Download - Boala Huntington

Transcript

Boala Huntington

Boala Huntingtoneste o boal progresiv neurodegenerativ ereditar, caracterizat prindemen, declin cognitiv, coordonare defectuoas a muchilor, icoree. Este afectat n primul rnd sistemul nervos. Simptomele de dezvolt dup vrsta de 30 de ani. Transmiterea bolii este autozomal dominant; markerul genetic se afl pe braul scurt al cromozomului 4, ce const ntr-o repetare excesiv a secvenei trinucleotideCAG. Gena codific proteina Huntington, care se acumuleaz selectiv n celulele cerebrale, sensibile la nivelurile toxice ale acestei proteine.

Estecauzatade o mutatie a unei gene care produce o substanta care interfera cu metabolismul normal al creierului. Este o boala cu transmitere autozomal dominanta. Daca unul din parinti prezinta boala, sansele ca descendentul sa mosteneasca afectiunea sunt de 50%.Persoanele care mostenesc boala sunt heterozigote, la indivizii homozigoti boala fiind letala. Gena bolii Huntington, numita IT15, se afla pe cromozomul 4p si codifica o proteina numita huntingtina, care se gaseste in neuroni. Gena poarta un segment in plus cu o anumita secventa de unitati repetitive. In cazul in care gena este prea mare, aceasta produce o proteina eronata. Aceasta proteina este responsabila de tulburarile metabolice care survin in celula nervoasa, inclusiv de moartea neuronilor. Exista o scadere marcata a acidului gamma-aminobutiric (GABA) la nivelul ganglionilor bazali, precum si a altor neurotransmitatori, cum ar fi substanta P si enkefalinele. Boala afecteaza predominant striatum-ul, iar in stadiile de mijloc si tardive ale bolii sun afectati nucleii caudati care se atrofiaza. Apare glioza si pierderea neuronilor spinosi din caudat si putamen.Trasaturile cliniceale bolii sunttulburarile comportamentalesicoreea(de aici si varianta de coreeHuntington).Afectiunea se caracterizeaza prin miscari rapide, bruste,dementasi pierderea abilitatilor mentale, ulterior apar tulburari de memorie,tulburari de personalitate, tulburari de comportament.Simptomele apar de regula dupa varsta de 40 de ani, fiind afectate indeosebi persoanele de 50 si 60 de ani. Simptomele pot apare insidios, la inceput ca o nervozitate discreta, tulburarea in miscari este lent progresiva si poate duce cu timpul la invaliditate. Apar miscari reflexe ale oricarui membru al corpului sau chiar a trunchiului, reflexele fiind bruste si fara nici un motiv aparent.Miscarile unui pacient atins de coree sunt rapide, ample, involuntare, sacadate. Tulburarile psihice de insotire ca iritabilitate,depresie,anxietatesunt insotite de deterioare intelectuala care poate progresa pana la dementa. Debutul juvenil se intalneste in cazul in care parintele bolnav este tatal. Debutul precoce al bolii se caracterizeaza prin rigiditate,ataxiesi declin cognitiv, convulsii, evolutia fiind rapida cu o durata de aproximativ 8 ani.Momentan nu exista untratamenttintit pentru boala Huntington. Totusi cercetatorii de la institutul MassGeneral pentru Afectiuni Neurodegenerative au descoperit un compus care ar putea stopa efectele bolii. Acest compus este o molecula numita C-2-8 care are capacitatea de a reduce pierderea controlului motor. Tratamentul este in faza de cercetare.

CauzeBoala Huntington rezulta in urma degenerarii, programate genetic, a celulelor nervoase. Aceasta involutie cauzeaza miscari necontrolate, pierderea facultatilor intelectuale si tulburari emotionale. Sunt afectate celulele ganglionilor bazali, structuri adanc localizate in creier care au mai multe functii importante, inclusiv coordonarea miscarilor.

Boala Huntington afecteaza in mod special striatum-ul neuronilor, iar in stadiile avansate nucleii caudati si palidium. De asemenea, este afectata suprafata exterioara a creierului sau cortexul care controleaza gandirea, perceptia si memoria.Semne si simptomen faza incipient Anxietate; Labilitate emoional; Alterararea funciei cognitive; Depresie; Hipotonie; Micri oculare anormale; Grimase faciale; Bradichinezie; Impulsivitate, ostilitate, agitaie; Alterarea simului olfa

n faza avansat Coree; Disfagie; Dizartrie; Incontinen urinar i de materii fecale; Apatie, iritabilitate; Tulburri ale mersului; Depresie; Instabilitate postural; Hiperchinezie; Psihoz, sindromul obsesiv-compulsiv; Rigiditate; Hipertonie.

