primele manifestari practice si teoretice,propunand un nou tip de personaj generic, iarecourile stilului de animatie al gruparii lui Bosustowerau Inca.' vii. Gopo va sti sa fie atent la toate aces-tea, dupd cum frecventarea judicioas a lui Disneyil va fi dus si in preajma acelor Silly Simphonies,care nu o data aduceau in prim-plan o ingenuitatemergand pand la limite. Omuletul este o sintezd atuturor acumularilor autorului, ceea ce e in spirituldialecticii pe care o demonstreala Scurta istorie.Celebra secventa a scarii sugerand devenirea omu-hd prin schimbarea costumului ilustreath, in fond,o teza pragmatica: esenta umand este imuabild dar,ca sa poata modifica mediul, omul trebuie mai intaisd se adapteze la el. Cosmogonia bufa elaborata deGopo pastreaza substanta gratiosului disneyan,coloana sonora dozeaz pauzele ritmat, oarecum inspiritul esteticii bruitiste, iar filmul cu un mesajgeneros si sincer, jucand pe forta laitrnotivului flo-ral, va obtine Mare le premiu al Festivalului de laCannes din 1957. Acest cap de serie va fi urmat dealte 3 filme de aceeasi facturd, toate alcdtuind otetralogie ce constituie axul de rezistenta al creatieilui Gopo. Sapte arte (1958) dd omuletului dimensi-unea jocului secund al creativittii, cu inspirategaguri culte, dar si cu reprezentarea criticilor dreptdinozauri, hiperbolai poate adevarata pe moment,dar ascunzand, pe termen lung, semnul uneisuficiente nebanuite atunci. Homo sapiens (1960)este, de fapt, istoria lui Homo faber (motiv care va fireluat de autor in seria omonima din anii '80, cu

    20www.dacoromanica.ro

  • nuante de autocitare), iar Alio, hallo (1962) recurgela multiplicarea omuletilor din perspectiva uneiistorii a mijloacelor de comunicatie. Umorul ramaneviabil, dar formula incepe s se uzeze si sa-1 apesepe autor, precum cablurile care infasoara. Pamantulin acest din urma film. Gopo va renunta la ffimele deanimatie cu mesaje ambitioase (care nici nu preamai erau in ton cu epoca), dar va pastra cu sine,pana la sfarsit, omuletul. Paradoxal insd, acest per-sonaj simplu, cu destule atribute caracterologiceautohtone, va resimti tocmai lipsa acelui mesia-nism care, intr-un fel implicit, parea sal neproiecteze si pe noi in universal. Omuletul va con-tinua sa intre in contact cu probleme ardente, pre-cum criza energetic-a (Energica, 1980) poluarea(Intermezzo pentru o dragoste eternii, 1974),expansiunea roboticii (Trei mere, 1979 sau EcceHomo, 1978, care face si o istorie a umanitatii prinevolutia tehnica), dar suflul de sirnfonie modernd aprimelor creatii nu mai e regasit, nici macar in lung-metrajul Quo vadis, Homo sapiens? (1982), carereia secvente din toat creatia lui Gopo centrat injurul omuletului. 0 figura aparte face filmul Eu +Eu = Eu (1969), in care traseul explorator nu seextinde in lume, ci intr in labirinturile intelectului,demontand mecanismele gandirii.

    Dovada a faptului ca Gopo n-a fost cineastulunui singur ciclu de filme stau cateva realizari indiverse tehnici, care demonstreaza pe de o partecomplexitatea cautarilor sale, pe de alta nehotarareain a exploata din plin virtutile unei formule.Sarutiiri (1969) construieste o fabula pe motivulgeometric al triunghiului, ca si pe contrastul dintrefundal si personajul colectiv al furnicilor care sedespart si se gnipeaza. Efectul unghiurilor (1981)

    21www.dacoromanica.ro

  • este un film didactic, pe tema intelegerii adecvate aartei plastice. Ciclul experimental deschis de E pursi muove (1979) si continuat cu Si totusi se miqcAnimamagic (ambele 1980), Cadru cu cadru(1981) incearcd animatia cu nisip, tutun, lantisoare(o ineditd Cenusdreasd"), plastilind, intr-o succe-siune de eseuri care se constituiau intr-o replica lanoutdtile aduse de anii '80. In fine, To? (1983) era oodd inchinat femeii, muzica wagneriand sustindndcu brio intentia autorului.

    Ca si Vukoti i Mimica - congenerii sai dincoala de animatie iugoslavd Gopo s-a l'asat atrasde mirajul filmului cu actori, cdruia i-a dedicat unmare procent din forta lui creatoare. Amprentamesajului sau uman, jocul liber cu tirnpul, gagulspiritual sunt lesne recognoscibile, dar par a fi into-nate cu o octavd mai jos decal in filmele sale deanimatie cele mai reusite. Intruziunea unor perso-naje de desen animat se pdstreazd in tonul liric alfilmelor (cu precddere in Maria-Mirabela, 1981),dar aduc o notd de conventional destul de vdditd.Mai interesanta (desi nu originald) este animareaactorilor in S-a furat o bomba (1961) prin pro-cedeul pixilat4ei, dar metoda nu va mai fi reluatd deGopo, cu toate Ca jocul mecanic al ,,robotulur-guvernanta din Comedie fantasticii (1975) consti-tuie o trimitere subtild la tehnica animatiei.

    Indiscutabil, Gopo ramane personalitatea ceamai cunoscutd a animatiei romdneti, atdt in ran-durile publicului romdnesc, cat i peste hotare si arfi greu conteste cineva laurii adusi pe fruntealui de acest merit, mai ales cd artistul ne avertizaprin Orgolii (1982) c jocul cu coroanele de pe capeste riscant. Chiar Gopo insusi n-a stiut sd-1 joacepand la capdt Si, vizand incunundri ipotetice sau

    22

    sd-i

    www.dacoromanica.ro

  • efemere, a scapat din mana atuuri poate mai putinela numar, dar oricum mai sigure.

    *

    Pe serpentinele creatiei sale, Gopo lasase in urmcateva din parghiile primei etape a carierei lui, candcolaborarea cu o echipa bine sudata a fost fertilapentru ambele parti: regizorului i-a deschis drumulafirmarii internationale, iar colegilor sai din planuldoi le-a oferit posibilitatea iesirii ulterioare la rampa.Printre animatorii care au reusit sa facd saltul va-loric, si nu doar scriptic, in breasla regizorilor,Constantin Mustetea (n. 1927) ocupa un loc defrunte mai ales ca, odata ajuns in invidiata postura,el a continuat sa-si exercite si vechea ocupatie, inpropriile-i filme. Suflul novator adus de el inanimatia romaneasca a anilor '60 reprezinta o incer-care aproape singulara de racordare la contextulavangardei europene a genului, in speta scolileiugoslava si poloneza, desigur cu tributurile derigoare platite maestrilor.

    Coordonata pe care Mustetea se misca lejer estecea a umorului incisiv, dar nu caustic, la bazacaruia sta, nu o data, abila imbinare a tehniciidesenului animat cu cea a cartoanelor decupate,mergand pand la colajul fotografic, ca in Zembetul(1965), Balena (1966), sau in scheciul Oul din fil-mul colectiv Nimantul oamenitor (1967). Autorulpare sa intre, astfel, in polemica cu dominanta rea-list din animatia romaneasca si foloseste fotografiaca pe o manus aruncata unei serii de predecesori(nu intamplator, primul sau film s-a intitulat Cine agasit manufa).

    23www.dacoromanica.ro

  • Avand abifitatea de a duce un mijloc de expresiepand spre limitele sale, Mustetea face exercitii devirtuozitate prin cloud dintre filmele sale. Pe fir (1967)este o poveste de dragoste narata printr-un simplufir de land, din animarea cdruia iau nastere ata per-sonajele, cdt si decorul. Ludicul capdta aici dimen-siuni mai adnci, vizand un continuum spatiu-timpcare ar fi existenta umand. Prin Cuvinte (1968), filmin care personajele si obiectele au drept contururiliterele propriilor denumiri, Mustetea tinteste iardsiun obiectiv ideatic, fiind anii cand semiotica era inascensiune si glosarea pe marginea semnului aveanumeroase ecouri in arta'. Toate acestea eraudovezile capacitatii lui Mustetea de a construi unperimetru cultural propriu, cu legitati suple, delocosificate. Desi spatiul conturat parea inepuizabil,regizorul a preferat sd pozeze in Sisif, traversandAtlanticul si intrand in supranumerica echipd a luiHanna si Barbera la Aventuri in epoca de piatrii.El ldsa in urma lui certe impliniri, dar si melancoliaunor frumoase promisiuni...

    Pornit din preajma fiii Gopo, Iulian Hermeneanu(n. 1923) a avut cdteva scliph-i, datorate individua-lizarii personajelor de-a lungul unor povesti corectarticulate, ca si folosirii cu gust a culorilor calde.Filme precum Ceautul de foc (1959), Dotalcreioane (1965), Soarele si trandafirul (1965),Patru pitici (1967) raman ca piese atent lucrate, cuo delicatete inspirat sustinutd de coloana sonord.Hermeneanu are meritul unei bune conduceri acolaboratorilor sdi care au realizat desenele si

    24www.dacoromanica.ro

  • animatia acestor filme. Pe mdsurd ce regizorul i-aschimbat, standardul lui a scazut iremediabil.

