ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA MEMORIEI

ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA MEMORIEIDANA VELE , institutor Şcoala „Nicolae Iorga”, Cluj- NapocaMIHAIELA DOLHA, psiholog şcolar, Zalău

MIOARA POPA, institutor Şcoala „Ion Creangă”, Cluj- Napoca

Memoria umană este un sistem extrem de eficient de întipărire, păstrare şi reactualizarea, regăsire a informaţiei. Ea este o componentă esenţială a vieţii psihice a omului, fără de care viaţa lui ar fi practic imposibilă. Dacă ar fi să-l cităm pe psihologul german Lange, fără memorie viaţa omului ar fi doar “un prezent fără trecut, dar şi fără de viitor”.

Când vorbesc despre memorie, oamenii se gândesc în general la acele informaţii, cunoştinţe care pot fi reproduse, reactualizate într-o formă verbală sau imagistică, pot fi exprimate, declarate. Ei se referă la ceea ce literatura de specialitate numeşte memorie declarativă, explicită.

Pe lângă acest sistem mnezic, studiile efectuate au pus în evidenţă existenţa unei memorii nondeclarative (implicite). Aceasta desemnează acele cunoştinţe ale subiectului care nu pot fi verbalizate (sau sunt greu verbalizabile) şi care nu pot face obiectul unei reactualizări intenţionate. Aici sunt cuprinse regulile (procedurile) de execuţie a diferitelor activităţi, deprinderile motorii şi cognitive, reflexele condiţionate.

Un al treilea sistem al memoriei îl constituie memoriile senzoriale, care asigură persistenţa stimulilor după încetarea acţiunii acestora asupra organelor de simţ. Ele sunt specifice fiecărei modalităţi senzoriale, existând astfel o memorie vizuală, una auditivă etc.

În funcţie de relevanţa pe care o au pentru activităţile în care suntem implicaţi, de valoarea lor motivaţională, de situaţiile cu care ne confruntăm anumite informaţii din memorie sunt mai activate, fiind mai uşor de utilizat. Ele constituie ceea ce numim memoria de scurtă durată sau memoria de lucru.

Doar o mică parte din cunoştinţele de care dispunem sunt utilizabile la un moment dat. Celelalte cunoştinţe sunt mai puţin activate, ne sunt mai puţin accesibile în acel moment şi sunt aflate în memoria de lungă durată. Informaţiile sunt stocate în memoria de lungă durată, organizate în funcţie de natura materialului pe care îl memorăm şi de interacţiunea cu mediul în care se desfăşoară memorarea.

ÎMBUNĂTĂŢIREA MEMORIEITineri sau bătrâni, ne dăm cu toţii seama că memoria ne părăseşte uneori. Unele erori

ale memorie sunt simple şi uşor de remediat (de exemplu, atunci când vorbim despre o situaţie în care este implicat un prieten a cărui nume nu ni-l reamintim), pe când alte erori sunt mai complexe putând crea probleme serioase (lipsa reamintirii informaţiilor învăţate poate însemna uneori ratarea unui examen).

Dacă sistemele neuro-fiziologice care stau la baza memoriei nu pot fi sistematic îmbunătăţite, cel puţin prin mijloacele actuale, este posibilă totuşi utilizarea mai eficientă a sistemului mnezic.

Mai întâi trebuie acceptat faptul că memoria nu constituie un sistem similar inimii sau plămânilor, în cazul cărora se pot prescrie anumite exerciţii simple de “antrenare” (Baddeley, 1999). Numeroase studii care au abordat problema îmbunătăţirii memoriei au relevat faptul că practica memorării unui anumit tip de material nu intensifică performanţele ulterioare în ceea ce priveşte memorarea materialelor de acelaşi tip.

Există însă o serie de factori a căror manipulare permite o mai bună şi eficientă memorare: atenţia şi interesul, organizarea materialului de memorat şi exersarea.

Activităţile prezentate în continuare permit exersarea capacităţilor mnezice fiind totodată mini-experimente care oferă o imagine mai exactă despre particularităţile sistemului mnezic, în general şi ale copiilor cu care lucraţi, în special.

