Evolutia PIB

EVOLUIA ECONOMIC A SPANIEI

Evoluia PIBCea mai adnca etapa a crizei n termeni de scdere a produciei i pierdere de locuri de munc a fost observat n trimestrul ntai al anului 2009, cnd PIB-ul a sczut cu 1,6 procente fa de trimestrul precedent i omajul a explodat, crescnd de la 14,0% n trimestrul patru al anului 2008, la 16,7% n trimestrul ntai din 2009 (puine peste 600.000 de persoane) conform Eurostat.

Romnia: 142,245 milioane Evoluia ratei omajuluiRata somajului a crescut de la 8,3% la sfarsitul anului 2007 (1.834.000 someri), la 20,1% la sfarsitul anului 2010 (4.632.000 someri) si 21,7% la sfarsitul anului 2011 (4,7 milioane someri).Somajul a crescut in special in randul tinerilor (16-25 de ani), in special pentru cei cu o pregatire scazuta, si in randul imigrantilorComparativ, intre 2007 si 2011 somajul la nivelul zonei euro a crescut de la 7,5% la 10,1% (doar cu 2,6 puncte procentuale), in timp ce in Spania acesta s-a majorat de la 8,3% la 21,7% (cu 11,8 puncte procentuale). Situatia s-a deteriorat apoi in primele cinci luni din 2012 dupa masurile de austeritate luate de guvern in cea mai mare parte a statelor din zona euro, somajul la nivelul uniunii economice si monetare ajungand la 11,1% si la 24,6% in Spania.

In februarie 2014 rata somajului ajungea la 25,6 %In Romania, tot in aceeasi perioada aceasta rata este de 7,2 %.

Deficitul bugetarDupa scaderea veniturilor bugetare in 2009 (de la 37% la 35,1% din PIB) si cresterea cheltuielilor cu aproape 5 procente din PIB care au dus la un deficit in acest an de 11,2%, in 2010 s-a inceput procesul de consolidare a finantelor publice spaniole. Prin programul de stabilitate din februarie 2010 se stabilea reducerea graduala a deficitului bugetar la nivelul maxim admis de Pactul de Stabilitate si Crestere, 3% din PIB, pana in anul 2013. Acest termen limita pentru atingerea unui deficit de 3% din PIB s-a prelungit apoi cu un an, dupa hotararea luata la intrunirea ministrilor de finante din zona euro, de la inceputul lunii iulie.Nevoia de consolidare fiscala a condus la marirea taxelor, ceea ce a facut ca veniturile bugetare sa creasca cu 1,2% din PIB in 2010. In acest an, deficitul a fost de 9,3%. In 2011, pe fondul scaderii economiei, veniturile guvernului au revenit insa la nivelul din 2009, de 35% din PIB. Totodata, cheltuielile publice au scazut in 2010 cu 0,7% din PIB, trend continuat si in 2011, cand guvernul si-a redus cheltuielile cu 2 p.p., de la 45,6 la 43,6% din PIB. AnMilioane2012-109,572 2011-100,072 2010-100,508 2009-116,429 2008-49,113 200720,748 200623,230 200511,651 2004-490 2003-2,419 Rata deficitul in Romnia n 2012 era de -3,907 mil. Datoria publicDatoria public a Spaniei, a patra economie a zonei euro, a urcat la nivelul record de 961,6 miliarde de euro n 2013, a anunat, luni, Banca Central a Spaniei. La sfritul anului trecut, datoria public a Spaniei se situa la 94% din PIB, dar n uoar scdere fa de nivelul de 94,2% nregistrat n 2012. n decembrie, datoria Spaniei urcase cu 9,5 miliarde de euro i era n cretere cu 76,9 miliarde de euro fa de nivelul nregistrat la sfritul lui 2012. Nivelul datoriei ar urma s ajung la valoarea record de 101% din PIB n 2015 i 2016, conform estimrilor Executivului de la Madrid.AnMilioane % PIB2013960,640 93,92012884,653 86%2011737,334 70%2010644,692 61%2009565,083 54%2008436,984 40%2007382,307 36%2006391,055 39%2005392,497 43%2004389,142 46%n Romnia n 2012 datoria public era de 50,128 , reprezentnd 37,9% PIBBalana comercial n ianuarie 2014 exporturile au fost de aproximativ 18,43 miliarde de euro, crescnd cu 3,1 puncte procentuale faa de anul trecut (2013), n principal datorit vnzrilor de mncare,butur i produse chimice.Importurile au sczut cu 0,6 puncte procentuale ajungnd la 21,25 miliarde de euro.

