Cand se face? ×  MOARTE VIOLENTA

×  MOARTE DE CAUZA NECUNOSCUTA

×  MOARTE SUSPECTA

Cand nu se face?

- Moarte naturala

MOARTE VIOLENTA ×  Cauzata de o actiune a unui eveniment exterior (agent

traumatic)

Tipuri de agenti traumatici:

-  Mecanici

-  Fizici

-  Chimici

-  Biologici

MOARTE DE CAUZA NECUNOSCUTA/SUSPECTA

×  Cauza NU este cunoscuta inainte de incepere autopsiei sau decesul este suspect de a fi violent

Circumstante in care moartea este suspecta: 1.  Moarte 2.  Decesul a unei persoane care, prin atributiile de serviciu, este

3.  Deces care survine in incinta unei institutii, intreprinderi sau in

timpul unei misiuni de serviciu ( ) 4.  Decese in

(tortura, tratamente inumane)

5.  Decese repetate, in serie sau concomitent 6.  Cadavre 7.  Moartea este posibil asociata cu o

, aplicare masurilor de profilaxie sau de protectie a muncii

8.  Deces la scurt timp dupa

Cum constatam decesul? 1.  Cautarea semnelor vitale (semne negative de viata): pulsul la

ambele carotide, auscultarea cordului, murmur vezicular, reflexe oculare (corneean, pupilar fotomotor, etc.

2.  Cautarea semnelor mortii reale a.  Prezente -> se certifica diagnosticul de deces (e necesar min 1) b.  Absente -> se realizeaza urmatorii pasi:

a.  Anuntarea la 112-> nu se paraseste pacientul pana la venirea salvarii

b.  RCP -> se continua pana la venirea salvarii/aparitia SMR c.  Degajarea victimei (daca este cazul/posibil)

3.  Metode alternative: a.  Parcurgerea protocolului de resuscitare (L95/2006, Titlul VI,

Anexa 6) si semnele vitale nu s-au reinstalat b.  S-a instalat cu certitudine moartea cerebrala

1.  Dovedita prin pacurgerea protocoului de declarare a mortii cerebrale L95/2006, Titlul VI, Anexa 3)

2.  Imagistic – arteriografie cerebrala ce demosntreaza lipsa injectarii vaselor cerebrale deasupra poligonului Willis

Cum certificam decesul? Constatarea decesului = formularea diagnosticului de certitudine a decesului

Certificarea decesului = completarea CMDC de catre medicul curant. Necesita obligatoriu 3 etape:

-  Constatarea decesului

-  Stabilirea cauzelor mortii

-  Completarea CMCD

Cine certifica decesul? ×  Moarte violenta, suspecta, de cauza necunoscuta -> medicul legist

×  Moarte patologica -> medicul curant: ×  In ambulatoriu = medicul de familie ×  Daca persoana sufera un accident sau o urgenta -> medicul de salvare ×  Pacient internat in UPU -> medicul din UPU ×  Pacient internat in sectii spitalicesti -> medicul la care se interneaza

pacientul ×  Pacientul decedeaza in timpul unei manopere realizate de un medic, altul

decat cel la care este internat (ex. Reactie alergica la substanta de contrast in timpul CT) -> medicul la care este internat pacientul

×  Pacientul este transferat in alta sectie -> medicul la care este transferat ×  Pacientul decedeaza in timpul transferului -> medicul DE LA care se

trasnfera.

×  Daca se realizeaza autopsie anatomopatologica -> medicul anatomopatolog (el nu este medic curant ci doar constatator)

×  Alte situatii: ×  Deces la domiciliu, MF e in concediu, indisponibil -> medicul de salvare ×  Persoana decedata – neasigurata -> Autopsia ML este obligatorie

Ce date sunt certificate in CMCD 1.  Ca pacientul este decedat 2.  Ca pacientul a decedat la data de….. 3.  Cauzele medicale ale decesului au fost….

Etapele procedurale ale autopsiei medico-legale

1.  Obtinerea de date preliminare 1.  De la fata locului 2.  Din documente medicale

2.  Constatarea decesului (semnele mortii reale)

3.  Stabilirea identitatii decedatului 1.  Act identitate 2.  CIN ->markeri de

identificare 3.  Examen extern

1.  Leziuni traumatice 2.  Aspecte fiziologice si

patologice particulare 3.  Urme de tratament

medical 4.  Examen intern

1.  Cutie craniana->torace>abdomen

2.  Recoltare probe laborator 5.  Identificarea cauzelor

mortii 6.  Identificarea intervalului

postmortem 7.  Redactarea CMCD 8.  Analiza probe laborator 9.  Redactarea concluziilor

finale

Semnele mortii reale

×  Autopsia se face la minim 24h de la constatarea decesului -> semnele mortii reale sunt cert prezente

-  Lividitati -  Etape (hipostaza<8-12h,

difuziune <18h, inbibitie >18h) -  Localizare -  Culoare

-  Rigiditate -  Etape (instalare – 2-4 – 8-12h,

generalizare <24-36h, rezolutie>24-36hh)

-  Deshidratare – mai pregnant ocular (pete Liarhe, scade TO), scrot, labii, excoriatii, marginile plagilor

-  Autoliza – la examenul intern

-  Modificari distructive

!