    Printre animatorii care au lucrat cu Hermeneanurneritd remarcat Artin Badea (n. 1934) care,posedand si un simt aparte al liniei curbe, a creat infinie disneyana. personajele Balanel si Miaunel, via-bile in sine, dar de un umor diluat. Numerosii regi-zori (inclusiv, desigur, Artin Badea) care au preluatpe cei doi eroi n-au reusit decdt rareori sd le dea unplus de sare si piper. In domeniul regiei nici altesubiecte nu i-au fost mai prielnice lui Artin Badea,doar filmul sal de debut Sticletele (1963, in cola-borare cu Iulian Hermeneanu) fructificand, melo-dramatic dar reusit din punct de vedere plastic,virtutile de desenator ale autorului.

    Incheind acest periplu printre colaboratorii luiGopo care au trecut si la carma propriilor filme (pen-tru exactitate ar trebui amintit si Pascal Ridulescu,cu banala lui Aventurei la muzeu, din 1956), tre-buie pus accntul cuvenit pe figura lui LiviuGhigort (n. 1925-rn. 1979), animator cu o certavocatie a ritmului si un stil inconfundabil (o mostrdedificatoare sunt secventele de desen animat din fil-mul 0 poveste ca-n basme, al lui Gopo). Ca reusitapersonald a lui Ghigort, Paralele (1966) denota ovie imaginatie umoristic pe economica textur aunui portativ, dupd cum Pata (1966) transfigureazaforme de animatie mai conventionale catre o apre-ciabild subtilitate a desenului. Aceleasi calitati, va-lorificate altruist, vor duce la succesul colaborariilui cu plasticiana Geta Britescu (n. 1926), inPlimbarea lui Esop (1967), unde impasibilitateadeplasarii protagonistului atinge dimensiunile uneifilosofii de viatd.

    25www.dacoromanica.ro

  • Global vorbind, sensul carierei artistice a lui Gopo afost dinamismul, fie el gresit orientat uneori, elementcare, odata cu ascensiunea artistului, a infiuentat Sicelelalte mari rarnuri ale anirnatiei: filmul depapusi i filmul de cartoane decupate. Astfel, invremea cand Trnka deschidea noi spalii utilizrlipapusilor, un tanar cineast roman Bob CAlinescu(n. 1926-m. 1990) - marcat fizic de accidentul sufe-nit in limp ce juca in Rammer' valea, renunta laactorie Si ramanea in sfera cinematografului prinamintitul domeniu al animatiei, pand atuncineabordat la noi. 81 realizase deja, in 1949, filmul depapusi Scrisorica, cu o durata doar de 1 minut.Prima sa creatie consistenta, Vulpea pclit(1952) e un martor al pasilor dificili ai inceputului:un ecleraj defectuos, o animatie insuficienta impi-eteaza asupra acestei incercari in care invenliaumoristica gaseste, uneori, solulif inspirate (deexemplu anirnalele circuland cu banda rulanta). Seface simlit, totusi, darul constructiei caracterologicea papusilor, care va fi o constanta a crealiei lui BobCalinescu. Domnut Goe (1956) este prima dintreilustrarile sale valabile, dar din nou marcata de olipsa de stapanire a anirnatiei, personajele din pla-nul secund find aproape imobile. Nu intamplatbr,Bob Calinescu va recurge la intruziunea actoruluiviu (Chit in pericol, 1956) ca un adjuvant al uneianumite sardcii de viata.

    Treptat, autorul reuseste o decantare aformelor, vadit in personajele mdturoiului(Ucenicul vreijitor, 1957) sau ale celor doiindragostili (Rapsodie in lemn, 1960). Pe aceasta

    26www.dacoromanica.ro

  • cale el trece la animarea cartoanelor decupate si aobiectelor, registrul sdu diversificandu-se net: de lasarcasmul multiplicarii clestilor din Glumil noueicu fier vechi (1964) la Romeo fi Julieta (1968) -drama mizand pe stilizarea pietrelor, mergand panala abstractizare. Acest din urma fenomen debor-deaza in Calomnierea calomniei (1970) care,folosind nuantele culorilor rosu si albastru (favoritepermanente ale cineastului) trece la amestecul lorliber, arnintind oarecum de Jackson Pollock, intr-ocomplexa compozitie vizual-auditiva, care fructifiedvalentele ludice ale vocii lui Nicolae Secareanu.

    Gustul experimentului 1-a insatit pe BobCalinescu toata viata si chiar cantecul lui de lebadd,Fresca (1979), resuscita o mai veche preocupare aregizorului - animarea malstilor populare singulardin peisajul romanesc. Din aceasta perspectiv toateimperfectiunile filmelor sale capata atributele unoretape necesare succesorilor sal in domeniulanimatiei cu papusi preferinta initiald a lui BobCalinescu, dar nu si singura sa vocatie.

    De pe o ak directie formativa (arhitectura) a venitspre filmul de papusi Isabela Petrasincu (n. 1931),care si-a pus in valoare meticulozitatea in flumeoneste (in linia scolii ruse de papusi), lucrate intonuri cromatice calde, ce tind s alba priz in ran-durile micilor spectatori, carora le sunt destinate cuprecadere filmele ei. Regizoarea s-a remarcatprintr-o folosire originala a unor materiale mai putinutilizate, precum lana, care oferd posibilitati apartede animatie si dau un plus de interes unor perso-naje altminteri destul de conventionale, cum e lupul,

    27www.dacoromanica.ro

  • protagonist al catorva dintre filmele ei, ca Lupul sca-mator (1981) sau Graba stricd treaba (1984).

    0 noud generatie de papusarr-anirnatori pareasa se intrupeze in Flori Liceica-Ridulescu (n. 1945),autoare cu mai vechi state in scenografia filmului deanimatie si care in anii '80 se remarca prin inves-tirea papusii cu o serie de atribute ale burlescului,care din cand in cand razbat dincolo de articulatiileunor povesti simple, in care eclerajul joaca un rolprimordial. Regizoarea rasa impresia ca va ajunge lao formula proprie, inchegata (cum o demonstreazaIntdmpldri de Anul nou, 1982), dar la un momentdat a pus viata inaintea considerentelor artistice sia ales libertatea", cum glasuia o binecunoscutd for-mula.

    Poate singurul realizator roman care a cuprins inopera sa atat incfinatia reala pentru filmul depapusi, cat si dragostea pentru acest gen, esteGeorge Sibianu (n. 1927), autor al Prostieiomene.?ti (1968), pies de referinta pentru modali-tatea de imbinare a traditiei papusii autohtone cuun fimbaj suplu al animatiei. Ecranizarea basmuluilui Creanga oferd prilejul unei inserari a elementu-lui folcloric desenat, unitatea de ansamblu a filmu-lui fiind certa. George Sibianu se dovedeste adeptulunei anumite stilizari a formei, care va fi reluat inCdmpul (unde domind accentul delicat) si va rever-bera in filmele de desen animat ale regizorului. Inacest din urma gen, el realiza in 1966 Mimetism, cucolaborarea esentiala a desenatorului BenedictGiinescu (n. 1929-m. 1996), care miza pe joculformelor geometrice (cu precadere patrate) pentru acompune o satird la adresa uniformizarii, tonalitateade galben rece predominanta, ca si ritmul sacadat,

    28www.dacoromanica.ro

  • dand adancime plastica filmului. Benedict Garlescu vamai incerca o realizare sirnilara in pelicula Bun sosit,apartinand fratelui sau, Ion Gfinescu, nereusind insdecal un film compozit, in care colajul introduce o notairepresibild de artificial, iar laitmotivul maparnondu-lui devine monoton.

    Pe msura trecerii anilor, Sibianu va opta tot maimult pentru desenul animat, unde manifesta origoare (cam plata) a plasticii, care face casa bundcu seriale precum Clubul curiosilor si Vreau siistiu (din care realizeaza, printre altii, catevaepisoade) sau Misterul lui Niu (dup o conceptieproprie). Regizorul ajungea astfel, in a doua parte aanilor '80, pe aceleasi coordonate cu un alt vechicombatant pe tramul animatiei, OlinipVaristeanu (n. 1929).

    Dincolo de prioritatea abordarii cartoanelor decu-pate in animatia romaneasca, Olimp Varasteanu aremeritul de a-i fi ramas fidel mult timp, consecventacare, chiar daca nu 1-a dus la un salt calitativ spec-taculos, 1-a mentinut intr-o zona a onestitatii profe-sionale denme de salutat. Dupa ce se incearca fugarin desenul zgariat pe pelicula si in filmul de pdpusi,Varasteanu debuteaza in 1955 prin trei filme de car-toane decupate, in care valorifica aptitudinile salepentru conturarea expresiv a unor personaje ani-maliere, element care reuseste uneori sa pund inumbra animarea nesatisfacatoare a bor. Vulpoiulcampion si Pataniile vulpoiului sunt fabule agre-abile in simplitatea lor dar care sufera, ca siZdreantii, de o cromatica monotona (bazata petonuri de cenusiu si rosu) si o scenografie pictata

    29www.dacoromanica.ro

  • conventional. Stop-cadrele din acest ultim film, ca pivoleurile din La vandroare, demonstreaza dorintaregizorului de a iesi din previzibilul autoimpus.

    Cu timpul, umorul lui Varasteanu se rafineazaodata cu diversificarea registrului sail stilistic.Cotidiene (1964) practica cu subtilitate metaforaverbala, pe fundalul tribulatiilor unui cuplu, iarVariatiuni (1969) valorifica geometric cadrul cine-matografic, folosind cu inspiratie culoarea galbena.Tot in jurul raportului dintre cloud personaje vaconstrui Varapteanu serialul Pic fi Poe, negasindinsal decdt rareori materia comica necesara umpleriia episoade in sir. Incercarea de parodiere apovestilor lui Creanga esueaza in facilitate, autorulramanand doar cu satisfactia elaborarii unor eroi cuo anume priza la public.