1

ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA MEMORIEI

Aceste activităţi pot fi cu succes puncte de plecare pentru învăţarea unor strategii noi, mai eficiente de învăţare. Conştientizând limitele simplei memorizări elevii vor fi mai motivaţi să adopte strategii eficiente de studiu.

De asemenea, aceste activităţi permit monitorizarea şi evaluarea capacităţilor mnezice, creând o mai bună cunoaştere personală, cu rol reglator asupra activităţilor viitoare.

1.1. JOC DE CONCENTRARE A MEMORIEI

Vârsta : de la 3 la 12 ani Durata: 20 minute Obiective: creşterea abilităţilor de concentrare prin:

recunoaşterea obiectelor după ce au fost văzute doar câteva minute

Echipament: obiecte cu care copilul este familiarizat: rechizite, jucării etc.

Desfăşurare: Faceţi o listă cu toate obiectele.

Aşezaţi obiectele pe o masă, pe o arie mică pentru a putea fi acoperite cu o faţă de masă.

Specificaţi cantitatea de timp pe care copiii o pot utiliza pentru a studia obiectele.

Alocaţi copiilor timp să studieze aceste obiecte, iar apoi acoperiţi-le.

Cereţi copiilor să scrie sau să spună numele tuturor obiectelor pe care şi le pot reaminti.

Pe măsură ce abilităţile copilului cresc creşte numărul de obiecte.

Variantă: Scoateţi câteva dintre obiecte şi cereţi copiilor să specifice ce aţi luat

Pentru a face jocul mai dificil modificaţi locul articolelor rămase înainte de a le prezenta din nou.

1.2. ACUM ÎL VEZI, ACUM NU-L VEZI

Vârsta : de la 3 la 10 ani Participanţi : sub 6 ani individual, peste 6 ani în grup Durata : 20 minute Obiective : creşterea abilităţilor de concentrare prin:

recunoaşterea obiectelor după ce au fost văzute doar 1 minut

testarea memoriei de scurtă durată

Echipament: Tavă, 10 – 20 de obiecte micuţe (ca radiera, creionul, bile, etc.), o bucată de

pânză, hârtie şi creioane pentru a scrie ce-şi amintesc.

Desfăşurare: Luaţi o tavă mai mare (o tavă de servit cafea este foarte bună)

Puneţi 10 – 20 de obiecte pe tavă şi apoi acoperiţi-le cu o bucată de pânză.

Spuneţi-le participanţilor că aveţi un număr de obiecte pe tavă şi că doriţi ca ei să-şi amintească cât mai multe posibil. De asemenea, precizaţi elevilor că ei au doar un minut pentru a privi obiectele.

2

ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA MEMORIEI

Apoi, descoperiţi obiectele şi porniţi cronometrul. După un minut acoperiţi obiectele la loc.

Cereţi elevilor să scrie toţi itemii pe care şi pot aminti. Cei care-şi amintesc cât mai mulţi itemi sunt declaraţi câştigători.

Există itemi care au fost uitaţi de către toţi elevii? Puteţi să-i învăţaţi pe copii tehnici de memorare şi să repetaţi experimentul.

1.3. AM FOST LA PIAŢĂ

Vârsta : de la 3 la 12 ani Durata : 20 minute Participanţi : 4 - 12 Obiective : dezvoltarea capacităţii de memorare Desfăşurare:

Primul jucător începe să spună o listă. De exemplu, "Am fost la piaţă şi am cumpărat căpşuni", al doilea spune "Am fost la piaţă şi am cumpărat căpşuni şi jambon", etc.

Jocul continuă cu memorarea întregii liste şi redarea ei fără a uita formula introductivă.

Primul care greşeşte primeşte o pedeapsă hazlie.

Fiecare participant poate adăuga la listă orice obiect doreşte.

1.4. JOCUL MARTORILOR

Vârsta : de la 6 la 18 ani Durata : 30 minute Participanţi : întreaga clasă Obiective:

dezvoltarea capacităţii memoriei episodice

explorarea mărturiilor oculare

Desfăşurare: Fără a-i anunţa pe elevi plănuiţi cu cineva (un profesor sau un elev) să vină la voi

în clasă. Să-i spunem acestei persoane persoana “X”. X va face în clasă câteva lucruri cum ar fi:

Schimbă ora pe ceas

Ia o carte şi o pune în geantă

Şterge tabla

Închide fereastra.