An Balanta comerciala2012-31,795.0 M.2011-50,327.0 M.2010-54,762.0 M.2009-47,232.0 M.2008-94,717.0 M.200799,237.0 M.2006-91,573.0 M.2005-77,278.0 M.2004-60,863.0 M.2003-46,372.0 M.

n Romnia aceast balan comercial era n 2012 de -9,619.0 M .Salariul minim/salariul mediuSalariul minim in Spania este de 753,30 euro / luna; 21,51 euro / zi pentru anul 2014 (Romania 157 de euro/luna) Salariul mediu in Spania este de 2019 /luna in timp ce in Romania aceasta este de 2430 RON.

An Salariul minim 2014753 2013753 2012748 2011748 2010739 2009728 2008700 2007666 2006631 2005599 Evoluia comerului electronicComertul electronic in anul 2013 ajungea la 2,6 miliarde de euro in primul trimestru al anului. 43,2 % din comertul electronic reprezinta tranzactii de doar 40% e comert din localele online.Restul de 16,4 % este reprezentat de straini ce achizioneaza online din magazinele spanionlilor

EVOLUIA TURISTIC A SPANIEI

Turismul n Spania este foarte dezvoltat, avand att mare, ct i munte, i ocean. Principalele atracii turistice sunt insulele Baleare, insulele Canare i coasta sudic a rii. Spania este a doua ar din lume, din punctul de vedere al turitilor strini, conformdatelor furnizate de Organizaia Mondial a Turismului, situndu-se doar n urma Franei(peste 50 milioane de turisti), i se bucur de o cot de 7% din turismul mondial, naintea Statelor Unite i Italiei.Cheltuielile totale realizate de turistii internationali care au vizitat Spania intre lunile ianuarie si noiembrie anul acesta au ajuns la cifra de 45.481 milioane de euro, ceea ce presupune 8,9% mai putin decat in 2008, potrivit Anchetei de Cheltuieli Turistice. In legatura cu luna noiembrie, turistii internationali care au vizitat tara in aceastaluna au realizat cheltuieli de 2.844 milioane de euro (o scadere cu 3,1% fata de anulanterior).

Industria turistica este una dintre activitatile economice care constituie un pilon ineconomia spaniola, acum ca contributia in anul 2004 a fost de 37.500 milioane de euro. Intre ianuarie si noiembrie 2005, Spania a primit un total de 52,4 milioane deturisti staini, 6,2 % in afara de cei inregistrati in perioada in aceeasi perioada a anuluianterior, potrivit datelor Ministerului Industriei, Turismului si Comertului, si potrivit previziunilor Organizatiei Mondiale a Turismului, sosirea turistilor straini va creste inmedia cu 5 % anual in urmatorii 20 de ani, ceea ce prevede ca Spania o sa primeasca 75milioane de turisti straini in anul 2020, aproximativ 20 de milioane mai mult decat in anul 2005.

Turitii strini au cheltuit, anul trecut, n Spania, o sum record de 59,082 miliarde de euro, cu 9,6% fa de 2012, att datorit creterii numrului de vizitatori, ct i a bugetelor lor, potrivit datelor Ministerului spaniol al Turismului, preluate de AFP.Spania a finalizat anul 2013 cu cea mai mare cifr nregistrat vreodat n ceea ce privete cheltuielile turitilor internaionali. Turitii britanici, cei mai numeroi turiti strini n Spania, au lsat 12 miliarde de euro, anul trecut, urmai de turitii germani (9,72 miliarde de euro) i cei francezi (5,926 miliarde de euro).Conform aceleiai surse, cea mai mare cretere procentual a fost nregistrat ns de chletuielile turitilor rui, care au cheltuit n Spania 2,35 miliarde de euro, cu 28,9% mai mult dect n 2012.n schimb, turitii americani au fost i n 2013 cei mai cheltuitori turiti strini, cu o medie de 2.402 de euro de persoan, chiar dac bugetul a sczut cu 22% comparativ cu 2012.De asemenea, turitii francezi au redus cheltuielile cu 21,7%, pn la o medie de 618 euro pe vizitator, n timp ce britanicii i-au pstrat nivelul de cheltuieli la 809 euro, iar germanii i-au crescut cheltuieile cu 8,4%, pn la o medie de 1.205 euro pe persoan.