    In timp, Olimp Varasteanu s-a aratat preocupatatat de colaborarea cu mai tineri colegi, un exemplufind desenele la filmele Genovevei Georgescu (n.1937) Cine a furat apa? si Zmeul, cat pi de abor-darea tehnicii desenului animat in care, insa, sedepersonalizeaza. Vocatia sa a rarnas cea a car-toanelor decupate si un film precum Sii nu uitiim(1981), in care aduce in prim-plan rolul memoriei,demonstreaza ca, in conditiile unei ordonari supe-rioare a idefior sale, Varapteanu ar fi putut sa fiemult mai mult decal un deschizator de drum. i totaceeasi pelicula ne amintea, la cloud decenii dupdMade in Africa, cd tezismul a fost una dintre hibeleartistice care au constituit un lest nu doar pentruacest notabil creator.

    La inceputurile lui, Laurentiu Sarbu (n. 1936) seanunta, prin Poveste cu cartonase (1965) pi

    30www.dacoromanica.ro

  • Ciufulici (1966), drept un continuator mai estetizantal predecesorului sau in tehnica cartoanelor decu-pate si un film ca Sotronul (1975) arata ca atu-ul luiSarbu a constat intr-o buna stapanire a animatiei,rniscarile personajelor sale fiind, in sine, un spectacolgraitor. El se asociaza cu folosirea culorilor pure,menite sa trimit spre universul candorii infantile(Jocuri si jocuri, 1980) sau spre nostalgia basmuluimodern (Balaurul care nu era ca toti ceilalti, 1981).Mai tarciu el va incerca sa transplanteze aceste virtuticromatice in serialul Trei prieteni dar, minate deinconsistenta, personajele-fluturasi nu vor reusi maimult decal agreabile balete printre nor!. Era probatmei epuizari a mijloacelor, care nu putea face uitatedesene animate precum Puiul (1972) sau Fereastra(1977), in care stilizarea desenului, vadita prinsupletea liniilor, conferea un caracter poematic aces-tor miniaturi eterate.

    *

    infiintarea studioului Animafilm in 1964 i-a deter-minat pe realizatori la o concentrare mai buna aatentiei asupra specificului fiecarui gen si, mai ales,a constituit cadrul in care au aparut figuri tinerecare, far sa preia o stafeta simbolic si far s-o pre-dea la rdndul lor, au ameliorat standardele artisticeale unora dintre inaintasi. In plus, acest studio aoferit sansa modelarii reale a profesiunilor specificefilmului de animatie si, in acest sens, meritamintite ca.teva nume care au cdpatat identitateartistic prin compartimentul in care s-au afirmat:- animatori: Eduard Sasu, Valentin Baciu, Constantin

    Merlan, Felicia Puran-Carabella, SandaCoadd, Bujor Stefanescu, Valentin

    31www.dacoromanica.ro

  • Elizeu, Mihai Surubani, Mihail Marian,Valentin Cain, Carina Tincu, VirgilToader, Adrian Hob le.

    desenatori: Tudor Mihalache, Pieretta Berceanu,Laura Jianu, Andra Badulescu, MihaiGheorghe, Ana Andreescu, Maria Petre,Cecilia Cristian.

    - operatori: Rad Codrean, Constantin Iscrulescu,Tincu Puran, Anca Barbu, OlgaParaianu-Nitu, Sandu Stefan.

    montaj: Manuela Hodor, Sonia Georgescu,Elizabeta Vasilescu.

    sunet: Tiberiu Borcoman, Calin Ioachimescu.A aparut, astfel, posibilitatea constituirii unor

    echipe mai diverse, iar rezultatele s-au facut simtitepoate nu atat la nivelul plasticii, cat al schimbariiatmosferei din filme, tatonandu-se terenuri spiri-tuale rar abordate pana atunci.

    Oniricul, iata, specie cu atat mai pretentioasacu cat pare a sta in mod natural la indemana filmu-lui de animatie - isi gaseste o expresie ingenua inrealizarile Lianei Petrutiu (n. 1940). Prin intermediuldui, artista constmieste spatiul unei copilarii ideale,cu o galerie de personaje purtand o marca stilisticaunitard, atribut rimand in spirit cu universul aceluireper cultural care este Antologia inocentei", ingri-jita de Iordan Chimet3. Nu intamplator lumea circu-lui, unde conditia ludicului poate fi dezvoltata lanesfarit, st la baza unor filme precum Hai /a circ!(1967) sau A fost odatii un clovn (1984), ce-i pro-pun sa impuna candoarea drept mod de a fi intr-ununivers caleidoscopic.

    3 Ed. Ion Creang, 1972.

    32www.dacoromanica.ro

  • 2. MOTANUL ZBURA-TOR (Florin Anghelescu)

    I. UMOR SPORTIV(Ion Popescu Gopo)

    3. MOTANUL $1BICICLETA(Zaharia Buzea)

    f

    1

    r -

    U,r11.00 .v

    111.4

    )1),

    . .

    www.dacoromanica.ro

  • 4. PENELOPA SI CELE NOUAMUZE (Luminita Cazacu)

    6. SPERIETOAREA(Artin Badea)

    >7. CAVALERISMENell Cobar)

    5. Imagine din genericul animat la filmulPLIMBARE IN LUNA (Liana Maria Petrutiu)

    /

    www.dacoromanica.ro

  • www.dacoromanica.ro

  • 8. Tipaje pentru filmul PIERDE-VARA (Zeno Bogdanescu)

    -1-174kT .PISPA

    www.dacoromanica.ro

  • 9. BALADA LUI TUDOR (Ion Truica)

    10. GALILEO GALILEI (Mihai Badica)

    www.dacoromanica.ro

  • I . DETECTIVULKYX (Mihai $urubaru)

    12. INTAMPLARI LA MIEZUL NOPTII (Isabela Petr4ncu)

    4 7'

    ".1111' . "A.

    "

    5 sa::1.

    www.dacoromanica.ro

  • 13. CASA(Zeno Bogdanescu)

    14. UIMITOARELE AVEN-TURI ALE MUSCHETA-R1LOR (Victor Antonescu)

    15. FEREASTRA(Laurentiu Sarbu)

    -

    '" ;

    www.dacoromanica.ro

  • 16. BINE FACI, BINE GASESTI (Ion Manea)

    17. DISPARITIA MARINARULUI VESEL (Lucian Profirescu)

    -

    -r-t' P

    '44;,4 .1/4

    =

    )t 'Ij, 'MAL11,1,'Cr..9.) .-._ k- :t.,,

    .. .., ./

    o\ , ,. "' \,._

    www.dacoromanica.ro

  • 18. PRCVERBE (Liana Maria Petrutiu)

    19. IMPARATUL RO$ (Laurenciu Sarbu)www.dacoromanica.ro

  • 20. EVOLUT1E (Luminica Cazacu)

    21. TENIS (Ade la Craciunoiu)

    -

    .

    z.det1-70At s; _;www.dacoromanica.ro

  • 22. Afi pentru filmul AMINTIRI DINANDERSEN (Liana Maria Petrutiu)

    MARY FRAM M..1-1,tonsrm

    23. CALATORIILE LUIPIN-PIN (LuminitaCazacu)

    24.0 ZI (Radu Igazsag)

    _

    -2' ,..,....,iz.y., .

    .,... ,

    -

    ,tp ,

    \4:77-

    .k.19www.dacoromanica.ro

  • 25. ALO, AICI MIHAELA (Nell Cobar)

    26. GHIDUL (Artin Badea)

    -V .4,4

    t * 4 ++-

    '77f

    www.dacoromanica.ro

  • vineri, 26 iunie 1970

    ECOURI ECHOS ECOURIPentru a treia onto. Romania pregateste Festiva lul

    International al Pilmului de An !mane ,Mamaia '70'care va avec loc in iunie, 23-28 patronat de Aso-iaIin a Filmului de Anima lie.

    Mamaia promite sd tie cern mai interersantd mantles-tare de acest gen, mai ales damn ne gindim la laptul caFestiva lul de la Annecy, care, de obicei, se line alternativcu cel de la Mamaia. nu a mai avut loc, din cauzacutter/liar !mandate.

    Festiva lul din acest an are ca temd omuluiin serviciul intelegind sa incurajeze tilmelede desen animal cu o problematic& serioasd, filmele cumesaj, Bind prat orate color cu un caracter de simpludivertismenl.

    In perioada ultimilor ani, Studioul de desene animatedin BucureptiAnimafilm*, s-a extins prin coproducliilecu Franta, Italia, R. F. a Germaniei. Amintim pe cilivadintre cei mai cunosculi animatori romdni : Ion Popescu-Gopo (Serrutdri), Gelu Muregan (Gardul), Letitia Popa (De-sen pentru o pasare), Sabin Balasa (Fascinatie) si BenedictGanescu (Vizitatorii din Andromeda).

    4ore-RIM

    tkemiri .

    27. in dreapta colajului, sus: fotograme dintr-un film de Aurel Petrescu

    International&

    dili-Imaginalia

    umanitOlii",

    ...

    -

    .

    C.1114.0

    4ELalb.

    OW1

    4111.TWE,:i

    vial&Ma.

