ANGINE SI STOMATITE

1. Anginele virale sunt determinate cel mai frecvent de:A. Rinovirusuri si coronavirusuriB. Virusul citomegalicC. Virusurile paragripale tip 1-4D. Adenovirusuri tip 3, 4, 7, 14, 21E. Virus herpes simplex tip 1, 22. Etiologia virala a anginelor include:A. Virusurile gripale tip A si BB. Virusurile Coxsackie A tip 2, 4-6, 8, 10C. RotavirusurileD. Virusul hepatitis CE. Virusul Epstein-Barr3. Complicatiile precoce ale anginelor sunt urmatoarele exceptand:A. Sinuzita supurataB. MastoiditaC. Otita medie supurataD. Glomerulonefrita acuta difuzaE. Nefritele in focar4. Anginele virale nu se trateaza cu:A. Dezinfectante buco-faringieneB. Gargara cu solutii emolienteC. VitamineD. AntibioticE. Antipiretice5. Angina produsa de adenovirusuri nu are ca manifestare principal:A. Hiperemie faringiana difuzaB. Disfagie si odinofagieC. Tuse iritativaD. FebraE. Zone intinse de ulceratii ale valului palatin6. Enantemul bucal din mononucleoza infectioasa consta in:A. Vezicule exulcerate rapidB. Semnul KoplikC. Hiperemia si tumefactia orificiului canalului StenonD. Mici pete hemoragice la nivelul jonctiunii palatului dur cu cel moaleE. Depozite linguale de Candida7. In angina cu streptococ beta hemolytic grup A nu se intalnesc:A. Scaunele diareiceB. Febra si frisoaneleC. Adenopatiile subangulomandibulareD. Congestia faringiana in flacaraE. Disfagia si odinofagia8. Enantemul din scarlatina consta in:A. Picheteu hemoragic palatinB. Leziuni ulcero-erozive sublingualeC. Gangrena obrazului (noma)D. Eflorescente de vezicule exulcerate pe pilierii amigdalieniE. Angina eritematoasa in flacara sau eritemato-pultacee9. Reprezinta complicatii tardive ale anginelor cu streptococ beta-hemolitic grup A:A. Eritemul nodosB. Reumatismul articular acutC. Sindromul ReyeD. Coreea minoraE. Glomerulonefrita acuta difuza10. Antibioticul de elective in anginele cu streptococ beta-hemolitic grup A este:A. TetraciclinaB. Penicilina GC. AmikacinaD. GentamicinaE. Nitrofurantoinul11. Principiile de tratament in angina cu streptococ beta-hemolitic grup A include:A. Administrarea la adulti de Penicilina G 1.600.000 U/zi, divizata in 3-4 prize timp de 10 zileB. Administrarea la copii de Penicilina G 50.000 U/kg/zi, divizata in 3-4 prize, timp de 10 zileC. Incheierea tratamentului cu benzatinpenicilina in doza de 1.2 milioane U la adultD. Administrarea de eritromicina timp de 10 zile, in caz de alergie la penicilineE. Administrarea cefalosporinelor de generatia I: cefalexina, cefadroxil12. Anginele cu streptococ beta-hemolitic grup A sunt tratate incorect cu:A. Penicilina GB. BenzatinpenicilinaC. EritromicinaD. FenoximetilpenicilinaE. Sulfizoxazol13. Anginele pultacee sunt determinate in majoritatea cazurilor de:A. Yersinia enterocoliticaB. Streptococul beta-hemolitic grup AC. Neisseria meningitidisD. Bacilul tificE. Branhamella catarrhalis14. Pharingitis keratozica punctata este produsa de:A. LeptothrixB. Candida albicansC. ActinomycesD. Asociatia fuzospirilaraE. Adenovirusuri15. Anginele micotice se trateaza cu:A. AntibioticeB. IdoxuridinaC. Griscofulvina MD. Stamicina in aplicatii localeE. Gargara cu solutie de bicarbonat de sodium16. Angina difterica se caracterizeaza prin:A. Febra 40-41 C cu frisoaneB. False membrane cu extindere rapidaC. Sangerare la detasarea pseudomembranelorD. Periadenita marcataE. Leucopenie cu plasmocitoza17. Angine veziculoase sunt:A. Angina herpeticaB. HerpanginaC. Angina diftericaD. Herpesul zoster faringianE. Pemfigusul faringian18. In angina produsa de virusul herpes simplex, leziunile sunt localizate predominant pe:A. Pilierii amigdalieniB. AmigdaleC. Palatul moaleD. Palatul durE. Planseul cavitatii bucale19. Enantemul bucal varicelos consta in:A. Vezicule exulcerate rapid, lasand o ulceratie superficialB. Picheteu hemoragic palatinC. Depozite pultacee in criptele