Competitivitate turism: 5,38Cati angajati activeaza in domeniul turismului: 2,7%Contributia la PIB a industriei turismului: 14,7%PIB per capita: 30.478 dolariRata somajului: 26,2%

Barcelona este capitala Cataloniei, o comunitate autonom din nord-estul Spaniei. Este de asemenea al doilea cel mai mare ora al Spaniei, dup Madrid. Barcelona se afl pe coasta Mediteranei, 160 km sud de lanul muntos Pirinei, care reprezint grania cu Frana. Populaia oraului este de aproximativ 1,6 milioane, iar a zonei metropolitane de aproximativ 3 milioane.Barcelona a fost locul n care s-au desfurat Jocurile Olimpice de var din 1992. n vara lui 2004 Forumul Internaional al Culturii s-a desfurat n acest ora.

Barcelona ofer o oportunitate unic pentru turiti, de a se plimba de la rmiele romane spre cetatea medieval, i spre oraul modern cu bulevardele sale deschise i toate interseciile lsate largi de colurile cldirilor tiate n mod unic. Centrul istoric al oraului este aproape plat, n timp ce oraul modern se ntinde spre dealurile nconjurtoare, avnd strzi ce cresc n altitudine, ce aduc aminte de San Francisco.

O trstur notabil este Les Rambles, o serie de bulevarde care pleac din centrul oraului spre frontul de ap, plin de oameni pn noaptea trziu, cu florari, vnztori de psri, artiti de strad, cafenele i restaurante. Mergnd n sus sau n jos pe Les Rambles poi vedea prestigioasa oper El Liceu, piaa alimentar La Boqueria i Piaa Plaa Reial, cu ale sale arcuri i palmieri, printre alte cldiri interesante.

Piata Placa Reial Les RamblesEl LiceuLa Rambla se termin n portul vechi, unde o statuie a lui Cristofor Columb indic spre mare. n apropiere se afl Museu Martim (Muzeul Maritim) care prezint istoria vieii din Mediteran. Cldirea muzeului este fostul antier naval, unde erau construite vasele ce navigau Mediterana. Vechiul port ofer felurite splendori, incluznd i cel mai mare Acvariu din zona mediteran.

n districtele moderne ale oraului se afl mai multe bulevarde pe care se afl magazine ale unor companii internaionale de mbrcminte, bijuterii, bunuri din piele i altele. Cel mai elegant bulevard este Passeig de Grcia, unde se afl dou cldeiri de ale lui Antoni Gaud, Casa Mil (La Pedrera) i Casa Batll.

Sagrada Familia, desi este o constructie neterminata inca si la care se va mai lucra pentru o lunga perioada de acum incolo, este deja un simbol al Barcelonei si unul dintre obiectivele turistice dintre cele mai reprezentative din intreaga lume pentru un oras. Biserica are 3 faade: a Naterii (spre est), a Gloriei (spre sud) i a Patimilor (spre vest). Faada Naterii acestea celebreaz naterea lui Iisus. Este cunoscut i sub denumirea de faada Vieii sau a Bucuriei ori a Crciunului, iar sculpturile de aici sunt inspirate din capitolele din Biblie referitoare la copilria lui Iisus. Faada Patimii este denumita aa dupa Patimile lui Iisus, respectiv, durerea, sacrificiul si moartea, acestea fiind reprezentate prin sculpturi dramatice pe aceasta faada. Ca si celelalte faade are trei intrari, ce reprezinta mila, sperana si credina, si 4 turnuri. Faada Gloriei este principala faada a Sagrada Familia si aici va fi intrarea principal in celebra catedral, atunci cand ea va fi complet terminat. Se numeste aa pentru ca sculpturile de aici simbolizeaz originile omului, problemele sale, drumurile pe care le va urma si scopul acestuia. Ca si celelalte faade are trei intrari, una principal si doua laterale, dar si o galerie exterioar cu 7 coloane ce simbolizeaz cele 7 daruri ale Sfntului Duh.A fost vizitat de 2,26 milioane de turiti n anul 2004. Cupola naosului a fost terminat n 2000 iar n prezent se lucreaz la turnul lui Isus.