    A0"1

    4711

    www.dacoromanica.ro

  • 28. a. Marin lorda desenandpersonajul Haplea

    b. Imagini din filmul HAPLEA

    www.dacoromanica.ro

  • 29330 233

    3134

    29. PICATURA (Sabin Ba Iap)30. BALENA (Constantin Mustetea)

    31. ZGRIBULICI (Stefan Munteanu)32. PARALELE (Liviu Ghigort)

    33. MIMETISM (George Sibianu, Benedict Ganescu)34. GURA LUMII (Horia Stefanescu)

    _ _

    qt....AU

    4c;:AA

    www.dacoromanica.ro

  • 35. RAPSODIE IN LEMN(Bob Calinescu)

    36. PROSTIE OMENEASCA(George Sibianu)

    37. PATRU PITICI(lulian Hermeneanu)

    38. CEARTA(Olimp Vara

    .:

    4 e-

    c:

    1

    711101115COP.

    ,

    www.dacoromanica.ro

  • Paleta coloristicd diversd, dar precis utilizatd, varamane o constant-a a creatiei Lianei Petrutiu, peparcursul ei artistic de la tehnica obiectelor animatesi a cartoanelor decupate la cea a desenului animat.Decorurile bazate pe perspectiva cromatic atonurilor de albastru si verde din primele ei filme vorface loc celor policrome din creatiile mai recente, asadupd cum albul salt' - despre care s-a scris destul -incared genuinul cu valentele sperantei in bine(Oti lia si Ionut din seria Planetele Otiliei), aletristetii (A fost odata un ciovn) sau chiar alecochetului (ornamentele arhitectonice realizate dindanteld, in Baiatul si porumbelul, 1968).

    Exista, in filmele Lianei Petrutiu, o anurnitastiintai a animarii personajelor prin miscdri eliptice,uneori chiar dezarticulate, lucru probat deecranizarile dupd Creangd: Fata babei si fatamosului (1969) si Punguta cu doi bani (1975).Explicatia trebuie cdutatd si in tehnica conturdriisiluetelor, cu atat mai pregnanta in fihne bazate pre-ponderent pe graficd, precum Cartea cu guturai(1985) sau Minunea (1976, in colaborare cu TitusMesaros). Linia sigurd, chiar durd uneori, creeazaun complement al cromaticii invaluitoare, iar ideeaunui film ca Inima cea mica mizeazd tocmai peacest aspect.

    Cum in art ecuatiile matematicii nu se prea ve-rified, insumarea candorii, delicatetii si calinerieidin filmele Lianei Petrutiu dau, la o privire globala,un rezultat diferit: este cel al intransigentei fata demeschin sau compromis, care trebuie raportatd si lasursele de inspiratie reprezentate de arta populardsau de cea naivd. Vocea din off care insoteste multedintre filmele artistei constituie chintesenta unui

    33www.dacoromanica.ro

  • moralism elevat. Limita lui este atinsd atunci candel isi propune sa schimbe lumea, caci una dintreconditiile necesare operei de arta este, totusi, scep-ticismul.

    Am colutat un material care sa-si piardil masa, pen-tru a deueni conuentie", marturisea Mihai Bidicii (n.1941) si, de aceea, in plastilina care i-a asiguratoriginalitatea in animatia romaneasca trebuie vazutmijlocul de punere in opera a unei proprii viziuniontologice, rara avis in randurile creatorilor autoh-toni. Filmele sale cele mai inspirate sunt istoriileunor incercari cognitive sau formative, in careraportul unu-multiplu se concretizeaza in conta-minarea multirnii de la impulsul dat de initiator.Strigatul Eppur si muoue" al lui Gall lei, din filmulce-i poarta numele (1984) e preluat de corulindiferentilor; ,,icarismul" devine lege pentru ceiobisnuiti doar sa zeflemiseasca; oamenii din jurulconstructorului Genezei se transforma, ca si el, inflori.

    Creatia lui Badica pune o mare miza pe duali-tatea teluric-luminos, in care cei doi termeni isischimbd reciproc valentele uzuale, primul aspirand,cum s-a spus, spre evanescent, iar cel de-al doileaspre incarcarea de greutate, de materie. Eclerajulatent cantarit face din Gall lei un damnat, asa dupdcum spotul de lumina roz da protagonistuluiGenezei indreptatirea de a vedea in floarea de langazid un sens al existentei sale. Iar apa de pamant",de care artistul din Alter-ego se foloseste pentru amodela o opera dupd chipul si asemanarea sa nu

    34www.dacoromanica.ro

  • este, dincolo de mitul narcisiac, o ilustrare a fragileiconditii a realului supus ochiului creatorului?

    Incercand sa-si diversifice stilul, Badica a asoci-at plastilinei, temporar, un alt material expresiv prinsine: sarma. Metafora (1980) pune acest materialin dialog cu plastilina, care nu-si mai pierde greu-tatea, ci devine agresivd i incorporatoare. Construitpe motivul Ciuleandrer, filmul Joc de doi (1982)lasa elementele in matca lor, atata timp cat cuplulpersonajelor de sarma ii ia zborul in galaxie, pecand oamenii de plastilind raman fard aparare, inbataia vantului.

    Poate tot nemultumirea de sine a artistului sa-1 ficondus pe Badica spre filmul de papusi, la care tre-cerea s-a facut prin Serbetul, unde plastilina sefluidificd, dar la modul benign, intr-o poveste simpldespre un copil neastamparat, asa cum va fi sibaiatul roscat din Norii. Cele cloud productii auaspect de serie si spiritul autorului lui Icar trebuiecautat indelung in filmele sale de papusi pentru a figasit doar in Construieste-ti o casd (1983), in carerecursul la motivele solare si la schimbarile savantede ecleraj (ros-albastru, galben-verzui) reprezintaconstante cunoscute. Mai inspirat este ciclul Sticle,in care animarea acestor obiecte releva ascutiteinclinatil satirice ale lui Bddica, reper notabil petraseul creatiei sale inceputa fulrninant in anii '70,dar rdtacindu-se treptat in meandrele animatieiromanesti si, apoi, ale celei occidentale.

    o incarcatura filosofica de o forta comparabild cucea a lui Bddic este asezata in opera lui Ion Truici(n. 1935), inconfundabil stilist al desenului animat.

    35www.dacoromanica.ro

  • Dialectica proprie acestui autor rezidd in raportuldintre austeritatea personajelor sale si ritmul cro-maticii care se adecveaza unei anumite grandfloc-vente a subiectelor. Pictural de-a lungul intregii salecreatii, Truic a reusit, in momentele lui de har, saconjuge acest atribut cu o tensionare superioard amaterialului cinematografic. Pe un perete (1969)era doar un preambul al cristalizarii manierei sale,dar cateva dintre coordonatele timid conturate acolovor reveni ulterior: decorul subordonat, lardexceptie, personajelor va cdpdta un rol tot maisecundar; eroil sunt filigrane in rniscare; perpetuaincercare a evadarii din contingent, care se poateconcretiza fie prin art (Marea zidire, 1974), fieprin recursul la animalier (cuplul din Pe un peretedobdndeste aripi de fluturi, iar fetitei Carnavalului,acoperit de zapadd, i se substituie o pasare nea-gra).De prea multe ori pronuntat in legatura. cuTruicd, cuvantul hieratism ar putea rasa locul uneimai ponderate etichete sobrietatea - cad, in fond,autorul se adreseaz unor mituri laice, in spetmituri ale artei. Este o a treia dimensiune pe careinsusi stilul lui Truicd o deschide, siluetele sale epu-rate favorizdnd compozitiile in ad an cime(Carnavalul, 1972) sau pe linfi de fuga. accentuate(Hidalgo, 1975). Personajele lui &Mese o existentstoic si sunt desemnate prin culori reci, in opozitiecu lumea ignarului, tutelat de rosul ce caracte-rizeaz pe burghezii din Carnavalul, pe domnitoruldespotic din Marea zidire sau soarele morbid alHiroshimei (1983).

    Recursul la istorie apare tot ca o propensiune aautorului spre rnitizare, aplicat de asta data unor

    36

    -

    www.dacoromanica.ro

  • evenimente precise. Fortuna (1977), Rovine (1983),Balada lui Tudor (1984) ii oferd posibilitateaexperimentArii unor diverse ritmuri ale frazei cine-matografice aplicate insd unor viziuni oarecurnconventionale, in care faptul real nu capt prinsine valente singulare, ci prin situatii artisticeinteresante (umbrele prelungi din Furtuna, coloanasonord tensionatd din Rovine). Ion Truicd leexploateaz cu aceeasi stiinta de artizan cu care va-lorificd o galerie de eroi pe care o incunundadancimea umand si nu laurii exhaustivitaitii, atatde vanati de unii.

    *

    Un caz aparte de adaptare reusitd, poate chiar preareusitd, la cele mai diverse maniere de construire apersonajului de desen animat fl reprezinta HoriaStefinescu (n. 1940). Autorul declara, la incepu-turile sale, ca." nu vrea sa se inroleze in tabara icono-clastd a antidisneyenilor, dar Gura lumii (1965)combin portrelistica lui Bozzetto cu metode deanimatie ale scolii iugoslave, rezultatul find o satirdla adresa superficialitdlii vielii cotidiene, pedalandpe agresivitatea culorii galbene, ca si pe proportiiledeformate ale personajelor. In schimb, fabulele rea-lizate in coproductie cu firma franceza Edic" (Leulsi foarecele; Pisica, iepurele si nevastuica, etc.)resuscit zoomorfismul disneyan, cu castiguridestul de discutabile in planul fluentei povestirii. Dealtfel, regizorul va avea nevoie sa inventeze perso-najul Bimbo pentru a lega cdteva dintre fabulelesemnate de el si de alti colegi, in cadrul lung-metra-jului Povestile piticului Birnbo (1970).