amigdalieneD. Semnul KoplikE. Depozite linguale de Candida20. Identificati afirmatia falsa despre herpesul zoster faringian:A. Este o neuro-ganglio-radiculita cu virus varicelo-zosterian pe traiectul nervilor V si IXB. Prezinta dureri intense, nevralgii cu paroxisme insuportabileC. Are aspect de eruptie faringiana de tip herpes zoster unilaterala, nedepasind linia medianaD. Examenul histopatologic evidentiaza celule multinucleateE. Prezinta depozite purulente criptico-lacunare in amygdale21. Herpangina este produsa de:A. Virusul herpes simplex tip IB. Virusul varicelo-zosterianC. Virusurile Coxsackie AD. Virusul vaccinalE. Virusul febrei aftoase22. Herpangina se caracterizeaza prin:A. Debut brusc, cu febra inalta, odinofagie, varsaturi, dureri abdominal, mialgii si uneori, la copii, convulsiiB. Eruptive bucala la polul posteriorC. Vezicule mici cu diametrul de 1-2 mm, cu un halou congestiv, ce lasa exulceratii mici, cu contur policiclic si lizereu eritematosD. Evolutie cu depozite pseudomembranoase pe amigdaleE. Evolutia spre vindecare in toate cazurile23. Identificati afirmatiile incorecte despre pemfigusul faringian:A. Evolueaza cu depozite pseudomembranoase amigdalieneB. Este o complicatie a rubeoleiC. Prezinta leziuni buloase cu continut sero-hemoragic pe valul palatin si stalpii amigdalieniD. Biopsia leziunilor evidentiaza la microscopia optica prezenta clivajului acantoliticE. Examenul citologic prin metoda Tzanck precizeaza diagnosticul24. Angine ulceroase sunt:A. Angina DuguetB. Angina din febra aftoasaC. Angina din infectia HIVD. Angina produsa de adenovirusuriE. Angina produsa de virusul Epstein-Barr25. Angina din infectia HIV:A. Are o perioada de incubatie de 3-5 saptamaniB. Se asociaza cu mialgii, artralgii, letargie si uneori eruptii maculo-papuloase nepruriginoaseC. Se caracterizeaza prin hiperemie faringiana, ulceratii mucoase si absenta exudatuluiD. Prezinta semnul KoplikE. Este produsul coinfectiei cu Enterovirusuri26. Angina Duguet apare in:A. Mononucleoza infectioasaB. Febra tifoidaC. RujeolaD. ScarlatinaE. Varicela27. Angina Duguet se prezinta sub forma unor ulceratii:A. De forma ovalara, cenusii cu diametrul de 10 mmB. Fugace (durata 3-7 zile)C. IndoloreD. Localizate pe amigdale sau pe stalpii amigdalieniE. Produse de Corynebacterium diphteriae28. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la angina Plaut-Vincent este inexacta:A. Este o angina ulcero-membranoasaB. Prezinta un mare grad de contagiozitateC. Este bilaterala de la inceputD. Agentii cauzali sunt bacili gram-negativi fuziformi asociati cu spiri gram-pozitiviE. Lipsa de igiena joaca un rol important in aparitia bolii29. Carbunele amigdalian se caracterizeaza prin:A. Ulceratii intinse, leziuni necrotice amigdaliene acoperite de membrane, localizate unilateralB. Absenta edemuluiC. Absenta febreiD. Halena fetidaE. Adenopatie satelita marcata, unilaterala30. Angina ulcero-necrotica Henoch:A. Este o complicatie a scarlatinei severeB. Este caracterizata prin aparitia unor ulceratii adanci, neregulate, acoperite cu depozite cenusii sau cu false membrane pe amigdaleC. Poate evolua cu perforatii ale amigdalelor, stalpilor amigdalieni sau luetei si cu deschiderea in vasele sangvineD. Se asociaza cu o salivatie abundenta, halena fetida, adenopatie loco-regionala pronuntata si stare generala alterataE. Are ca tratament de electie tetraciclina in monoterapie, timp de 14 zile31. Agentii citolitici ai anginei gangrenoase sunt:A. Bacteroides funduliformisB. Genul ClostridiumC. Neisseria gonorrhoeaeD. Yersinia enterocoliticaE. Mycoplasma pneumoniae32. Angina gangrenoasa se caracterizeaza prin:A. Necroze intinse si ulceratii adanciB. Gat proconsular (adenopatie satelita considerabila)C. Salivatie abundenta, halena fetida, stare generala profund alteralaD. IridociclitaE. Evolutie letala in absenta unui