Vorbeşte cu cineva.

Înainte ca X să vină în clasă toţi elevii lucrează sau citesc în băncile lor. Când X intră în clasă foarte mulţi elevi vor fi curioşi să vadă ce face.

După ce X părăseşte clasa, cereţi elevilor să scrie toate lucrurile care s-au întâmplat. (puteţi face aceasta imediat după ce a plecat X sau mai târziu).

Odată ce fiecare a terminat de scris, discutaţi despre ceea ce-şi amintesc şi ceea ce nu-şi amintesc.

Ce detalii pot reproduce? Cu ce era îmbrăcat X? Cât a stat în cameră? Ce carte a luat? Cu cine a vorbit? Ce i-a spus?

3

ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA MEMORIEI

Puteţi folosi chiar şi întrebări sugestive pentru a influenţa memoria. De exemplu, dacă X nu avea pălărie puteţi întreba: “Ce culoare avea pălăria lui X?”

Discutaţi rezultatele obţinute şi importanţa acestui tip de memorie.

1.5. POVESTEA

Vârsta: orice Durata: 30 minute Obiective:

Experimentarea capacităţilor memoriei

Învăţarea unor tehnici de memorare mai eficientă

Echipament: Hârtie şi creion, fişa (anexa 7.12)

Opţional: cronometru

Desfăşurare: Copiilor li se va prezenta o foaie pe care se află desenate 20 de obiecte. Ei vor

trebui să le privească timp de 2 minute şi să încerce să memoreze cât mai multe.

Solicitaţi-i ca atunci când privesc imaginile, să încerce să creeze o poveste care să cuprindă toate obiectele prezentate.

Cereţi-le să-şi imagineze povestea încercând să vizualizeze toate obiectele. Nu are importanţă dacă povestea are logică sau nu.

Copiii privesc timp de două minute imaginile din figura 7.12

Apoi se cere elevilor să noteze pe hârtie cât mai multe dintre obiectele pe care le-au văzut.

Discuţii: Câte obiecte aţi memorat? Cum vi s-a părut această metodă?

Ce poveste aţi alcătuit pe baza acestor imagini?

Se explică: când îţi spui o poveste şi îţi imaginezi ce se întâmplă, faci mai multe lucruri. Mai întâi, legi de-olaltă mai multe imagini, deci atunci când îţi aminteşti una ţi le aminteşti pe toate. În al doilea rând tu îţi imaginezi un tablou care include toate aceste lucruri diferite, acest tablou te va ajuta să-ţi aminteşti ceva mai târziu. Faptul că realizezi o poveste nu te ajută să-ţi aminteşti toate obiectele, dar îţi vei aminti multe dintre ele şi aceasta pentru o perioadă lungă de timp.

În scopul exersării capacităţilor mnezice am utilizat cu succes şi jocurile „Concentrarea”, „Jocul martorilor”, „O călătorie prin magazin”, „Ce memorăm mai bine?” sau „O plimbare prin clasă”. Cu speranţa că le veţi găsi la fel de interesante cum le-am găsit noi, vă lansăm invitaţia de a parcurge şi a lucra cu copiii dumneavoastră aceste jocuri şi activităţi.

BIBLIOGRAFIE:

Hartwell, Elizabeth A. (2001). Body image. http://blueprint.bluecrossm.com: Blue Cross and Blue Shield of Minnesota, Inc

Hopkins G. (1998). Fourteen MORE Activities for the First Days of School! www.education-world.com

4

ACTIVITĂŢI PENTRU DEZVOLTAREA MEMORIEI

www.6seconds.org (1998). Emotional Intelligence Toolbox: Expression Journals

www.eric.ed.gov (2000). Examinating Ideas about Body Image. AskERIC Lesson Plan

www.exploratorium.edu. (1998) Playing Game with Memory

http://www.pbs.org/wgbh/nova/thin/ (2001) NOVA Online -- Dying to be Thin

www.self-science.com (2001). Self-Science Emotional Intelligence Lesson Archive

5