    37www.dacoromanica.ro

  • intreaga carierd a lui Horia tefsanescu se va des-fasura pe cele cloud coordonate annintite, liantul despirit fiind o *Uinta a gagului care razbate dincolo deunele deficiente de gust sau carente artistice.Talentul de caricaturist 1-a dus pe autor larealizarea seriei de Tepi, cu urnor de scurtrespiratie, dar percutant, dupd cum aceeasiinclinatie 1-a facut sa. creeze Arca lui Noe (1976),fihn cu s'ageti parodice la adresa preeminentei ani-maliere pe teritoriul desenului animat. Fluctuant, elva face o incursiune in tabra incriminatd, regizandcdteva episoade cu Balanel si Miaunel. Inspiratiaartistului scade vertiginos (o prob'd fiind sirezolvarea facild a coloanei sonore, care altadataapela la cornpozitii ale lui Richard Oschanitzky sauale grupului Phoenix) si, la inceputul anilor '80, elpardseste spatiul desenului animat romdnescapropiindu-se, macar geografic, de maestriieuropeni ai genului.

    Dac'd verva satiricd a lui Horia Stecanescu a insern-nat o contributie spontand la imbogatirea garneidesenului animat romanesc, un impuls apreciabil1-au dat acestei arte caricaturistii profesionistiMatty As lan (n. 1924-m. 1995) si Nell Cobar (n.1915-rn. 1993). Ambii aveau, pand la ora con-sacrrii, o activitate veche in lumea fihnului, cel din-tai ca partener al lui Gopo in primele sale incercaridin cadrul sectiei de animatie a studiouluiBucuresti, al doilea alaturi de Traian Popescu-Tracipone la realizarea filmului de fictiuneNazbeitiile lui Haplea.

    Matty Aslan isi valorifica' specialitatea in pilulele

    38www.dacoromanica.ro

  • sale din seria Formica, unde umorul de tip fabulis-tic rezida in contrastul dintre personajul complicatin sine si decorul liniar, asa dupa cum in D-aleorganigramei (tributar Mimetismului lui Sibianusi Benedict Ganescu) valorifica relatia dintre trans-formarile culorilor complementare i voita monoto-nic a bilelor necrutatoare.

    Nell Cobar va excela in filme satirice, avand dreptprotagonist' oameni umili, gen Miticd (1963, incolaborare cu Iulian Hermeneanu), carora grafica sacand simpl, cand_contorsionata le-a dat o expresi-vitate sui-generis. In plus, artistul este autorul per-sonajului Mihaela, care a populat serile a generatiila rand de copii telespectatori, cu un umornepretentios, dar de bund calitate. Exista, de altfel,o constanta tandrete ce strabate filmele lui NellCobar, cu precadere cand abordeaza personaje ferni-nine, ca in Teoria chibriturilor (1982), rara a cddeainsa in dulcegarie.

    Aceluiasi registru de sensibilitate ferninind, privitinsa din interior si cu alte rnijloace, i se adreseazaregizoarele Luminita Cazacu (n. 1940) si TatianaApahidean (n. 1939). Prima dintre ele debuteaza cuMind dimineata, poveste (1970), unde manifesta oadecvare a simtului cromatic la specificul basmului,pricepere pe care o va mentine si in filmele ei urma.-toare. Episoadele din serialul Conditia Penelopeise bizuie pe umorul cult al scenariului Sandei Faur

    pe un personaj colectiv bine construit, mereu pusin raport cu anacronismele voite ale obiectelor.Baladd pentru mdrgica albastrd (1983) varecurge pentru prima data la noi la elemente de

    39

    si

    www.dacoromanica.ro

  • animatie pe calculator, cu un rezultat care, totusi,frizeazd pateticul. Treptat, regizoarea se va specia-liza in seriale, conducand de mand, cu consecventa,personaje nespectaculoase in sine, precum Pin-Pinsi Caroline.

    Mai liniard s-a dovedit a fi Tatiana Apahidean,care si-a valorificat formatia ei scenograficd in filmede un lirism ponderat (standardul find fixat deCa lutul cu coama albastra, 1969, film de car-toane decupate) Si pdstrat de-a lungul intregiicariere, prin preferinta caltre o grafca supra', ce amers uneori pand la inconsistenta. Pe ansamblu,regizoarea ramane o reorchestratoare onestd a unorteme demult epuizate, un ultim exemplu findOchelarii de soare (1991).

    Lipsa originalltatii n-a exclus aprecierile de momentpentru unul dintre filmele de inceput ale lui StefanMunteanu (n. 1926-rn. 1990): Zgribulici (1961),care apela oportun la desenele lui ConstantinMustetea si la decorurile sobre ale IsabeleiPetrasincu. Stilistica animatiei trimitea spre filmelepoloneze, influentd care va deveni tot mai certa pemdsura trecerii timpului, inclusiv in Baiatul 0 car-bunele (1967). Potentialul imaginativ-adaptator alrealizatorului s-a epuizat rapid.

    Ape land la imprumuturi nedisimulate, FlorinAnghelescu (n. 1931) a devenit un autor prolific;inscris prhitre veteranii animatiei romanesti, eldebuteaza sub tutela lui Bob Calinescu (Visul luiBoroboata, 1961, film de papusi), pentru a incerca

    40www.dacoromanica.ro

  • apoi sa transpund lectia western a lui Bozzetto indomeniul cartoanelor decupate (Par West, City),lucru care insa i-a reusit mai onorabil lui AdrianNicolau (n. 1926-rn. 1994) in Duminica ferifului(1971). Intre limp, Anghelescu construise perso-najul Patrtel, de un caracter usor recalcitrant, figu-r care va circula prin desenul nostru animat panain zilele prezentului, mult mai mult decal ar fi crezutautorul si ar fi justificat eroul.

    *

    0 sansa unic de contact intre animatia romaneasca sicea mondiala au reprezentat-o cele trei editii aleFestivalului international de la Marnaia (1966, 1968,1970) si o perpetuare a sa ar fi insemnat constituireaunui ax vital al acestui gen in Romania, lucni care, dinconsiderente de strategii extraartistice, nu s-a intam-plat. A lamas, insa, realitatea prezentei pe solul nostrua unor mad creatori din lumea intreaga, care au reusitsa contaminece cu microbul animatiei mai ales pecativa intrusi" in acest teren (dovadd Pelicanii deargint" obtinuti de Sabin Balasa cu Picedura, in 1966si cu VaIul, in 1968 si de Adrian Petringenaru cu Inpadurea lui Ion, 1970, surclasand numeric Pelicanulde aur" castigat in 1968 de filmul Prostia omeneasciial lui George Sibianu).

    Tehnica predispusa prin sine unor extensii spiri-tuale, animatia picturala a fost utilizata de SabinBillaqa (n. 1932) pentru a da o noud dimensiunernotivelor din creatia sa de sevalet. Cadrul fix, ca siurmarirea preponderenta a animatiei planului intai,

    4 1www.dacoromanica.ro

  • sunt semne ale faptului ca. Balasa a explorat lumeafilmului rara adapta esential mijloacele plastice.Dincolo de aceasta observatie, realizarile sale, nuputine la numar, au meritul unei consecvente degand, care porneste de la o unitate de atmosfera.Temele cosmogoniei, ale razboiului, ale apocalipseise ridica pe fundamentul unei stiinte a imbinariitonurilor reci de albastru si alb, contrapunctate deutilizarea petelor de culoare rosie. Totul convergeinspre alegoric, cu riscul, uneori nesurmontat cubine, al grandilocventei.

    Balasa are un spatiu natural predilect, utilizatpana la repetitivitate: marea. Ea constituie un loc altuturor posibilitatilor devenirii umane, fie ca.,marginita de un nisip negru, sumbru, d nastereunor forme tentaculare care se rafineazd in figuraurnand (Picidura, 1966), fie c e un simbol alconstantei in fata trecerii timpului (Valul, 1968). Totde preferinta pentru spatiul marin se poate lega,subiacent, ideea arnestecului regnurilor, specifiedartistului; desprinderea omului de mineral (Odd.,1975; Oraful, 1967) este faza incipienta a drumuluisau spre stele, intr-un zbor perpetuu, cand angelic

    cand tragic (Exodul spre lumina', 1979).Caleidoscopul reperelor culturale enumerate inacest din urma film este un omagiu adus filialieispirituale pe care artistul vrea s se inscrie dar, inacelasi timp, e i un nadio" pe care-I spune cine-matografului. Itinerarul lui Balasa in lumea de celu-loid a parut a fi o continua testare a valentelorcunoscute ale fantasticului sau pictural, supuseprobei dinamicii. Dat fiind c, dupd un inceput per-cutant, formula nu s-a diversificat, experimentul alamas unul de sera., marcat finalmente de acea

    42

    (Raul),

    www.dacoromanica.ro

  • suficientd care va diminua Si interesul general pen-tru pictura de sevalet a artistului.