tratament antibiotic eficace precoce33. Angine severe de tip ulceros pot surveni in:A. Hemopatii maligneB. Tuberculoza faringianaC. RubeolaD. Infectie urlianaE. Neoplasme amigdaliene si faringiene34. Anginele ulcero-necrotice insotite de hemoragii reprezinta cel mai frecvent prima manifestare in:A. DifterieB. Candidoza bucalaC. Mononucleoza infectioasaD. Febra aftoasaE. Leucemiile acute35. Anginele din hemopatiile maligne pot beneficia de tratamentul cu:A. EritromicinaB. CotrimoxazolC. CefalosporineD. CloramfenicolE. Sulfamid36. Angina din agranulocitoza (boala Schultze) se caracterizeaza prin:A. Aparitia ca urmare a unor intoxicatii medicamentoaseB. Ulceratii si sfacele la nivelul laringelui, halena fetidaC. Leucopenie prin blocarea granulopoiezeiD. Adenopatie loco-regionalaE. Raspuns favorabil la sulfamide37. Agentul etiologic al bolii Lemierre (septicemia post-anginoasa) este:A. Bacillus anthracisB. Borrelia vincentiiC. Actinomyces viscosusD. Fusobacterium necrophorumE. Streptococcus mutans38. Boala Lemierre (septicemia post-anginoasa):A. Survine dupa angina fuzo-spirilaraB. Se prezinta ca angina pultacee sau abces periamigdalianC. Se caracterizeaza prin difuziunea infectiei de-a lungul tecii carotidiene si in mediastinD. Are ca agent etiologic Prevotella melaninogenicaE. Se trateaza parenteral cu doze inalte de penicilina G timp indelungat39. Tabloul clinic al septicemiei post-anginoase (boala Lemierre) include:A. Glomerulonefrita acuta difuzaB. Tromboflebita septica a venei jugulareC. Metastaze septice pulmonareD. Sindromul ReyeE. Sindromul Landry40. Indetificati afirmatia incorecta despre flegmonul amigdalian:A. Angina este frecvent unilateralaB. Examenul local releva asimetria istmului faringianC. Determina insuficienta respiratorie obstructivaD. Determina trismus si dureri vii la deglutitieE. Se asociaza cu infarct mezenteric41. Angina Ludwig prezinta la debut:A. Stare generala alterataB. Febra inalta in platouC. Tahicardie si puls filiformD. Ptoza palpebralaE. Xerostomie si keratoconjunctivita uscata42. Angina Ludwig se caracterizeaza prin:A. Se asociaza cu tromboza sinusului cavernosB. Este afectat atat spatiul submandibular cat si cel sublingualC. Infectia este o celulita indurata cu diseminare rapida fara formare de abcese sau interesare limfaticaD. Infectia debuteaza in planseul cavitatii bucaleE. Infectia debuteaza la nivel gingival43. Una dintre urmatoarele infectii ale cavitatii bucale este neodontogena:A. Caria dentaraB. PulpitaC. GingivitaD. Abcesul periapicalE. Stomatita din febra aftoasa44. Cea mai frecventa cauza a leziunilor bucale recurente este:A. Stomatita gangrenoasaB. Stomatita aftoasaC. Stomatita din sindromul NeumannD. Stomatita cu virus herpes simplexE. Herpangina45. Ulceratiile aftoase minore:A. Sunt localizate predominant la polul anterior al cavitatii bucaleB. Sunt localizate cel mai frecvent la nivelul laringelui si amigdalelorC. Sunt galben-cenusii, cu zone de hiperemie marginalaD. Sunt nedureroaseE. Au o evolutie variabila de la cateva zile la doua saptamani, urmata de o vindecare spontana46. Ulceratiile aftoase majore:A. Intereseaza toate zonele cavitatii bucaleB. Nu se localizeaza niciodata la nivelul palatului moale si amigdalelorC. Prezinta lungi perioade de remisiune care alterneaza cu perioade de activitate ulcerativa intensaD. Sunt frecvent intalnite in febra tifoidaE. Apar la debutul scarlatinei47. Ulceratiile aftoase herpetiforme afecteaza in mod caracteristic:A. Planseul bucalB. Palatul moaleC. AmigdaleleD. Baza limbiiE. Marginile laterale si varful limbii48. Indicati afirmatia incorecta despre ulceratiile aftoase herpetiforme:A. Sunt mici si multipleB. Sunt determinate de virusul herpes simplexC. Afecteaza in mod caracteristic marginile laterale si varful limbiiD. Sunt foarte dureroaseE. Fac masticatia si vorbirea