Vizitarea Catedralei costa 13.00 iar cu ghid sau cu audio ghid costa 17.00 .Bilete pentru vizitarea Catedralei pentru cei sub 18 ani, studenti si pensionari: 11.00 ; vizita cu ghid costa 15.00 iar cu audio ghid costa 14.00 .Bilet combinat pentru vizitarea Catedralei + Muzeul Gaudi: 16.50 Bilet combinat pentru vizitarea Catedralei + Muzeul Gaudi cu ghid sau audio ghid (numai pentru Sagrada): 20.50 Preturile sunt valabile numai pentru intrarea in Catedrala Sagrada Familia, nu si pentru accesul la lifturi.Pentru urcarea cu liftul se percepe o taxa separata de 3.00 .

Aquarium din Barcelona este al doilea obiectiv turistic ca numar annual de vizitatori. Se afla in zona moll d'Espanya del Port Vell, pe malul Marii Mediterane. La Aquarium sunt 35 de bazine care adapostesc peste 11.000 de animale marine si 450 de specii diferite reprezentative pentru Mediterana. Aquarium-ul din Barcelona este considerat una dintre cele mai importante expozitii de animale marine din Europa din cauza colectiei impresionante. Intr-o ora sau doua vizitatorii sunt invitati sa admire animale maritime din emisfera sudica, din Marea Mediterana sau din coloniile de atoli de la Tropice.

Casa Batllo este o cladire restaurata de Antoni Gaudi ce a fost contruita in 1877 si remodelata intre anii 1905 si 1907. Este situata pe Passeig de Gracia in cartierul Eixample in Barcelona. Cladirea este cunoscuta sub numele de "Casa dels ossos" ("Casa Oaselor") si are intr-adevar un aer visceral si organic. Initial a fost construita pentru o familie de clasa medie dintr-un cariter prosper al Barcelonei.Casa Batllo arata de-a dreptul remarcabil ca orice alta cladire proiectata de Gaudi si se incadreaza perfect stilului Modernista sau Art Nouveau. Cladirea arata ca cel care a conceput-o a incercat sa evite liniile drepte cu desarvasire iar majoritatea fatadei este decorata cu un mozaic facut din bucatele de ceramica variat colorate.

Ajuns un port invechit, Port Vell a fost transformat intr-un port modern pentru yacht-uri si intr-un centru comercial si de distractie.Inaintea Jocurilor Olimpice din 1992 de la Barcelona, Port Vell, un port ce fusese scos din uz, era doar o zona aflata in paragina cu depozite goale, cladiri industriale, gropi de deseuri si linii de cale ferata abandonate. In cadrul unuia dintre cele mai drastice programe de reamenajare urbana, zona a fost transformata intr-un port pentru yachturi si zona de recreere, oferind orasului iesire la mare. O sosea care trecea pe malul marii a fost mutata pe sub pamant pentru a face loc zonei pietonale care se intinde acum de la Monumentul lui Columb pana in cartierul Barceloneta.

Cost sejur Blue Air - 136 euro, fara bagaj de cala Wizz Air - 102 euro, fara bagaj de cala KLM - 181 euro, cu bagaj de cala BARCELONA, SEJUR 6 ZILE Traseu: Barcelona-Andorra-Valencia-Costa Brava/Maresme-Manastirea Monserat Pret/persoana/loc in camera dubla : 525 euroNota! Supliment single 125 . Copiii sub 12 ani (neimpliniti) au o reducere de 30 Pretul include:servicii ghid roman;transport avion Bucuresti Barcelona/Valencia Bucuresti, compania aeriana Blue Air;4 nopti cazare cu mic dejun in hotel de 3***;transport cu autocar 2** cu aer conditionat pentru tur oras (ziua 1) si excursia la Valencia (ziua 5);1 bagaj (in cala avionului) de maxim 32 kg si 1 bagaj (de mana) de maxim 7 kg.

Un sejur in Barcelona de 3 nopti cazare cu tipul de masa specificat, transport avion zbor direct, taxele de aeroport, bagaj de mana gratuity variaza intre 200 si 300 de EURO.