    Dup retragerea din teren a lui Balasa, stafetaanimatiei picturale parea sa fie preluata de Benoneuvil (n. 1940). in 1967, el realizase pictura filmu-

    lui Poveste pe geamul inghetat, regizat de AngelaBuzil (n. 1932), unde prelucra cu delicatete motiveantice, intr-o demonstratie de virtuozitate, pentru cain 1968 sa colaboreze la Paiata (regia: VirgilMocanu). In filmul sdu Carul de flori (1979), uvalla"relua temele grandioase ale umanitatii proiectata pefundal cosmic, dragi lui Balasa. Registrul era tot alcromaticii de albastru si rosu, in tonalitati mai calde,iar petele de culoare erau discontinue si discrete,rnergand spre stilizarea motivelor populare oltenesti(un adjuvant folosit cu insistenta fiind muzica luiTudor Gheorghe). Autorul n-a mai reeditat acesteexperiente famanand, din punct de vedere ideatic(aspect care, in acest caz, primeaza in fata tehnicii), insiajul lui Sabin Balasa. Filmul de animatie a fost pen-tru uvil, in cele din urm-d, un violon d'Ingres", caSi pentru Traian Br-Mean, care folosea pentru arta sasuportul placajului, intr-un film realizat exclusiv dinanseneuri (Thrgul de fete, 1969, regia: Angela

    Venit din spatiul criticii de arta si indreptandu-sespre cel al filmului de fictiune, Adrian Petringenaru(n. 1933-m. 1989) a marcat anirnatia rorndneascaprintr-o serie de realilari notabile prin gandirea lorregizorala, experimentand diverse tehnici, cu accentpe decupajul filmic. Brezaia (1968) recurge la ani-marea rnastilor construite de Bob Calinescu, ilu-minarea ros-albastra creand senzatia fantasticului.

    43

    Buzila).

    www.dacoromanica.ro

  • In pddurea lui Ion (1970) apeleaza tot la spatiulfolcloric, dar utilizand pictura pe sticla a CarolineiIacob si animatia lui Zaharia Buzea (n. 1941-m.1986), artist cu un subtil simt al miscarii comic-invaluitoare, curn o va demonstra si filmul sauPegas (1985). in schimb, Cale lunga (1976) trimite,prin grafica in alb-negru a lui Florin Puca, sprezonele agitate ale suprarealismului, facand figuraaparte in creatia lui Petringenaru. Eclectic peansamblu, cineastul ramane un maestru alsemnificatiilor, atingand chiar suprasaturatia prinExpertiza de arta (1980).

    La fel de hibrid si cochetand in aceeasi rnasurdcu critica de arta este Virgil Mocanu (n. 1931).Stilurile diversilor sai colaboratori se amesteca cucel propriu, oferind unele creatii reusite, bazate fiepe suport folcloric (Basm, 1966, pictura de FiruDumitrescu sau Legenda, 1967, plastica de IonTruica.), fie satirizand scientismul (Sfera, 1972,desene: Virgil Mocanu), sau tribulatlile cotidiene(serialul Familia). Treptat, regizorul se va stabili lao formula mai conventionald de personaje, inscriin-du-se in ritmul unor seriale precum Vreau sa stiusau Omul, invingatorul.

    Far a avea formatia plastica a lui Petringenaru,ci doar priceperea lui Mocanu de a-si alcatui oechipa, o seama de regizori apartinand altor domeniiale cinematografiei (sau provenind din teatru) aubatut, cu mai mult sau mai putin succes, la portileanimatiei. Merita amintit, in primul rand, LetitiaPopa (n. 1936) care a apelat la grafica rat-maid aDoinei Levinta in Trei povesti de dragoste (1967),resuscitare a anticei plastici elene si in Desen pen-tru o pasare (1970). De asemenea, si-au mai incer-

    44www.dacoromanica.ro

  • cat fortele in acest domeniu documentaristii TitusMesaros (n. 1925), cu Tudorel S Vasilicii (1975) -film de cartoane decupate, in care Liana Petrutiu Iiface simtita integral amprenta si Paul SocrateMateescu (n. 1925-m. 1997), cu Muntele (1966),unde Artin Badea Si Zaharia Buzea nu pot da osolutie plastica unitard unei povesti precar constru-ite. In domeniul filmului de papusi s-au ilustratSavel Stiopul (n. 1926), cu 0 ciiiiitorie in tarinemaipomenite (1962) si Margareta Niculescu, cuUmor pe sfori (1954, in colaborare cu ConstantaSchiopescu), ambele productii imortalizand specta-cole ale teatrului Tandarica.

    Gravitand in lumea cinecluburilor, GeluMuresan (n. 1944) a manifestat in dorneniulanimatiei mai mult profesionalism decal alli confratiai sai cu atestate in reguld, el reusind prin Gardul(1970) si Bagheta (1972) cloud dernonstratii deumor sec, mai rar intalnit la noi, utilizand in chipelevat gagul bazat pe obiecte, intr-un ritrn egal,sursal cert a comicului. Al doilea film, care valorifi-ca orga lui Harry Maiorovici, insera si imagini reale,docurnentariste, anticipand migrarea (totusi, per-danta...) lui Gelu Muresan spre respectivul gen.

    Dac in spatiul cultural rorndnesc sintagmageneratia '80" si-a castigat dreptul la existentd, ea

    Ii poate gasi adecvarea i in dorneniul filmului deanimatie, printr-o serie de caracteristici de grup,care creeaza o distinctie certa (dar nu intotdeaunapozitiva) Ltd de realizarile de gen de pana. atunci.Preponderenta graficii, gandirea mai variatd a decu-

    45www.dacoromanica.ro

  • pajului, ambitia de a ataca un registru ideatic mailarg, au fost impuse de un nucleu de artist plasticisi arhitecti, ndscuti in jurul anului 1950, care auavut abilitatea de a folosi bund parte din mijloaceleartistice specifice formatiei lor pentru a descinde inlumea filmului.

    Critica momentului, ca si juriile unor festivaluriinternationale, 1-au promovat drept sef al acestuipluton pe Zoltan Szilagyi (n. 1951), autorul a treifilme unitare stilistic, reverberatii vddite ale valurilorinspumate ale postmodernismului ce facea pe atunciepoed. Ele propun o disolutie a personajului asacum era pand atunci cunoscut in animatiaromaneascd, inlocuindu-1 cu juxtapunerea dintrefantasmele autorului si acuzele la adresa kitsch-ului cultural. Nodal gordian (1979) si Arena(1981) folosesc drept laitmotiv al depersonalizdriitransmisia IV a unui spectacol (fie el tdierea bine-cunoscutului nod) sau lupta dintre un obosit ca-valer si un balaur de mucava. Sugestia este a trdiriiintermediate, a inexistentei unui sentiment auten-tic, in cele din urm a unei imense deriziuni(huiduirea histrionului in primul film, iar in cel de-al doilea sinuciderea balaurului, urmat de spar-gerea ecranului de televizor si de revenirea la desue-tul aparat fotografic, ce falsified si el realitatea pandla caricatural). 0 bund stiintd a mizanscenei se facesimtitd cu preeddere in Monolog (1983), undeatentia rnigreazd simultan spre doi centri de interescare sectioneazd cadrul: o jumdtate apartinerealitatil, receptatd insd tot intermediat (printr-o fe-reastrd) si o alt jumdtate revine oniricului, cufunctie de autoportret spiritual (mai mult, autorul

    46www.dacoromanica.ro

  • se deseneaza chiar pe sine), mergand pana la sub-liminal (pasarea strivit in palma).

    Pentru a-si asigura reusita, Szilagyi a stiut samobilizeze mai multe atuuri: dorninanta de culoaresepia, cu atributele sale de imbatranire artificiald;scenografia construita sumar, din umbre ce conferasenzatia de stranietate; nu in ultimul rand, coloanasonora in care zgomotele cotidiene se intrepatrundcu muzica lui Octavian Nemescu, ale carui sonuridau dimensiunea unui grotesc cult. Toate acesteacapatai, la urma urmei, coordonatele unei formule,astfel incat Nodul gordian, Arena si Monolog alcd-tuiesc un triptic ce poate fi privit ca un singur film.In momentul in care lumea animatiei romanestiastepta cd Szilagyi sa confirme startul lansat si sal-si redimensioneze ecuatia, el a preferat s ne lasedoar cu amintirea acestui solo", stabilindu-se pesteTisa, la Kecskemt.

    In descendenta grafismului accentuat al luiSzilagyi, cu mai putina virulent polemica, dar cuun decupaj mai original, se situeaza Vijelia (1984),creatia de debut a lui Dinu Petrescu (n. 1952).Autorul recurge la transformari cromatice, care dauo aura fantastica cuplului cal-copil, in jurul cdruia econstruit filmul sau. Linia ferm a conturului, darin acelasi timp maleabild, creeaza o anumita grapea miscarii, care era prezenta si in pelicula de debuta lui Ion Manea (n. 1947), Casa bunicilor (1979);aici tonurile pastelate dddeau senzatia uneievanescente ce nu va mai fi nicicand regasita deautorul Piitaniilor Mariei, dupd cum si Periperiilelui Nod ale lui Dinu Petrescu vor fi sub nivelul pro-priului start.

    Prezent in cele cloud filme de inceput amintite

    47www.dacoromanica.ro

  • mai inainte, universul tematic al copilariei va sta incentrul atentiei cineastilor din generatia '80:Nicolae Alexi (n. 1947), in Zmeul (1979), imbindnuantele sepia cu cromatica diversa, apeland lastilizari de forme, spre deosebire de Clemansa GitaSion (n. 1948), adepta a unei linii aspre, inconcordanta cu trimiterile spre mitic pe care le facein A trai (1983). In cele din urma, Caligrafie(1982), filmul de debut colectiv al lui Radu Igazsag(n. 1953), Zeno Bogdanescu (n. 1955), OlimpiuBandalac (n. 1955) si Lajos Nagy (n. 1956),foloseste cu umor culoarea intru construirea unorpersonaje accesibile (scolarul lenes, papagalul som-noros), tendinta care ulterior va cobori inspre facili-tate in serialul Universul muzicii, realizat de RaduIgazsag (cu colaborarea sporadied a lui ZenoBogdanescu), fard a capata insa accente didacti-ciste.