dificile49. Mecanismul autoimun al stomatitei aftoase este sustinut de:A. Prezenta autoanticorpilor circulanti si a limfocitelor T activate impotriva mucoasei oraleB. Proliferarea rapida a limfocitelor T activate inainte de debutul ulceratieiC. Frecventa crescuta a fenotipului HLA-DRSD. Nivelul mult crescut al complementului sericE. Depozitul de imunoglobuline la jonctiunea dermo-epidermica50. Diagnosticul diferential al stomatitei aftoase include:A. Boala BehcetB. Stomatita cu virus herpes simplexC. Angina LudwigD. Angina din agranulocitoza (boala Schultze)E. Stomatita cu virusuri Coxsackie51. Atitudinea terapeutica in stomatita aftoasa include:A. Respectarea unei igiene bucale stricteB. Calmarea durerii cu ajutorul anestezicelor localeC. Administrarea de imunoglobuline umane specifice antizosterD. Dezinfectii locale cu clorhexidinaE. Administrarea de interferon timp de 6 luni52. Stomatita cu Candida albicans:A. Apare dupa administrarea de antibioticeB. Se asociaza frecvent cu artritaC. Se asociaza frecvent cu conjunctivitaD. Beneficiaza de tratamentul local cu tetraciclinaE. Se caracterizeaza prin prezenta unor depozite albicioase, aderente, pe un fond de congestie a mucoasei53. Muguetul bucal:A. Este produs in exclusivitate de CandidaB. Are incidenta maxima la nou-nascuti si sugariC. Evidentiaza la examenul obiectiv o limba rosie, acoperita de un depozit albicios pseudomembranosD. Beneficiaza de tratamentul cu griscofulvinaE. Are la baza un mecanism autoimun54. Agentii etiologici ai stomatitelor veziculoase sunt:A. Candida albicansB. Virusul herpes simplex tip 1 si 2C. Virusurile Coxsackie AD. Virusurile Coxsackie BE. Virusul sincitial respirator55. Stomatita produsa de virusul herpes simplex:A. Are frecvent caracter epidemicB. Se caracterizeaza prin aparitia veziculelor grupate in buchet pe mucoasa jugala, gingivala si uneori in faringe, ulcerate rapidC. Evolueaza cu dureri intense si salivatie abundentaD. Se asociaza cu adenopatie loco-regionalaE. Are o evolutie favorabila sub tratament topic cu sulfamide56. Identificati afirmatia incorecta referitoare la boala gurii, mainilor si picioarelor (Hand-foot-and-mouth-disease):A. Agentii etiologici incriminati sunt virusul Coxsackie A 16 si Enterovirusul 71B. Leziunile esentiale sunt reprezentate de vezicule in cavitatea bucalaC. Veziculele conflueaza rapid cu formare de bule, ulcerate rapidD. Prezinta leziuni cutanate cu papule si vezicule inconjurate de o zona eritematoasa la nivelul palmelor si plantelorE. Beneficiaza de tratament cu idoxuridina57. Aftoza acuta (sindromul Neumann):A. Este o afectiune rara, intalnita la femeiB. Se caracterizeaza prin afte bipolare (bucale si genitale) mariC. Are tendinta spontana la vindecareD. Evolueaza cu hipocomplementemieE. Se asociaza cu fenotipul HLA-B2758. Aftoza acuta (sindromul Neumann) se caracterizeaza prin:A. Debut febril, aflte bucale si genitale mariB. Leziuni cutanate polimorfeC. Conjunctivita cataralaD. Artrita articulatiilor mariE. Hipertrofie parotidiana59. Ulceratiile bucale recurente sunt manifestarea cea mai frecventa in:A. Boala BehcetB. Granulomatoza WegenerC. Sindromul SjogrenD. Mononucleoza infectioasaE. Infectia urliana60. Ulceratiile bucale din boala Behcet:A. Apar la nivelul buzelor, gingiilor, mucoasei jugale si limbiiB. Debuteaza ca o arie eritematoasa usor elevataC. Se prezinta ca ulceratii profunde de 8-10 mm acoperite cu false membrane alb-galbui, cu halou eritematosD. Apar in puseuri succesive, grupandu-se in buchete care pot confluaE. Sunt produse de virusul Coxsackie B61. Agentii terapeutici utili ai stomatitei din boala Behcet sunt:A. LevamisolulB. AcyclovirulC. ZidovudinaD. ColchicinaE. Idoxuridina62. Microorganismele implicate in etiologia nomei sunt:A. Borrelia burgdorferiB. Borrelia vincentiiC. Mycoplasma pneumoniaeD. Fusobacterium nucleatumE. Prevotella