Semne clinice.Manifestrile clinice debuteaz n general ntre 35 i 50 de ani i se caracterizeaz prin urmtoarele tulburri neurologice, cognitive i comportamentale: tulburri motorii de coordonare a micrilor, mers instabil, micri tipice spasmodice necontrolate (micri rapide, neateptate, bizare ale feei, membrelor sau corpului, grimase, choree dans); pierderea progresiv a capacitilor mintale, a funciilor cognitive, tulburri de memorie, pierderea capacitii de judecat, demen; tulburri de vorbire; tulburri de nghiire; modificri comportamentale, schimbri de personalitate, iritabilitate, instabilitate emoional, manifestriDiagnostic.n baza examenului clinic neurologic i a antecedentelor familiale se poate stabili diagnosticul.Unele examinri paraclinice imagistice sunt sugestive pentru boal (de ex. tomografia computerizat cranian poate arta atrofie cerebral,fig. 1).Microscopia electronic furnizeaz imagini ale neuronilor cu incluziuni specifice bolii(fig. 2).Analiza mutaiei genice confirm diagnosticul clinic, aduce informaii suplimentare n ceea ce privete prognosticul (anticipaie n funcie de numrul repetiiilor de trinucleotide) i permite diagnosticul la rudele sntoase dar purttoare de mutaie care vor dezvolta boala ulterior (diagnostic molecular presimptomatic).

Consult genetic.Boala Huntington se transmite dup modelul autozomal dominant, ceea ce nseamn c dac un printe este afectat, riscul de apariie a bolii la copii este de 50%. Mutaia poate aprea ide novo,situaie n care prinii nu sunt afectai, dar boala se motenete la descendenii pacientului cu acelai risc crescut, caracteristic transmiterii autozomal dominante.Boala se transmite la descendenii de sex masculin sau feminin, n egal msur, realiznd n familie aa-numita transmitere pe vertical, cu mai multe generaii succesive afectate (aspect asemntor arborelui genealogic dinfig. 3).Toate aceste aspecte complexe susin necesitatea unui consult genetic individualizat.Diagnostic prenatal.Dei este posibil, oportunitatea diagnosticului presimptomatic i prenatal constituie nc o dilem etic.Evoluie i prognostic.Dup debutul clinic, boala Huntington prezint evoluie progresiv. ns rapiditatea evoluiei i gravitatea simptomelor pot prezenta variaii de la un caz la altul, chiar ntre membrii aceleai familii.n general, decesul se produce dup 1520 ani de la debut, frecvent prin infecii sau suicid.Posibiliti de tratament, ngrijire i urmrire.n prezent, BH se consider incurabil.Interveniile terapeutice au ca scop ncetinirea progresiei i meninerea pentru o perioad ct mai lung a capacitilor motorii i intelectuale.Alegerea medicaiei depinde de simptomele prezente la pacieni. Astfel, de exemplu, unele medicamente cu efect antidopaminergic (de ex. haloperidol, fenotiazin) pot reduce tuburrile comportamentale i motorii, iar altele se pot folosi pentru controlul micrilor coreiforme (tetrabenazin, amantadin). Se pare c administarea coenzimei Q10 poate ncetini progresia bolii.Acordarea sfatului genetic constituie parte integrant a ngrijirii familiilor afectate de BH. Posibilitatea diagnosticului presimptomatic poate fi oferit rudelor de vrstadult. Avnd n vedere riscul mare de transmitere a bolii de 50%, pot fi luate n considerare alternative reproductive (de exemplu, adopia).

Viaa cotidian.De la debutul bolii pot fi necesare diferite msuri de monitorizare i supraveghere a pacienilor, care au obiective variate specifice cazurilor, de la utilizarea unor ajutoare pentru memorizare pn la prevenirea tentativelor de suicid.Progresiv, pacienii i pierd capacitatea de autongrijire i de comunicare i necesit ngrijire, frecvent 24 de ore/zi n stadiile avansate.Alturarea la un grup de suport alctuit din ali pacienii i rude din familii afectate poate reduce stresul i temerile legate de boal i ajuta n luarea unor decizii.antisociale; manifestri psihotice, depresie, halucinaii, confuzie, agitaie, psihoze; crize epileptiforme, n special n cazul formelor cu debut n copilrie.

Boala Huntington

Neculcia CristianAMG III B


Top Related