    Radu Igazsag avusese si el o intrare in seenaapreciata, prin Fotografii de familie (1982), carefructified tema grava a apusului unei lumi, respec-tiv a celei taranesti. Figurile card chip, imaginile innegativ, compozitiile aproape geometrice dau filmu-lui o dimensiune aparte in creatia lui Igazsag, alt-minteri foarte eclectica, atat stilistic, cat si ideatic(de la jovialitatea din Primul cdntec, pand laobsesia militarista filtrata abil in Tocirea si brut ino zi). In anii '90 autorul isi va descoperi vocatia dedocumentarist, realizand sub egida Fundatiei ArteVizuale filme bine informate asupra suprarealismu-lui romanesc, dar fard a abandona total animatia, pecare o preda in cadrul Academiei de Teatru si Filmdin Bucuresti. i poate ea., in viitor, daruirea autoru-lui satirei Ivan Turbincd (1993) sau al ambitioasei

    48www.dacoromanica.ro

  • parabole Nuca si Zidul (1990) ii va readuce bucuriacreatiei in domeniul care 1-a consacrat.

    0 gravitate la fel de sobra, dar cu nuante seniori-ale, apare in Casa (1984) de Zeno Bogdimescu,care imbina formatia arhitecturala a regizorului cucea plastica a colaboratorilor sai la grafica filmului(Z. Szilagyi, R. Igazsag, 0. Bandalac). Utilizarea lini-ilor de fuga in cadrul unor desene aproape tehnice,ca i contrapunctul peisajelor in acuarela dau fil-mului o dimensiune elevat lirica; spre aceleasi coor-donate ideatice nazuia mai timid si Emanuel Tet(provenit din miscarea de cineamatori), care inPoem dinamic (1982) combina filmarile cu actori cudesenul direct pe pelicula, intr-o meritorie incercarede vizualizare a unui panteism de tip mioritic.

    Versantul ludicului este explorat cu armele cari-caturii de Stefan Anastasiu (n. 1950) in Treipilule... greu de inghitit (1979), mizand pe con-trastul dintre formele rectilinii ale scenografieicontururile neregulate ale personajelor, linie pe carese va situa si Norbert Taugner in Un bob, cloud.boabe... (1982). Anastasiu va incerca, pe urmele luiSzilagyi, o complicare a umorului sau, in Raport(1980), dar trimiterile la mass-media, ca si incar-carea coloanei sonore capat aid caracter redun-dant, in ciuda vocatiei grafice a autorului. 0 anu-mita acuratete demonstreaza atat Cann Giurgiu (n.1952), cu Pierde-varii (1984), cat si AdelaCrliciunoiu (n. 1956), in Mozaic 4 si CristianMarcu (n. 1959), in Mozaic 6, iar Dinu Serbescu (n.1943), al carui stil este usor recognoscibil, de laSalt mortal (1982) pana la Circus (1991) va evoluain cheie minora, fara o reala substanta comica. Maiaplecat spre aceasta latura, dar oarecum neglijan-

    49

    si

    www.dacoromanica.ro

  • du-si aptitudinile, este Olimpiu Banda lac, figurainteresanta prin diversitatea preocuparilor, careabordeaza animatia clasica (Statuia, 1983), car-toanele decupate (Podul, 1985), filmul de papusi(Navigatorul, 1993), genuri printre care ajunge,finalmente, sa se rataceasca.

    De altfel, destinul intregfi generatii '80 a fost celal risipirii, astfel Inca se poate spune c eacuprinde crampeie de personalitati si nu cineasti pedeplin configurati. Unii dintre ei au preferat sa-siincerce sansele pe alte meleaguri (Zoltan Szilagyi,Clemansa Gita Sion, Stefan Anastasiu), iar altii aurevenit la profesiile initiale ori s-au reprofilat (ZenoBogdanescu, Radu Igazsag, Nicolae Alexi). Cativa auramas, totusi, fideli animatiei romanesti, dar cupretul integrarii in intreprinderea industrioas aserialelor, in bund parte sortita a deturna energii sia nivela valorile.

    In sine, problema seror si a serialelor strabateintreaga istorie a animatiei mondiale, flind directlegata de cuantumul de afectivitate pe care-I pre-supune acest gen si care-1 indreapta pe spectatorulsau spre un plus de atasament fata de personajelememorabile, fiecare dintre ele putand fi o opera dearta in sine. in aceste conditii, realizarea unuinumar, chiar nesfarsit, de episoade gravitand injurul acelorasi caractere si uneori chiar in jurulacelorasi situatii se justified. Privind spre peisajulautohton, nu este creatia lui Gopo centrata, in fapt,in jurul unei serii ce-1 are drept protagonist peomuletul sau? Populara Mihaela a lui Nell Cobar, orimai intelectuala Penelopa a Luminitei Cazacu n-au

    50www.dacoromanica.ro

  • rezistat de, cu toate volutele de rigoare, de-a lungulatator episoade? Explicatia const in interesul pecare 1-au trezit respectivele personaje princonstructia lor, ca si prin modul in care au fost con-duse.

    Anii '60 aduseserd in prim-plan eroi precum Picsi Poc, Pdtrdtel, Balanel si Miaunel, nu prea originaliin esentd, tributari fie scolii iugoslave, fie curentuluipost-disneyan. Ei au anticipat izbucnirea de lamijlocul anfior '70 si, cu precadere, din anii '80, aunor cicluri al caror prim promotor a fost VictorAntonescu (n. 1936), prin serialul RobinsonCrusoe (1972), devenit imediat lung-metraj (printr-untransformism" propriu de senului animat).Desenator receptiv la gustul publicului, dar maiputin capabil sd-1 epateze la randul lui, Antonescus-a lansat in producerea unor mad cantitati deepisoade, ce s-au grupat unele in serialul Aventurisubmarine, altele in lung-metrajul Uimitoareleaventuri ale muschetarilor (1987). Patima lucru-lui pe banda rulanta (provenitd, probabil, din recur-sul direct la inspirarea din benzi desenate si trans-ferata in domeniul SF) 1-a contarninat si pe MirceaToia (n. 1937), care cu Misiunea spatiala Delta(1984), realizat in colaborare cu Cii lin Cazan (n.1952), cu Fiul stelelor (1988), ca si cu serialulUltima misiune, in care s-au mai implicat CalmCazan si Dan-Sorin Chisovski (n. 1960), a doboratoate recordurile conventionalismului in desenulanimat romanesc. Nu departe s-a situat ConstantinHun (n., 1947), cu Novacestii s'ai, incercare reusitade vulgarizare a istoriei nationale, in culori cenusiisi forme colturoase, adecvate uneori ca expresiegrafica, dar ratate la nivel artistic global; ca intentii,

    5 Iwww.dacoromanica.ro

  • esecul fusese anticipat de scurt-metrajul Stejaruldin Borzesti (1985) , apartinand lui MihaiSurubaru (n. 1949).

    Chiar si realizatori care se ilustraserd cu masurdartistica in domeniul creatiei de autor, precumLuminita Cazacu si Zaharia Buzea, s-au lasattentati de mirajul lung-metrajului, prima prinAventurile lui Pin-Pin (1990), un fel de Chilly-Willycu aptitudini de cantaret si dansator, cel de-al doileaprin Temerarii de la scara doi (1987) - in colabo-rare cu Artin Badea, Marian Mihail (n. 1950), Ana-Maria Buzea (n. 1940). Mai inspirat a parut, dinpunctul de vedere al construirii unei atmosfere,Cine riide la urma. (1986), realizat de LucianProfirescu (n. 1955), Ion Manea, Artin Badea.

    Nici serialele didactice (Vreau sii stiu, Clubulcuriosilor, Tainele desenului) nu s-au putut sus-trage, in general, unei linii de mijloc a deja vu-ului,cu cateva exceptii care tin mai mult de rabufniri deorgoliu ale autorilor respectivi decal de potentiali-tatile temelor in cauza. Ca filmele cu pricina isi vorfi atins sau nu intentionalitatea instructiva, aceastae o problema exterioara. discutiei.

    *

    Decembrie '89 avea sa-si spuna cuvantul si inaceasta lume a animatiei romanesti, punand capatuniformizatoarei atmosfere de serie. Aerul nou, res-pirabil, a avut pretul lui: mai intai, disolutia struc-turilor organizatorice care au asigurat producereacatorva zeci de filme (bune-rele) pe an si, apoi, pasulhotarat pe calea stelelor norocoase, dar de atatea oricazatoare. Rezolvarea n-a fost impusa din exterior,ci a venit ca o solutie de minima rezistenta, deter-

    52www.dacoromanica.ro

  • minata, pe de o parte, de forta centrifuga a orgoliflor,implinite sau nu, ale creatorilor si, pe de alta, deentropia ce se instaura in administrarea cine-matograflei romanesti.