melaninogenica63. Identificati afirmatia incorecta despre noma:A. Este o infectie gangrenoasa fulminanta a tesuturilor orale si facialeB. Leziunea la debut este o macula dureroasa sau o vezicula pe gingia premolarilor sau molarilor mandibulariC. Evolueaza cu necroza rapidaD. Reprezinta o complicatie frecventa a scarlatineiE. Tratamentul consta in administrarea in doze mari de Penicilina G intravenos64. Noma este o complicatie care apare in:A. VaricelaB. RubeolaC. DifterieD. RujeolaE. Mononucleoza infectioasa65. Atitudinea terapeutica in stomatita gangrenoasa include:A. Reechilibrarea nutritionalaB. Antibioticoterapia empirica cu asociatia - Penicilina G si metronidazolC. Administrarea de antibiotice anti-pseudomonas in cazul nomei neonataleD. Administrarea de tetraciclina in doze mariE. Debridarea tesuturilor moi necrozate66. Cheilita angulara:A. Se manifesta prin eroziunea comisurilor bucaleB. Este de obicei bilateralaC. Se poate extinde pe mucoasa bucalaD. Beneficiaza de tratament topic cu sulfamideE. Evidentiaza leziuni ulcerativ-erozive acoperite de o secretie albicioasa67. Identificati afirmatiile incorecte despre sarcomul Kaposi bucal:A. Leziunile se gasesc pe palatul dur sau gingia adiacentaB. Leziunile nu ulcereazaC. Se caracterizeaza prin pseudomembrane aderenteD. In timp ce leziunile aparute initial se remit, apar noi leziuni in cavitatea bucalaE. Beneficiaza de tratamentul cu griscofulvina68. Identificati afirmatiile incorecte despre mucozita (mucositis):A. Se caracterizeaza prin distrugerea epiteliului mucoasei la imunocompromisiB. Se asociaza frecvent cu blefarita si piodermitaC. Examenul anatomo-patologic evidentiaza mase inflamatorii cu granuloame care evolueaza spre necrozaD. Se prezinta sub forma de ulceratii si pseudomembraneE. Durerea sau tumefactia pot fi singurul semn69. Pe teren de mucozita (mucositis) se grefeaza cel mai frecvent:A. Candidoza oralaB. Stomatita cu virus herpes simplexC. Stomatita cu virus varicelo-zosterianD. Infectiile cu rotavirusuriE. Stomatita cu virus citomegalic70. Profilaxia infectiilor mucoasei bucale la imunodeprimati se realizeaza prin:A. Igiena orala si dentara strictaB. Tratametul eficace al xerostomieiC. Suprimarea selectiva a colonizarii microbiene oro-faringieneD. Controlul precoce al reactivarii infectiilor virale latenteE. Iradierea ulceratiilor71. In tratamentul mucozitei (mucositis) se utilizeaza:A. Agenti antimicrobieni topici si sitemiciB. Anestezice localeC. Agenti citoprotectori localiD. AntisepticeE. Aplicatii locale de idoxuridina72. Germenii identificati cel mai frecvent in stomatita din boala granulomatoasa cronica sunt:A. Stafilococul auriuB. Serratia marcescensC. Specii de AspargillusD. Mycobacterium avium intracellulareE. O mare varietate de bacterii catalazo-pozitive si fungi73. Identificati afirmatia incorecta despre stomatita din boala granulomatoasa cronicaA. Se asociaza cu blefarita si piodermitaB. Se asociaza cu uretrita si iridociclita cu chlamydiaC. Are o evolutie subacuta sau cronicaD. Histologic se caracterizeaza prin prezenta de histiocite cu incluzii lipidiceE. Pentru diagnostic este util testul NBT (nitro-blue-tetrazolium)74. Urmatoarele manifestari clinice asociate unei stomatite pledeaza pentru boala granulomatoasa cronica:A. Abcese subcutanateB. Abcese pulmonare si hepaticeC. OsteomielitaD. PneumonieE. Ulceratia si perforatia intestinala75. Antibiotice eficace in stomatita din boala granulomatoasa cronica sunt:A. CotrimoxazolB. Peniciline antistafilocociceC. ClindamicinaD. RifampicinaE. Nitrofurantoin76. In tratamentul stomatitei din boala granulomatoasa cronica se utilizeaza:A. Antibioticoterapie profilactica pentru stafilococ auriu si bacili gram negativiB. Transfuzie de granulociteC. Interferon gamma-recombinantD. Corticoterapie in cure scurte si repetateE. Transplant medular