Identificarea CIN ×  Notarea caracterelor

individuale: talie, varsta, sex, greutate aproximativa

×  Notare aspecte cutanate particulare: ×  Fiziologice:

×  Par – culoare, forma, lungime, tip calvitie

×  Barba, mustata – culoare, forma, lungime

×  Patologice: ×  Afectiuni dermatologice ×  Interventii medicale

×  Diverse: ×  Cercei (descriere), tatuaje

(descriere)

×  Examen odontologic:

formula dentara, carii, implanturi

×  Amprentare

×  Fotografiere

×  Caracteristici ale examenului intern: ×  Aspecte fiziologice sau

patologice unice (situs inversus, neoplazii, pacemakere, valve prostetice, implanturi, etc)

×  Examenul radiologic al sinusurilor paranazale si rx dentare (unice)

×  Grup, RH ×  Profil genetic

Diagnosticul leziunilor traumatice

Descrierea se face dupa urmatorul algoritm:

Localizare tip forma dimensiuni caractere specifice

Ex:

-  Mastoidian dreapta, echimoza rotund ovalara de 4/3 cm, violacee, cu margini imprecis delimitate

-  Brat stang 1/3 inferioara, anterolateral, excoriatie liniara de 5/0.2 cm, cu crusta rosie, aderenta

Identificarea semnelor de tratament medical

×  Punctii venoase – se noteaza locatia, daca sunt insotite de hematoame/echimoze (cu descriere)

×  Plagi chirurgicale – se noteaza localizarea, forma taieturii, dimensiunea, modul de sutura

×  Sonde, tuburi de dren – se analizeaza daca pozitionarea este corespunzatoare, daca sunt blocate, etc.

×  Implanturi, pacemakere, proteze – se noteaza seria, tipul.

Examen intern ×  Se incepe cu cutia craniana, apoi torace si abdomen

×  E intotdeauna completa

×  Se pot utiliza tehnici speciale

×  Se recolteaza pentru examene paraclinice orice aspecte anormale sau care pot ajuta la identificarea cauzei decesului

Examene de laborator Mai frecvent se preleva:

-  Anatomie patologica: creier, cord, plamani, ficat, rinichi, splina

-  Serologie - ABO+Rh

-  Tanatochimie: LDH, CK-MB, Troponina, Mioglobina, hormoni

-  Toxicologie: alcool (sange, urina), toxice (sange, urina, continut gastric, ficat, rinichi, fire de par)

-  Mai rar: criminalistic, anatomic, imunohistochimic, genetic, microbiologic, microscopie electronica, etc.

Cauzele decesului Cauzele medicale (ICD-10)

Cod Tip manifestare

Mod de manifestare

Specificitate

Cauza imediata Ia Complicatie finala

Supraacut

Specifica bolii si bolnavului. Nespecifica in raport cu finalitatea (deces)

Cauze intermediare (antecedente)

Ib Complicatii intermediare

Acut Specifice bolii si bolnavului;

Cauza initiala (obligatorie)

Ic Boala cronica cu potential letal sau traumatism

Cronic/acut

Nespecifica (orice om se poata imbolnavi

Cauza care determina cauza initiala

Id Duce la Ic De obicei cronic

Nespecifica

Alte conditii II Favorizante Cronice Nespecifice

Cauzele decesului Ic:

-  obligatorie, se raporteaza catre OMS

-  De la ea se porneste lantul cauzal

Id – apare in cauzalitati complexe (ex.hipercolesterolemie familiala -> duce la Ic ATS coronariana ->Ib tromboza coronariana ->Ia IMA.

Ia: ATENTIE – a nu se confunda cu fenomene terminale (agonice) – asistolie, stop cardiorespirator, etc.

Cauzele trebuie sa fie pe acelasi lant fiziopatologic (sa derive unele dintr-altele)

Concluziile AML 1.  Felul mortii

2.  Cauzele mortii

3.  Existenta leziunilor traumatice

4.  Legatura de cauzalitate intre leziunile traumatice si deces

5.  Mecanismul leziunilor traumatice

6.  Examene complementare

7.  Date de identificare (CIN)

8.  Data decesului

9.  Alte elemente relevante/cerute in ordonanta