    Ca printr-o lege a compensaliei, curba descen-denta pe care s-a inscris studioul Animafilm (care in1995 mai producea doar 3 filme) a coincis cu ascen-siunea unor studiouri particulare, dintre care tirn-pul a ratificat viabilitatea doar a celui romano-francez, intitulat ,,Daco-dac" (director: Ade laCraciunoiu). Acesta a atras, la inceput, unele numesonore ale animatiei romanesti, printre care si cel alLuminitei Cazacu, care a coordonat serialulCaroline et ses amis / Caroline si prietenii ei, cea patruns rapid pe canalele de televiziune ale celorclou tari producaltoare (fapt pozitiv, dar care vor-beste si despre accesibilitate ca standard artistic).Conceplia artistica a realizarilor ulterioare (Contesde /a Rue Broca I Poyefti de pe strada Broca,s.a.), cu un grad tot mai ridicat de computerizare,devine atributul francezilor, partea romand pastran-du-si rolul onorabil al unui onest executant. Plusulde veleitati arlistico-regizorale ale celor cloud princi-pale studiouri concurente nu le-a fost mai beneficacestora. Astfel, Clasic Animation" (director: VictorAntonescu), dup o continuare la Robinson Crusoe,s-a impotmolit deflnitiv in magma economical arelatiflor cu partenerul italian. Un plus de tenacitatepare sa. dovedeasca Mihai 1.irubaru care, con-ducand studioul romano-spaniol Anima Dream"incepuse serialul-fluviu Pelezinho (uncle celebrulfotbalist brazilian aparea intr-o fantasmagoricaipostazd de moralist) si, in prezent, continua statoneze diverse stratageme adecvate economiei depiatd.

    53www.dacoromanica.ro

  • Iata, deci, c nici in domeniul animatiei nu existaretete ale succesului, asa cum o demonstreazavolutele inregistrate de atatia autori pe vremurilecand ii desfasurau fortele pe un teren oricum maistabil. Acum suflul lor a scazut, in mod natural, iartinerli cu vocatie plastica aplica lectia pragmatismu-lui si se indreapta spre domenii cu satisfactie ime-diata, precum publicitatea. Genul cinematograficcaruia i-am dedicat aceasta lucrare a intrat la noi,deja, intr-un labirint in mijlocul caruia ii amenintanu Minotaurul, ci indiferenta Si uitarea. Pentru a leinvinge, trebuie atat spiritul razbatator al lui Teseu,cat si un fir, suplu si consistent care, neocolind niciunul dintre ungherele acestei intortocheateconstructii, s aiba negresit la capat speranta.

    www.dacoromanica.ro

  • 55

    DINU IOAN NICULA: Nscut la 7 ianuarie 1968 n Bucureti, liceniat al Academiei de Teatru si Film din Capital filmologie, scenaristic (dup ce n 1992 a obinut diploma de inginer constructor). Lucreaz ca redactor la Arhiva Naional de Filme. E membru al Uniunii Cineatilor din Romnia din 1996. Articole publicate n reviste literare i cinematografice. Lucrri de specialitate.

    Dinu Ioan Nicula, Cltorie n lumeaanimaiei romneti

    Rezumat

    Cu un cuvnt nainte de Liana Petruiu: n 1906 J. Stuart Blackton a filmat pe o tabl neagr portrete care i schimbau expresiile. Apoi, in 1908, francezul Emile Cohl a realizat 2000 de imagini pentru un film numit Fantasmagorie, n care un elefant se transforma treptat n dansatoare i apoi n diverse alte perso naje. Ulterior, americanul Winsor McKay a creat primul personaj de desen animat, pe care l-a numit Little Nemo. Dar marele mag al desenului animat a fost, este i rmne, pentru milioane de oameni crora le ntreine nestins n suflet flacra copilriei, Walt Disney. In 1923 el nfiineaz la Hollywood primul studio de desen animat.

    Autorul amintete c n Romnia animaia apare odat cu glasul discret al albumului cu fotograme i capete de plan aparinnd lui Aurel Petrescu (n. 1897-m.1948), i vocea stins a bobinei din unica cutie a filmului Haplea de Marin Iorda (n.1901-m. 1972). Iorda era un grafician cunos cut, a colaborat la Adevrul literar, ,,Rampa, Dimineaa, expunnd n 1923 la Salonul umoritilor. Iorda abordeaz li teratura pentru copii (Meterul Stric, 1937).

    De la mijlocul anilor 30 un singur film de sine stttor Pania lui Ion, realizat de Jean Moraru (n. 1915) n 1946, producie satiric i o ncercare nefinalizat a lui Dem Demetrescu (Romania etnografic, nceput n 1939 i abandonat n 1943).

    La pragul dintre deceniile 4 si 5 se ridica, ns, pe firmamentul liber al animaiei romneti, steaua norocoas a lui Gopo. Ion Popescu Gopo (n. 1923 - m.1989) lsa impresia unei apariii spontane, dar n spatele ei se afla o filiaie i o echip. Tatl su, artistul plastic Constantin Popescu (n. 1895-m.1965), cel care i-a ndrumat nceputurile, a realizat i el filme de animaie. Apoi, a exis tat un nucleu constant de colaboratori care au avut contribuii decisive la reuita filmelor regizorului. n anul 1950 se nfiineaz o secie de animaie n cadrul studioului ,,Bucureti.

    Omuleul este o sintez a tuturor acumulrilor autorului, ceea ce e n

    www.dacoromanica.ro

  • 56

    spiritual dialecticii pe care o demonstreaz Scurta istorie - Marele premiu al Festivalului de la Cannes din 1957.

    Printre animatorii care au reuit s fac saltul va loric, n breasla regizorilor: Constantin Musteea (n. 1927) ocup un loc de frunte. Pornit din preajma lui Gopo, Iulian Hermeneanu (n. 1923) a avut cteva sclipiri. Artin Badea (n. 1934), a creat n filme disneyana. Liviu Ghigor (n. 1925-m. 1979), animator cu o cert vocaie. Geta Brtescu (n. 1926), atinge dimensiunile unei filosofii de via. Bob Clinescu (n. 1926-m. 1990) n domeniul animaiei aduce, pn atunci neabordat la noi, filmul de ppui. Gustul experimentului 1-a nsoit pe Bob Clinescu la animarea mtilor populare. A venit spre filmul de papui Isabela Petraincu (n. 1931), Flori Liceica-Rdulescu (n. 1945).

    George Sibianu se dovedete adeptul unei anumite stilizri a formei cu colaborarea eseniala a desenatorului Benedict Ginescu (n. 1929-m. 1996), care miza pe jocul formelor. Benedict Grlescu va mai ncerca o realizare similar. La Olimp Vrteanu (n. 1929) are prioritate abordarea cartoanelor decu pate n animaie. E preocupat de colaborarea cu mai tinerii colegi, un exemplu fiind desenele la filmele Genovevei Georgescu (n.1937) .

    Laureniu Srbu (n. 1936) se anun prin Poveste cu cartonae (1965). nfiinarea Studioului Animafilm n. S-au afirmat: animatori i

    desenatori, operatori, monteori. A aprut, astfel, posibilitatea constituirii unor echipe mai diverse.

    Mihai Bidici (n.1941), plastilina i-a asigurat originalitatea n animaia romneasc.

    Creaia lui Bdica pune o mare miza pe duali tatea teluric-luminos. Ion Truic exploateaz cu tiin de artizan o galerie de eroi.Diverse maniere de construire a personajului de desen animat realizeaz

    Horia tefnescu (n. 1940). Un impuls apreciabil 1-au dat acestei arte caricaturitii profesioniti

    Matty Aslan (n. 1924-m. 1995) i Nell Cobar (n. 1915-rn. 1993). Unui registru de sensibilitate feminin, privit ns din interior i cu

    alte mijloace, se datoreaz regizoarelor Luminia Cazacu (n. 1940) i Tatiana Apahidean (n. 1939).

    De notat filmul de nceput al lui tefan Munteanu (n. 1926-m. 1990) Zgribulici (1961), care apela la desenele lui Constantin Musteea i la decorurile sobre ale Isabelei Petraincu.

    Deasemenea, Adrian Nicolau (n. 1926-rn. 1994) n Duminica erifului (1971).

    Se amintete Festivalul International de la Marnaia (1966, 1968, 1970).

    www.dacoromanica.ro

  • 57

    Sabin Blaa cu Procedura, in 1966 i cu VaIul, n 1968 i Adrian Petringenaru cu n pdurea lui Ion, 1970, surclasnd Pelicanul de aur catigat n 1968 de filmul Prostia omeneasc al lui George Sibianu.

    Angela Buzil (n. 1932), prelucra cu delicatee motive antice, intr-o demonstratie de virtuozitate.

    i iar Ion Truic, Virgil Mocanu. Merit amintit LetitiaPopa (n. 1936) care a apelat la grafica

    Doinei Levina. De asemenea, si-au mai ncer cat forele n acest domeniu documentaritii Titus Mesaro si Paul Socrate Mateescu.

    Nicolae Alexi, Radu Igazsag, Zeno Bogdanescu, Olimpiu Bandalac si Lajos Nagy.

    Versantul ludicului este explorat cu armele cari caturii de tefan Anastasiu (n. 1950) n Trei pilule...

    Populara Mihaela a lui Nell Cobar, ori mai intelectuala Penelopa a Luminiei Cazacu.

    Anii 60 aduseser n prim-plan eroi precum Pic si Poc, Ptrel, Blnel i Miaunel.

    Victor Antonescu (n. 1936), prin serialul Robinson Crusoe (1972), devenit imediat lung-metraj).Desenator receptiv la gustul publicului, Anto


Top Related